Amino alcooli superiori (sfingozine). Compusii din acest grup sunt derivati ai sfingozinei.

In mod obisnuit ei sunt componenti ai unior lipide multicomponente, sfingolipidele. Aminoalcoolii superiori principali care fac parte din acest grup sunt sfingozina un amino alcool superior nesaturat si dihidrosfingozina un amino alcool superior saturat.

sfingozina dihidrosfingozina Cele doua molecule poseda cate o portiune nonpolara lantul hidrocarbonat, si o portiune polara partea care contine functiunile amino si hidroxil. Polioli superiori Poliolii superiori constituie un grup relativ mic de monomeri lipidici. Se gasesc liberi in microorganisme si participa la formarea diol lipidelor din tesuturile animale. Acizi grasi Acizii grasi sunt formati dintr-un lant hidrocarbonat care are la un capat o functie acida: CH3(CH2)n-COO-. Lantul hidrocarbonat este non-polar iar gruparea acida este partea polara. Denumirea lor uzuala reflecta in general sursa de provenienta. Acizii grasi naturali pot fi saturati sau nesaturati. Acizii grasi saturati au temperaturile de topire superioare comparativ cu acizilor nesaturati de aceiasi dimensiune. Dublele legaturi din acizii nesaturati le confera acestora posibilitatea unei conformatii sterice cis sau trans. In natura insa se gaseste in mod predominant forma cis. Majoritatea acizilor grasi existenti in natura au un numar par de atomi de carbon Tabel..) Temperaturile inalte de topire ale acizilor grasi saturati reflecta structura lor liniara cu atomii de carbon asezati in zig-zag avand intre legaturile dintre atomii de carbon unghiuri de 109028. Cei mai intalniti in tesuturile animale sunt acizii grasi saturati cu 1

un numar de atomi de carbon intre 12 si 20, in special acizii palmitic si stearic. Acizi grasi cu numar impar de atomi de carbon se gasesc doar in mod ocazional in cantitati mici in tesuturile animale in timp ce in plante si bacterii, acizii grasi sunt mult mai diversificati. Acizii grasi nesaturati pot avea una, doua sau mai multe legaturi nesaturate fiind numiti monoetenici, dietenici, trietenici etc in functie de numarul dublelor legaturi pe care le contin. Acizi grasi nesaturati

Formula
CH3(CH2)5CH=CH(CH2)7CO2H CH3(CH2)7CH=CH(CH2)7CO2H CH3(CH2)4CH=CHCH2CH=CH(CH2)7CO2H CH3CH2CH=CHCH2CH=CHCH2CH=CH(CH2)7CO2H CH3(CH2)4(CH=CHCH2)4(CH2)2CO2H

Nume comun
acid palmitoleic acid oleic acid linoleic acid linolenic arahidonic acid

Numar atomi de carbon

16: 1 cis9 18:1 cis9 18:2 cis9,12 18:3 cis9,12,15 20:4 cis5,8,11,14

Temperatura de topire
0 C 13 C -5 C -11 C -49 C

Atomi de carbon legati printr-o legatura saturata se pot roti liber in jurul acesteia, ceea ce nu este posibil in cazul legaturilor duble. Prezenta dublei legaturi determina indoirea lantului la nivelul ei astfel incat este mult mai dificil ca aceste molecule sa se aranjeze impreuna, intr-o structura stabila ordonata sau intr-o retea cristalina. Formele izomere trans ale acizilor grasi nesaturati au temperaturile de topire mult mai ridicate decat ale celor cis. De exemplu acidul elaidic, forma trans a acidului oleic are temperatura de topire de 450C (32 C mai mult decat forma sa izomera). Un exemplu comparativ al formelor structurale ale acizilor grasi este:

Acid palmitic

Acid linolenic Unii acizi grasi sunt asa numitii acizi grasi esentiali (AGE) deoarece organismul uman nu ii poate sintetiza sau ii produce in cantitati insuficiente si lipsa lor din alimentatie poate conduce la probleme de sanatate. Dintre acizii esentiali putem aminti acidul linoleic, acidul linolenic si arahidonic. Lipsa lor determina fenomene ca deshidratarea si scuamarea pielii sau stagnarea cresterii. Acesti acizi sunt precursori ai prostaglandinelor, o familie de lipide cu rol de hormoni avand diverse activitati fiziologice si care sunt prezente in mici cantitati in practic toate tesuturile. Acizii grasi nesaturati predomina cantitativ in organismele vegetale si animale adaptate sa traiasca la temperaturi scazute si a celor la care temperatura corpului este variabila, in functie de conditiile de mediu. La valori de pH fiziologic sunt in mod obisnuit ionizati. Datorita aciditatii lor acizii grasi reactioneaza cu bazele formand saruri asa ca in reactiile urmatoare: RCO2H + NaHCO3 RCO2H + (CH3)3N RCO2H + AgOH RCO2() Na(+) + CO2 + H2O RCO2() (CH3)3NH(+) RCO2() Ag (+) + H2O

Indiferent daca este vorba de hidroxizi ai metalelor alcaline sau simple amine (sau amoniac) sarurile rezultate au un pronuntat caracter ionic si sunt de obicei solubile in apa. Metalele grele cum sunt argintul, mercurul sau plumbul formeaza saruri a caror legaturi au un caracter mai mult covalent si solubilitatea in apa este redusa in special pentru acizii grasi cu mai mult de 4 atomi de carbon. Prostaglandine, tromboxani si leucotriene Membrii acestui grup de lipide sunt hormoni naturali care actioneaza pe un domeniu biologic foarte larg. Astfel ei pot scadea secretiile gastrice, stimula contractiile uterine, scadea presiunea sanguina, influenta coagularea sangelui si induce astmul ca raspuns fata de alergii. Deoarece geneza lor in tesuturi este strans legata de 3

acidul arahidonic (acid 5,8,11,14-eicosatetraenoic), acid esential, sunt cunoscuti si ca eicosanoizi. Multe din proprietatile aspirinei decurg din efectul sau asupra reactiilor in cascada asociate cu acesti hormoni. Caile metabolice prin care acidul arachidonic este convertit in diferiti eicosanoizi sunt complexe. O prezentare bruta, simpla, a transformarii acestui acid in diferiti hormoni este prezentata mai jos:

Compusii prezentati in aceasta simpla schema sunt precursori ai altor hormoni din aceasta clasa. Sapunuri si detergenti Acizii carboxilici cu un lant alchilic, ce contine mai mult de 8 atomi de carbon si sarurile lor au in apa o comportare neobisnuita fiind amfipatice. In cazul in care au mai mult de 10 atomi de carbon sunt practic insolubili in apa si datorita densitatii scazute, plutesc la suprafata apei formand un strat monomolecular in care gruparile carboxilice polare se leaga prin legaturi de hidrogen la interfata apei si lanturile hidrocarbonate se aliniaza impreuna in afara apei asa cum se vede in desenul alaturat. Substantele care se acumuleaza astfel la suprafata apei si schimba proprietatile acestei suprafete se numesc surfactanti. Sarurile formate cu metale alcaline fac din acizii grasi surfactanti puternici. Cele mai cunoscute exemple a unor astfel de surfactanti sunt sapunurile si detergentii. Exemple a structurii unui sapun si a catorva detergenti sunt prezentate mai jos: 4

Cantitati foarte mici ai acestor surfactanti dizolvati in apa dau o solutie cu molecule dispersate intamplator. Insa, daca concentratia lor creste moleculele se agrega reversibil in micele cu lanturile hidrofobe spre interior. Micelele sunt capabile sa incapsuleze substante nonpolare, cum sunt murdariile, si sa le indeparteze prin apa de spalare. Distributia intamplatoare a moleculelor amfifile in apa Agregarea amfifilelor in micele

Cel mai vechi agent de spalare cunoscut de om este sapunul. Importanta sapunului si detergentilor pentru civilizatie, documentata in istorie, a condus la transformarea in ultimii peste 50 de ani, a modului de spalare, curatire si intretinere in case precum si la o adevarata piata cu produse de curatare. Gliceride esteri ai acizilor grasi cu alcoolul tribazic-glicerol Gliceridele constituie cel mai larg aspandit grup de lipide simple. Prin structura lor, gliceridele sunt esteri ai acizilor grasi cu un alcool tribazic: glicerolul (1,2,3-trihidroxipropan). Aceste gliceride, cunoscute ca uleiuri si grasimi, se gasesc atat in plante cat si in animale si constituie unul dintre alimentele de baza pentru oameni. Dupa numarul de grupari esterificate din glicerol ele pot fi mono-, di- sau trigliceride. Cele mai raspandite sunt insa 5

trigliceridele care pot fi simple cand contin in molecula un singur tip de acid gras sau mixte cand contin diferite tipuri de acizi grasi. Ele pot fi la temperatura camerei lichide, semisolide sau solide. Exemple a unor trigliceride sunt:

Compozitia gliceridelor variaza cu sursa. In general cele lichide sunt originare din plante desi trigliceridele din peste sunt de asemenea lichide, iar cele solide sunt predominant de origine animala. Asa cum e de asteptat din proprietatile acizilor grasi, grasimile sunt constituite predominant din gliceride ale acizilor grasi saturati, iar uleiurile din gliceride ale acizilor grasi nesaturati. Temperaturile de topire ale trigliceridelor reflecta compozitia lor. Astfel untura de porc are temperatura de topire in jur de 300C in timp ce cea a uleiului de masline in jur de 60C. In prezent o serie de uleiuri sunt transformate pentru alimentatie in grasimi (in special margarine), prin hidrogenare partiala a componentelor nesaturate. In acest proces o parte din dublele legaturi sunt izomerizate in pozitia trans, conducand la consecinte neasteptate, initiind serioase probleme de sanatate. Aceste grasimi ce contin nenaturali trans-acizi grasi sunt raspunzatoare pentru boli de lunga durata cum sunt arteroscleroza, boli de inima, diabet, cancer si obezitatea dar si probleme privind raspunsul imun si reproductivitatea. Dupa rolul lor in organism gliceridele sunt de rezerva si de constitutie.

Lipidele de rezerva sunt depozitate in cea mai mare parte in diferite tesuturi si organe (seminte, fructe, tuberculi, polen, frunze, tesuturi adipoase la animale, parti ale ciupercilor si microrganismelor, etc). Ele reprezinta elementul variabil ce se consuma primele ca surse energetice in procesele metabolice. Sunt formate in general din acizi grasi saturati cu numar par de atomi de carbon. Lipidele de constitutie reprezinta elementul constant. Ele nu isi modifica cu usurinta compozitia si nici continutul in functie de conditiile de nutritie. Lipidele de constitutie contribuie la formarea nucleului, a membranelor celulare, a citoplasmei, mitocondriilor etc. si sunt formate in cea mai mare parte din lipide complexe. In lipidele de constitutie predomina acizii grasi nesaturati. Proprietatile chimice ale gliceridelor depind in mare masura de structura, compozitia lor dar si de sursa de obtinere. Gliceridele pot fi hidrolizate in mod reversibil in mediu acid, bazic sau sub actiunea lipazelor cu obtinerea de glicerol si acizii grasi constituenti. Prin reactia cu hidroxizi alcalini sau alcalino-pamantosi, sufera reactii de saponificare, care este tot o reactie de hidroliza dar nu este reversibila. Gliceridele care contin acizi nesaturati pot suferi la nivelul dublelor legaturi reactii de hidrogenare sau reactii de halogenare. Hidroliza urmata de deshidratare transforma glicerolul in acroleina un compus cu miros inecacios de grasime arsa. In prezenta aerului, umezelii si luminii, gliceridele rancezesc. Acest proces complex consta in principal prin hidroliza partiala a grasimilor si oxidarea -oxidativa la nivelul dublelor legaturi cu formare de de peroxizi si compusi cetonici. Prin incalzirea gliceridelor cu alcooli se poate realiza substituirea glicerolului cu alcooli adaugati (alcooliza) sau prin adaugarea de acizi grasi se pot inlocui acizii existenti cu cei adaugati (acidoliza).