Nr.

locuitori: 3234 Suprafata: 205,35 km2 Localitati componente:

Pietroasa Chiscau Cociuba Mica Giulesti Gurani Magura Motesti

Monumente de arhitectura:

Biserica de lemn "Sf. Gheorghe" (1715) - Cociuba Mica

Etnografie si manifestari traditionale: Colectia etnografica Aurel Flutur, dansuri populare, teatru nescris - Chiscau; mori de apa - Gurani si Pietroasa; tesaturi populare si dansuri populare - Pietroasa. Elemente peisagistice:

Pietrele Boghii Pietrele Galbenei Piatra Bulzului (rez. geo.) pesterile:

o o o o

Ursilor Focul Viu Micula Bortigului (rez. speo-carstice)

Cetatile Ponorului Saritoarea Bohodei

Platoul Padis depresiunea Balileasa platoul carstic "Lumea pierduta"

Comuna Pietroasa este situat la poalele de nord-vest ale Munilor Bihor, pe rul Criul Pietros.

Administraie
Comuna Pietroasa are n componen apte sate: Pietroasa, satul de reedin, Chicu, Cociuba Mic, Giuleti, Gurani,Mgura i Moeti. Se nvecineaz la nord i est cu comuna Budureasa, la vest cu comuna Bunteti, la sud-est cucomuna Rieni i comuna Cmpani, iar la sud cu oraul Nucet.

Obiective turistice

Biserica din lemn cu hramul Sfntul Gheorghe din secolul al XVIII -lea din satul Cociuba Mic Petera Urilor intrat n circuitul turistic din 1980, aflat pe teritoriul satului Chicu Punct de plecare spre Cetile Ponorului, Ghearul de la Barsa, Petera Focul Viu, Sritoarea Bohodeiului, Pietrele Boghii

Petera Micula din satul Giuleti

Demografie

Bibliografie

Dan Ghinea, Enciclopedia geografic a Romniei, Editura Enciclopedic, Bucureti, 2000

http://bucuresti.24fun.ro/locatii/sat_chiscau_comuna_pietroasa-6010.html http://www.lafluturi.ro/

Potentialul turistic al Muntilor Apuseni 2.1.2. Clima

Un alt element de atractie turistica il reprezinta particularitatile climatului deoarece favorizeaza desfasurarea de variate activitati turistice pe parcursul intregului an. Zona Muntilor Apuseni are un climat continental moderat cu particularitati determinate de pozitia sa, fiind sub directa influenta a maselor de aer umed si racoros dinspre vest, peste care se suprapun influente sudice si sud-vestice care aduc in tot timpul anului mase de aer cald de origine tropicala. Se mai resimt de asemenea

influentele circulatiei nordice si nord-estice purtatoare a unor mase de aer rece, de origine polara si respectiv arctica. In acest cadru, cea mai mare parte a zonei Muntilor Apuseni, are temperaturi medii anuale de 6 o C, ele descrescand spre marile inaltimi. In functie de regimul termic se constata: - zile de iarna, cu temperatura maxima sub 0 o C, in depresiuni, in intervalul noiembrie-martie (30-35 zile) si octombrie - aprilie (60-100 zile), in zona inalta a Muntilor Bihor; - zile cu inghet se produc in intervalul septembrie - aprilie pe vaile raurilor, uneori si in august-iulie, la mare altitudine; - zile de vara, cu temperatura maxima de peste 25 o C, apar numai in bazinele inferioare ale raurilor in perioada martie - noiembrie (circa 80 zile). Numarul lor scade o data cu altitudinea, pana la o zi, sau deloc (peste 1500 m). Datorita influentei circulatiei vestice umezeala aerului are valori medii de 75-85 %. Nebulozitatea cea mai accentuata (6, 5-7 zecimi) se inregistreaza in Muntii Bihor si Muntele Mare corespunzator umezelii de 85%. In zona inalta zilele cu cer acoperit sunt mai numeroase, in timp ce zilele senine se remarca mai ales spre estul teritoriului. In zona Muntilor Apuseni precipitatiile sunt abundente, ele variind de la 1400 mm, in vestul teritoriului, pe culmile inalte ale Bihorului si Muntele Mare pana la circa 1100 mm, la Arieseni (800 mm) si Avram Iancu (680 mm) si mai putin de 800 mm spre est. In lunile mai, iunie, iulie, se inregistreaza maximul pluviometric. Cele mai mici cantitati de precipitatii cad in februarie si martie. Ninsorile cad timp de 50-60 zile in munti si 20-30 zile anual, in vale. Stratul de zapada dureaza 150 zile pe an in zona montana inalta si 30-50 zile in vale. In zona de munte stratul de zapada este stabil din luna decembrie pana in luna martie. Regiunile cele mai favorabile pentru practicarea sporturilor de iarna sunt inaltimile de peste 900 m, unde stratul de zapada atinge 30-40 cm. Vantul este adaptat liniilor mari ale reliefului. Astfel, in zona montana predomina circulatia vestica, la Campeni, directiile dominante sunt cele de vest, sud-vest etc. Importanta pentru zona Muntilor Apuseni este existenta unui calm atmosferic mai ridicat ca in alte zone (ex. la Campeni el reprezinta 60%), ceea ce pune in evidenta un topoclimat de adapost, in special in depresiunile de pe Valea Ariesului. Particularitatile climatului creaza ambianta pentru activitatea de turism, dar constituie in acelasi timp si un important factor natural de cura (climatoterapie); se disting trei tipuri de bioclimat: excitant - solicitant (de campie); sedativ - indiferent (de dealuri si podis) si tonic - stimulent (de munte). Unele dintre elementele climatice se constituie chiar in factori indispensabili practicarii turismului (de exemplu zapada pentru sporturile de iarna) reprezentand in acelasi timp si un important potential turistic, interesand activitatea de turism, atat in sezon, cat si in extrasezon. Clima, hidrografia, invelisul biogeografic in Muntii Apuseni

Clima acestui spatiu montan este influentata de pozitie (fiind situata pe traiectoria circulatiei vestice), altitudinile modeste si fragmentarea reliefului. Altitudinile induc, pentru o mare parte a zonei montane, un climat de dealuri, climatul montan reducandu-se ca areal doar la zona centrala. Muntii Apuseni se remarca prin cantitatea mai mare de precipitatii fata de regiuni cu altitudini similare datorita expunerii vestice: in Bihor-Vladeasa-Muntele Mare cad peste 1.200mm/anual (in Vladeasa chiar peste 1.300mm, fiind unul dintre arealele cele mai ploioase din tara). Depresiunile-golf din partea de vest au fenomene de inversiuni termice, iar in partea de sud-est se formeaza vanturi de tip foen. Pe ansamblul lor, Muntii Apuseni au un climat cu influente oceanice. Raurile principale cu izvoare in Muntii Apuseni sunt: Somesul Mic (format din Somesul Cald si Somesul Rece), raurile din bazinul Crisurilor (Barcau, Crisul Repede cu Iada si Dragan, Crisul Negru, Crisul Alb), Aries si Ampoi, afluentii directi ai Muresului. Exista cateva lacuri in depresiuni carstice (Varasoaia) si lacuri hidroenergetice (Fantanelele si Tarnita, pe Somesul Cald). Apele subterane au acumulari mari in zonele carstice. La Moneasa, Geoagiu Bai si Vata de Jos exista izvoare termale. Vegetatia, fauna si solurile pe fondul spatiului zonal au o dispunere verticala. Predomina padurile de fag, in amestec cu cele de stejar (in zonele joase) si conifere (la 1.200-1.400m); padurile de conifere ocupa altitudinile mai mari (1.400-1.800m). Fauna naturala, mai bine pastrata ca in alte regiuni, are specii legate de etajele de vegetatie. Predomina cambisolurile (soluri brune si brune acide) pe cea mai mare intindere, in depresiuni apar si soluri argiloiluviale, iar la mari inaltimi (peste 1.600m) apar si spodosoluri. Rezervatiile naturale mai cunoscute sunt: Cetatile Ponorului, Scarisoara, Vadu Crisului (rezervatii speologice), Ighiu, Detunate, Dealu cu Melci, Bratca (rezervatii geologice si paleontologice), Intregalde (rezervatie floristica, unde floarea de colt se afla la cea mai mica altitudine). Muntii Apuseni au resurse variate: minereuri de fier, carbuni inferiori, minereuri complexe si auroargintifere, mercur, molibden, bauxita, roci de constructie, pasuni, paduri, hidroenergie, ape termale si un potential turistic deosebit. Populatia si asezarile omenesti in Muntii Apuseni Muntii Apuseni sunt populati integral, pana la altitudini mari (1.400-1.600m), unde exista asezari permanente si cvasipermanente. O populatie straveche si continua caracterizeaza acest spatiu considerat, pe buna dreptate, un nucleu al etnogenezei poporului roman. O foarte interesanta constatare, prea putin cunoscuta, despre locuitorii din Muntii Apuseni: aici furtul (hotia) este un fenomen necunoscut sau cel putin nepracticat pana cu putin timp in urma. Densitatea populatiei are in prezent valori medii de 50loc/km2, mai ridicat in depresiuni si vai si mai reduse proportional cu inaltimea. Sporul natural este de 5, relativ redusin comparatie cu valorile din alti ani. Un grup original de locuitori il constituie motii, care locuiesc pe Aries si Crisul Alb. Asezarile rurale sunt in general mici si mijlocii. O mare parte dintre acestea au o textura risipita, cu "cranguri" situate la distante mari unele de altele, cum ar fi asezarile componente comunelor Bistra, Scarisoara, Albac, Horea, Vidra, Bucium etc. Pe vai si in depresiuni s-au dezvoltat asezari adunate, unele cu aspect liniar. In cadrul functiunilor economice se imbina activitatile agricole (cresterea animalelor indeosebi), miniere, industriale si turistice. Exista numeroase localitati cu profil minier (Baia de Aries, Rosia Montana, Tebea etc.), industrial (Astileu, Gura Barza, Rosia Montana, Baita, Chiscadaga) si turistic

(Moneasa, Geoagiu Bai, Vata de Jos). Orasele sunt de dimensiuni mici: Abrud (cu traditii istorice si miniere), Campeni (cu industria lemnului), Brad (cu exploatari de minereuri, carbuni, industrie de prelucrare a minereurilor neferoase), Zlatna, Ampelum in antichitatea daco-romana (centru de exploatare si prelucrare a minereurilor neferoase), Nucet (cu exploatarea de molibden de la Baita), Vascau, Stei, Beius, Sebis, Alesd (un oras deosebit de industrializat), Huedin, Simleul Silvaniei. Pe margini s-au dezvoltat orase mai mari: Alba Iulia, Turda, Zalau, Aiud, Cluj-Napoca. Resurse naturale si utilizarea lor in Muntii Apuseni Muntii Apuseni dispun de resurse energetice modeste, dar de importante resurse de minereuri neferoase si roci de constructie. In bazinul Brad se exploateaza carbune brun din apropiere, utilizat in cea mai mare masura la termocentrale. La limita nordica, in zona deluroasa marginala exista exploatarile de lignit din bazinul Barcaului si de carbune brun din bazinul Almajului (acestea sunt localizate evident in afara zonei montane propriu-zise). Resursele hidroenergetice sunt valorificate partial prin hidrocentralele de pe Somesul Mic (Tarnita, Mariselu, Gilau), Iada si Dragan. Minereurile de fier din Muntele Mare (Baisoara) si Muntii Gilaului (Capusu Mic), desi de proportii reduse, plaseaza aceasta unitate pe locul al doilea (dupa Poiana Rusca) in productia interna de fier, cu aproximativ 1/3. Minereurile auroargintifere au traditii vechi de exploatare si utilizare. In antichitatea dacoromana centrele principale erau Zlatna si Rosia Montana. In prezent acestea se extrag la Baia de Aries, Bucium, Rosia Montana, Zlatna, Baita, Musariu, Criscior si se prelucreaza la Zlatna si Brad. Bauxita se extrage din Muntii Padurea Craiului la Varciorog, Rosia, Dobresti, Zece Hotare, dupa care se prelucreaza primar in apropiere (la Dobresti si Chistag), de unde se transporta la Oradea, pentru transformarea bauxitei in alumina. La Izvorul Ampoiului se extrage mercur, iar la Baita (de Nucet) exista minereuri de molibden. Minereurile complexe (de cupru, plumb, zinc) se exploateaza la Baita, Sacaramb, Rosia Poieni. Diferite utilaje si masini pentru industria miniera se produc si se repara la Brad, Stei (Petru Groza), iar alte produse metalice se obtin la Huedin si Sebis. La Zlatna se produc acid sulfuric, produse abrazive si elecrtochimice, iar la Aghires, cerneluri. Datorita alcatuirii geologice, industria de extractie a materialelor de constructie are o raspandire larga. Se extrag urmatoarele roci:

granit ( la Radna, Zam, Savarsin), bazalt (la Branisca) si andezit (Vata de Jos, Varfurile); marmura (la Moneasa, Vascau); travertin (la Banpotoc); argila refractara (Alesd, Aghires), caolin (Aghires), diatomita (Minisu de Sus, in Muntii Zarandului), gresie etc.;

calcare se extrag la Sandulesti (pentru Turda si Hunedoara), Alesd, Baita (pentru fabrica de ciment de la Chiscadaga);

Industria materialelorde constructie produce ciment (Chistag, Turda, Chiscadaga), azbociment (Chistag), produse refractare (Astileu, Turda, Alba Iulia), prefabricate din beton (Chiscadaga, Simleul Silvaniei), articole de sticlarie (Poiana Codrului si Padurea Neagra) etc. Fondul forestier relativ bogat si diversificat a favorizat dezvoltarea industriei de prelucrare a lemnului in centre mai mici situate in zona (Campeni, Huedin, Beius, Brad, Stei, Sebis etc.) si ofera materie lemnoasa semiprelucrata unor combinate de industrializare (Arad, Gherla) sau fabrici de mobila (Oradea, Cluj-Napoca, Aiud, Turda, Zalau). Industria textila si alimentara s-a dezvoltat in localitatile urbane (Brad, Campeni, Abrud, Stei) si chiar in asezarile rurale (Baia de Aries). Ponderea relativ redusa a terenurilor arabile (mai intinse in depresiuni) este compensata de suprafetele cu pasuni si fanete care permit dezvoltarea unor activitati importante de crestere a animalelor (bovine si ovine indeosebi). Muntii Apuseni au si un deosebit potential turistic (fenomene carstice, traditii istorice, cum ar fi targul de pe muntele Gaina etc.). Caile de comunicatie in Muntii Apuseni Cai ferate si soselele de importanta deosebita traverseaza marginea de nord (Cluj-Napoca-CiuceaOradea) si marginea de sud (Alba Iulia-Arad) a Muntilor Apuseni. In interior exista o retea feroviara de penetrare pe vai (Arad-Brad, Oradea-Vascau, Deva-Brad, Alba Iulia-Zlatna) si o retea rutiera de legatura. Intre Turda si Abrud circula ultimul tren de cale ferata ingusta ("mocanita").

Parte a Carpailor Occidentali, Munii Apuseni sunt un complex muntos, masiv, bine ncadrat de depresiuni mari (la vest Depresiunea Panonic, cu depresiuni golf ce ptrund adnc n spaiul muntos, la est Depresiunea Transilvaniei, la nord aria depresionar a Someului), constituit din nuclee de isturi cristaline i granite (Munii Drocea, Munii Gilului) peste care stau depozite sedimentare paleozoice i mezozoice (Munii Codrului) strbtute de roci eruptive (banatite i dacite), puternic cutat, ariat i faliat. Complexitatea tectonic, structural, litologic si mineralogic reprezint un caracter distinctiv al Munilor Apuseni. Cuprins [ascunde]

1 Alctuire 2 Zcminte 3 Clima 4 Hidrografia

5 Vegetaia 6 Speologie 7 Aezrile umane 8 Bibliografie

Alctuire Sunt alctuii dintr-un masiv central principal nalt, cu altitudini de peste 1.800 m (vrfurile Curcubta Mare 1.848 m si Vldeasa 1.836 m), n jurul cruia se afl o serie de masive bine individualizate, care formeaz prispa mai joas, cu altitudini de cele mai multe ori sub 1.000 m. Masivul central pstreaz bine resturile platformelor de eroziune Crligata (1.600 - 1.800 m) i Mriel (1.000 - 1.300 m), pe care apar mguri nalte (Vldeasa) i una dintre cele mai interesante regiuni cu relief carstic din ara noastr (Pade, Cetile Ponorului). Prispa care nconjoar masivul central este alctuit din culmi joase cu aspect de muncei, desprite de depresiunile-golf ale Cmpiei Tisei. n nordul masivului central se afl culmile Munilor Mureului (vrful Mgura Priei, 997 m) i Muntele es (vrful Mgura, 915 m), alctuite din isturi cristaline, desprite de Depresiunea imleului. n vestul masivului sunt situai Munii Pdurea Craiului (vrful Oarza, 970 m), alctuii din calcare i fli cretacic i munceii Codrului (Vrful Pleu, 1.112 m), alctuii dintr-o culme larg sculptat n roci permacarbonifere i mezozoice (calcare), desprii prin Depresiunea Beiuului. n sudul masivului central se gsesc Munii Zarandului, alctuii dintr-o culme principal sculptat n isturi cristaline, fli cretacic, piroclastite andezitice, etc., peste care se ridic mguri nalte, iar n estul lor se afl Munii Metaliferi, cu aspect de muncei, alctuii din roci vulcanice i calcare. n estul masivului central se ntind masivul muntos Gilu-Muntele Mare i Munii Trascului (vrful Seciului, 1.281 m), alctuii din isturi cristaline i granite, cu altitudini cuprinse intre 1.000 i 1.600 m. Zcminte Munii Apuseni sunt bogai n zcminte de minereuri auro-argintifere, sulfuri complexe, bauxit, etc. Exploatarea zcmintelor de aur este practicat din timpul dacilor. n perioada roman ea a cunoscut o mare dezvoltare. Clima Clima este in general umed si rece pe culmile nalte, caracteristic climei de munte mijlociu. Pe pantele sud-vestice ale Apusenilor apar frecvent vnturi cu caracter de foehn. Hidrografia

Reeaua hidrografic are o densitate ridicat, iar debitul este bogat i susinut. n consecin, Munii Apuseni dispun de importante rezerve hidro-energetice. n sectoarele calcaroase apar izbucuri i izvoare intermitente. Rurile cele mai importante sunt Criurile, Arieul, Someul Mic, i toate izvorsc din masivul central. Vegetaia Caracteristic n peisajul geografic este alternana pdurilor de molidiuri i de rinoase n amestec, care trec spre poale n fgete, cu puni naturale i fnee. Speologie Munii Apuseni au numeroase peteri de un interes turistic deosebit: Scrioara, Urilor, Focul Viu, Meziad, etc. Aezrile umane Munii Apuseni au cel mai ridicat plafon al aezrilor omeneti din Carpaii Romaneti. Caracterul lor esenial sunt masivele muntoase joase, ncadrate de depresiuni largi, care permit o bun cultivaie i o circulaie lesnicioas. Trecerea de pe un versant pe un versant pe altul se face cu relativ uurin. Bibliografie

Academia Republicii Populare Romne, Dicionar Enciclopedic Romn, Editura Politic, Bucureti, 1962-1964

Asezare si limite. Muntii Apuseni se incadreaza in Carpatii Occidentali, avand ca limite: la sud Culoarul Muresului, la est depresiunea colinara a Transilvaniei, la vest Dealurile de Vest, iar la nord Valea Somesului, contactul cu Dealurile Salajului si Crasnei si, in continuare, Valea Barcaului. Alcatuirea petrografica. Sunt alcatuiti din roci vulcanice (Muntii Metaliferi), sisturi cristaline (Muntii Bihor, Vladeasa, Gilau, Muntele Gaina), precum si calcare.

Relief. Muntii Apuseni reprezinta cea mai complexa grupa din Carpatii Occidentali. Au altitudini de peste 1800 m in zona centrala, iar in nord si sud nu ating mai mult de 700-1000m.Cuprind in partea centrala Muntii Bihor (1849m), extinzandu-se la est in Muntele Mare (1826 m) si la nord in Muntii Vladeasa (1836 m). In prelungirea sudica a Muntilor Bihor se afla Muntele Gaina (1467 m), iar in nordest se afla Muntii Gilau. In sud-est sunt Muntii Metaliferi (1080 m), Muntii Trascaului, iar in vest Muntii Crisurilor: Muntii Zarand (Varful Drocea - 836 m), Muntii Codru - Moma (Varful Plesu - 1112m), Muntii Padurea Craiului si Muntii Plopis (776m). In nord, dincolo de Valea Barcaului, se desfasoara un complex de culmi munto ase scufun date, alcatuit e din sisturi cristaline, cu altitudini reduse, inconjurate de dealuri. Acest sector de legatura intre Carpatii Occidentali si cei Orientali, numit "jugul intracarpatic" include Muntii Meses si dealurile Prisnel, Preluca si Dealu Mare, depasind foarte rar altitudinea de 800 m. In grupa Apusenilor, alaturi de culmile muntoase se disting o serie de depresiuni: Depresiunea Zarand, Depresiunea Beius si Depresiunea Vad - Borod - depresiuni golfuri; Depresiunea Huedin si Depresiunea Simleu - depresiuni marginale; Depresiunea Gurahont si Depresiunea Brad - depresiuni intramontane. Pasurile din aceasta grupa sunt: Pasul Valisoara (face legatura intre Depresiunea Brad si Culoarul Muresului), Pasul Ciucea (face legatura intre Depresiunea Huedin si Depresiunea Vad - Borod), Pasul Bucium (face legatura intre culoarele vailor Aries si Ampoi). Clima. Muntii Apuseni se inscriu intr-un climat montan cu influente oceanice, caracterizat prin temperaturi medii anuale de 2-6 oC la baza muntilor, 0 oC sau chiar negative pe inaltimi, precipitatii de 700-1200 mm/an si chiar peste 1200

mm/an in zonele inalte (Bihor, Muntele Mare, Gilau), inversiuni de temperatura in depresiuni. Caracteristic este vantul de vest. Se intalneste fenomenul de foehn care patrunde in zona depresiunilor Alba - Iulia - Turda de pe Valea Ariesului.

Apele. Reteaua hidrografica este bine dezvoltata, fiind reprezentata de raurile: Aries, Cr isul Repede,Crisul Negru, Crisul Alb, Somesul Rece, Somesul Cald care conflueaza la Gilau. Apele statatoare sunt reprezentate prin lacuri naturale (Varasoaia - lac format in tinut calcaros) si artificiale (Fantanele, Tarnita si Gilau pe Somesul Cald). Apele subterane sunt reprezentate prin apele freatice mineralizate in zona muntilor vulcanici (Moneasa bicarbonate si sulfurate). In regiunile carstice sunt discontinue si formeaza grote, pesteri. Vegetatia grupeaza speciile intr-o etajare armonioasa dupa altitudine: etajul foioaselor (fag, tei, frasin, mesteacan), etajul padurilor de amestec, etajul coniferelor. In zona subalpina (Bihor, Vladeasa) sunt caracteristice tufarisurile (jneapan, ienupar, afin), iar in zona alpina, pajistile alpine. In depresiunile si luncile raurilor apar stuful, papura, trestia, salcia, plopul, arinul. Fauna este reprezentata de: lup, vulpe, urs, mistret, cocos de munte (zone de padure), acvila de munte (zone alpine). Dintre pesti caracteristic estepastravul. Solurile caracteristice acestei grupe sunt: argiluvisolurile (cenusii si brunroscate), care apar in etajul padurii, brune si brune acide (climat umed si racoros), solurile podzolice, spodosolurile. Rezervatii: paleontologice - Detunata, Dealul cu Melci, Muntele Vulcan, Bratca, speologice - Scarisoara, Vadul Crisului, Cetatile Ponorului, forestiera - Padurea Bejan, floristica -"Intregalde".

Clima acestui spatiu montan este influentata de pozitie (fiind situata pe traiectoria circulatiei vestice), altitudinile modeste si fragmentarea reliefului. Altitudinile induc, pentru o mare parte a zonei montane, un climat de dealuri, climatul montan reducandu-se ca areal doar la zona centrala. Muntii Apuseni se remarca prin cantitatea mai mare de precipitatii fata de regiuni cu altitudini similare datorita expunerii vestice: in Bihor-Vladeasa-Muntele Mare cad peste 1.200mm/anual (in Vladeasa chiar peste 1.300mm, fiind unul dintre arealele cele mai ploioase din tara). Depresiunile-golf din partea de vest au fenomene de inversiuni termice, iar in partea de sud-est se formeaza vanturi de tip foen. Pe ansamblul lor, Muntii Apuseni au un climat cu influente oceanice. Raurile principale cu izvoare in Muntii Apuseni sunt: Somesul Mic (format din Somesul Cald si Somesul Rece), raurile din bazinul Crisurilor (Barcau, Crisul Repede cu Iada si Dragan, Crisul Negru, Crisul Alb), Aries si Ampoi, afluentii directi ai Muresului. Exista cateva lacuri in depresiuni carstice (Varasoaia) si lacuri hidroenergetice (Fantanelele si Tarnita, pe Somesul Cald). Apele subterane au acumulari mari in zonele carstice. La Moneasa, Geoagiu Bai si Vata de Jos exista izvoare termale. Vegetatia, fauna si solurile pe fondul spatiului zonal au o dispunere verticala. Predomina padurile de fag, in amestec cu cele de stejar (in zonele joase) si conifere (la 1.200-1.400m); padurile de conifere ocupa altitudinile mai mari (1.400-1.800m). Fauna naturala, mai bine pastrata ca in alte regiuni, are specii legate de etajele de vegetatie. Predomina cambisolurile (soluri brune si brune acide) pe cea mai mare intindere, in depresiuni apar si soluri argiloiluviale, iar la mari inaltimi (peste 1.600m) apar si spodosoluri. Rezervatiile naturale mai cunoscute sunt: Cetatile Ponorului, Scarisoara, Vadu Crisului (rezervatii speologice), Ighiu, Detunate, Dealu cu Melci, Bratca (rezervatii geologice si paleontologice), Intregalde (rezervatie floristica, unde floarea de colt se afla la cea mai mica altitudine). Muntii Apuseni au resurse variate: minereuri de fier, carbuni inferiori, minereuri complexe si auroargintifere, mercur, molibden, bauxita, roci de constructie, pasuni, paduri, hidroenergie, ape termale si un potential turistic deosebit.