LUCRAREA nr.

8 DETERMINAREA PUTERII CALORICE A COMBUSTIBILILOR GAZOSI

1. Principiul lucrarii
Puterea calorica a unui combustibil gazos reprezinta caldura degajata prin arderea completa a unui metru cub de combustibil n conditii izobare, produsele de ardere fiind aduse la o temperatura de 205o C. Daca apa din produsele de ardere se condenseaza n aparatul pentru determinarea puterii calorice - prin aceasta extragndu-se caldura de condensare - se obtine puterea calorica superioara, iar daca apa se evacueaza sub forma de vapori asa cum este cazul celor mai multe instalatii industriale si masini termice se obtine puterea calorica inferioara. Metoda de determinare a puterii calorice a combustibililor gazosi consta n arderea completa a unei cantitati cunoscute de gaz combustibil si transmiterea, fara pierderi, a caldurii degajate n procesul de ardere, catre o cantitate de apa. Se determina cresterea de temperatura a apei si masa de apa, caldura specifica masica a apei fiind cunoscuta.

2. Schema instalatiei experimentale si modul de lucru

Schema de ansamblu a instalatiei utilizate se va urmari n figura 1. Gazul natural prelevat de la retea, al carui debit poate fi reglat cu ajutorul robinetului 1, este adus printr-un tub de cauciuc la regulatorul de presiune 5, apoi la contorul de gaz 2, etalonat n litri. La iesirea din contor, gazul - a carui temperatura si presiune sunt indicate de termometrul 3 si respectiv de manometrul cu tub U cu apa, 4, ambele montate la partea superioara a contorului este condus la arzatorul 6 prevazut cu un robinet 7 pentru reglarea cantitatii de gaz si cu o

Fig. 1. Schema instalatiei pentru determinarea puterii calorice a combustibililor gazosi

52

rondela 8, pentru reglarea cantitatii de aer necesar arderii. Arzatorul se fixeaza pe tija 10, a calorimetrului 12 cu un surub de prindere 9, astfel nct flacara sa se afle n interiorul si coaxial cu tubul cilindric interior al calorimetrului. Gazele de ardere sunt evacuate din calorimetru prin racordul 13, prevazut cu un termometru 14 si cu o clapeta de reglaj 15. Condensul care se prelinge pe suprafetele metalice ale calorimetrului este evacuat prin tubul 16 si captat n cilindrul gradat 17. Apa de racire, al carei debit poate fi reglat cu ajutorul robinetului 18, intra n calorimetru prin intermediul vasului de preaplin 19. Temperatura apei la intrare n calorimetru si iesire din acesta este indicata de termometre digitale cu sondele de temperatura 20 si respectiv 21. Apa evacuata din calorimetru poate fi dirijata cu ajutorul robinetului cu trei cai 22 spre canal, sau n vasul gradat 23, atunci cnd, n timpul experientei, se masoara cantitatea apei de racire. n figura 2 este prezentata o sectiune prin Fig. 2. Calorimetrul instalatiei pentru calorimetrul instalatiei, unde se poate urmari determinarea puterii calorice a drumul gazelor de ardere si al apei de racire, combustibililor gazosi precum si pozitia de montaj a arzatorului. n figura 3 se prezinta schema de functionare a debitmetrului. Cantitatea de gaz care debuseaza prin tubul (1) al carui capat este situat deasupra nivelului apei din contor, roteste paletele (2) n sensul indicat de sageata si odata cu aceasta acul indicator pe cadranul etalonat al contorului. Apa se introduce n debitmetru prin plnia (3), iar nivelul ei se controleaza din exterior, la indicatorul de nivel (4). Schema de functionare a regulatorului de presiune este redata pe figura (4). Amortizarea Fig. 3. Schema contorului de gaz oscilatiilor de presiune (deci de debit) ale gazului natural se realizeaza prin variatia corespunzatoare a spatiului de sub clopotul (1). Cnd presiunea gazului este n crestere, clopotul se ridica, gazul se destinde, iar presiunea acestuia se reduce. Cu ajutorul greutatilor aditionale (2) introduse pe tija (3), solidara cu clopotul (1) se regleaza presiunea limita admisibila a gazului care alimenteaza arzatorul. Cnd presiunea gazului natural depaseste valoarea limita, supapa (4) nchide orificiul de intrare a gazului n regulator Fig. 4. Schema de functionare a si l redeschide atunci cnd presiunea acestuia regulatorului de presiune coboara sub aceasta limita. Etansarea spatiului de sub clopot fata de mediul ambiant este asigurata cu apa.

53

Pentru punerea n functiune a instalatiei se va urmari figura 1, realiznd operatiile care urmeaza. Se manevreaza robinetul (22) n pozitia de evacuare a apei la canal. Se deschide cu atentie robinetul de apa de la reteaua circuitului de alimentare al calorimetrului astfel ca apa sa depaseasca nivelul preaplinului din vasul (19). Se scoate arzatorul din calorimetru si se verifica etanseitatea conductei de alimentare prin deschidere partiala a robinetului de gaz (1) si nchiderea robinetului (7) al arzatorului. Daca acul indicator al contorului (2) nu se deplaseaza, conducta este etansa. Se deschide usor robinetul arzatorului (7) si prin manevrarea robinetului (1) se regleaza presiunea gazului, astfel nct manometrul (4) al contorului de gaz sa indice o suprapresiune de (20...40) mm c. apa. Dupa ce acul indicator al debitmetrului (2) a facut o rotatie completa, necesara pentru eliminarea aerului din interiorul acestuia si din regulatorul de presiune, se aprinde gazul. Se regleaza debitul de gaz astfel nct o rotatie a acului indicator al contorului sa se faca n timp de 175 secunde (aproximativ 3 minute). Cu ajutorul rondelei (8) a arzatorului se regleaza debitul de aer, astfel ca flacara sa nu prezinte regiuni de ardere incompleta (flacara sa fie colorata n albastru, fara portiuni colorate n galben). Se introduce cu atentie arzatorul n calorimetru, care se fixeaza coaxial cu tubul cilindric interior al acestuia si cu ajutorul unei oglinzi se va face periodic controlul flacarii arzatorului. Dupa aproximativ cinci minute de la introducerea arzatorului n calorimetru se executa prin manevrarea robinetului (18) reglajul fin al debitului de apa care trece prin calorimetru, astfel ca diferenta dintre temperatura apei la intrare si la iesire, indicata de termometrele numerice (29 si (21) sa fie de (8...10)K. Se verifica temperatura gazelor de ardere, la iesirea din calorimetru, citindu-se la termometrul (14). Ea trebuie sa fie foarte apropiata de cea de la intrare a gazului combustibil n contor si de temperatura mediului ambiant. Se aseaza vasul de colectare (23) n dreptul racordului corespunzator al sistemului de evacuare a apei din calorimetru, iar vasul (17) pentru captarea apei rezultate din condensarea vaporilor de apa din gazele de ardere, sub racordul (16). Dupa aceasta prima etapa pregatitoare se asteapta intrarea calorimetrului n regim permanent, moment consemnat atunci cnd, diferenta de temperatura a apei la intrare si iesire s-a stabilizat la o valoare constanta (aproximativ zece minute). Din acest moment se pot efectua masuratorile prin realizarea succesiunii operatiilor care urmeaza. Se urmareste acul indicator al debitmetrului (2) si cnd acesta trece prin dreptul diviziunii 5 se aduce robinetul cu trei cai (22) n pozitia corespunzatoare dirijarii apei n vasul (23). Din acest moment se aseaza vasul (17) sub racordul (16), se citesc temperaturile t 1 la termometrul (20) si t 2 la termometrul (21). nregistrarea temperaturilor se va face la intervale egale de timp, de exemplu cnd acul indicator al debitmetrului ajunge n dreptul diviziunilor 5, 2, 4, 1, 3 si 5. n momentul cnd indicatiile acului arata ca prin debitmetru au trecut 10 l se rasuceste robinetul (22) n pozitia corespunzatoare distribuirii apei la canal, se ntrerup citirile la termometre, se masoara cantitatea de apa colectata, m, n vasul (23) si cantitatea de condens, mc, colectata n vasul (17). Se citeste temperatura t si suprapresiunea gazului pm, n contor, precum si presiunea atmosferica p0 la barometrul existent n laborator. Se scoate arzatorul din calorimetru, se nchide robinetul (1) si numai dupa aceasta se nchide robinetul de apa de la reteaua de alimentare a calorimetrului.

54

3. Rezultate experimentale
n tabelul 1 se vor nregistra rezultatele masuratorilor. Tab. 1. Marimi masurate Simbolul marimii t0 p0 t pm t ga Unitatea de masura o C mmHg
o

Valoarea

Temperatura ambianta Presiunea barometrica Temperatura gazului n contor Suprapresiunea gazului n contor Temperatura gazului de ardere la iesirea din calorimetru Temperatura apei la intrarea n calorimetru Temperatura apei la iesirea din calorimetru Volumul de gaz combustibil ars Masa apei de racire colectata Masa de condensat colectata

mmH2 O
o

t1

C Citirea 1 2 3 4 5 6 Media

t2 V m mc

C l

kg kg

4. Prelucrarea datelor experimentale

Daca sunt ndeplinite conditiile din definirea puterii calorice si se neglijeaza transferul de caldura ntre calorimetru si mediul ambiant, atunci caldura degajata prin arderea combustibilului gazos este egala cu cea transmisa apei care circula prin calorimetru. Deoarece vaporii de apa din produsele de ardere se condenseaza la trecerea prin calorimetru, puterea calorica superioara se calculeaza cu relatia: m c (t 2 t1 ) kJ (1) Qs = 3 VN m N n care: m - masa apei de racire care circula prin calorimetru n timpul experientei [kg]; c - caldura specifica a apei: 4,187 kJ/kgK; t 2 - temperatura medie a apei la iesirea din calorimetru [o C]; t 1 - temperatura medie a apei la intrarea n calorimetru [o C]; VN - volumul de gaz combustibil ars n timpul experientei, redus la starea normala fizica [m3 N]. Reducerea la conditii normale a volumului de gaz combustibil se face utiliznd formula: p TN VN = V m3 (2) N , pN T n care marimile care intervin sunt: pN - presiunea la starea normala fizica egala cu 101325 N/m2 ; TN - temperatura la starea normala fizica egala cu 273,15 K;

[ ]

55

V - Volumul de gaz ars la starea din contor [m3 ]; T - temperatura absoluta a gazului n contor: T = t + 273,15 [K] , (3) p - presiunea partiala a gazului combustibil n contor, considernd ca gazul este saturat cu vapori de apa (vezi schema de functionare a contorului) care se calculeaza cu relatia: p = 133,32 p0 + 9,81 pm p v [Pa ] , (4) unde marimile care intervin sunt: p0 - presiunea atmosferica [mm Hg]; pm - suprapresiunea gazului n contor [mm H2 O]; pv - presiunea de saturatie a vaporilor de apa [Pa] la temperatura t [o C] a gazului n contor, care se obtine din tabelul 2. Tab. 2. Valorile presiunii vaporilor de apa la saturatie n functie de temperatura t pv t pv t pv [o C] [Pa] [o C] [Pa] [o C] [Pa] 5 871,9 14 1597,4 23 2808 6 934,7 15 1704,1 24 2982 7 1001,3 16 1817,0 25 3166 8 1072,1 17 1936,4 26 3360 9 1147,3 18 2062,0 27 3564 10 1227,7 19 2196,0 28 3779 11 1311,8 20 2337,0 29 4004 12 1401,6 21 2486,0 30 4241 13 1496,7 22 2643,0 31 4491 Daca n timpul experientei se masoara cantitatea de apa rezultata din condensarea vaporilor din gazele de ardere la trecerea prin calorimetru (mc), atunci se poate determina puterea calorica inferioara cu relatia: r mc Qi = Qs , (5) VN n care r = 2512 kJ/kg este caldura de condensare a vaporilor de apa. Cu ajutorul marimilor masurate si consemnate n tabel se vor determina, tinnd seama si de formulele (1...5), puterea calorica superioara si inferioara a gazului combustibil experimentat si se vor nscrie n tabelul 3. Tab. 3. Marimi calculate Simbolul marimii Qs Qi Unitatea de masura kJ/m3 N kJ/m3 N Valoarea

Puterea calorica superioara Puterea calorica inferioara

5. Calculul erorilor si interpretarea rezultatelor

Eroarea de determinare a puterii calorice provine din erorile de determinare a cantitatilor de apa colectata, a temperaturilor apei la intrarea si iesirea din calorimetru, a volumului de gaz combustibil, a temperaturii gazului n contor si a presiunii partiale a gazului. Utiliznd relatiile (1) si (2), prin logaritmare si diferentiere se obtine:

56

dQs dm dt 2 dt1 dVN = + ; Qs m t 2 t1 VN

(6)

si

dVN dV dT 133,32 dp0 + 9,81 dpm = + . (7) V V T p Trecnd de la diferentiale la diferente finite si nsumnd valorile absolute ale erorilor, se obtine: Qs m t 2 + t1 VN r Qs = = + + , (8) Qs m t 2 t1 VN n care eroarea relativa la determinarea volumului de gaz n conditii normale fizice este: VN V T 133,32 p0 + 9,81 pm = + + . (9) VN V T p Analog, pentru puterea calorica inferioara se obtine eroarea relativa sub forma: Qi m m V 1 r Qi = = ( r Qs ) Qs + r c + r c N . (10) Qi VN VN VN Qi Erorile absolute ale valorilor masurate se vor aprecia tinnd seama de clasa de precizie si de rezolutia aparatului. Puterea calorica a metanului pur este prezentata n tabelul de mai jos. Tab. 4. Puterea calorica a unor hidrocarburi Qs [kJ/m3 N] 39853 70422 101823 134019 Qi [kJ/m3 N] 35797 64351 93573 123552

Gazul Metan CH4 Etan C2 H6 Propan C3 H8 Butan C4 H10

Gazul natural este un amestec de gaze (hidrocarburi si bioxid de carbon) n care predomina metanul. Se vor compara valorile obtinute si se vor interpreta rezultatele.

57