Neretroactivitatea legii (art.15 alin.2).

Este fara indoiala recunoscut ca o lege odata adoptata produce efecte juridice numai pentru viitor. Principiul neretroactivitatii legii este expres formulat in Codul Civil art. 1 in sensul caruia "legea dispune numai pentru viitor, ea nu are putere retroactiva". Principiul neretroactivitatii legii se prezinta ca o garantie fundamentala a drepturilor constitutionale, indeosebi a libertatii si sigurantei persoanei. Fata de acest principiu s-au impus in legislatie doua mari exceptii, si anume: Cea privind aplicarea legii penale mai blande Cea privind legile interpretative Egalitatea in drepturi a cetatenilor- este principiul constitutional potrivit caruia, cetatenii romani fara deosebire de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, opinie sau apartenenta politica, avere sau origine sociala, se pot folosi in mod egal, de toate drepturile prevazute in Constitutie si legi, pot participa in egala masura la viata politica, economica, sociala si culturala, fara privilegii sau discriminari, sunt tratati in mod egal de catre autoritatile publice cat si de catre ceilalti cetateni (art.16 (1 si 2)).

Caracterul de exceptie al restrangerii exercitiului unor drepturi sau al unor libertati ( art.49)- Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cele doua pacte internationale privitoare la drepturile omului, alte documente juridice internationale, admit existenta unor limitari, restrangeri, in legatura cu exercitarea drepturilor si libertatilor umane. Legitimitatea unor astfel de reguli sta chiar in conceptul de libertate. Limitarile trebuie sa fie insa exclusiv in vederea favorizarii binelui general intr-o societate democratica. Astfel art. 49 din Constitutie permite restrangerea exercitiului unor drepturi si libertati cetatenesti, dar numai ca exceptie si desigur numai conditionat. Potrivit acestui text restrangerea se poate infaptui numai prin lege si numai daca se impune dupa caz, pentru: apararea sigurantei nationale, a ordinii publice, a sanatatii sau moralei publice,a drepturilor si libertatilor cetatenilor, desfasurarea instructiei penale, prevenirea unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav. Desigur restrangerea trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o si sa nu aduca atingere existentei dreptului sau a libertatii.