1 INFARCTUL ENTERO-MEZENTERIC 1.CS. Una din cauzele cele mai frecvente ale infarctului enteromezenteric o constituie ...

A obstrucia arterelor prin embolie sau tromboza B tromboza venelor mezenterice C compresiunea din afara a vaselor mezenterice D insuficienta cardiaca, aritmiile, hipovolemia E leziunile traumatice ale vaselor mezenterice 2.CS. Sursa principala a emboliilor arteriale o constituie ... A tromboza venelor profunde ale membrelor inferioare B procesele patologice in cordul sting C operaiile pe cord si arterele magistrale D ateromatoza ulceroasa aortica E anevrismul aortic 3.CS. Detaarea spontana si fragmentarea trombului primitiv pot fi favorizate de urmtorii factori, exceptnd ... A modificrile de fora si ritm ale contraciilor cardiace B variaiile TA C suprasolicitaia fizica si psihica D autoliza maselor trombotice E administrarea anticoagulantelor de sinteza 4.CS. Frecventa relativ mai nalta a emboliilor arterei mezenterice superioare fata de cea inferioara nu este in raport cu ... A topografia vasului B calibrul vasului C unghiul de derivaie de la aorta D modificrile aterosclerotice ale vasului E nimic din cele enumerate mai sus 5.CS. Ischemia ntregului intestin subire si a cecoascendentului se produce in caz de obstruare a ... A arterei mezenterice superioare in segmentul I B arterei mezenterice superioare in segmentul II C arterei ileocolice D arterei colice stingi E arterei mezenterice inferioare 6.CS. Modificrile organice, cauzate de diverse procese patologice, constituie principala premisa de tromboza a arterei mezenterice superioare. Mai frecvent in acest rol se prezint ... A tromboangeita obliteranta B ateroscleroza C periarterita nodoasa D aorto-arterita nespecific E hiperplazia fibromusculara 7.CS. In care patologie aortala obstrucia arterelor mezenterice superioara si inferioara poate fi simultana A ateroscleroza B arterita nespecifica C anevrismul disecant D tromboza E embolie a bifurcaiei aortei 8.CS. Toi factorii, enumerai mai jos, pot contribui la apariia unor tulburri neocluzive ale circulaiei mezenterice, exceptnd ... A insuficienta cardiaca B aritmia C hipovolemia D adrenomimeticele E glicozizii cardiaci 9.CS. Care afirmaie privind obstrucia arterei mezenterice superioare prin embolie sau tromboza este incorecta A se nregistreaz, in principal, la persoanele de vrsta peste 50 de ani B se ntlnete mai ales la femeile cu exces ponderal C se produce mai frecvent in prezenta semnelor de ateroscleroza generalizata

2 D poate surveni pe fond de ischemie cronica intestinala E principala sursa de embolii o constituie cordul sting 10.CS. Nu pare verosimil, ca debutul unei obstrucii mezenterice sa fie ... A brusc B treptat C in doi timpi D precedat de prodroma E fr sindrom doloric 11.CS. In tabloul precoce al tulburrilor acute ale circulaiei mezenterice nu se nsc rie ... A starea generala alterata B durerea abdominala intensa C vrsaturile D semnele de iritaie peritoneala E tulburrile se tranzit intestinal 12.CS. Sindrom doloric accentuat A stadiu de ischemie B stadiu de infarct C stadiu de peritonita 13.CS. Voma cu miros putrid A stadiu de ischemie B stadiu de infarct C stadiu de peritonita 14.CS. Contractura musculara A stadiu de ischemie B stadiu de infarct C stadiu de peritonita 15.CS. Scaun si emisie de gaze, uneori diaree A stadiu de ischemie B stadiu de infarct C stadiu de peritonita 16.CS. Tenesme, scaun sangvinolent A stadiu de ischemie B stadiu de infarct C stadiu de peritonita 17.CS. Din metodele de diagnosticare a infarctului enteromezenteric, informaia cea mai precisa o furnizeaz .. A angiografia selectiva B radiografia de ansamblu a abdomenului C tomografia computerizata D laparoscopia E testele de laborator 18.CS. Tabloul clinic al trombozei venoase se distinge ntructva de cel determinat de ocluzia arteriala, insa unul din semne se manifesta identic, indiferent, de natura obstruciei. Care anume A prodromul B sindromul doloric C meteorismul D diareea sangvinolenta E hematocritul mrit, hiperleucocitoza 19.CS. Frecventa trombozelor primitive (idiopatice) ale venelor mezenterice in infarctul entero-mezenteric echivaleaz cu .... A 3% B 5% C 15% D 25% E 40%

3 20.CS. Din trombozele idiopatice /primitive/ ale venelor mezenterice fac parte cele aprute ... A din cauze necunoscute B pe teren infecios C in consecina hipercoagulabilitatii D secundnd o staza venoasa locala E consecutiv leziunilor traumatice 21.CS. Care metoda de intervenie este indicata in obstrucia acuta a arterei mezenterice superioare A embol- si trombembolectomia, trombendarteriectomia B operaia de derivaie C dezobliteratia cu rezecie a intestinului D rezecia intestinului E operaia de elecie se decide, reieind din circumstane 22.CS. Elementul dominant in terapia trombozei venoase mezenterice il constituie ... A anticoagulantele naturale B fibrinoliticele C dextranii micromoleculari D remediile dezagregante E metodele chirurgicale 23.CS. Dup operaiile pentru obstrucie mezenterica cele mai mari dificulti de estimare si control prezint ... A hemodinamica B funcia respiraiei externe C echilibrul hidroelectrolitic D circulaia in peretele intestinal E funcia rinichilor 24.CS. Pericolul extinderii leziunilor ischemice pe intestin in perioada postoperatorie se poate stabili in modul cel mai sigur si la momentul oportun apreciind ... A evoluia strii generale B caracterul reaciei leucocitare C nivelul bilirubinei n snge D starea funcionala a rinichilor E datele relaparotomiei 25.CS. Raportul dintre ischemia acut a intestinului subire i a celui gros est e de: A. 5/1 B. 10/1 C. 15/1 D. 20/1 E. 25/1 26.CS. Care sunt cauzele cele mai obinuite ale infarctului enteromezenteric? A. Obstrucia acut a trunchiului celiac B. Embolia i tromboza arterei mezenterice superioare C. Tromboza venei mezenterice superioare D. Obstrucia arterei mezenterice inferioare E. Debitul cardiac sczut i depresiunea circulatorie ndelungat 27.CS. Infarctul entero-mezenteric debuteaz cu : A. Durere violent periombilical B. Vrsturi C. Zgomotele peristaltice active D. Semne de iritaie peritoneal E. oc hipovolemic 28.CM. Ischemia cronic intestinal se traduce prin: A. anorexie B. dureri postprandiale C. hemoragie digestiv ocult D. diaree E. deficit ponderal 29.CS. Ce tratament cu intenie curativ se aplic cel mai frecvent n infarctul entero -mezenteric?

4 A. B. C. D. E. heparinizarea complet administrarea vasodilatatoarelor fibrinolitice administrate pe cale intraarterial rezecia de intestin E . revascularizaia intestinului

30.CM. Pentru pregtirea preoperatorie n infarctul entero -mezenteric sunt necesare: A. soluii de electrolii, coloizi i proteine B. antibiotice C. anticoagulante D. soluii de bicarbonat de sodiu E. E . beta-adrenomimetice 31.CM. Infarctul entero-mezenteric de origine venoas demonstreaz unele particulariti printre care: A. prodroma B. debutul insidios C. diareea sanguinolent mai frecvent D. leuocitoza marcat i Ht-ul crescut E. evoluia lent 32.CM. Ce factori credei c ar putea s favorizeze tromboza venelor mezenterice cu infarct intestinal? A. apendicita acut B. deficitul de antitrombin III C. ciroza hepatic D. traumatismele abdominale E. flebita venelor mezenterice 33.CS. Ce metod permite o apreciere precis a viabilitii intestinului dup restabilirea permiabilitii vasculare n infarctele entero-mezenterice? A. examenul vizual i palparea B. fluxometria Doppler C. proba cu fluorescein D. explorarea second-look

Key (INFARCTUL ENTERO-MEZENTERIC) 1A, 2B, 3E, 4D, 5A, 6B, 7C, 8D, 9B, 10E, 11D, 12A, 13B, 14C, 15A, 16B, 17A, 18B, 19D, 20A, 21E, 22E, 23D, 24E, 25B, 26BCE, 27ABC, 28BE, 29D, 30ABCDE, 31ABCD, 32ABCDE, 33D