IATA INTERNA -LIBERTATI FUMNDAETALE LA NIV UE Piata interna=este spatiul geografic in care marfurile,eprsoanele ,capitalurile si platile,serviciile,circula liber fara

control vamal dupa modelul inexistenteo controlului vamal intre regiunile aceleiasi tari.Cele 4 libertati comunitare: -libera circulatie a marfurilor -libera circulatie a persoanelor -libera circulatie a capitalurilor si platilor -lib circ. a serviciilor 1.Libera circ .a marfurilor curma 2 etape: a)diminuarea taxelor vamale,a taxelor cu efect echivalent cu acestea b)eliminarea restrictiilor ca cantitative ,a taxelor cu efect echivalent cu acestea ,a masurilor administrative si comerciale 2.Libera circulatie a persoanelor reglementeaza dreptul la "sedere",obtinerea permisului de munca.,derptul la rezidenta si chiar cetatenia c)Libertatea circulatiei ,a capitalurilor si platilor,reglementeaza libertatea dreptului de proprietate ,a investitiei si a sistemelor de plati, d)Lbertatea circulatiei a serviciilor reglementeaza atat serviciile la nivelul UE cat si regimul juridic al societatilor comerciale

Contintul raportului juridic -se intelege totalitatea drepturilor civile si a obligatiilor pe care le au partile intr-un raport juridic intr-un raport juridic. Dreptul subiectiv civil este de a avea o anumita conduita si de a pretinde subiectului pasiv o codnuita ce consta in a da.a face ceva sau a nu face ceva ,iar in caz de nevoi sa apeleze la forta de constrangere a statului, Clasificare drepturilor: 1.in fct. de sfera pers.obligate,drepturile subiective se clasif in dr absolute si relative 2.in fct.de continutul lor:dr patrimoniale(au continut economic si poate fi evaluat in bani) si dr nepatrimoniale(nu pot fi evaluate in bani) 3.in fct.de certitudinea oferita titularului:drepturi pure si simple (ofera titularului siguranta deplina

,producandu-si efectele imediat ce s-a nascut deoarece exercitarea lui nu depinde de o imprejurare exterioara)si dr.afectate de modalitati este cel al carui existenta depinde de un eveniment viitor) 4.in fct.de coreltia dintre dreputi:principale si accesorii Obligatia civila este acel raport juridic in temeiul caruia o persoana numita creditor poate sa pretinda unei alte persoane numita debitor sa-i faca o prestatie pozitiva sau negativa,iar in caz de neimplinire sa o poata forta. Obligatiile pot fi: a)in raport de obiectul lor:-de a da, a face si a nu face - pozitiva si negativa; -obligatiile rezultat si oblig de diligenta b)in rap de gradul de opozabilitate:-oblig obisnuite -oblig opozabile si tertilor -oblig reale c)in rap cu sanctiunea ce asigura indeplinirea lor:-oblig perfecte -olig imperfecte

CONTRACTUL DE LEASING Prin notiunea de leasing se intelege din pdv.al leasing-lui finaciar costul de achizitie la care se adauga dobanda calculata la dobanda medie pe piata rom.Contractul are urma tras juridice:consensual,sinalagm atic,cu executare succesva avand caracter utilizator Participantii la contractul de leasing sunt:finantatorul(care poate sa fie o pers juridica de nationalitate romana su straina)utilizatorul. Societatea de leasing treb sa aiba un capital minim e 200.000 euro subscris in numerar,subscris si nevarsat l constituire.Contractl trebuie sa aiba obligatoriu forma scrisa,nu s poate incheia pe o perioada mai mica de un an de zile.Neplata consecutiva a

2 rate de leasing dulce l realizarea contractului. Obligatiile finantatorului: 1.treb sa respecte dreptul utilizatorului de a alege furnizorul potrivit necesitailor sale 2.sa incheie cintractul de leasing cu utilizatorul si sa-i transmita acestuia toae drepturile de folosinta ce deriva din cintract 3.sa-l garanteze pe utilizator pt pasnica folosinta a bunului 4.sa asigurw bunul la cosietate de asigurari Pt finantator avem urm drepturi: -daca utilizatorul se afla in reorganizare judiciara sau in strae de insolventa,toate drepturile sale asupra bunului folosit sunt opozabile judecatorului. -acelasi principiu se aplica si in cazul in care utilizatorul este instare de dizolvare urmata de lichidare potrivit legii 31/90 Obligatiile utilizatorului: -treb sa receptioneze si sa primeasca bunul la termenul mentionat in contract -trebuie sa exploateze bunul cf instructiunilor elaborate de furnizori -treb sa plateasca ratele la leasing -nu are voie s agreveze bunul

-treb sa nu-l impiedice pe finantator sa verifice starea de functionare a bunului dat in ultilizare Cauzele de incetare a contractului:atingerea termenului contractual si rezilierea conractului pt nerespecatrea obligatiilor.

Societatile comerciale -contracte prin care partile pun in comun ceva pt a obtine profit Clsificare: 1.dupa natura juridica:a)societati de persoane:-in nume colectiv -in comandita simpla b)soc de capitaluri:-soc. pe actiuni SA -soc in comandita pe actiuni c)soc cu raspundere limitate SRL 2.dupa criteriul raspunderii: a)soc in care rasp este solidara si nelimitata=>soc in nume colectiv b) raspundere mixta=>soc in comandita simpla in cadrul careia exista 2 tipuri de ascociati:comanditatii(rasp nelimitat si solidar),comanditatii(raspund in limita aportului la capitalul social)

3.daca societatea emite sau nu tituluri de valoare: a)soc care potrivit legii pot emite titluri de valori SA b)soc care Nu pot emite tituluri de valori SRL+soc.de persoane. Capitalul social are o dubla acceptiune:aportul asociatilor sau actionarilor si gajul general al creditorilor. Trasaturile generale ale societatii de persoane: -soc in nume colectiv+soc in comandita simpla -sunt societati de tip min,inchis -cesionarea/vinderea partilor de interes nu se poate face decat in mod special cu acordul celorlalti asociati in cazul decesului unui asociat ,daca nu exista clauza de mostenitor in actul constitutiv,atunci mostenitorii nu se pot bucura de mostenire. -nu exista un capital minim prevazut de lege:capitalul este divizat in parti de interes ,care nu au val minima. -nr maxim al asociatilor este2, nu exista nr maxim Aportul la capitalul social poate fi: -aport in numerar-obigatoriu in toate tipurile de soc -aport in natura-obligatoriu expertizat de experti desemnati de asociati sau

actionari in toate tipurile de soc. -aport in creanta -aport in industrie/munca

B. Teste de verificare a cunotinelor I. Teste gril

1.

Obiectul specific de cercetare al tiinei dreptului l reprezint: a) norma juridic b) realitatea juridic c) metodele de cercetare juridic d) societatea Intr n coninutul realitii juridice: a) exclusiv ansamblul normelor juridice b) contiina juridic, dreptul i relaiile (raporturile) juridice c) numai metodele de cercetare proprii tiinei dreptului d) nici un rspuns nu este corect Dreptul obiectiv reprezint: a) o parte a dreptului pozitiv

2.

3.

b) c) d) 4.

ansamblul normelor juridice instituite sau sancionate de stat ansamblul normelor juridice n vigoare totalitatea normelor juridice adoptate exclusiv de Parlament

Dreptul subiectiv reprezint: a) un ansamblu de noiuni, concepte i principii despre drept b) componenta activ a dreptului obiectiv c) posibilitatea recunoscut de lege unei persoane de a avea o anumit conduit d) facultatea unei persoane de a solicita celorlalte persoane o conduit corespunztoare, n condiiile recunoscute de dreptul obiectiv Dreptul pozitiv reprezint: a) ansamblul normelor juridice, indiferent dac sunt sau nu n vigoare b) componenta activ a dreptului obiectiv c) totalitatea normelor juridice aflate n vigoare d) tiina dreptului tiina dreptului reprezint: a) un ansamblu de noiuni i concepte despre totalitatea relaiilor sociale b) arta a ceea ce e bine i ru c) un ansamblu de idei, noiuni, concepte i principii care explic dreptul d) o form de organizare a normelor juridice Statul reprezint: a) o form politic de organizare a societii b) o form de organizare a normelor juridice c) un ansamblu de autoriti i instituii d) un ansamblu de grupuri sociale Norma juridic reprezint: a) o regul de conduit instituit sau sancionat de ctre stat

5.

6.

7.

8.

b) c) d) 9.

o regul de conduit cuprins n legi i acte administrative individuale orice regul de conduit social obiect de cercetare al tiinei dreptului

Trsturi ale normei juridice sunt:(far variant corect) a) caracter irepetabil b) se adreseaz persoanelor privite n mod individual c) caracter facultativ d) caracter general i personal

10. Structura intern a normei juridice este reprezentat de: a) structura logico-juridic b) structura tehnico-legislativ c) structura cuprinznd: ipoteza, dispoziia, sanciunea d) structura dinamic a normei juridice 11. Condiiile i mprejurrile n care se aplic norma juridic sunt prevzute n: a) ipoteza normei juridice b) dispoziia normei juridice c) sanciunea normei juridice d) preambulul actului normativ 12. Normele dispozitive pot fi: a) permisive b) onerative c) supletive d) prohibitive 13. Normele onerative sunt: a) norme dispozitive b) norme prohibitive c) norme supletive d) norme imperative 14. Sunt de strict interpretare: a) normele generale b) normele speciale

c) d)

normele de excepie normele determinate

15. Normele n alb: a) se completeaz cu norme din acte normative care urmeaz s apar b) se completeaz cu norme din acelai act normativ c) se completeaz cu norme din alte acte normative aflate n vigoare d) sunt norme complete (determinate) 16. Normele de trimitere: a) se completeaz cu norme din acelai act normativ b) se completeaz cu norme din acte normative ulterioare c) se completeaz cu norme din alte acte normative aflate n vigoare d) sunt norme incomplete (nedeterminate) 17. Normele onerative: a) interzic o anumit aciune b) impun o anumit aciune c) las la aprecierea subiectului alegerea unei conduite d) suplinesc voina prilor 18. Dup criteriul sanciunii normele juridice se mpart n: a) norme determinate i nedeterminate b) norme onerative i prohibitive c) norme permisive i supletive d) norme punitive i stimulative 19. Normele punitive: a) prevd o sanciune negativ b) impun o anumit aciune c) prevd o sanciune pozitiv d) prevd mijloace de cointeresare pentru aplicarea normei

20. Normele juridice se deosebesc de celelalte categorii de norme sociale prin faptul c: a) numai normele juridice cuprind sanciuni b) numai normele juridice sunt scrise c) numai nclcarea normei juridice atrage aplicarea forei coercitive a statului d) numai nclcarea normei juridice atrage urmri nefavorabile pentru cei care nu le respect 21. Scopul interpretrii este: a) s realizeze eludarea legii b) stabilirea normei juridice aplicabile c) identificarea voinei reale a legiuitorului d) realizarea unor studii doctrinare 22. Interpretarea oficial poate fi realizat de: a) organele puterii legiuitoare b) organele puterii executive c) instanele judectoreti d) doctrina juridic 23. Interpretarea autentic se realizeaz de: a) organul emitent al actului b) doctrina juridic c) instanta de judecat d) organul cu atribuii n procesul aplicrii normei juridice 24. Metodele interpretrii sunt: a) oficial b) autentic c) sistematic d) logic 25. Atunci cnd coninutul literal coincide cu cel real al normei juridice, interpretarea este: a) extensiv b) restrictiv c) autentic d) literal

26. Atunci cnd norma juridic este analizat prin raportare la ntreg actul normativ sau/i prin raportare la alte acte normative este vorba despre o interpretare: a) istoric b) gramatical c) sistematic d) logic 27. Sub aspectul rezultatului interpretrii normelor juridice, interpretarea poate fi: a) cazual b) restrictiv c) extensiv d) literal 28. Sunt trsturi ale dreptului privat: a) poziia de subordonare juridic a prilor b) poziia de egalitate juridic a prilor c) normele de drept privat sunt aprate de autoritile publice din oficiu d) normele de drept privat sunt aprate doar la sesizarea prii interesate creia i s-a nclcat un drept subiectiv 29. Sunt trsturi ale dreptului public: a) aprarea sa prin norme imperative b) normele sale vizeaz ocrotirea intereselor generale ale societii c) aprarea sa prin norme dispozitive d) normele sale vizeaz aprarea intereselor individuale 30. Din dreptul privat fac parte: a) dreptul constituional b) dreptul comercial c) dreptul administrativ d) dreptul financiar 31. Din dreptul public fac parte: a) dreptul muncii b) dreptul fiscal

c) d)

dreptul penal dreptul civil

32. Din dreptul privat fac parte:(far variant corect) a) dreptul financiar b) dreptul administrativ c) dreptul penal d) dreptul constituional 33. Legile intr n vigoare, de regul: a) la data adoptrii de ctre Parlament b) la data publicrii n Monitorul Oficial c) la trei zile de la publicarea n Monitorul Oficial d) la data promulgrii prin decret prezidenial 34. Intrarea n vigoare a unei ordonane de Guvern se produce, de regul: a) n momentul adoptrii ei b) n momentul publicrii n Monitorul oficial al Romniei c) la trei zile de la publicarea n Monitorul oficial al Romniei d) n momentul promulgrii prin decret prezidenial 35. Au aceeai valoare din punct de vedere al forei juridice: a) legile adoptate de Parlament i hotrrile de Guvern b) Constituia i legile adoptate de Parlament c) Ordonanele Guvernului i hotrrile de Guvern d) Legile adoptate de Parlament i ordonanele Guvernului 36. Caracterul activ al normei juridice presupune: a) norma juridic acioneaz pentru viitor b) norma juridic nu retroactiveaz c) norma juridic nu ultraactiveaz d) nici un rspuns nu este corect 37. Principiul neretroactivitii normei juridice presupune ca:

a) b) c) d)

norma juridic s nu se aplice unor mprejurri sociale manifestate dup ieirea ei din vigoare norma juridic s nu se mai aplice atunci cnd relaiile sociale reglementate s-au modificat de o manier esenial norma juridic s nu se aplice unor mprejurri sociale manifestate anterior intrrii ei n vigoare norma juridic s nu se aplice unor mprejurri sociale manifestate dup intrarea sa n vigoare

38. Constituie excepii de la principiul neretroactivitii normelor juridice: a) normele juridice cu caracter temporar b) normele juridice cu caracter interpretativ c) normele penale mai favorabile d) normele penale care prevd dezincriminarea unor fapte 39. Principiul neultraactivitii normei juridice presupune ca: a) norma juridic s nu se mai aplice n cazul cnd unele mprejurri sociale nu mai corespund voinei legiuitorului b) norma juridic s nu se aplice unor mprejurri sociale manifestate ulterior intrrii ei n vigoare c) norma juridic s nu se aplice unor mprejurri sociale manifestate ulterior ieirii ei din vigoare d) norma juridic s nu se aplice unor mprejurri sociale manifestate anterior ieirii ei din vigoare 40. Constituie excepii de la principiul neultraactivitii normelor juridice: a) normele juridice cu caracter interpretativ b) normele penale care prevd dezincriminarea unor fapte c) normele penale mai favorabile d) normele juridice cu caracter temporar

41. Neaplicarea unei norme juridice o perioad de timp ndelungat duce la: a) cderea n desuetudine a normei b) abrogarea implicit c) abrogarea indirect d) nu duce la ieirea din vigoare a normei 42. Abrogarea expres poate fi: a) direct b) indirect c) tacit d) implicit 43. Formularea de la data intrrii n vigoare a prezentului act normativ toate reglementrile contrare se consider abrogate este specific abrogrii: a) directe b) implicite c) tacite d) indirecte 44. Sunt modaliti de ieire din vigoare a unei norme juridice: a) abrogarea b) cderea n desuetudine c) neaplicarea pe o perioad ndelungat de timp d) ajungerea la termen 45. Principalul izvor al dreptului este: a) jurisprudena b) obiceiul juridic c) contractul normativ d) actul normativ 46. Constituie, prin excepie, un izvor al dreptului: a) doctrina juridic b) toate hotrrile naltei Curi de Casaie i Justiie c) obiceiul juridic d) actul normativ

47. Pentru ca un obicei s reprezinte izvor al dreptului este necesar: a) numai ca acesta s fie aplicat pe o perioad ndelungat de timp b) numai ca regula de conduit pe care o conine s fie perceput ca obligatorie de ctre cei crora li se adreseaz c) s se permit aplicarea sa printr-o norm juridic din cuprinsul unui act normativ prin care se face trimitere la acel obicei d) s se permit aplicarea sa printr-un text din cuprinsul unei hotrri judectoreti prin care se face trimitere la acel obicei 48. Sunt izvoare ale dreptului romnesc: a) actul normativ b) jurisprudena c) doctrina d) contractul normativ 49. Sunt izvoare scrise ale dreptului romnesc: a) obiceiul b) doctrina c) jurisprudena d) contractul normativ 50. Constituie izvor al dreptului: a) toate hotrrile naltei Curi de Casaie i Justiie (ICCJ) b) hotrrile ICCJ pronunate n cazul recursului n interesul legii c) hotrrile ICCJ pronunate n cazul recursului n anulare n materie penal d) nici una din hotrrile ICCJ nu poate constitui izvor de drept 51. Deciziile de neconstituionalitate pronunate de Curtea Constituional: a) i produc efectele doar fa de prile n litigiu (inter partes litigantes) b) sunt opozabile erga omnes (fa de toi)

c) d)

sunt obligatorii i retroactive sunt facultative i au putere numai pentru viitor

52. Contractul colectiv de munc: a) nu constituie izvor de drept b) este un act juridic individual care produce efecte exclusiv ntre prile care au participat la negocierea i ncheierea lui c) este un act normativ d) este un contract normativ