BOGDAN FICEAC

TEHNICI DE MANIPULARE

�n piesa vie�ii, fiecare dintre noi ar vrea s�-�i scrie rolul �i s�-�i
interpreteze destinul �n a�a fel �nc�t s� ajung� la un final conform cu propriile
sale dorin�e. Dar pentru c� suntem fiin�e sociale, monologul nu este o solu�ie.
Trebuie s� ne alegem replicile astfel ca ele s� se integreze unui cor anume.
Uneori, sau chiar adesea, este foarte posibil ca replicile imaginate de noi s� fie
disonante sau s� nu fie acceptate de ceilal�i actori. De aceea este nevoie de un
Regizor care s�-�i asume rolul de a pune �n acord toate rolurile personale.
Supun�ndu-ne lui, ne pierdem autonomia �i ne integr�m sistemului. Cu timpul, nu
mai putem spune c�t anume din destinul personal l-am scris noi �n�ine �i c�t a
fost scris de al�ii. Nu mai putem preciza cu exactitate c�t din fiin�a noastr� ne
reprezint� Eul �i c�t este rezultatul sfaturilor, antrenamentelor, educa�iei,
sugestiilor, recomand�rilor sau ordinelor pe care ni le impun ceilal�i. Nu mai
�tim unde se termin� rolul pe care ni l-am scris noi �n�ine �i unde �ncepe cel
scris de al�ii. Nu mai putem spune cine, de ce �i c�nd a scris scenariul care ne
comand� ce s� g�ndim, ce s� facem, ce s� sim�im. Iar de multe ori se �nt�mpl� ca
vreun Regizor s�-�i dep�easc� simpla condi�ie de dispecer abilitat s� pun� ordine
�ntr-un sistem �i �ncepe s� se cread� demiurg, s�-i socoteasc� pe ceilal�i simpli
figuran�i �ntr-o pies� scris� de el, pentru el, care lor, evident le este str�in�.
�n astfel de cazuri, mai devreme sau mai t�rziu, piesele se transform� �n tragedii
oribile...
Aceast� carte se ocup� tocmai de Regizorii care se cred demiurgi, de modul �n care
�i scriu scenariile �i de tehnicile prin care transform� actori talenta�i �n
figuran�i f�r� voie. Este un domeniu care, dincolo de impresia ocult� pe care o
degaj�, are reguli precise. Cei mai mul�i dintre noi, prad� impresiei bune pe care
o avem despre propria noastr� persoan�, nu credem c� putem deveni prea u�or
victimele artizanilor manipul�rii. Dar lucrurile stau cu totul pe dos. �ncerc�rile
de manipulare vin tot timpul, de pretutindeni. �i cele mai u�oare victime sunt cei
care nu vor s� cread�...
Exist� nenum�rate sfaturi, exerci�ii �i algoritmi de a induce individului
rezisten�a fa�� de presiunea celor care �ncearc� s�-i remodeleze g�ndirea,
sim�urile, comportamentul, conform intereselor lor. Toate �ns� au la baz�
cunoa�terea tehnicilor de manipulare. Fiind avertizat de presiunile ce se exercit�
permanent asupra lui, �tiindu-le substratul �i finalitatea, fiecare individ �i
poate g�si propria sa cale de a rezista, de a se reg�si pe sine �nsu�i �n orice
�mprejurare, de a nu deveni un simplu figurant...
Aceast� carte nu este un manual. Nici nu �i propune s� fie a�a ceva. Ea se
adreseaz� cet�eanului obi�nuit, celui supus �n permanen�� manipul�rilor. Analiza
tehnicilor de influen�are �i a efectelor acestora, cu exemple arhicunoscute sau
abia sesizabile, din istorie sau din zilele noastre, poate reprezenta un
avertisment. "Knowledge is power" (Cunoa�terea �nseamn� putere), spunea c�ndva
filozoful englez Francis Bacon. Cunosc�nd tehnicile de manipulare putem s�
rezist�m �n fa�a lor. Putem evita rolul de figuran�i �n propria noastr� via��...
�n acela�i timp, o astfel de carte este extrem de necesar� cititorului rom�n. �n
Rom�nia, subiectul a fost tabu timp de aproape o jum�tate de secol. Cuv�ntul
manipulare nici m�car nu exist� �n Micul Dic�ionar Enciclopedic. Iar �n
Dic�ionarul Explicativ al Limbii Rom�ne este prezentat� doar semnifica�ia sa
tehnic�. Motivele sunt lesne de �n�eles, dar golul trebuie umplut, pentru a nu se
mai repeta ororile din trecut...
Am reu�it conturarea acestei c�r�i dup� ce am urmat cursurile Catedrei de
psihologie social� de la Universitatea Stanford din California. Lec�iile predate
studen�ilor de profesorul Philip Zimbardo, �eful Catedrei, precum �i referin�ele
bibliografice indicate de Domnia sa mi-aufost de un real folos. Faptul c� am putut
studia la Universitatea Stanford se datoreaz� Funda�iei Reuter din Londra, care
mi-a acordat o burs� de un an de zile, precum �i Programului de burse Knight de
care am beneficiat la Stanford. Mul�umesc tuturor celor care m-au ajutat ca
aceast� carte s� poat� ap�rea �i s� ajung� la cititori.

Argument cu regizori �i figuran�i

�n seara de Halloween (31 octombrie) a anului 1938, �n Statele Unite, un program

de radio ce transmitea muzic� spaniol� a fost �ntrerupt de un buletin de �tiri �n
cadrul c�ruia se anun�a observarea unor explozii neobi�nuite pe planeta Marte.
Dup� care, programul muzical a continuat. Ceva mai t�rziu, din nou o �ntrerupere,
pentru a transmite �n direct un reportaj din Grover's Mill, o micu�� localitate
din statul New Jersey, unde un "cilindru uria�" a lovit P�m�ntul "cu o for��
teribil�". Se pare c� �n acel moment, circa un milion de americani ascultau
emisiunea. Curiozitatea a fost �nlocuit� treptat de team� atunci c�nd reporterul,
�i el speriat, a �nceput s� descrie cum se de�urubeaz� cap�tul exterior al
cilindrului (�n difuzoare se auzeau ni�te scr�nete cu adev�rat lugubre) �i din
interiorul "ma�in�riei" apar ni�te creaturi uria�e, sclipitoare, cu tentacule
imense �i ochi ca de �arpe.
Pe m�sur� ce continua "reportajul de la fa�a locului", panica se r�sp�ndea.
�nfrico�a�i, reporterii relatau cum aceast� "avangard� a invadatorilor de pe
Marte" a �nceput s� cucereasc� New Jersey, s� ucid� pe oricine ar fi �ncercat s� i
se opun� �i s� se �ndrepte spre inima New Yorkului. �n cadrul emisiunii se auzeau
tot mai des apeluri ale autorit�ilor c�tre popula�ie, pentru evacuarea unor
�ntregi zone.
�n studiile sale consacrate efectelor acestei emisiuni de radio, psihologul
american Hadley Cantril a observat c� sute de mii de oameni au intrat �n panic� �i
mul�i dintre ei �i-au p�r�sit locuin�ele pentru a sc�pa de invazia "mar�ienilor".
Ce se �nt�mplase de fapt? �n fiecare an, �n noaptea de Halloween, americanii se
deghizeaz� �n fantome, mon�tri, vampiri �i alte figuri de groaz�. S�rb�toarea
provine dintr-un vechi obicei celt, care urm�rea �mbunarea spiritelor celor mor�i.
Datina s-a r�sp�ndit �n Statele Unite, Canada �i teritoriile britanice, devenind
un prilej de carnaval �i distrac�ie. Copiii merg cu colindul, deghiza�i �n
fantome, �i "amenin��" gazdele c� le vor face surprize nepl�cute dac� nu �i vor
�mbuna cu ceva dulciuri, iar adul�ii se �ntrec �n p�c�leli. �n noaptea de 31
octombrie 1938, Orson Wells, cel care avea s� devin� unul dintre cei mai vesti�i
regizori �i actori americani, s-a g�ndit s� adapteze radiofonic celebrul roman
�tiin�ifico-fantastic R�zboiul lumilor, scris de H.G. Wells. �mpreun� cu colegii
s�i, actorii de la Mercury Theater, au interpretat extrem de realist momentele
dramatice ale "invad�rii" Americii de c�tre hidoasele "creaturi mar�iene".
Efectele speciale au fost improvizate �i ele cu foarte mult� abilitate, reu�ind
amplificarea tensiunii �i inducerea sentimentului de panic�. Spre exemplu, pentru
a reda sonor celebra de�urubare a cilindrului, tehnicienii au g�sit un borcan cu
capac, pe care l-au deschis �n bazinul WC-ului pentru a da o rezonan�� special�
scr�netelor.
Cum de au c�zut at�t de mul�i americani prad� p�c�lelii? �n primul r�nd trebuie
amintit c� piesa a fost transmis� �n 1938, deci �nainte de "era televizorului". Pe
atunci, radioul era unica surs� de muzic�, divertisment, piese de teatru, dar �i
de �tiri de ultim� or�. Apoi, piesa copia foarte exact sistemul de transmitere a
�tirilor �i a reportajelor �n direct, �n plus, foarte mul�i dintre ascult�tori
pierduser� �nceputul c�nd emisiunea fusese clar prezentat� ca o adaptare
radiofonic� a romanului R�zboiul lumilor. Orson Wells a ales ora �nceperii
emisiunii cu pu�in �nainte de finalul unui foarte �ndr�git spectacol radiofonic,
Charlie McCarthy, ce se desf�ura pe un alt post de radio. Majoritatea
ascult�torilor au a�teptat finalul acelui spectacol �i abia dup� aceea au comutat
pe frecven�a postului de muzic� spaniol�, pierz�nd astfel prezentarea din debutul
emisiunii.
Dincolo de aceste explica�ii, mai exist� �i o alta �in�nd de structura psihicului
uman, de psihologia social�. Auzind acele "reportaje" �nfrico��toare, dar �i
aproape incredibile, foarte mul�i dintre ascult�tori au c�utat s� vad� cum se
comport� cei �mpreun� cu care audiau emisiunea. Cum to�i erau �ngrijora�i �i
speria�i, orice �ndoial� a disp�rut. Ne-am s�rutat unii pe al�ii pentru c� ne
a�teptam s� murim dintr-o clip� �n alta, �i amintea un ascult�tor, citat de
Cantril.
Mul�i dintre cei convin�i c� tot ceea ce aud la radio se �nt�mpl� cu adev�rat au
g�sit chiar �i coresponden�e �n realitatea imediat�, interpret�nd instinctiv, "�n
cheie proprie", observa�iile, pentru a se potrivi cu ceea ce se transmitea �n
difuzoare. Ne-am uitat pe fereastr� �i Wyoming Avenue era negru de ma�ini. Mi-am
dat seama c� oamenii �ncercau s� fug�, s� scape..., spunea un ascult�tor, pentru
ca altul s� adauge: Pe strada mea nu se z�rea nici o ma�in�. M-am g�ndit c�
drumurile erau blocate de ambuteiaje, din cauz� c� foarte multe c�i de acces
fuseser� distruse de invadatori. (Cantril)
Fenomenul care a produs o asemenea psihoz� �n mas� a fost denumit Contagiune)
printr-un paralelism cu termenul medical ce semnific� r�sp�ndirea unei epidemii.
�n psihologia social�, contagiunea reprezint� transmiterea rapid� la nivelul
mul�imilor de oameni, a emo�iilor �i a manifest�rilor de comportament. De fiecare
dat� c�nd un individ se afl� �ntr-o situa�ie ambigu�, el �ncearc� s� se adapteze
reac�iilor celorlal�i. Din p�cate, �ntr-o astfel de situa�ie confuz�, nici
ceilal�i nu �tiu mai mult dec�t el. Din cauza contagiunii, psihozele �n mas�
cap�t�, uneori, propor�ii incredibile.
�n acela�i timp, efectele emisiunii radiofonice R�zboiul lumilor arat� c�t de
puternice, dar, uneori, �i periculoase, pot deveni sursele de informa�ie atunci
c�nd ele sunt manipulate �ntr-un anume scop. �n acea noapte a lui 1938, foarte
pu�ini au fost cet�enii care nu au crezut �n ceea ce auzeau la radio �i au
�ncercat s� afle am�nunte de la alte posturi radiofonice. Dar nu au g�sit nic�ieri
vreo �tire referitoare la respectivul "eveniment". Au telefonat diverselor
cuno�tin�e, dar nici acestea nu aveau informa�ii suplimentare, singura surs�
referitoare la "invazie" fiind, pentru to�i, postul ce transmitea "reportajele de
la fa�a locului". Lipsa datelor suplimentare, "t�cerea" celorlalte posturi au
sporit deruta. Fapt ce demonstreaz� c� existen�a unei singure surse de informare
poate amplifica la maximum efectele manipul�rii. Cazul emisiunii lui Orson Wells
este doar un exemplu particular, mai ales c� s-a petrecut �n condi�iile existen�ei
unui num�r considerabil de posturi radiofonice. Lipsa informa�iilor suplimentare a
generat confuzia �i a facilitat r�sp�ndirea psihozei.
Cu mult mai puternic� �ns� este influen�a unei surse de informa�ie �n condi�iile
�n care nu exist� o alternativ�. Un exemplu edificator �l constituie revolu�ia
rom�n� din decembrie 1989, c�nd televiziunea na�ional� reprezenta singura surs�
major� de informare. Nimeni nu avea posibilitatea, atunci, s� verifice dac� �ntr-
adev�r existau cei "�aizeci de mii de mor�i" despre care se vorbea pe post. La
fel, zvonurile despre terori�tii care "trag din toate pozi�iile", despre iminenta
aruncare �n aer a Combinatului Petrochimic de la Pite�ti, despre otr�virea apei
potabile �.a.m.d. erau imposibil de verificat. �nsu�i faptul c� principalul
obiectiv vizat de cei care au participat la revolu�ie, dar mai ales de cei care au
dirijat-o, a fost Televiziunea Rom�n�, demonstreaz� rolul vital al mijloacelor de
informare �n mas�, al acestei televiziuni �n special, �n canalizarea energiilor
umane spre un anume scop. �n anii urm�tori, mineriadele, ce au afectat grav
imaginea Rom�niei �n lume, au fost posibile tot din cauza p�str�rii televiziunii
na�ionale ca singur� surs� de informare a marii majorit�i a popula�iei.
Prezentarea voit distorsionat� a evenimentelor pe postul na�ional de televiziune a
indus o anume psihoz� �n mas�, preg�tind terenul pentru evenimentele regretabile
ce au urmat.
Trebuie reamintit totu�i c� nu doar studierea mecanismelor de propagare a
psihozelor �n mas� constituie obiectul acestei c�r�i, ci mai ales tehnicile prin
care, cu bun� �tiin��, ele sunt induse la nivelul unui grup de oameni c�t mai
larg, de un grup restr�ns de indivizi care urm�re�te un anume scop.
R�m�n�nd �n sfera cre�rii psihozelor �n mas�, merit� amintit� o alt� isterie
colectiv� de propor�ii, care, la o analiz� mai atent�, poate p�rea o glum�
prosteasc�, f�r� nici o �ans� de reu�it�. �i totu�i, la vremea respectiv�, sute de
mii de oameni s-au l�sat antrena�i �n ceea ce mai t�rziu va fi consemnat� �n
tratatele de psihologie social� drept Epidemia ciupiturilor de parbrize din
Seattle.
�n ultima decad� a lunii martie din 1954, �n ziarele din Seattle au �nceput s�
apar� tot mai multe informa�ii despre avarierea parbrizelor de automobile din
pricina unor ciupituri foarte fine �i a unor mici bule ap�rute �n sticl�. P�n�
atunci, nimeni nu remarcase fenomenul �i via�a decurgea �n lini�te. Dup� ce au
citit respectivele relat�ri din ziare, mai to�i posesorii de automobile din
Seattle au descoperit c�, �ntr-adev�r, parbrizele le erau ciupite �i pres�rate
ici-colo de bule minuscule. �n urm�toarele trei s�pt�m�ni, s-a r�sp�ndit zvonul c�
respectivele stric�ciuni erau produse de ni�te bande de vandali care terorizau
ora�ul. Telefoanele circumscrip�iilor de poli�ie au �nceput s� sune continuu. Mii
de cet�eni raportau noi stric�ciuni la parbrizele lor, iar al�ii chemau poli�ia
pentru a-i prinde pe vandalii care tocmai disp�ruser� "dup� col�ul str�zii".
Poli�ia s-a dovedit dep�it� de evenimente, mai ales c� nu reu�ise s� prind� nici
un bandit. Pe 15 aprilie, primarul din Seattle a declarat c� stric�ciunile
raportate sunt mult prea numeroase pentru a mai �ncredin�a cazurile poli�iei �i a
cerut guvernatorului statului Washington (a c�rui capital� este Seattle), precum
�i pre�edintelui Statelor Unite, Dwight D. Eisenhower, s� ia m�suri urgente.
Oamenii au �nceput s�-�i acopere parbrizele cu ziare sau cuverturi, ori s� le �in�
numai �n garaje. Nefiind depistat� nici o band� de vandali, a �nceput s� se
r�sp�ndeasc� zvonul c� ciupiturile ar fi produse de un praf meteoric sau de
c�derile radioactive ce au urmat unor test�ri ale bombei cu hidrogen efectuate cu
pu�in timp �n urm�. C�teva s�pt�m�ni mai t�rziu, tot ziarele au fost cele care au
ar�tat c� tot ceea ce se �nt�mpla �n Seattle nu era dec�t o isterie colectiv�,
provocat� de faptul c�, pentru prima dat�, oamenii au fost determina�i s� se uite
cu aten�ie la parbrizele ma�inilor (�ntotdeauna ciupite �i cu bule minuscule), �n
loc s� priveasc� prin ele, a�a cum fac de obicei. Epidemia ciupiturilor de
parbrize din Seattle a disp�rut la fel de brusc precum ap�ruse. Nu se mai �tie
cine a avut n�stru�nica idee de a provoca respectiva psihoz�. Atunci a fost vorba
de un renghi jucat cititorilor. Tehnica �ns� r�m�ne valabil�. Ea a fost �i va mai
fi utilizat� de artizanii manipul�rii �n scopuri mult mai grave dec�t o simpl�
fars�.
Filmul Triumful voin�ei, realizat de Leni Riefenstahl, �nf�i�eaz� grandioasa
manifesta�ie cu care debuta Congresul Partidului Na�ional Socialist German din
septembrie 1934. Filmul �ncepe cu o vedere panoramic� a cerului de un albastru
splendid. Apoi, dinspre mun�ii tivi�i cu nori albi, apare un avion argintiu.
Dedesubtul s�u, camera �ncepe s� �nregistreze turnurile �i zidurile maiestuoase
ale unui ora� medieval: N�rnberg. Umbra avionului trece peste o coloan� uria�� de
oameni �n c�m�i brune, aflat� �n mar�. Apar alte �i alte str�zi, toate pline cu
�iruri de oameni m�r��luind. �n cele din urm� avionul aterizeaz� �i se opre�te
�ntr-un loc fastuos amenajat. Din cabina sa sclipitoare, ca o zeitate cobor�t� din
ceruri, apare Adolf Hitler. O mul�ime �n extaz �i vine �n �nt�mpinare.
De�i realizat �n scop de propagand�, Triumful voin�ei con�ine imagini reale,
�ocante, ce dezv�luie unele dintre metodele folosite pentru manipularea pe scar�
larg� a colectivit�ii umane, precum �i rezultatele cutremur�toare ale acestei
manipul�ri. Circa un milion �i jum�tate de cet�eni s-au str�ns la N�rnberg, �n
septembrie 1934. �i nu au fost adu�i cu for�a. Asemenea uria�e adun�ri de oameni,
care participau la procesiuni �n lumina tor�elor, asistau laparade militare
impresionante, ascultau discursuri incendiare, �inute de la �n�l�imea unor tribune
grandioase, pavoazate cu gigantice �nsemne naziste, �i scandau la unison urale
precum: Sieg heil!, reprezentau o component� vital� a "noii ordini" pe care
nazi�tii o impuseser� Germaniei, dup� ce au preluat puterea �n 1933.
Dincolo de asemenea manifesta�ii grandioase �i de prezentarea unor filme precum
Triumful voin�ei, propaganda nazist� a pus la punct numeroase alte metode de
�ndoctrinare. Pictura, arhitectura, teatrul, radioul, ziarele, muzica, toate au
fost supuse unei cenzuri stricte, pentru a putea fi utilizate cu maximum de
eficien�� �n controlul g�ndurilor, emo�iilor �i comportamentului fiec�rui cet�ean
din cel de-al Treilea Reich. Un vast sistem de manipulare a fost construit pentru
a putea supraveghea �i dirija permanent fiecare mijloc de exprimare.
Studierea acestui sistem �i analiza tehnicilor utilizate �n cadrul s�u pot oferi
un posibil r�spuns la �ntrebarea: "Cum a fost posibil ca nazi�tii s� ajung� la
putere �n Germania �i s� declan�eze cel mai devastator conflict armat din istoria
omenirii?"
La r�ndul lor, regimurile comuniste au aplicat, �n linii generale, acelea�i metode
de manipulare precum cele utilizate de nazi�tii ai c�ror du�mani de moarte erau.
�n fond, �i fascismul �i comunismul sunt ideologii totalitare, ce presupun
strategii asem�n�toare de preluare a puterii �i apoi de men�inere a acesteia.
Spre exemplu, manifest�rile grandioase ce marcau discursurile lui Adolf Hitler fac
parte din aceea�i categorie cu spectacolele ce acompaniau cuv�nt�rile lui Kim Ir
Sen sau ale lui Nicolae Ceau�escu. Doar recuzita era diferit�.
Un alt element comun, din p�cate, �l reprezint� dezastrul �i nenum�ratele victime
umane pe care le las� �n urm� pr�bu�irea regimurilor totalitare. �i iar�i, din
p�cate prea t�rziu, apar �ntreb�ri de genul: "Cum a fost posibil ca astfel de
lucruri s� se �nt�mple?" Unul dintre capitolele acestei c�r�i radiografiaz� tocmai
mecanismele intime utilizate de propov�duitorii totalitarismului pentru a remodela
g�ndirea celor pe care �i conduc.
�n campania electoral� din vara lui 1988, �n Statele Unite, vicepre�edintele
George Bush se situa mult �n urma guvernatorului Michael Dukakis �n cursa pentru
fotoliul de la Casa Alb�. Majoritatea observatorilor erau convin�i c� avantajul
lui Dukakis era imposibil de �ntrecut. �i totu�i, spre surpriza general�, �n numai
c�teva luni, George Bush a redus handicapul, l-a anulat �i a c�tigat alegerile.
Cei mai mul�i anali�ti politici sunt de p�rere c� Willie Horton a jucat rolul
principal �n aceast� spectaculoas� r�sturnare de situa�ie. Revista Time �l
denumea: Cel mai valoros juc�tor din echipa lui George Bush.
Cine era acest Willie Horton? Nu f�cea parte dintre cei care au sus�inut financiar
campania electoral� a lui Bush �i nici nu se num�ra printre consilierii viitorului
pre�edinte. De fapt, cei doi nici nu se �nt�lniser� vreodat�.
Willie Horton era un delincvent afro-american, care fusese eliberat dintr-o
�nchisoare din statul Massachusetts, �nainte de termen, �n cadrul unui program de
reabilitare. Imediat dup� eliberare, el a fugit �n statul Maryland, unde a violat
o femeie dup� ce i-a r�nit concubinul. Michael Dukakis era guvernator �n
Massachusetts atunci c�nd a fost ini�iat respectivul program de reabilitare.
Bush l-a acuzat pe Dukakis c� ac�ioneaz� prea "moale" atunci c�nd se pune problema
combaterii criminalit�ii. Echipa lui Bush a preg�tit imediat o serie de clipuri
electorale pentru televiziune, precum �i articole publicitare pentru pres�, �n
care era prezentat� figura lui Horton, �n cele mai sinistre posturi. De asemenea
erau transmise imagini cu delincven�i intr�nd �i ie�ind �n voie prin u�a turnant�
a unei �nchisori.
Asemenea clipuri �i articole au atins coarda sensibil� a multor americani, care se
temeau de escalada violen�ei, �i au indus �n r�ndurile opiniei publice sentimentul
c� justi�ia american� este prea bl�nd� cu criminalii �i chiar �i favorizeaz� �n
detrimentul cet�enilor obi�nui�i. Pe de alt� parte, faptul c� Horton era negru a
resuscitat anumite prejudec�i rasiale �n r�ndurile albilor, care totu�i constituie
majoritatea electoratului.
Evident, �n toate clipurile, Dukakis era f�cut r�spunz�tor pentru sus�inerea
programelor de reabilitare a de�inu�ilor, programe ce aveau ca rezultat alte noi
crime.
�n replic�, Michael Dukakis a venit cu o impresionant� cantitate de statistici �i
argumente. El a subliniat c� Massachusetts era numai unul din multele state �n
care se introduseser� programele de reabilitare �i c� �nsu�i guvernul federal (�n
cadrul c�ruia George Bush era vicepre�edinte) eliberase de�inu�i �nainte de
termen. Dukakis a demonstrat cu date concrete c� respectivele programe erau
eficiente. Din cei cincizeci �i trei de mii de de�inu�i elibera�i �nainte de
termen �n 1987, foarte pu�ini au recidivat. Pe l�ng� toate aceste argumente �n
favoarea reabilit�rii criminalilor, Dukakis �i-a continuat campania electoral� �i
cu numeroase alte promisiuni: patru sute de mii de noi locuri de munc�, reducerea
masiv� a taxelor, cre�terea num�rului de poli�i�ti pe str�zi �.a.m.d.
Dar americanii erau s�tui de statistici �i de promisiuni la modul general. Dac�
Dukakis ar fi avut un consilier specializat �n psihologia social�, acesta i-ar fi
putut spune c� oamenii sunt profund �ngrijora�i �i chiar furio�i din cauza
faptului c� ei sau cei care le sunt dragi pot fi ataca�i, b�tu�i �i chiar omor�i
�n plin� strad�, c� nu sunt interesa�i de statistici, grafice sau date generale,
ci de alegerea ca pre�edinte a unui tip "dur", care s� le asigure lini�tea. A�a
cum promitea s� fac� George Bush...
Nimeni nu poate spune dac� George Bush a fost un pre�edinte mai bun dec�t ar fi
putut s� fie Michael Dukakis. Cert este �ns� c� el a avut o mai bun� echip� de
speciali�ti �n campanii electorale, o echip� care a �tiut cum s� influen�eze
decisiv opiniile electoratului, specul�ndu-i starea de spirit �i specul�nd
momentul.
Faptul c� oamenii sunt mai pu�in interesa�i, �n momentele decisive, de analiza la
rece a datelor �i a fenomenelor, prefer�nd s� se ghideze dup� sim�uri �i dup� ceea
ce le dicteaz� instinctul de conservare este demonstrat �i de un alt exemplu,
care, la prima vedere, ar p�rea �n contradic�ie cu concluziile trase �n urma
campaniei electorale descrise mai sus. �n ultimele dou� decenii, �n Statele Unite
s-a desf�urat o campanie vast� �mpotriva fumatului. �n acela�i timp, companiile
produc�toare de �ig�ri au pus �n joc uria�e sume de bani pentru publicitate.
Campania antifumat se axa pe prezentarea a numeroase date �i statistici
referitoare la bolile grave cauzate de fumat �i la efectele devastatoare ale
acestora. �n replic�, produc�torii de �ig�ri au lansat clipuri �i articole
publicitare, �n care �ig�rile erau asociate cu distrac�ia, cu aventura, cu
dragostea, cu tinere�ea. Nimic despre date, nimic despre statistici. �i totu�i
adversarii fumatului au avut succes. �n dou� decenii, num�rul fum�torilor
americani s-a �njum�t�it. Contradic�ia cu confruntarea Bush-Dukakis este doar
aparent�. De�i campania antifumat utiliza statistici �i date concrete, esen�a ei
se referea la �ns�i supravie�uirea individului. Iar pentru foarte mul�i, s�n�tatea
�i via�a s-au dovedit mai pre�ioase dec�t aventura ori distrac�iile.
�n acela�i timp, nu trebuie neglijat faptul c� antifum�torii au folosit, pe l�ng�
numeroasele date medicale, �i clipuri de televiziune �n care se f�cea apel la cele
mai profunde sentimente umane, precum dragostea �i preocuparea pentru copii,
pentru s�n�tatea �i viitorul lor. Spre exemplu, unul dintre aceste clipuri,
avansat ca model �n mai toate manualele destinate agen�ilor de publicitate,
prezenta un b�ie�el �i o feti��, �n podul unei case. Copiii descoper� un cuf�r
vechi �i scot din el hainele de miri ale p�rin�ilor. Feti�a �mbrac� rochia alb�,
mult prea mare pentru ea, �ncal�� pantofii uria�i ai mamei �i �ncepe s� se
machieze cu st�ng�cie, �n fa�a unei oglinzi vechi. B�iatul, la fel, �i pune pe el
hainele largi ale tat�lui, apoi vine l�ng� feti�� �i se privesc am�ndoi �n
oglind�. Clipul nu are nici o explica�ie. Abia �n final, pe ecran apare un text
lapidar: Copiii tind s�-�i imite p�rin�ii. Dumneavoastr� fuma�i? Statisticile au
demonstrat c� prezentarea acestui clip a avut efecte sensibil mai mari dec�t toate
celelalte clipuri referitoare la urm�rile negative ale fumatului asupra s�n�t�ii.
Acest ultim exemplu ilustreaz� unul dintre pu�inele cazuri �n care tehnicile de
influen�are a opiniei publice sunt utilizate �n scopuri nobile. Din p�cate, cel
mai adesea, manipularea �n mas� este exercitat� de un grup restr�ns, �n folosul
propriu �i �n detrimentul intereselor celor mul�i. �ns�, indiferent de scop,
tehnicile r�m�n acelea�i...

Despre Guyana, opinia public� mondial� nu are prea multe cuno�tin�e. Situat �n
nordul continentului sud-american, statul are cea mai mare parte a suprafe�ei
acoperit� cu mla�tini �i p�duri tropicale de nep�truns. Pu�in peste �apte sute de
mii de oameni tr�iesc �n localit�ile de pe coast�. Numele statului a c�p�tat la un
moment dat o oarecare popularitate datorit� c�r�ii fostului ocna�-evadat Papillon,
�n rest via�a guyanezilor este �nv�luit� de un anonimat deplin. �i totu�i, �n
noiembrie 1978, Guyana a ajuns brusc �n aten�ia �ntregii lumi. Ziarele, posturile
de radio �i televiziune aveau ca principal subiect o inexplicabil� tragedie
petrecut� undeva �n jungla �nconjurat� de mla�tini. Pe 18 noiembrie, �n acel an,
nou� sute unsprezece oameni, adep�i ai sectei Templul poporului, s-au sinucis �n
cadrul unei ceremonii bizare. Secta era condus� de pastorul Jim Jones, care a
murit �mpreun� cu adep�ii s�i.
Povestea lui Jim Jones �ncepuse cu peste dou� decenii �n urm�, �n Indiana, unde el
a fondat Templul poporului. Pe atunci, Jones propov�duia toleran�a interrasial�,
iar adep�ii s�i �i ajutau pe s�rmani, �i hr�neau, le g�seau uneori locuri de
munc�. Pe m�sur� ce congrega�ia sa cre�tea, Jim Jones a �nceput s� pretind� tot
mai mult devotament �i supunere adep�ilor s�i. �n 1965, urmat de circa o sut� de
oameni, s-a mutat �n California. Secta a �nceput s� se dezvolte, au fost
�nfiin�ate nuclee noi, iar Cartierul General s-a stabilit la San Francisco.
Dincolo de imaginea sa public�, de lider spiritual foarte iubit de adep�i,
milit�nd pentru armonia interrasial�, "p�rintele" Jones a �nceput s�-�i
construiasc� �i �n cadrul sectei sale imaginea unui Mesia, venit ca o
binecuv�ntare �n mijlocul oamenilor. El i-a determinat pe adep�ii s�i s�-l
venereze �i s� i se �nchine �n cadrul unor ritualuri tot mai sofisticate. �n
acela�i timp, se folosea de num�rul tot mai mare al membrilor sectei, precum �i de
supunerea lor des�v�r�it� �n fa�a ordinelor sale, pentru a-�i spori influen�a
politic�.
Templul poporului a c�p�tat amploare. Pentru a avea puterea absolut� asupra
supu�ilor s�i, Jim Jones le-a cerut o loialitate absolut�, a ini�iat un sistem
foarte riguros de disciplinare a "r�t�ci�ilor" �i a �nceput s� prezic�, �n
cuv�nt�rile sale, sf�r�itul lumii �n urma unei iminente catastrofe nucleare.
Evident, singurii care ar supravie�ui holocaustului ar fi cei care credeau sincer
�n el. �n multe din predicile sale ataca rasismul �i sistemul capitalist, �ns�
cele mai virulente atacuri erau �ndreptate �mpotriva inamicilor Templului
poporului �i, mai ales, �mpotriva acelor adep�i care se mai �ndoiau de caracterul
s�u mesianic.
Secta a �nceput s�-i �ngrijoreze tot mai mult pe locuitorii din San Francisco.
Rudele celor racola�i f�ceau apel la autorit�i, ziarele publicau tot mai multe
articole defavorabile lui Jones, iar tensiunea a atins punctul culminant o dat� cu
o veritabil� b�t�lie juridic� �n urma c�reia Jim Jones amenin�a s� ob�in� custodia
asupra unui b�ie�el de �ase ani, �n ciuda opozi�iei rudelor acestuia.
Predicatorul a sim�it c� zilele sectei sale sunt num�rate �n California, de aceea
a hot�r�t s� plece, �mpreun� cu aproape o mie dintre adep�i, �n Guyana. Acolo,
izola�i �n jungla �nconjurat� de mla�tini, au construit a�ezarea Jonestown.
Foarte pu�ine informa�ii au mai ajuns �n Statele Unite despre ceea ce se petrecea
�n "comunitatea socialist� cre�tin�" din Jonestown, dup� cum o denumea �nsu�i
pastorul. Cei care doreau s� p�r�seasc� secta, sau doar se �ndoiau de Jones, erau
supu�i unor pedepse severe, merg�nd de la umilirea public� p�n� la b�t�i cr�ncene.
�n noiembrie 1978, Leo Ryan, membru al Congresului Statelor Unite, a plecat spre
Guyana spre a verifica informa�iile conform c�rora, �n Jonestown, oamenii erau
�inu�i �mpotriva voin�ei lor. Ryan a luat cu el c�iva ziari�ti �i c�teva rude
�ngrijorate ale unora dintre sectan�i. Ajun�i la Jonestown, au petrecut acolo o
sear� �i �nceputul zilei urm�toare, ascult�ndu-i pe membrii comunit�ii cum �i
laud� via�a paradisiac�. To�i �i exprimau dorin�a ferm� de a r�m�ne acolo. �i
totu�i, dou� familii au reu�it s�-i strecoare lui Ryan mesaje �n care �l implorau
s�-i ia cu el la plecare. Dup� �ncheierea vizitei, �n timp ce Ryan, echipa sa �i
"ereticii" se preg�teau s� urce �n avion, c�iva pistolari din garda lui Jim Jones
au deschis focul �i au ucis cinci oameni, inclusiv pe Leo Ryan.
�n timp ce dinspre pista de aterizare se auzeau �mpu�c�turile, Jones a adunat
toat� comunitatea, le-a spus oamenilor c� inamicii sunt pretutindeni �i c� este
timpul s� treac� la "sinuciderea revolu�ionar�", a�a cum o exersaser�, teoretic,
de nenum�rate ori p�n� atunci. Oamenii de �ncredere ai lui Jones �i-au luat armele
pentru a supraveghea mai bine ritualul. Un bol mare de cristal, con�in�nd suc de
fructe �n care se turnaser� sedative �i cianur�, a �nceput s� circule printre
oameni. Adul�ii au fost sf�tui�i s�-�i ucid� �nt�i copiii, apoi s�-�i ia �i ei
via�a. C�iva au protestat, �ns� reac�ia mul�imii i-a redus la t�cere.
Acel ultim discurs al lui Jim Jones, �ntrerupt de interven�iile unora dintre
adep�i, a fost imprimat pe casete audio �i a ajuns apoi la cuno�tin�a opiniei
publice. Este halucinant ce s-a �nt�mplat acolo, �n numai c�teva minute...
Jones: Mi-am dat toat� silin�a s� v� asigur o via�� mai bun�. Dar �n ciuda tuturor
�ncerc�rilor mele, o m�n� de oameni, cu minciunile lor, ne-au f�cut via�a
imposibil�. Dac� nu putem tr�i �n pace, atunci s� murim �n pace!... (mul�imea
aplaud�)... Am fost at�t de crunt �n�ela�i... �n urm�toarele c�teva minute unul
dintre oamenii din acel avion �l va �mpu�ca pe pilot... �tiu asta... Nu am
pl�nuit-o, dar �tiu c� se va �nt�mpla... Nu avem sc�pare... A�a c� p�rerea mea
este s� fi�i bl�nzi cu copiii, s� fi�i bl�nzi cu b�tr�nii �i s� lua�i po�iunea a�a
cum o f�ceau vechii greci. S� trece�i dincolo �n lini�te, pentru c� noi nu ne
sinucidem, acesta este un act revolu�ionar... Nu mai exist� cale de �ntoarcere.
Doar du�manii se vor �ntoarce pentru a spune alte �i alte minciuni...
O femeie: Simt c� at�t timp c�t mai exist� via��, exist� �i speran��...
Jones: �i totu�i, c�ndva fiecare trebuie s� moar�...
Mul�imea: A�a este! A�a este!
Jones: Ce au f�cut �i ce fac acei oameni, ce ne preg�tesc ei �nseamn� o via�� mai
rea dec�t iadul... Pentru mine, moartei nu este un lucru �nsp�im�nt�tor... Via�a
este cea blestemat�... Nu merit� s� tr�im cum vor ei...
Femeia: Dar mi-e fric� s� mor...
Jones: Nu cred. Nu cred c� �i-e fric�...
Femeia: Cred c� sunt prea pu�ini cei care ne-au p�r�sit, pentru ca o mie dou� sute
de oameni s�-�i dea vie�ile pentru ei... M� uit la to�i copiii ace�tia �i cred c�
ei merit� s� tr�iasc�...
Jones: Eu cred c� merit� mai mult... merit� lini�tea. Cel mai bun lucru pe care �l
putem face este s� p�r�sim aceast� lume blestemat�... (mul�imea aplaud� �n delir)
Un b�rbat: S-a terminat, surioar�... Am tr�it o zi minunat�... (aplauze)
Al doilea b�rbat: Dac� ne spui c� trebuie s� ne d�m vie�ile acum, suntem
preg�ti�i... (aplauze)
Peste �ipetele copila�ilor for�a�i s� �nghit� otrava, vocea lui Jones se aude
insist�nd asupra necesit�ii sinuciderii, gr�bindu-i pe oameni...
Jones: V� rog, lua�i doctoria. Este simplu, foarte simplu. Nu ve�i avea
convulsii... Nu v� fie team� s� muri�i... Altfel ve�i vedea cur�nd oameni
ateriz�nd aici... Venind s� ne tortureze poporul...
A doua femeie: Nu trebuie s� ne �ngrijor�m. Fiecare s�-�i p�streze calmul �i s�
�ncerce s�-i lini�teasc� pe copii... Ei nu pl�ng de durere, ci numai pentru c�
gustul po�iunii este pu�in amar...
A treia femeie: Nu este nimic de pl�ns. E ceva care ar trebui s� ne
�nveseleasc�... (aplauze)
Jones: V� rog, pentru numele lui Dumnezeu, s� trecem mai repede peste asta... Este
o sinucidere revolu�ionar�. Nu este o simpl� sinucidere menit� s� ne distrug�...
(vocile se roag�: "Tat�.."; aplauze)
Al treilea b�rbat: Tat�l ne-a adus at�t de departe. Eu aleg s� merg cu El mai
departe...
Jones: Trebuie s� murim cu demnitate. Mai repede, mai repede, mai repede...
Trebuie s� ne gr�bim... �nceta�i istericalele. Moartea este de un milion de ori
mai preferabil� dec�t s� tr�im �nc� o zi din via�a asta blestemat�... Dac� a�i �ti
ce v� a�teapt�, a�i fi ferici�i c� trece�i dincolo �n noaptea asta...
A patra femeie: A fost o m�ndrie s� merg al�turi de voi �n aceast� permanent�
lupt� revolu�ionar�... nu �mi mai pot dori altceva dec�t s�-mi dau �i via�a pentru
socialism, pentru comunism. �i mul�umesc, Tat�, pentru tot...
Jones: Doamne, prime�te-ne vie�ile... Nu ne sinucidem. Facem un act revolu�ionar
de sinucidere, pentru a protesta �mpotriva unei lumi inumane...
A doua zi, c�nd echipele trimise de autorit�i au ajuns �n Jonestown, au descoperit
acolo o priveli�te terifiant�. Sute de cadavre z�ceau �n jurul podiumului de pe
care le vorbise Jim Jones. Sectan�ii muriser� �mbr�i�a�i sau �in�ndu-se de m�n�.
Doar c�iva se pare c� rezistaser�, motiv pentru care li s-a turnat otrava cu for�a
pe g�t ori li s-a injectat. Cadavrul lui Jim Jones se afla printre cele ale
adep�ilor s�i.
�ntreaga lume a fost �ocat� de ceea ce s-a �nt�mplat �n micu�a a�ezare din jungla
Guyanei. Nimeni nu putea �n�elege cum au ajuns sute de oameni simple marionete,
cum �i-au urmat liderul f�r� s� ra�ioneze, cum au ajuns s�-i �ndeplineasc�
dorin�ele �i s� se supun� �ntr-at�t, �nc�t s�-�i omoare copiii �i apoi s� se
sinucid�. Aceast� carte �i propune s� dea un posibil r�spuns la astfel de
�ntreb�ri. Mai ales c� tot ceea ce s-a �nt�mplat la Jonestown nu reprezint� un caz
singular. Chiar dac� num�rul victimelor nu a atins asemenea dimensiuni ca �n
Guyana, istoria s-a repetat, �n linii mari, cu secta davidienilor, �n 1993.
David Koresh, conduc�torul sectei, a refuzat s� permit� autorit�ilor accesul �n
veritabilul fort pe care �l construise, din lemn, �n apropiere de localitatea
Waco, din Texas. Oamenii legii voiau s� verifice unele zvonuri conform c�rora
membrii cultului �i maltratau copiii. For��nd intrarea �n fort, patru agen�i
federali au fost uci�i �n cadrul unui schimb de focuri cu sectan�ii baricada�i �n
interior. A urmat un asediu de cincizeci �i una de zile. De�i unii dintre membrii
cultului au p�r�sit fort�rea�a, Koresh a refuzat s� se predea. �n cele din urm�,
poli�i�tii au hot�r�t s� dea asaltul decisiv, precedat de aruncarea unor grenade
cu gaz lacrimogen �n incinta fortului. �n lupta ce a urmat, cl�dirile au fost
cuprinse de fl�c�ri �i mistuite complet �n mai pu�in de treizeci de minute.
Cercet�rile ulterioare au demonstrat c� focul fusese pus de davidieni, dup� ce,
mai �nt�i, �i-au ucis copiii, �ntr-un gest disperat de a refuza s� se predea.
Nimeni dintre cei afla�i �n�untru nu a sc�pat din incendiu. Dup� ce s-au stins
fl�c�rile, au fost descoperite r�m�i�ele a �aptezeci �i cinci de persoane. �i din
nou au ap�rut �ntreb�ri de genul: "Cum a fost posibil s� se �nt�mple a�a ceva?"
�n 1995, de data aceasta �n Europa, opinia public� a fost din nou �ocat� de
sinuciderea colectiv� a unora dintre adep�ii sectei Templul soarelui, ale c�ror
trupuri au fost g�site �ntr-o vil� izolat� din Elve�ia. �i exemplele pot continua.
�ns� cazurile amintite p�n� acum reprezint� doar urm�rile duse p�n� la extrem ale
unor �ncerc�ri de remodelare total� a g�ndirii umane, �n cadrul uno: secte, care,
la �nceput, par cu totul inofensive. Numeroase alte exemple, f�r� conota�ia
tragic� a celor de mai sus, dar gener�nd o �ngrijorare la fel de mare, apar
aproape la tot pasul. Adep�ii cultului Hare Krishna au dezvoltat tehnici extrem de
subtile de manipulare, nu numai pentru a face noi prozeli�i, ci �i cu scopul de a
str�nge fonduri pentru sect�, pe strad�, de la trec�tori obi�nui�i. Membrii sectei
Biserica Unific�rii, conduse de sud-coreeanul Sun Myung Moon, particip� periodic,
pe stadioane, la ceremoniile unor c�s�torii �n mas�. Mii de cupluri sunt unite �n
acela�i timp, f�r� ca mirii s� se fi cunoscut vreodat�. Cuplurile sunt alc�tuite
de Moon �i de suita sa. Adep�ii sectei Copiii Domnului, conduse de David Berg, �i
doneaz� de bun�-voie �ntreaga avere bisericii, �n fapt conduc�torului acesteia. �n
Rom�nia, conform relat�rilor din pres�, tinerii adep�i ai unei pseudosecte,
conduse de un anume Gregorian Bivolaru, particip� la orgii sexuale �n grup,
ajung�nd chiar s� accepte un ritual �n care �i beau unul altuia urina, convin�i
fiind de liderul lor c� aceasta reprezint� un "izvor de s�n�tate".
Din nou apar �ntreb�ri de genul: "Cum este posibil?"
Trebuie amintit, ca o ironie a sor�ii, c� atunci c�nd echipele trimise de
autorit�i au sosit la locul tragediei din Jonestown au v�zut deasupra podiumului
�nconjurat de sute de cadavre, de unde Jones �i �inuse discursurile, o pancart� pe
care scria cu litere de-o �chioap�: "ACEIA CARE NU ΪI AMINTESC TRECUTUL, SUNT
CONDAMNA�I S�-L REPETE".
Tocmai pentru a nu se repeta un astfel de trecut, �i nu numai de aceea, o asemenea
carte este necesar�...
Tehnicile de manipulare sunt dintre cele mai diverse, de la foarte simple la
extrem de sofisticate, de la cele cu efecte imediate p�n� la cele ale c�ror urm�ri
se v�d dup� ani de zile sau chiar dup� decenii, de la unele utilizate pentru
influen�area unei anumite persoane, �ntr-o anumit� �mprejurare, p�n� la altele
axate pe remodelarea unei �ntregi societ�i.
Pe l�ng� exemplele de p�n� acum, cu larg� rezonan��, este interesant de amintit �i
un caz de manipulare din cele aparent f�r� prea mare importan��.
�n 1736, Benjamin Franklin m�rturisea c� a utilizat �nv��mintele din �n�elepciunea
popular� ca strategie politic�. Episodul va fi cunoscut mai t�rziu, dup� preluarea
sa ca exemplu, �n manualele de psihologie social�, drept: "Manipularea Ben
Franklin". Despre ce este vorba?
Pe c�nd era membru �n forul legislativ al statului Pennsylvania, Franklin era tot
timpul contrat de un oponent politic, care p�rea chiar s�-l antipatizeze. Situa�ia
devenise enervant�, motiv pentru care Ben Franklin a �nceput s� se g�ndeasc� tot
mai des la o solu�ie prin care s�-l reduc� la t�cere pe respectivul oponent. �i a
g�sit-o. Iat�-l povestind singur �n ce mod a ac�ionat:
Nu m� �nc�nta ideea s�-i c�tig favorurile manifest�nd un respect servil fa�� de
el, a�a c� am folosit o alt� metod�. Auzind c� are �n biblioteca lui o carte
foarte rar� �i valoroas�, i-am scris un bile�el �n care �mi exprimam dorin�a de a
citi cu aten�ie respectivul volum �i �l rugam s�-mi fac� favoarea de a mi-l
�mprumuta pentru c�teva zile. Mi l-a trimis imediat, iar eu i l-am restituit peste
vreo s�pt�m�n� �mpreun� cu un alt bile�el �n care �mi ar�tam recuno�tin�a pentru
favoarea pe care mi-o f�cuse. C�nd m-a �nt�lnit din nou la Camer�, s-a apropiat de
mine �i mi-a vorbit (ceea ce nu f�cuse niciodat� �nainte), folosind un ton extrem
de civilizat. Apoi, �n toate ocaziile �i-a ar�tat bun�voin�a �n a m� servi, a�a c�
am devenit buni prieteni, iar prietenia noastr� a durat p�n� la moartea lui.
Acesta este un alt exemplu al adev�rului cuprins �ntr-o veche zical�, pe care am
�nv�at-o �i care spune: "Cel care �i-a f�cut odat� o favoare, este mult mai
disponibil s� te ajute din nou dec�t acela care �i este obligat."
Scepticii ar putea fi �nclina�i s� cread� c� succesul lui Franklin fusese
determinat, �n mare m�sur�, de farmecul s�u personal �i mai pu�in de strategia
aplicat�. Pentru a clarifica problema, doi cercet�tori �n psihologie, Jon Jecker
�i David Landy, au imaginat, �n 1969, un experiment care s� determine c�t mai
obiectiv efectul "Manipul�rii Ben Franklin". Ei au propus unei grupe de studen�i
s� participe la un test oarecare, �n prezen�a unui experimentator. De pe urma
testului fiecare student a c�tigat o anumit� sum� de bani. Ceva mai t�rziu,
experimentatorul a abordat o treime dintre studen�i, explic�ndu-le c� a finan�at
testul din propriul s�u buzunar �i c� nu mai are nici un fel de fonduri pentru a
continua cercet�rile. La sf�r�it i-a �ntrebat: Ca o mare favoare pentru mine, a�i
fi dispu�i s� returna�i banii pe care i-a�i c�tigat? Aceea�i cerere a fost f�cut�
�i celei de-a doua treimi dintre studen�i (diferite de prima), �ns� de aceast�
dat� cel care a formulat-o nu a mai fost experimentatorul, ci secretarul Catedrei
de psihologie, care le-a explicat studen�ilor c� banii provin din fondurile
universit�ii, care au ajuns la limita inferioar�. Restul de studen�i (a treia
treime) nu au primit nici o solicitare �n ceea ce prive�te banii. �n cele din
urm�, fiecare student a fost rugat s� mai completeze un chestionar, care �i cerea,
printre altele, s�-i acorde o not� �ntre 1 �i 10 experimentatorului.
Media notelor acordate de "neutri" (cei c�rora nu li s-a pomenit de returnarea
fondurilor) a fost 5,8. Media notelor date de cei c�rora favoarea le-a fost cerut�
de c�tre secretarul Catedrei a fost de 4,4. Cei care au fost ruga�i de
experimentator s� returneze banii i-au dat note cu o medie de 7,2, convin�i fiind
c� este un tip simpatic �i merit� s� fie ajutat.
Experimentul a dovedit c� "Manipularea Ben Franklin" nu depinde de farmecul celui
care o aplic�, ci are un caracter strict obiectiv...

Pe 4 noiembrie 1991, �n New Yorker ap�rea o scurt� �tire: �n ultimele dou�

s�pt�m�ni, �n tunelurile metroului din New York au fost uci�i un cer�etor, un
lucr�tor de la �ntre�inere �i un c�ine. Nou�zeci de oameni au telefonat la
Autoritatea de Tranzit pentru a-�i exprima �ngrijorarea �n leg�tur� cu soarta
c�inelui, �ns� numai trei apeluri au fost �n leg�tur� cu lucr�torul. Nimeni nu s-a
interesat de cer�etor.
�tirea ilustreaz� elocvent fenomenul dezumaniz�rii. �n termenii psihologiei
sociale, dezumanizarea �nseamn� actul de a percepe victimele ca fiin�e nonumane.
Dezumanizarea sl�be�te sentimentul de respingere instinctiv� a violen�ei �i
faciliteaz� escalada actelor de agresiune, sub diversele lor forme.
�nc� un exemplu care demonstreaz� c�, din nefericire, fenomenul de dezumanizare nu
este deloc rar. Conform articolelor ap�rute �n presa rom�neasc�, ce preluau date
furnizate de Institutul Medico-Legal din Bucure�ti, �n timpul celor dou� s�pt�m�ni
de viscol puternic din noiembrie 1995, circa o sut� cincizeci de oameni �i-au
pierdut via�a pe str�zi, �n marea lor majoritate cer�etori �i cet�eni f�r�
locuin�e. O tragedie de propor�ii, care nu a declan�at �ns� nici o reac�ie.
Oficialit�ile au consemnat faptul ca pe ceva obi�nuit �n astfel de perioade cu
vreme rea, politicienii nu i-au dat nici cea mai mic� importan��, dar cel mai
�ngrijor�tor este faptul c� nici m�car opinia public� nu a reac�ionat �n vreun
fel. Victimele au fost catalogate drept "cer�etori", "vagabonzi", "be�ivi"
�.a.m.d., extrem de pu�ini fiind cei care le-au privit ca pe ni�te fiin�e umane,
ca pe ni�te semeni, indiferent de starea lor material�, de v�rst� sau de
eventualele vicii, pentru care, �ntr-o mare m�sur�, societatea este responsabil�.
O sut� cincizeci de oameni au murit pe str�zi, �n c�teva zile, f�r� ca semenii lor
s� se sinchiseasc� �i s� cear� m�car construirea unui banal azil de noapte pentru
ad�postirea vitregi�ilor de soart�.
Fenomenul dezumaniz�rii exist� �i el este �ngrijor�tor de r�sp�ndit. �ns� mult mai
�ngrijor�tor este faptul c� artizanii manipul�rii �l pot induce �i exploata la
maximum, prin tehnici specifice, atunci c�nd interesele lor o cer. Iar efectele
sunt �nsp�im�nt�toare. Exterminarea celor �ase milioane de evrei �n a doua
conflagra�ie mondial�, lansarea bombelor de la Hiroshima �i Nagasaki, masacrele ce
au provocat �i continu� s� provoace milioane de victime �n toate r�zboaiele de pe
glob, miile de vie�i distruse �n atentatele teroriste, nenum�ratele victime ale
regimurilor totalitare �i multe alte atrocit�i au fost �i sunt posibile �i prin
aplicarea tehnicilor de dezumanizare la adresa inamicului. Nazi�tii ucideau evrei
nu oameni, comuni�tii ucideau du�mani ai poporului, nu oameni, comandourile
teroriste arabe ucideau agen�i ai imperialismului, nu oameni �.a.m.d.
Prima etap� �n a determina oamenii obi�nui�i s�-�i ucid� sau s�-�i prigoneasc�
semenii este dezumanizarea poten�ialelor victime prin tehnici specifice de
manipulare, pe care se bazeaz� �ntregul sistem propagandistic menit s� declan�eze
�i s� sus�in� conflictele...
Iat� numai c�teva argumente care fac necesar studiul tehnicilor de manipulare a
con�tiin�elor. Pentru a putea rezista celor care doresc s� perverteasc� min�ile
semenilor lor, transform�ndu-i �n simple marionete sau �ntr-o mas� de manevr�,
pentru a putea rezista chiar �i �ncerc�rilor minore de a fi for�a�i s� accept�m
sau s� facem lucruri care nu ne sunt �n fire, cunoa�terea unor asemenea tehnici
este un prim pas...

Scurt� clasificare a manipul�rilor

Situa�iile sociale exercit� un control semnificativ asupra comportamentului uman.

Ac�iunile �i reac�iile individului la stimulii dintr-un anumit mediu social sunt
determinate de for�e �i constr�ngeri specifice acelui mediu, �ntr-o m�sur� mult
mai mare dec�t ar fi de a�teptat dac� s-ar avea �n vedere doar personalitatea
intim� a celui �n cauz�. Chiar �i aspecte care par banale, nesemnificative, pot
determina schimb�ri majore �n comportamentul persoanelor aflate �ntr-o anume
situa�ie social�. Cuvinte, etichete, lozinci, semne, regulamente, legi �i, �ntr-o
mare m�sur�, prezen�a celorlal�i sunt factori cu o mare putere de influen�� asupra
individului, dirij�ndu-i reac�iile �i comportamentul uneori chiar f�r� ca
respectivul s�-�i dea seama.
�n termenii psihologiei sociale, putem vorbi de manipulare atunci c�nd o anume
situa�ie social� este creat� premeditat pentru a influen�a reac�iile �i
comportamentul manipula�ilor �n sensul dorit de manipulator.
Manipul�rile pot fi clasificate �n func�ie de diverse criterii. Profesorul Philip
Zimbardo, de la Universitatea Stanford, California, utilizeaz� drept criteriu
amplitudinea modific�rilor efectuate �ntr-o anumit� situa�ie social�. Astfel
"manipul�rile mici" sunt cele ob�inute prin schimb�ri minore ale situa�iei
sociale. Trebuie remarcat c�, de�i �n aceast� accep�iune manipul�rile pot fi
clasificate ca mici, medii �i mari, consecin�ele lor nu respect� o coresponden��
strict� cu amplitudinea modific�rilor ini�iale. Spre exemplu, schimb�ri mici pot
avea consecin�e majore �i invers.

Manipul�rile mici, ob�inute prin modific�ri minore ale situa�iei sociale, pot
avea, uneori, efecte surprinz�tor de ample. De pild�, dona�iile pot cre�te
sim�itor atunci c�nd cererea este �nso�it� de un mic serviciu, aparent
nesemnificativ, de un apel la binecuv�ntarea cereasc� sau chiar numai de
�nf�i�area celui care formuleaz� cererea. Membrii sectei Hare Krishna au pus la
punct un sistem extrem de simplu �i de eficient pentru adunarea fondurilor. Un
membru al sectei, ras �n cap �i �nve�m�ntat �n specifica tog� alb�, se plaseaz� �n
sala de sosiri a unui aeroport �i �i a�teapt� pe c�l�tori cu o floare �n m�n�.
C�nd ace�tia �ncep s� ias�, �i oche�te imediat o "victim�" �i �i ofer� floarea
insist�nd s� fie primit� f�r� nici o obliga�ie, doar a�a, ca semn al bucuriei de a
tr�i �i al iubirii fa�� de semeni. Dac� darul este acceptat, imediat membrul
sectei scoate o mic� revist� a cultului �i o ofer� �i pe aceasta, dar de ast� dat�
contra unei... mici dona�ii. Foarte pu�ini sunt cei care pleac� numai cu floarea,
f�r� a face vreo dona�ie. La fel, cei care adun� fonduri pentru diverse ac�iuni de
protejare a mediului, de pild�, �i roag� pe trec�tori s� semneze �ntr-un registru
voluminos, despre care se afirm� c� va constitui unul din "argumentele"
respectivei organiza�ii �n ac�iunile de convingere a autorit�ilor. De asemenea,
semnatarului i se ofer� �i o insign� sau o mic� plant�. Abia la sf�r�it se
formuleaz� cererea pentru o dona�ie "nesemnificativ�". Din nou, foarte pu�ini sunt
cei care, dup� ce au semnat �i au primit insigna, pleac� f�r� s�-�i sub�ieze
portmoneul.
Cer�etorii utilizeaz� �i ei nenum�rate trucuri pentru a stimula spiritul caritabil
al trec�torilor. La cer�it sunt trimi�i mai ales copiii, dezbr�ca�i iarna,
pl�ng�nd vara, uneori mutila�i inten�ionat pentru a spori mila cet�enilor. Sume
importante sunt pl�tite celor care compun versurile �i muzica unor c�ntece
deosebit de lacrimogene, gen: F�r� mam�, f�r� tat�... S�rb�torile de iarn� sunt
exploatate cu s�pt�m�ni de zile �nainte sau dup�, prin �ng�narea de colinde care
s� sensibilizeze poten�ialul donator etc. Sume incredibil de mari sunt adunate de
sp�l�torii de parbrize, care �i deghizeaz� cer�etoria sub aparen�a unor servicii
utile celor afla�i la volan. �n Bucure�ti, pentru mai pu�in de treizeci de secunde
c�t dureaz� cur�atul unui parbriz, se prime�te, �n medie, o sum� echivalent� cu
c�tigul unui muncitor �n treizeci de minute. �ns� foarte pu�ini dintre cei care
dau banii se g�ndesc la acest lucru.
�n 1966, Scott Fraser �i Jonathan Freedman au imaginat un experiment care a
demonstrat obiectivitatea unor asemenea tehnici de manipulare minor�. Despre ce
era vorba? �ntr-un cartier obi�nuit, casele au fost luate la r�nd �i fiec�rui
proprietar i s-a propus s� permit� instalarea, �n fa�a cur�ii sale, a unui panou
imens pe care scria Conduce�i cu pruden��. De�i s-a f�cut apel la spiritul lor
civic, numai �aptesprezece la sut� au acceptat s�-�i umbreasc� gazonul cu a�a
ceva. O a doua grup� de experimentatori s-a deplasat �ntr-o alt� zon� a
cartierului �i a colindat casele cer�ndu-le proprietarilor s� semneze o peti�ie �n
favoarea introducerii unor reguli stricte de circula�ie preventiv�. Aproape to�i
au acceptat s�-�i depun� semn�tura pe un act ce nu le atr�gea vreo obliga�ie. Dou�
s�pt�m�ni mai t�rziu, echipa a vizitat din nou proprietarii ce semnaser� peti�ia,
propun�ndu-le instalarea panoului. De data aceasta, procentul celor care au
acceptat a fost de trei ori mai mare fa�� de primul caz. Deci pentru a determina
oamenii s� accepte o concesie major�, este convenabil s� li se prezinte mai �nt�i
o cerere nesemnificativ�, dar de aceea�i natur�, c�reia aproape fiecare �i va da
curs, pentru ca abia dup� aceea s� se vin� cu cererea avut� �n vedere de la bun
�nceput. Dup� cum arat� rezultatele experimentului descris anterior, �ansele de
reu�it� se vor tripla utiliz�nd respectiva tehnic�, denumit� de psihologi:
Piciorul-�n-u��. De�i tehnica se bazeaz� pe stimuli sociali minori, efectele ei
pot fi extrem de puternice, uneori la nivelul unei societ�i �ntregi.
Un minim contact social poate determina de asemenea schimb�ri semnificative de
comportament. Spre exemplu, pe plaj�, un necunoscut se adreseaz� "vecinului de
cear�af: V� rog s� v� uita�i pu�in la lucrurile mele. Lipsesc doar c�teva minute.
�n momentul apari�iei unui ho� care adun� respectivele lucruri �i fuge, cet�eanul
rugat s� le p�zeasc� porne�te de cele mai multe ori �n urm�rirea ho�ului �i se
agit� pentru a determina prinderea lui. Lucru care s-ar �nt�mpla cu o
probabilitate mult redus� �n cazul �n care rug�mintea nu ar fi fost f�cut�.
Uneori, ho�ii utilizeaz� asemenea trucuri pentru a-l jefui tocmai pe cel rugat s�
aib� grij� de lucrurile unui necunoscut.
Micile manipul�ri pot avea �i efecte de o extrem� gravitate la nivelul �ntregii
societ�i. Spre exemplu, �n 1992, �n Rom�nia, televiziunea na�ional� a prezentat
mai multe zile la r�nd informa�ii oficiale privind o iminent� criz� de p�ine, din
cauza lipsei de gr�u. S-a indus astfel un sentiment de panic� la nivelul �ntregii
societ�i. C�teva zile mai t�rziu, oamenii au r�suflat u�ura�i afl�nd, tot de la
televiziune, c� guvernul a rezolvat situa�ia prin acceptarea unor masive importuri
de gr�u. Abia mult mai t�rziu, �n pres� au �nceput s� apar� materiale privind
substratul ocult al afacerii. Criza fusese artificial creat� pentru a justifica
masivele importuri, aduc�toare de comisioane fabuloase pentru cei care le-au
derulat beneficiind de complicitatea guvernului. �n realitate, ��ranii din Rom�nia
aveau suficient gr�u pentru a satisface necesarul la nivel na�ional, �ns� pre�ul
de achizi�ie care le-a fost oferit era ridicol de mic, tocmai pentru a-i determina
s� refuze comercializarea stocurilor �n a�teptarea unui pre� mai bun. Pre�ul
gr�ului importat a fost de trei ori mai mare dec�t cel propus ��ranilor, dar
afacerea s-a derulat pentru �ncasarea respectivelor comisioane. Efectele s-au
reg�sit at�t �n cre�terea general� a pre�urilor, c�t �i �n deteriorarea situa�iei
financiare a micilor proprietari agricoli, care nu au avut posibilitatea s�-�i
valorifice recoltele pentru a ob�ine surse de finan�are a lucr�rilor din anii
urm�tori. O strategie similar� a fost folosit� �i pentru generarea unor alte crize
artificiale precum cea a uleiului, a zah�rului, a orezului etc. Numeroase fabrici
de ulei sau zah�r din Rom�nia au fost aduse premeditat �n stare de faliment pentru
a permite importurile aduc�toare de comisioane fabuloase.
Crizele amintite pot fi prezentate ca rezultate grave ale unor manipul�ri minore,
dar pot fi reluate �i �n subcapitolul marilor manipul�ri, dac� se analizeaz�
�ntreg contextul ce le-a f�cut posibile. Spre exemplu, p�strarea deliberat� a
televiziunii na�ionale ca unic mijloc de informare pentru marea majoritate a
cet�enilor, lucru ce a f�cut, �ntre altele, posibil� inducerea panicii generale
prin comunicate privind iminenta criz� de p�ine, nu mai intr� �n categoria
manipul�rilor minore, ci a celor de anvergur�.
O alt� tehnic� de manipulare este:Tr�ntitul-u�ii-�n-fa��. De�i total opus�, ca
esen��, cu Piciorul-�n-u��, etectele sunt acelea�i. Prin aceast� tehnic�, oamenii
sunt determina�i s� accepte o anume concesie, prezent�ndu-li-se �n prealabil o
cerere mult mai mare, de aceea�i natur�, care are toate �ansele s� fie refuzat�.
Abia dup� aceea se vine cu cererea avut� �n vedere de la bun �nceput. Aceasta are
toate �ansele de a fi acceptat�, deoarece, prin compara�ie cu solicitarea
inacceptabil� de dinainte, pare foarte rezonabil�.
�n 1975, psihologul Robert Cialdini �i colegii s�i au imaginat un experiment menit
s� analizeze efectul acestei tehnici. Ei i-au �ntrebat pe elevii unui colegiu dac�
accept� s� �nso�easc� �i s� supravegheze un grup de copii handicapa�i, pentru dou�
ore, �ntr-o vizit� la gr�dina zoologic�. Numai �aisprezece la sut� dintre cei
�ntreba�i au acceptat. Unui alt grup de elevi i s-a prezentat, �n prealabil, o
propunere mult mai ampl�. �n mod obi�nuit, recrut�m voluntari dintre elevi, pentru
a lucra f�r� plat�, �n calitate de consilieri la Centrul de deten�ie a minorilor,
a spus experimentatorul. Apoi a continuat: Serviciul const� �n dou� ore de munc�
pe s�pt�m�n�, timp de doi ani. Cine se ofer�? Dup� cum era de a�teptat, nimeni nu
a acceptat un angajament pentru o perioad� at�t de lung�. �n urma refuzului,
experimentatorul a f�cut o a doua propunere, cea referitoare la �nso�irea copiilor
handicapa�i. Circa cincizeci la sut� din elevi au acceptat. Deci �i �n cazul
tehnicii Tr�ntitul-u�ii-�n-fa��, ca �i �n cazul Piciorului-�n-u��, �ansele de
ob�inere a unei concesii au crescut de trei ori, �n compara�ie cu cazurile �n care
cererea a fost normal�.
Ca o scurt� recapitulare, Piciorul-�n-u�a const� �n ob�inerea prealabil� a unei
mici concesii, care s� determine sporirea disponibilit�ii celui vizat de a accepta
o concesie mai mare, Tr�ntitul-u�ii-�n-fa��, la r�ndul s�u, const� �n prezentarea
prealabil� a unei cereri aproape imposibil de acceptat, prin compara�ie cu care
urm�toarea solicitare s� par� mult mai rezonabil� �i s� aib� mult mai multe �anse
de a fi acceptat�.
Trebuie precizat �nc� o dat� c� asemenea tehnici pot apar�ine categoriei micilor
manipul�ri, dar la fel de bine pot constitui componente ale unui sistem de
manipulare pe scar� larg�. Ele pot fi utilizate pentru a influen�a deciziile unei
singure persoane sau pot s� genereze efecte puternice la nivelul �ntregii
societ�i, a�a cum se va vedea �i dintr-un studiu de caz ce face subiectul unui
capitol aparte al volumului de fa��.

Manipul�rile medii se refer� la modific�ri importante ale situa�iilor sociale, cu

efecte care, uneori, dep�esc �n mod dramatic a�tept�rile, tocmai pentru c� enorma
putere de influen�� a situa�iilor sociale asupra comportamentului uman este
subevaluat� �n cele mai multe cazuri.
Cu dou� decenii �n urm�, Stanley Milgram a ini�iat o serie de experimente cu
rezultate de-a dreptul �ocante �n ceea ce prive�te supunerea individului fa�� de o
anume autoritate.
�n cadrul experimentului standard, li se propunea voluntarilor s� participe la un
test menit s� studieze capacitatea de memorare �i influen�area acestei capacit�i
prin administrarea unor pedepse �n caz de gre�eal�. Voluntarul era introdus �ntr-o
�nc�pere �i a�ezat la o mas� pe care se afla pupitrul de comand� al unui aparat de
generat �ocuri electrice. Printr-un geam de sticl�, voluntarul vedea o alt�
�nc�pere, �n care un tip de patruzeci �i �apte de ani, u�or supraponderal, cu o
�nf�i�are agreabil�, �edea pe un scaun, conectat la electrozii ce urmau s�
administreze �ocurile. �n aceea�i camer� cu primul voluntar, care va fi denumit
"profesorul", se afla un experimentator sobru, care �ncepea prin a spune c�
persoana aflat� dincolo de geam se oferise tot de bun�-voie pentru testare.
Testul consta �n citirea unor perechi de cuvinte pe care cel cu electrozii, numit
"elevul", trebuia s� le memoreze. Apoi "profesorul" �ncepea s� spun� c�te un
cuv�nt, iar "elevul" s� r�spund� cu perechea lui. Pentru fiecare gre�eal�,
"profesorul" trebuia s�-i administreze "elevului" un �oc electric �ncep�nd cu
cincisprezece vol�i �i put�nd ajunge p�n� la patru sute cincizeci de vol�i, �n
trepte de c�te cincisprezece vol�i. Pentru a-l avertiza pe "profesor" asupra a
ceea ce urma s�-i fac� "elevului", experimentatorul �i aplica, demonstrativ,
primului un �oc de patruzeci �i cinci de vol�i, destul de dureros.
Testul �ncepe. Primele r�spunsuri ale "elevului" sunt corecte. Apoi, la prima
gre�eal�, "profesorul" �i administreaz� cincisprezece vol�i, provoc�ndu-i o
tres�rire evident�. Urmeaz� �nc� o gre�eal� �i un �oc de treizeci de vol�i.
Treptat, pe m�sur� ce timpul trece �i �ocurile cresc �n intensitate, suferin�a
"elevului" devine tot mai evident�, iar "profesorul" �ncepe s� aib� mustr�ri de
con�tiin��. Dar la fiecare ezitare a acestuia, experimentatorul �l �ndeamn� sobru:
V� rog, continua�i. Peste �aptezeci �i cinci de vol�i, "elevul" �ncepe s� �ipe de
durere, la o sut� cincizeci url� pentru a fi l�sat s� plece, acuz�nd dureri de
inim�, la o sut� nou�zeci �i cinci strig�tele devin insuportabile. "Profesorul"
este �i el �nnebunit, speriat, d�r�mat. Ins� la fiecare ezitare, vocea sobr� a
experimentatorului �l �ndeamn�: Experimentul v� cere s� continua�i, apoi: Este
absolut esen�ial s� continua�i, dup� care urmeaz�: Nu ave�i alt� alegere, trebuie
s� continua�i. Dac�, totu�i, "profesorul" �nc� ezit�, v�z�nd c� p�n� �i marcajele
de pe pupitrul de comand� indic� pericolul extrem al voltajului la care s-a ajuns,
experimentatorul adaug�: �ocurile sunt dureroase, dar im produc nici o ran�.
Continua�i, v� rog. �n caz c� "profesorul" vrea s� se opreasc� pe motiv c�
"elevul" nu mai suport�, experimentatorul �i spune: Indiferent dac� celuilalt �i
place sau nu, trebuie s� continua�i p�n� va memora corect perechile de cuvinte. V�
rog, continua�i. La dou� sute �aptezeci de vol�i, "elevul" �ncepe s� agonizeze,
iar "profesorul" este �ngrozit. �i totu�i, la �ndemnurile sobre ale
experimentatorului, continu� s� m�reasc� voltajul �ocurilor �i s� apese pe
comutator...
Trebuie men�ionat c�, de fapt, "elevul" este �n �n�elegere cu experimentatorii
pentru a mima foarte bine efectele �ocurilor electrice, pe care, �n realitate, nu
le prime�te. Studiul capacit�ii de memorare este doar un pretext pentru adev�ratul
scop al experimentului, acela de a vedea p�n� la ce limit� a cruzimii pot merge
oamenii obi�nui�i sub presiunea unei autorit�i, reprezentate de experimentatorul
cel sobru. Este necesar s� ad�ug�m c�, �n afara �ndemnurilor permanente de a
continua, nici o alt� presiune nu s-a f�cut asupra celui aflat �n postura
"profesorului". El putea oric�nd s� se ridice �i s� plece.
�ntrebarea: "C�i ar accepta s� mearg� p�n� la limita de patru sute cincizeci de
vol�i?" a fost pus�, �n cadrul unor chestionare, mai multor grupuri, ce includeau
at�t oameni obi�nui�i, c�t �i studen�i sau psihologi. R�spunsul a fost aproape
unanim: "Circa unu la sut�". Nimeni nu-�i putea �nchipui c� limita bunului-sim� �i
a unui comportament general uman ar putea fi dep�it�.
�ns� rezultatul experimentului a infirmat dramatic toate aceste previziuni: 62,5
la sut� dintre voluntarii pu�i �n postura de "profesor" au administrat �ocurile
maxime de patru sute cincizeci de vol�i, iar 80 la sut� au continuat s� apese
comutatorul �i dup� ce "elevul" a �nceput s� urle de durere �i s� spun� c� poate
suferi de la o clip� la alta un atac de cord!
Nenum�rate �ntreb�ri au fost generate de rezultatele terifiante ale acestui
experiment, majoritatea legate de cauzele cruzimii inexplicabile de care au dat
dovad� ni�te oameni obi�nui�i, afla�i sub permanenta presiune psihic� a
"autorit�ii" reprezentate de experimentator.
Pentru a g�si motiva�iile intime ale gener�rii unui comportament inuman �n cazul
oamenilor obi�nui�i, Milgram a reluat experimentul �n alte variante.
Trei "profesori" au fost introdu�i simultan �n aceea�i �nc�pere. Doi erau �n
�n�elegere cu experimentatorii �i, la un moment dat, au refuzat s� mai continue
testul. �n astfel de situa�ii, num�rul celor care au mers cu �ocurile p�n� la
limita maxim� s-a diminuat de peste �ase ori! Ceea ce �nseamn� c� sentimentul de
supunere necondi�ionat� fa�� de autorit�i scade drastic atunci c�nd individul vede
c� sunt �i al�ii care g�ndesc asemenea lui �i ac�ioneaz� �n sensul considerat de
el drept a fi corect.
�ntr-o alt� variant�, experimentatorul iese la un moment dat din �nc�pere �i locul
s�u este luat de un alt "voluntar" care �i repet� "profesorului" obi�nuitele
ordine de a continua. �n asemenea cazuri, num�rul celor care au mers p�n� la
voltajul maxim a sc�zut de trei ori. Fapt ce dovede�te c� atunci c�nd cel care
�ntruchipeaz� autoritatea nu este prezent, spiritul de supunere necondi�ionat�,
din nou, scade sim�itor.
O alt� variant� s-a desf�urat cu doi experimentatori �i un "profesor". �n momentul
�n care "elevul" a �nceput s� �ipe "de durere", experimentatorii au ini�iat o
discu�ie �n contradictoriu asupra oportunit�ii de a continua testul, l�s�nd
decizia la voia celor afla�i �n postura de "profesori". Nimeni nu a mai continuat
administrarea �ocurilor.
Trebuie remarcat faptul c�, �n nici una dintre variante, decizia "profesorilor" de
a p�r�si experimentul nu a fost determinat� de reac�iile "elevului", ci de
comportamentul experimentatorilor ce �ntruchipau autoritatea. �n acela�i timp,
revenind la ultima variant� a experimentului, trebuie observat c�, �n momentul �n
care capacitatea autorit�ii de a st�p�ni o situa�ie devine discu-tabil�, iar "cei
de jos" refuz� s� se mai supun� �i �i urmeaz� propria lor con�tiin�� �i propriile
lor interese.
Ultima variant� a experimentelor lui Milgram a fost cea �n care participan�ilor li
s-a spus c� pot merge p�n� la limita maxim� a voltajului, pentru c� sunt o mul�ime
de lucruri interesante de studiat la fiecare etap�, apoi au fost l�sa�i s�
ac�ioneze singuri. Numai 2,5 la sut� au mers p�n� la limita maxim�, procent foarte
apropiat de cel ob�inut �n chestionarele celor �ntreba�i despre posibilele
rezultate ale unui asemenea test.
Experimentele lui Stanley Milgram reprezint� o form� aproape abstract� de studiere
a unora dintre tehnicile de manipulare medie. Av�nd �n vedere concluziile testelor
descrise p�n� acum, se poate face o paralel� revelatoare cu cazuri reale, precum
cel al revolu�iei rom�ne din decembrie 1989.
�n Rom�nia acelui an, autoritatea suprem� era reprezentat� de Nicolae Ceau�escu.
Cultul personalit�ii fusese �n asemenea m�sur� dezvoltat, �nc�t distan�a dintre el
�i restul ierarhiei comuniste era imens�. Comitetul Politic Executiv, spre
exemplu, crea impresia unei adun�ri de marionete al c�ror unic rol era de a
aplauda �i de a aproba deciziile dictatorului. �n acest context, trebuie remarcat
faptul c� debutul revolu�iei s-a produs la Timi�oara, exact �n zilele �n care
Ceau�escu se afla �ntr-o vizit� �n Iran. Lipsa autorit�ii supreme din �ar� a f�cut
mult mai u�oar� ridicarea maselor �n numele redob�ndirii acelei libert�i mult
visate. Amploarea evenimentelor de la Timi�oara, datorit� c�rora mul�i al�i
locuitori ai Rom�niei au v�zut c� sunt �i al�ii care g�ndesc asemenea lor �i au
curajul de a refuza supunerea necondi�ionat�, a u�urat extinderea la nivel
na�ional a ac�iunilor de protest, urm�ndu-se lozinca bine cunoscut� Azi �n
Timi�oara, m�ine-n toat� �ara. Revenit de urgen�� la Bucure�ti, Ceau�escu a
convocat un mare miting popular, ce s-a transformat �ntr-un veritabil butoi cu
pulbere c�ruia �i lipsea o singur� sc�nteie. �i aceasta a venit din partea unui
mic grup, ale c�rui ac�iuni au determinat explozia mul�imii �i fuga precipitat� a
dictatorului. �ns� chiar �i fug�rit, simpla lui prezen�� era o amenin�are, a�a c�,
dup� ce a fost capturat, s-a luat m�sura elimin�rii sale fizice, �n urma unui
proces extrem de sumar. O dat� cu el a fost �mpu�cat� �i Elena Ceau�escu,
deoarece, �n ultimul timp, dictatura devenise de fapt bicefal� �i trebuia ca
ambele capete s� dispar�, pentru c� simpla lor prezen�� putea avea efecte greu de
controlat pentru noua conducere a ��rii.
Peste o mie de oameni au fost uci�i �n revolu�ia rom�n� f�r� ca autorii s� fie
descoperi�i. P�n� �n 22 decembrie, situa�ia s-a caracterizat printr-o anume
confuzie. Pu�ini dintre cei descoperi�i c� au tras sus�in c� nu au f�cut dec�t s�
execute ni�te ordine, iar cei care au dat respectivele ordine sus�in c� nu s-au
referit, de fapt, la eliminarea fizic� a manifestan�ilor. S-a creat astfel o
fragmentare a ac�iunilor de ucidere, �nc�t nimeni s� nu aib� �ntreaga
responsabilitate a crimelor, de la ordin, p�n� la execu�ie.
Acela�i lucru s-a �nt�mplat �n nenum�rate alte cazuri, la scar� mai mare sau mai
mic�. Stanley Milgram aminte�te c� p�n� �i lui Eichman i se f�cea r�u atunci c�nd
vizita lag�rele de exterminare. Dar de fiecare dat� el se �ntorcea la masa de
lucru �i continua s� pritoceasc� h�rtiile ce con�ineau planuri ale unor noi
ac�iuni de ucideri �n mas�. �n acela�i timp, gardianul care arunca pastilele de
Cyclon-B �n camerele de gazare �i justifica ac�iunile pe baza faptului c� nu f�cea
altceva dec�t s� se supun� ordinelor. �n acest mod, invoc�ndu-se �i anumite
distorsiuni �n transmiterea ordinelor sau �n recep�ionarea lor, responsabilit�ile
se restr�ngeau, iar persoana care ar fi trebuit s� urm�reasc� actul criminal de la
un cap�t la altul �i s� r�spund� at�t pentru �ndeplinirea lui, c�t �i pentru
consecin�e, nu mai exista.
�n regimurile totalitare trebuie anihilat� p�n� �i impresia c� ar putea exista, �n
struc�urile superioare, persoane care s� poat� fi f�cute responsabile de vreo
ac�iune cu consecin�e negative asupra popula�iei. Serviciile specializate �n
dezinformare au, printre altele, �i misiunea de a sus�ine zvonul c�, de�i s-ar
putea s� existe unele aspecte negative, cu siguran�� �eful regimului nu le
cunoa�te. Deoarece dac� le-ar cunoa�te, ar lua imediat m�suri, continu�
argumenta�ia zvonului. De fapt, conduc�torii regimurilor totalitare sunt extrem de
bine informa�i, chiar despre situa�ii care scap� aten�iei cet�eanului de r�nd.
Astfel se �i explic� men�inerea lor la putere dincolo de orice ra�iune.
Starea de confuzie creat� �n timpul revolu�iei rom�ne, deruta �i nevoia de a g�si
c�t mai repede o autoritate care s� o �nlocuiasc� pe cea veche, pentru a reordona
sistemul social �i pentru a restr�nge haosul, zvonurile despre terori�ti �i despre
tragedii iminente, toate la un loc au sporit starea de tensiune �i au inhibat
ra�iunea, determin�nd oameni, altfel obi�nui�i, s� �i ucid� semenii. Straniu este
faptul c�, de�i autoritatea suprem� din Rom�nia a fost �nl�turat� de la putere pe
22 decembrie, totu�i marea majoritate a victimelor s-a �nregistrat dup� aceast�
dat�. Nu s-a oferit o explica�ie oficial� coerent� care s� motiveze aceast�
ciud�enie. Exist� doar p�rerea neoficial� c� num�rul mare de mor�i, de care era
f�cut responsabil fostul dictator, a avut rolul de a legitima rapid, �n fa�a
�ntregii lumi, noul regim de la Bucure�ti.
Revolu�ia rom�n� reprezint� un material faptic de excep�ie pentru identificarea
nenum�ratelor tehnici de manipulare ce au func�ionat perfect, �ncep�nd cu r�zboiul
radioelectronic �i sf�r�ind cu rolul decisiv al televiziunii �n magnetizarea
maselor. Singurul lucru care lipse�te, dup� �ase ani, este identificarea oficial�,
clar�, a celor care au imaginat �i pus �n func�iune tot acest mecanism. �ns� chiar
men�inerea unei permanente �ncord�ri reprezint� o tactic� menit� s�
vulnerabilizeze individul �i s�-l fac� mult mai u�or de manipulat.
Pe l�ng� tehnicile menite s� induc� sentimentul de supunere fa�� de autorit�i sau,
dimpotriv�, s� declan�eze revolte puternice, alte exemple de manipul�ri medii pot
fi �i cele prin care se urm�re�te dezumanizarea victimelor sau dezindividualizarea
atacatorilor, �n vederea �ncuraj�rii spiritului agresiv.
Dup� cum s-a precizat anterior, aceste tehnici pot intra �n categoria
manipul�rilor medii, datorit� faptului c�, de�i sunt relativ simple, efectele lor
dep�esc orice a�tept�ri.
�n principal, tehnicile de dezumanizare a inamicului se utilizeaz� pentru a face
posibil� exterminarea acestuia f�r� ezit�ri �i f�r� remu�c�ri din partea
executan�ilor, majoritatea proveni�i dintre oamenii obi�nui�i.
Scopul fundamental al tehnicilor de dezumanizare este cur�area imaginii inamicului
de orice tr�s�tur� uman�, prezentarea lui drept un monstru nedemn �i periculos
pentru specia uman�, identificarea lui prin porecle sau prin orice alte denumiri
care nu trebuie s� mai p�streze nici o conota�ie omeneasc�. La nevoie, �nsu�i
sensul cuvintelor este pervertit pentru a nu l�sa vreo fisur� prin care viitorii
agresori s� sesizeze c�, de fapt, inamicii le sunt semeni �ntru ra�iune. La modul
concret, metodele utilizate �n propaganda de dezumanizare a inamicului constau �n
impunerea prin mass-media a unor caricaturi oribile, a unor sloganuri agresive, a
unor materiale de pres� falsificate, �n care inamicii sunt prezenta�i drept ni�te
troglodi�i violen�i �i periculo�i.
Psihologul Elliot Aronsor poveste�te o �nt�mplare elocvent� �n ceea ce prive�te
efectele acestei propagande. Cu mai mul�i ani �n urm�, a angajat un zugrav pentru
a-�i renova casa. Omul era foarte lini�tit �i pl�cut. �ntre altele, i-a spus c�,
dup� terminarea colegiului, se �nrolase �n armat� �i luptase �n Vietnam. Dup�
l�sarea la vatr� se apucase de zugr�vit �i devenise un meseria� priceput �i onest.
Lui Elliot �i f�cea o real� pl�cere s� lucreze cu el �i s� discute pe diverse
teme. La un moment dat, �n timpul unei pauze de cafea, au abordat problema
conflictului din Vietnam �i aici p�rerile lor s-au dovedit a fi total
contradictorii. Zugravul sus�inea c� r�zboiul era just �i urma s� fac� lumea mai
sigur� pentru democra�ia �n plin� dezvoltare. Elliot l-a contrazis, spun�ndu-i c�
luptele erau murdare, provoc�nd moartea, mutilarea �i arderea cu napalm a mii de
oameni nevinova�i, �ndeosebi copii, femei �i b�tr�ni, care nu aveau nici o
leg�tur� cu politica sau cu r�zboiul. Cel�lalt l-a privit lung, apoi a sur�s cu
sinceritate: La naiba, doctore, �ia nu sunt oameni, �ia sunt vietnamezi! Toate
cuvintele au fost spuse pe un ton deschis, f�r� urm� de vehemen��. Elliot a r�mas
perplex. Nu reu�eam s� pricep cum putea s� aib� o asemenea concep�ie omul acela
bl�nd, manierat �i sincer. Cum putea el s� exclud� o �ntreag� na�iune din rasa
uman�, �i va aminti Elliot mai t�rziu. Peste c�teva zile, cu prilejul altor
discu�ii, zugravul i-a spus c� ucisese �i el civili �n cadrul unor ac�iuni �n
Vietnam. Elliot a �n�eles c� putea s� reziste asaltului remu�c�rilor doar
continu�nd s� nu-i considere pe vietnamezi fiin�e umane...
Dezindividualizarea este o tehnic� mult mai simpl�, dar cu efecte la fel de
�ocante. �n accep�ia psihologiei sociale, dezindividualizarea este definit� ca un
sentiment al pierderii �n anonimat. Eliberarea de sub constr�ngerile inerente,
impuse de un comportament normal si corec� �n societate, eliberare ob�inut� prin
aceast� cufundare �n anonimat, conduce la o cre�tere a agresivit�ii, a
manifest�rilor deviante.
Cercet�torul Brian Mullen a publicat �n 1986 rezultatul cercet�rilor pe care le-a
f�cut asupra a �aizeci de cazuri de lin�aj, s�v�r�ite �n Statele Unite �ntre 1899
�i 1946. Cruzimea, s-a constatat, era cu at�t mai mare, cu c�t cre�tea num�rul
participan�ilor la asasinatul colectiv.
�n 1973, Robert Watson a efectuat un studiu asupra a dou�zeci �i patru de culturi,
�n ceea ce prive�te caracteristicile lor etnografice. S-a dovedit c� r�zboinicii
care �i schimb� �nf�i�area, vopsindu-�i chipul sau corpul, ori pun�ndu-�i m�ti
�nainte de a pleca la lupt�, comit mult mai multe acte de sadism, asasinate,
mutil�ri, dec�t cei care nu se mascheaz�.
Dezindividualizarea prin ascunderea chipului �n spatele unor m�ti se reg�se�te �n
numeroase cazuri at�t din istorie, c�t �i din realitatea imediat�. Membrii
organiza�iilor Ku Klux Klan poart� m�ti �n timpul �ntrunirilor �i ac�iunilor.
Membrii unor secte satanice, de asemenea. Chiar �i introducerea uniformei are
printre scopurile ei crearea unui sentiment de uniformitate, care s� cufunde
individul �n anonimat, pentru a-l face mult mai disponibil pentru comiterea unor
acte inumane, precum uciderea inamicului.
Pe de alt� parte, pierderea sentimentului identit�ii are �i rolul de a face
individul mult mai u�or de manipulat. De aceea unele regimuri totalitare pretind
supu�ilor s� se �mbrace la fel. �n China sau �n Coreea de Nord, �inuta obi�nuit� a
cet�enilor era un soi de "uniform� muncitoreasc�", menit� s� uniformizeze c�t mai
mult masa de manevr�...
Un alt exemplu de manipul�ri medii poate fi g�sit �n dosarele referitoare la
experimentele strict secrete de controlare a min�ii umane. Programul MK-ULTRA,
ini�iat la c�teva decenii dup� sf�r�itul celui de-al doilea r�zboi mondial, consta
�n experimentarea unor tehnologii neconven�ionale, precum hipnoza, stimularea
electric� a creierului sau administrarea de droguri, respectiv LSD, pentru a
ob�ine un control total asupra g�ndirii �i comportamentului subiec�ilor. Numero�i
savan�i de renume au fost coopta�i de bun�-voie �n cadrul acestui program. De
multe ori, experien�ele desf�urate de ei nu numai c� violau etica profesional�,
dar dep�eau orice limit� a legalit�ii �i a moralit�ii, provoc�nd infirmitatea sau
chiar moartea unora dintre cei supu�i testelor. Rezultatele nu au corespuns
a�tept�rilor, dar ceea ce uime�te este u�urin�a cu care numeroase somit�i ale
�tiin�ei, cu o reputa�ie de invidiat, au consim�it s� se angajeze �n asemenea
experimente �i chiar s� provoace moartea unor semeni ai lor...

Manipul�rile mari sunt reprezentate de influen�a �ntregii culturi �n mijlocul

c�reia vie�uie�te individul. Sistemul de valori, comportamentul, felul de a g�ndi
al individului sunt determinate �n primul r�nd de normele scrise �i nescrise ale
societ�ii �n care tr�ie�te, de subculturile cu care vine �n contact. Neglij�nd
aceast� permanent� �i uria�� influen��, individul poate face mult mai u�or judec�i
gre�ite sau poate fi lesne de manipulat.
�n acela�i timp trebuie observat c�, tocmai datorit� ac�iunii continue a
manipul�rilor mari asupra noastr�, prezen�a lor a devenit ceva obi�nuit, fiind
mult mai dificil de identificat. Pentru foarte mul�i este u�or de remarcat o
manipulare minor�, de genul "trucurilor" electorale, spre exemplu, dec�t una
major�, cum ar fi, de pild�, faptul c� rolul �colii de a transmite elevilor un
bagaj de cuno�tin�e c�t mai mare are o importan�� secundar� �n compara�ie cu
celelalte scopuri, prin care copilul, adolescentul de mai t�rziu, este antrenat
pentru a se integra �n respectiva societate.
Dup� cum sublinia psihologul elve�ian Jean Piaget, �nainte de a fi un mijloc de
comunicare a cuno�tin�elor necesaie viitorului adult, �coala �l obi�nuie�te pe
elev cu spiritul de subordonare fa�� de autorit�i, reprezentate �n primul r�nd la
nivelul s�u de educatori, profesori, inspectori, comisii de examinare. Mai t�rziu
�i va fi mult mai simplu s� se conformeze legilor �i diverselor reglement�ri
sociale, s� se supun� din instinct �efilor de la viitorul s�u loc de munc� �i
autorit�ilor statului. �n al doilea r�nd, elevul este obi�nuit cu sim�ul
responsabilit�ii, prin obliga�ia de a-�i face temele �ntr-un anumit interval de
timp, de a prezenta rezultatele studiilor sale la termene bine stabilite, �n
cadrul unor examin�ri periodice, de a-�i ordona timpul �i metodele de studiu �n
a�a fel �nc�t s� dep�easc� succesiv "obstacolele" reprezentate de extemporale,
teze, examene, lucr�ri de absolvire. Astfel, ca adult, el se va integra foarte
u�or �n sistemul social din care face parte, �i va �ndeplini �n mod firesc
obliga�iile familiale, profesionale �i sociale, se va preocupa continuu de
rezolvarea unor sarcini �i probleme de care depinde succesul �n cariera pe care
�i-a ales-o, precum �i accesul spre un standard superior de via��. Cea de-a treia
menire a sistemului educa�ional o repgrezint� obi�nuirea elevului cu necesitatea
respect�rii unui program s�rict. Faptul c� trebuie s� fie prezent la �coal�, �n
fiecare zi, la aceea�i or�, cu avertizarea c� orice minut de �nt�rziere �i poate
aduce penaliz�ri, c� lec�iile �i pauzele au o durat� bine stabilit�, �ntotdeauna
aceea�i, c� �ntreg anul �colar este �mp�r�it �n perioade de studiu �i vacan�e,
toate acestea �l obi�nuiesc cu acceptarea fireasc� a programului de lucru de mai
t�rziu �i cu respectarea lui instinctiv�. �n al patrulea r�nd, sistemul
educa�ional promoveaz� spiritul de competi�ie. Notele, premiile de la sf�r�itul
fiec�rui an, diverse alte recompense, participarea la olimpiade sub presiunea
celor din jur �i creeaz� viitorului adult obi�nuin�a de a se zbate pentru
promovarea profesional� spre trepte salariale superioare, pentru prime �i alte
diverse onoruri, pentru ob�inerea unor rezultate care s�-i aduc� respectul
celorlal�i �i s�-i sporeasc� respectul de sine.
�n afara acestor caracteristici generale, sistemul de �nv��m�nt este �n a�a fel
alc�tuit, �nc�t s� modeleze comportamentul �i g�ndirea viitorului adult �n
conformitate cu ideologia regimului aflat la putere. �n sistemele totalitare,
uniforma �colar� standard este obligatorie, deoarece induce sentimentul de
dezindividualizare, f�c�nd mult mai u�oar� disciplinarea �i manipularea
individului. �n sistemele democratice, obligativitatea purt�rii unor uniforme
standard nu exist�, tocmai pentru a permite dezvoltarea personalit�ii individuale.
�i totu�i, unele institu�ii de �nv��m�nt, particulare �n marea majoritate a
cazurilor, le impun elevilor �i studen�ilor purtarea de uniforme specifice, tocmai
pentru a-i deosebi de elevii �i studen�ii unor institu�ii similare. Se creeaz�
astfel sentimentul apartenen�ei la un grup social, care se dore�te de elit�
sentiment ce �i va ar�ta roadele mai t�rziu, c�nd fo�tii elevi sau studen�i se vor
sus�ine �i ajuta �ntre ei, tocmai datorit� acestui sentiment. Ceea ce nu se poate
�nt�mpla �n societ�ile �n care absolut to�i fo�tii elevi au purtat o uniform�
standard.
R�m�n�nd la analiza sistemului de �nv��m�nt ca instrument de manipulare major�,
trebuie observat� �i structura subiectiv� a programelor de studiu �i chiar a
manualelor �n sine. Regimurile totalitare politizeaz� programa �colar� �ncep�nd cu
primele clase, prin introducerea unor obiecte care urm�resc inocularea doctrinei
respective, de la cea mai fraged� v�rst�, �n mintea viitorului adult. De asemenea,
manualele de studiu al limbii materne, de filozofie, istorie, geografie �.a.m.d.
sunt strict cenzurate pentru a educa elevul �n spiritul doctrinei dominante. De�i
mai pu�in strident�, manipularea prin construirea unui sistem de �nv��m�nt
specific exist� �i �n societ�ile democratice. De fapt, fiecare sistem politic �i
social �i educ� cet�enii �n spiritul propriului s�u sistem de valori, al
propriilor sale legi �i regulamente. Nu exist� �ar�, oric�t de ne�nsemnat�, �n
care structura educa�ional� s� nu induc� un comportament de fidelitate fa�� de
na�iune �i de stat, de respect fa�� de istoria na�ional�, prezentat� cu o
subiectivitate evident� pentru un observator neutru, �n a�a fel �nc�t s� motiveze
�i s� sus�in� doctrina promovat� de regimul aflat la putere.
Av�nd �n vedere rolul sistemului de �nv��m�nt, dar �i �ntreaga complexitate a
legilor �i regulamentelor specifice unei anumite societ�i, comportamentul �i
g�ndirea cet�enilor obi�nui�i sunt �n a�a fel modelate, �nc�t s� se conformeze �i
s� accepte cu naturale�e concep�iile �i standardele care definesc ce este bine �i
ce este r�u, ce este permis �i ce interzis, ce este moral �i ce imoral, ce este
valoros �i ce este lipsit de importan��, ce este adev�rat �i ce este fals.
Manipul�rile majore stau la baza r�sp�ndirii diferitelor curente de opinie,
formeaz� tradi�ii �i obiceiuri, contureaz� mentalit�i, determin� curente "la mod�"
sau chiar ample manifest�ri protestatare.
Readuc�nd �n aten�ie experimentele lui Milgram, se poate observa c� reac�iile
"profesorilor" au survenit ca urmare a unor manipul�ri relativ sc�zute ca
importan��, dar nu ar fi fost posibile f�r� existen�a marilor manipul�ri,
reprezentate de influen�a �ntregului sistem social, conform c�ruia, celor care au
jucat rolul "profesorilor" li s-a inoculat de la o v�rst� fraged� reflexul
supunerii fa�� de autorit�i, indiferent care ar fi acestea.
Studiul comparat al culturilor ofer� concluzii extrem de interesante. Spre
exemplu, din punctul de vedere al mentalit�ii, locuitorii Europei Centrale �i de
Est sunt mult mai asem�n�tori asiaticilor dec�t americanilor, de�i, la prima
vedere, impresia este total opus�. �ntreaga mentalitate a americanului obi�nuit se
bazeaz� pe dezvoltarea respectului de sine, a deplinei �ncrederi �n for�ele
proprii. Poate �i datorit� faptului c� actuala democra�ie american� s-a dezvoltat
�ntr-un spa�iu cu totul nou, pe un teritoriu ce a fost cucerit cu arma �ntr-o m�n�
�i cu Biblia �n cealalt�, �ntr-o �ar� descoperit� �i luat� �n st�p�nire de oameni
aspri, obi�nui�i s� nu a�tepte ajutor de la nimeni, pentru c� un astfel de ajutor
era �n majoritatea cazurilor inexistent sau iluzoriu, �n timp ce lupta pentru
existen�� se d�dea pe via�� �i pe moarte.
Istoria Statelor Unite, a�a cum este ea prezentat� �n The World Almanac, cel mai
r�sp�ndit compendiu despre "starea na�iunii", reactualizat �n fiecare an, �ncepe
la 1492, deci are pu�in peste cinci sute de ani �n cazul Coastei de Est �i circa
un secol �i jum�tate pentru Coasta de Vest. �nainte de a continua, trebuie
observat c� trecutul popoarelor ce au st�p�nit acele �inuturi �nainte de venirea
lui Cristofor Columb nu este luat �n calcul, dovad� c� p�n� �i �n sistemele cu o
democra�ie avansat� prezentarea istoriei are o tent� subiectiv�. �n cazul Statelor
Unite, aceast� omisiune urm�re�te, printre altele, accentuarea sentimentului de
legitimitate al na�iunii, sentiment care ac�ioneaz� ca un liant social absolut
necesar, genereaz� patriotismul �i evit� culpabilizarea cu efecte imprevizibile a
cet�enilor obi�nui�i pentru faptele mai pu�in corecte ale unora dintre �nainta�i.
Revenind la istoria �n sine, con�inutul ei restr�ns, al�turi de inexisten�a
tradi�iilor �i, �n general, a unui context social prestabilit, a f�cut posibil�
crearea unei societ�i cu totul noi, lipsite de "povara" trecutului, �n cadrul
c�reia s-a dezvoltat o mentalitate aparte. Una dintre caracteristicile acestei
mentalit�i, spre exemplu, este absen�a sentimentelor na�ionaliste, tocmai pentru
c� lipse�te cauza lor.
Dar esen�a mentalit�ii americane, spuneam, este dezvoltarea respectului fa�� de
sine. De la cea mai fraged� v�rst� copiii sunt �nv�a�i s� g�seasc� singuri solu�ia
oric�rei probleme. C�nd trec prin momente grele, ce par f�r� ie�ire, sunt sf�tui�i
s� nu a�tepte ajutor de la nimeni, ci s� caute puterea de a dep�i criza doar �n ei
�n�i�i. Pentru a le dezvolta tinerilor acest sentiment de �ncredere �n for�ele
proprii, profesorii respect� cu stricte�e anumite reguli. Spre exemplu, oric�t de
stupide ar fi �ntreb�rile sau r�spunsurile unui elev, niciodat� dasc�lul nu-i va
spune "e�ti prost", "nu reu�e�ti s� pricepi un lucru at�t de simplu" sau "dac�
mergi tot a�a, n-o s� ias� nimic de capul t�u", ci va folosi doar expresii de
genul "�ntrebarea nu e bun�" ori "r�spunsul e foarte bun", care nu fac nici o
referire la persoana elevului sau la capacitatea lui de �nv�are. �ntotdeauna
elevul este cel mai bun, cel mai de�tept, �nt�mpl�ndu-se ca doar �ntreb�rile sau
r�spunsurile lui s� fie, uneori, proaste.
�n societ�ile asiatice sau de sorginte latin�, lucrurile stau cu totul altfel. Din
fraged� pruncie, copiii sunt �nv�a�i s� �in� seama permanent de tradi�ii, de
p�rerile familiei sau de ale celor din jur. C�nd se afl� �n situa�ii de criz�, ei
a�teapt� ajutor din afar�, din partea p�rin�ilor, a prietenilor, a celor �n
mijlocul c�rora tr�iesc.
Speciali�tii americani �n psihologie social� comparat� au efectuat c�teva
experimente relevante, referitoare la diferen�a de mentalitate dintre americani �i
japonezi. Acela�i chestionar a fost �mp�r�it unui grup de studen�i americani �i
unui grup de studen�i japonezi. Una dintre �ntreb�ri era: "C�te lucruri bune �i
c�te lucruri rele a�i f�cut �n via��?" �n r�spunsurile studen�ilor americani,
num�rul faptelor bune era incomparabil mai mare dec�t cel al faptelor rele. �n
r�spunsurile japonezilor, erau relativ egale. Un alt element studiat a fost timpul
�n care s-au completat chestionarele. Americanii au r�spuns imediat, majoritatea
f�r� s� pun� �ntreb�ri suplimentare. Japonezii au avut nevoie de un timp mai
�ndelungat de g�ndire, iar mul�i dintre ei au pus �ntreb�ri de genul: "�n ce sens
lucruri bune, pentru mine, pentru familie, pentru societate sau pentru toate la un
loc?" Nu exist� un adev�r absolut conform c�ruia s� se afirme c� o mentalitate
este mai bun� dec�t alta Singura evaluare posibil� poate fi f�cut� av�ndu-se �n
vedere efectele respectivelor mentalit�i asupra dezvolt�rii sociale, dar �i
individuale din cadrul unui anumit tip de societate. �n rest, toate celelalte
interpret�ri nu pot fi dec�t subiective. Spre exemplu, japonezii, din punctul lor
de vedere, �i pot acuza pe americani de egoism. La r�ndul lor, americanii �i pot
acuza pe japonezi de sl�biciune �i nehot�r�re. Asemenea acuze �ns� apar ca urmare
a aprecierii unui sistem de valori prin intermediul standardelor unui sistem de
valori diferit.
Studiul mentalit�ilor este necesar �i pentru stabilirea unor contacte interumane
importante. De pild�, cunosc�nd obiceiurile, tradi�iile, felul de a g�ndi �i de a
se comporta al partenerilor, unii oameni de afaceri pot ghida negocierile �n a�a
fel, �nc�t s� ob�in� un profit maxim. Astfel cei care duc tratative �n ��rile
arabe �tiu c� acolo discu�iile importante se poart� �naintea mesei, iar musafirii,
pentru a fi politico�i, trebuie s� se ridice de la mas� �i s� plece �nainte de
sf�r�itul acesteia. La fel, oamenii de afaceri arabi, afla�i la un dineu oficial
�n Europa sau �n Statele Unite, �tiu c� ar fi nepoliticos s� �nceap� tratativele
�nainte de mas� sau s� plece imediat dup� terminarea acesteia.
Dac� �n ceea ce prive�te mentalit�ile unor mari grupuri culturale este imposibil�
alc�tuirea unui "top" al valorii absolute, cu totul altfel se prezint� situa�ia �n
cazul compar�rii celor dou� mari sisteme sociale - totalitar �i democratic. �nsu�i
faptul c� societ�ile democratice au supravie�uit tuturor convulsiilor �i se
dezvolt� �n continuare, �n timp ce sistemele totalitare s-au pr�bu�it de la sine,
dup� o perioad� mai scurt� sau mai lung�, demonstreaz� superioritatea democra�iei
fa�� de totalitarism.
Un efect tulbur�tor �i grav al marii manipul�ri exercitate prin integrarea
individului �ntr-un anumit sistem este fenomenul de anomie, ce apare �n cazul
seismelor social-politice de anvergur�, atunci c�nd �ntregul sistem de valori, de
concep�ii �i standarde sociale se pr�bu�e�te brusc.
Conceptul de anomie (din grece�te: a nomos - f�r� lege) a fost introdus, �n 1893,
de profesorul Emile Durkheim, �ntemeietorul �colii franceze de sociologie, �n
lucrarea sa La division du travail social (Diviziunea muncii sociale). Anomia
desemneaz� un fenomen social anormal, patologic, generat de lipsa de reguli morale
�i juridice menite s� organizeze via�a economic� �i social�. Lipsa acestor norme
se resimte la nivelul omului obi�nuit prin apari�ia �i accentuarea unui sentiment
de insecuritate difuz�, de team� permanent�, ce duce la ac�iuni revendicative �n
paralel cu cre�terea agresivit�ii. Cu alte cuvinte, o �ntreag� societate devine
bolnav� atunci c�nd regulile, tradi�iile �i legile se modific� brusc, dispar sau
se �nt�rzie �nlocuirea lor la timp. Lipsi�i de vechiul sistem de valori prin care
se raportau permanent la situa�iile sociale, oamenii devin vulnerabili,
dezorienta�i, nervo�i.
Dezvolt�nd conceptul, Disertori �i Piazza observau c� dezordinea psihopatologic�
de la nivelul colectivit�ii este provocat� de schimb�rile rapide ale normelor
sociale pe care individul nu le poate asimila cu aceea�i vitez�. Efectul const� �n
cre�terea num�rului de agresiuni, sinucideri, alien�ri �i �mboln�viri psihice.
Durkheim a studiat apari�ia �i efectele fenomenului de anomie �n perioada
Revolu�iei Franceze. Dar observa�iile sale se reg�sesc �n analiza tuturor
seismelor sociale. Spre exemplu, �n 1994, un sondaj al Centrului de Studii �i
Cercet�ri pentru Probleme de Tineret din Rom�nia ar�ta c� optzeci �i opt la sut�
dintre tinerii �ntre cincisprezece �i dou�zeci �i nou� de ani sufereau de anomie!
O veritabil� genera�ie de sacrificiu, pe care lipsa de legi �i regulamente, precum
�i aplicarea defectuoas� a celor existente �n perioada imediat urm�toare
revolu�iei din decembrie '89 au f�cut-o s�-�i piard� �ncrederea �n viitor �i s� se
adapteze foarte greu prezentului.
Dep�ind cadrul analizei sistemelor sociale, se pot face diverse specula�ii, nu
lipsite de interes �i de importan��, referitoare la �nsu�i rolul speciei umane.
Dezvoltarea umanit�ii, �n ultimele milenii �i mai ales �n ultimele secole, s-a
f�cut pe baza progresului �tiin�ei �i al tehnicii. Exist� �ns� p�reri care sus�in
c� un asemenea curs al dezvolt�rii reprezint� o "variant� fals�" a evolu�iei, prin
care se creeaz� tot mai multe "proteze" ce limiteaz� posibilit�ile naturale ale
omului.
P�rerile se bazeaz� pe informa�ii controversate (insuficient dovedite, dar �i
imposibil de contestat) privind puterile "supranaturale" pe care le-ar dob�ndi,
spre exemplu, unii asce�i, �n urma unor lungi perioade de exerci�ii. Se au �n
vedere �i fenomene inexplicabile, unele deja confirmate, precum hipnoza, altele
deocamdat� doar ipotetice, cum ar fi telepatia, clarviziunea, telekinezia,
levita�ia etc. �n acest context, se emite ipoteza c� toate fiin�ele umane ar fi
capabile de asemenea performan�e tulbur�toare, dar eventualele �ncerc�ri de a le
activa sunt inhibate de stilul de via�� la care s-a ajuns. Spre a da un exemplu
simplificat p�n� la vulgaritate, se poate presupune c� telepatia nu este stimulat�
deoarece exist� telefonul �i celelalte mijloace de comunicare, levita�ia este
inhibat� de folosirea nenum�ratelor mijloace de locomo�ie, eventualele capacit�i
telekinetice nu mai sunt necesare din cauza dezvolt�rii a tot felul de mecanisme
�i aparate artificiale �.a.m.d.
Adep�ii acestor teorii utilizeaz� �i argumentul insuficientei cunoa�teri a
creierului uman, a c�rui cercetare �n continuare ar putea oferi surprize de
neb�nuit. �n acela�i timp sunt vehiculate exemplele unor enigmatice civiliza�ii,
de mult disp�rute, ale c�ror vestigii sunt imposibil de explicat �n contextul
dezvolt�rii comunit�ii umane a�a cum este ea cunoscut� ast�zi. Foarte u�or se pot
na�te specula�ii de genul: �n trecut, specia uman� a urmat �i alte variante de
evolu�ie, diferite de cea actual�, variante �n cursul c�rora a atins performan�e
uluitoare, f�r� a se folosi de �tiin�a �i tehnica �n accep�iunea lor actual�. Nu
se �tie ce a determinat dispari�ia respectivelor civiliza�ii, a�a cum nu se poate
spune c�t de aproape de extinc�ie a fost umanitatea �n ultimii ani, �i �nc� mai
este, �n eventualitatea declan��rii unui cataclism nuclear, a unei epidemii �nc�
necunoscute, sau din cauze ce scap� previziunilor fire�ti. Nu trebuie s� uit�m c�,
nu demult, au fost interzise experimente promi��toare ce vizau ob�inerea unor
bacterii care s� transforme celuloza �n hidrocarburi. De�i astfel s-ar fi rezolvat
criza de combustibil pentru o lung� perioad� de timp, exista pericolul ca
bacteriile s� scape de sub control, s� se multiplice rapid �i s� transforme
p�durile Terrei �n lacuri nesf�r�ite de petrol, lucru ce ar fi putut duce chiar la
dispari�ia vie�ii de pe P�m�nt.
Evident, �n final apare �i �ntrebarea: "Ce �i, poate, cine a determinat actuala
variant� de evolu�ie a speciei umane?" �ncercarea de a da un r�spuns ar marca deja
trecerea la o categorie superioar� de manipul�ri, cele planetare, ce intr�,
deocamdat�, �n domeniul fic�iunii pure.
Oric�t de fanteziste ar p�rea astfel de ipoteze, ele sunt analizate cu toat�
seriozitatea de c�tre colective impresionante de cercet�tori. Marile puteri, �n
special Uniunea Sovietic� �i Statele Unite, au creat institute speciale �i au
alocat fonduri substan�iale pentru studierea "fenomenelor neconven�ionale"
(�in�nd, mai ales, de parapsihologic). Marea majoritate a acestor studii a urm�rit
aplica�ii militare, iar o parte dintre concluzii au fost utilizate �n imaginarea
unor tehnici extrem de sofisticate pentru manipularea virtualilor inamici sau a
maselor de manevr�.
S-ar putea merge �i mai departe cu ipotezele. Academicianul rom�n Eugen Macovschi
a imaginat o teorie conform c�reia universul �nconjur�tor este structurat pe mai
multe niveluri. Primul, cel fizic, este reprezentat de materia f�r� via��. Al
doilea, biosic, este reprezentat de materia �nsufle�it�, respectiv de plante �i
animale. Nivelul noesic apar�ine fiin�elor cu inteligen��, respectiv oamenilor.
Diferen�a, dat� de inteligen��, dintre un om �i un c�ine este la fel de mare �i
insurmontabil� precum cea dintre un c�ine �i o piatr�, de pild�.
De ce ar fi numai trei niveluri �ntr-o asemenea structur�? Logica arat� c� este
foarte posibil s� existe �i un al patrulea nivel, cel denumit de Macovschi enisic,
precum �i niveluri supraenisice. Conform acestei teorii, entit�ile enisice ar
putea fi at�t de deosebite de oameni, superioare omului, cum este omul fa�� de
c�ine. Iar capacit�ile lor nici m�car nu pot fi imaginate de c�tre oameni, a�a cum
darul inteligen�ei umane nu poate fi �n�eles de un c�ine. Animalele �i plantele se
folosesc de mediul �nconjur�tor pentru a supravie�ui. Oamenii se folosesc de
animale, utiliz�n-du-le ca hran�, la diverse munci sau ca material pentru
experien�e, f�r� ca "dobitoacele" s�-�i poat� da seama. Oare �i entit�ile enisice
manipuleaz� specia uman� f�r� ca ea s� fie con�tient�? Iat� ipoteze tulbur�toare,
ce intr� din nou �n domeniul fic�iunii pure...
Revenind la manipul�rile deja cunoscute �i clasificate, �n special la cele de mare
anvergur�, analiza lor, adus� la cuno�tin�a c�t mai multor oameni, nu are doar
menirea de a avertiza individul asupra presiunilor ce �i determin� comportamentul
�i modul de g�ndire, dar poate oferi �i solu�ii benefice �n cazul unor situa�ii de
criz�.
Este vorba de solu�ii reale, care s� modifice structurile �i sistemele sociale �n
a�a fel, �nc�t s� fie favorabile tuturor categoriilor de oameni, nu de acele
rezolv�ri false, �n interesul grupului aflat la putere, concretizate �n
reeducarea, pedepsirea, �ncarcerarea, discriminarea, excluderea sau execu�ia celor
care nu se comport� �n spiritul normelor impuse. �n societ�ile moderne, cu
adev�rat democratice, acuzarea victimelor a devenit anacronic�. Alcoolicii,
s�racii, �omerii nu pot fi f�cu�i vinova�i �n �ntregime de situa�ia �n care se
afl�. �n primul r�nd trebuie identificate cauzele sociale ale s�r�ciei, ale lipsei
de locuri de munc� sau ale �mprejur�rilor ce �i determin� pe oameni s� bea sau s�
se drogheze. Doar ac�ion�nd asupra cauzelor se poate diminua amploarea unor
flageluri precum s�r�cia, �omajul, alcoolismul sau consumul de droguri...

Studiu de caz: "Tr�ntitul-u�ii-�n-fa��" �i amu�irea presei independente

�n toamna lui 1995, o dat� cu reluarea discut�rii noului Cod Penal �n Parlamentul
Rom�niei, partidul de guvern�m�nt �i-a re�nceput presiunile pentru introducerea �n
cadrul articolelor 205, 206, 238 �i 239 a unor pedepse speciale pentru ziari�ti �n
cazul comiterii infrac�iunilor de calomnie, ofens� adus� autorit�ii etc. Cum
rezisten�a reprezentan�ilor presei independente era foarte puternic�, fiind
sus�inut� �i de majoritatea partidelor din opozi�ie, forma�iunea de guvern�m�nt s-
a g�ndit la o strategie de manipulare abil conceput�, pentru a-�i �ndeplini
scopul.
�nainte de a trece la descrierea strategiei propriu-zise �i a felului �n care ea a
fost pus� �n aplicare, se cuvin totu�i c�teva preciz�ri pentru a contura �ntreg
contextul respectivelor evenimente.
1) Din opiniile reprezentan�ilor presei, f�cute publice at�t �n paginile ziarelor
independente (nealiniate), c�t �i cu alte numeroase prilejuri, reie�ea clar c�
opozi�ia fa�� de respectivele articole ale noului Cod Penal, precum �i fa�� de
ini�ierea unei legi a presei, nu era rodul dorin�ei de a putea calomnia �n voie,
de a �mpro�ca pe oricine cu noroi, de a pune �n circula�ie �tiri voit false ori
tenden�ioase, f�r� nici o team� de posibile urm�ri. De fapt, asemenea lucruri nici
nu erau posibile, chiar cu Codul Penal �n vigoare la acea dat� (de fapt �i �n
momentul �n care sunt scrise aceste r�nduri), acesta con�in�nd deja pedepsele
pentru infrac�iunile de calomnie, ultraj etc.
2) Opozi�ia fa�� de articolele �mpricinate sau fa�� de o lege a presei rezida �i
rezid� �nc� �n Rom�nia tocmai �n �ngrijorarea - justificat� de nenum�rate exemple
- c� aceste legi pot fi aplicate �i interpretate �ntr-un singur sens, anume de a
�ngr�di c�t mai mult libertatea presei, chiar de a o anihila pentru a nu mai
deranja Puterea �i pe ai s�i clien�i.
3) Presa independent� (nealiniat�), ea singur�, nu reprezint� un pericol pentru
Putere. Teama cea mare const� �n audien�a ei �n r�ndul popula�iei. Milioane de
oameni citesc zilnic ziarele independente, pl�tesc pentru a le citi, tocmai pentru
c� le reflect� opiniile, le r�spund unor �ntreb�ri spinoase, le arat� modul �n
care cei ale�i �ndeplinesc sau nu a�tept�rile electoratului, le deslu�esc
mecanismele intime ale vie�ii sociale, economice �i politice din Rom�nia de
ast�zi. Dac� cititorii ar sim�i c� tot ceea ce se spune �n ziarul pe care �l
cump�r� contrazice realitatea, contravine propriilor lor observa�ii, propriilor
lor idei sau sentimente, s-ar orienta imediat spre un alt ziar, iar cel care le-a
�n�elat a�tept�rile ar da faliment. Deci for�a ziarelor independente st� �n primul
r�nd �n cititorii pe care �i reprezint� �i cu care, la un moment dat, se
identific�. De fapt, acest lucru reflect� tocmai rolul pe care trebuie s�-l aib�
presa, acela de a fi un veritabil c�ine de paz� al democra�iei. �n consecin��
Puterea nu se teme de presa independent�, ci de milioanele de oameni care au acces
la aceast� surs� de informa�ie ce nu poate fi controlat�. Pentru ca opinia public�
s� fie manipulat� �n voie, trebuie s� aib� acces la o singur� surs� de informa�ie,
aflat� total sub controlul Puterii (spre exemplu, televiziunea na�ional�). O surs�
de informa�ie care s� nu aminteasc� nimic de corup�ie, de incompeten��, de
imaginea proast� a Rom�niei �n lume, ca urmare a mineriadelor �i a prezen�ei
extremi�tilor la guvernare �n anumite momente �.a.m.d. O surs� care s� prezinte
numai �nt�lniri oficiale, z�mbete, �edin�e de lucru sus�inute, momente �n�l��toare
din activitatea productiv� etc. A�a cum, spre exemplu, era pe vremea lui
Ceau�escu. Mai ales c� aceia�i profesioni�ti de atunci au continuat s� lucreze din
plin �i dup� revolu�ie. Aminti�i-v� c� regimul absurd, pe care o �ntreag� �ar� �l
ura, nu a putut s� cad� p�n� nu a fost preluat controlul asupra informa�iilor,
respectiv asupra televiziunii na�ionale. Aminti�i-v�, din nou, c� mineriadele
poate nu ar fi existat f�r� manipularea exercitat� prin intermediul televiziunii.
Manipularea eficient� a opiniei publice se poate realiza numai prin minimalizarea
sau anihilarea surselor alternative de informa�ie, deci a presei independente.
4) Un motiv principal vehiculat �n permanen�� de Putere pentru a impune legile
�mpotriva presei este c� aceasta public� �i �tiri false, tenden�ioase ori acuza�ii
insuficient fundamentate. Este adev�rat �ns� �n majoritatea cazurilor c� vina nu
apar�ine ziari�tilor, ci lipsei de transparen�� a autorit�ilor, a diver�ilor
func�ionari publici, chiar a celor obliga�i, prin natura muncii lor, s� informeze
opinia public�. �ntr-o democra�ie veritabil�, este un drept fundamental al
contribuabilului s� fie informat corect, �n mod direct sau, mai ales, prin
intermediul presei, despre cum �i sunt cheltui�i banii, despre activitatea
autorit�ilor sau a institu�iilor pe care le finan�eaz� din buzunarul s�u, despre
comportamentul �i activitatea ale�ilor s�i. Probabil nimeni nu ar fi protestat
dac�, �n acela�i timp cu o lege a presei, s-ar fi adoptat �i legea func�ionarului
public, legea r�spunderii ministeriale, legea partidelor �.a.m.d., m�car pentru a-
i da posibilitatea ziaristului acuzat de publicarea unor �tiri false sau
tenden�ioase s� acuze la r�ndul s�u func�ionarul public ori autorit�ile, care au
refuzat s�-i r�spund� la �ntreb�ri, pentru lips� de transparen�� sau comportament
abuziv ori arogant. Respectivele legi �ns� nici m�car nu au fost luate �n
discu�ie. S-a aprobat �n schimb Legea secretului de stat �i de serviciu, care
�ngr�de�te �i mai mult accesul la informa�ii de interes pentru opinia public�, dar
incomode pentru Putere �i ai s�i clien�i.
5) Faptul c� modificarea articolelor 205, 206, 238, 239 din Codul Penal nu avea
nimic de-a face cu dorin�a Puterii de a impune societ�ii rom�ne�ti norme fire�ti
de conduit�, de moralitate, ci erau orientate doar �mpotriva presei independente,
reiese evident �i din exemplul oferit de publica�iile Pre�edin�iei �i Guvernului.
Ele au ap�rut din dorin�a respectivelor institu�ii de a influen�a opinia public�,
dar �i ca o modalitate de a sonda �n ce m�sur� electoratul mai este sau nu de
acord cu politica lor.
Tirajul infim reflect� ne�ncrederea popula�iei fa�� de amintitele institu�ii, dar
nu acesta este subiectul analizei de fa��. Important este faptul c� �n amintitele
publica�ii c�iva mercenari ai scrisului public� frecvent injurii grosolane,
gratuite, mult mai grave dec�t unele excese din presa independent� (excese ap�rute
de cele mai multe ori din dorin�a disperat� de a atrage aten�ia asupra unor
situa�ii intolerabile, �n condi�iile unei apatii totale din partea celor
�ndritui�i s� le solu�ioneze, conform legilor �i Constitu�iei ��rii), �n
respectivele gazete apar frecvent insulte grosolane la adresa unor personalit�i
politice sau culturale de prim rang, indezirabile Puterii. Instaurarea moralit�ii
at�t de dorite - �n discursuri - de Putere s-ar putea realiza, �n aceste cazuri,
prin simpla desfiin�are a respectivelor gazete. De fapt, �ntr-un stat democratic
este nepermis� anomalia ca Guvernul s� finan�eze din fonduri publice un ziar �n
care s�-i fie ataca�i adversarii politici.
6) Evident, trebuie remarcat faptul c� ofensiva Puterii �mpotriva presei
independente a coincis cu declan�area campaniei pentru alegerile din 1996.
Av�nd �n vedere situa�ia existent�, creionat� �n cele de mai sus, s� vedem
strategia prin care Puterea �i-a propus s�-�i ating�, �ntr-o form� sau alta,
scopul. Dup� cum s-a v�zut �n capitolul anterior, o tehnic� de manipulare a p�r�ii
adverse, frecvent utilizat� �n cadrul unor negocieri, este "Tr�ntitul-u�ii-�n-
fa��". Reamintim, pe scurt, �n ce const� ea.
Adversarilor li se pun de la bun �nceput �n fa�� ni�te condi�ii total
inacceptabile, cu care ini�iatorii nici nu se a�teapt� c� partea advers� ar putea
fi de acord, pentru ca apoi, pe parcursul negocierilor, s� se ajung� la punctul �n
care condi�iile dorite, de fapt, de ini�iatori, s� fie acceptate de adversari. Mai
mult, adversarii r�m�n cu impresia c� au ob�inut o victorie prin faptul c�, de�i
defavorabile lor, noile condi�ii sunt mult mai bl�nde fa�� de cele propuse la
�nceput de ini�iatori.
Dar, pentru adev�ra�ii profesioni�ti ai manipul�rii, lucrurile nu se opresc aici.
Pentru ca succesul s� fie deplin, prin diverse canale, ce nici m�car nu pot fi
suspectate de leg�tur� cu ini�iatorii, li se sugereaz� chiar adversarilor textul
noilor condi�ii, apoi se creeaz� o stare artificial� de panic�, �n sensul c�
termenul final al negocierilor nu mai poate fi am�nat �i "ceva trebuie pus �n
locul inacceptabilelor condi�ii ini�iale". Astfel adversarii ajung ei �n�i�i s�
fac� propunerile dorite de ini�iatori, convin�i fiind c� sunt exclusiv rodul
g�ndirii lor. Mai t�rziu, c�nd tensiunea dispare �i analizele lucide arat�
situa�ia de inferioritate �n care s-au pus adversarii - p�str�m aceast� denumire
generic� -, orice protest din partea lor este inutil, replic�ndu-li-se c� ei au
fost cei care au f�cut propunerile.
S� traducem teoria de mai sus �n ceea ce s-a �nt�mplat �n toamna lui 1995, �n
rela�ia dintre presa independent� �i Putere. Reprezentan�ii Puterii au "tr�ntit"
de la bun �nceput articolele cu pricina �n noul Cod Penal. Au urmat, cum era de
a�teptat, protestele privind neconstitu�ionalitatea lor, proteste venite din
partea ziarelor independente, sus�inute de for�e din opozi�ie, de sindicate, de o
mare parte a opiniei publice �.a.m.d. Imediat, Puterea, prin diverse declara�ii
mai mult sau mai pu�in oficiale, s-a ar�tat dispus� la concesii. �n acest timp,
prin canale oculte s-a r�sp�ndit sugestia c� totu�i "ceva trebuie pus �n locul
hulitelor articole". A fost elaborat chiar �i textul unui nou articol (doar unul,
fa�� de celelalte patru pe care era menit s� le �nlocuiasc�, pentru a sugera din
start o nou� concesie), articol prin care era definit �i pasibil de pedeaps� a�a-
numitul "delict de pres�". Respectiva "nad�" a fost canalizat� spre mediul
gazet�resc �i a �nceput s� circule pe diverse c�i, fiind preluat� �i transmis� de
la unii la al�ii, p�n� ce s-a pierdut total urma celor care au lansat-o.
Manevra a dat roade, �n sensul c�, dup� pu�in timp, c�iva gazetari de la un
important cotidian na�ional au f�cut public� propunerea pentru �nlocuirea celor
patru articole incriminate din noul Cod Penal cu articolul privind "delictul de
pres�", convin�i fiind c� ei sunt autorii textului �i c� astfel ofer� o solu�ie
pentru ie�irea din impas.
�n paralel, Puterea a inoculat atent o atmosfer� de tensiune, de grab�, convoc�nd
imediat directorii principalelor cotidiane la o "ultim�" �i "decisiv�" �nt�lnire
cu pre�edintele partidului de guvern�m�nt, pentru "hot�r�rea final�". Sub
presiunea timpului, gazetarii care au propulsat "delictul de pres�" nu au mai avut
timpul unei analize lucide care s� le demonstreze c� noul articol nu numai c� nu
protejeaz� ziari�tii, dar creeaz� disponibilitatea de a fi incriminate chiar �i
persoanele dispuse la m�rturisiri sau declara�ii incomode. O astfel de analiz�
ar�ta clar c� introducerea "delictului de pres�" �n noul Cod Penal ar fi
reprezentat o victorie important� a Puterii �n ofensiva �mpotriva presei
independente.
Dar, cum spuneam, �nt�lnirea dintre reprezentantul de marc� al Puterii �i ziari�ti
nu mai l�sa timp pentru discu�ii �i analize. Evident, se a�tepta ca propunerea cu
"delictul de pres�" s� vin� din partea ziarului care l-a prezentat �n paginile
sale. "Delictul..." ar fi fost imediat introdus �n Codul Penal pentru a �nlocui
celelalte patru modific�ri �i oricare proteste ulterioare ar fi fost contracarate
cu non�alan��: Voi l-a�i cerut, noi n-am f�cut altceva dec�t s� v� accept�m
dorin�a.
Spuneam c� strategia aplicat� de profesioni�tii Puterii �n acest caz avea �i alte
efecte, mult mai greu decelabile, dar de mare importan��. Anticip�nd eforturile
presei independente de a se ap�ra de atacurile Puterii, prin a demonstra c� cele
mai grave calomnii nu apar �n paginile ei, ci �n revistele extremiste, artizanii
manipul�rii �ncurajau, prin diverse canale oculte, popularizarea conflictului
existent la acea vreme �ntre liderul Partidului Rom�nia Mare �i pre�edintele
Rom�niei, suger�ndu-se c� neglijarea lui i-ar putea da ap� la moar� liderului
extremist. De asemenea, zilnic, presei i se ofereau noi declara�ii belicoase
pentru a mediatiza nefiresc de mult acel conflict. Rezultatul a fost contrar
a�tept�rilor gazetarilor, dar conform cu a�tept�rile manipulatorilor: at�t Ion
Iliescu, c�t �i Vadim Tudor au �nregistrat cre�teri de popularitate, �n
detrimentul personalit�ilor din opozi�ie. �n plus, pre�edintele Rom�niei a reu�it
performan�a de a beneficia de o imagine favorabil� �n mai toate cotidianele
independente, fiind pus permanent �n antitez� cu liderul extremist. O nesperat�
bil� alb� �n perspectiva alegerilor din anul urm�tor.
Revenind la manevra cu modific�rile Codului Penal, trebuie amintit c�, de�i a fost
construit� cu cea mai mare fine�e, ea nu a reu�it. Directorii principalelor
cotidiane s-au �nt�lnit, �n seara de dinaintea discu�iilor "finale" cu
pre�edintele partidului de guvern�m�nt, �i s-au �n�eles s� renun�e la ideea cu
"delictul de pres�" �i s� nu cedeze nici unei presiuni din partea Puterii. Ceea
ce, a doua zi, s-a �i �nt�mplat.
Ar mai r�m�ne de spus c� imediat dup� aceea noul Cod Penal a c�zut la vot �n
Parlament, fiind trimis spre reformulare...

Remodelarea g�ndirii �ntr-un sistem totalitar

�n teorie, doctrinele bazate pe egalitarism au c�tigat numero�i adep�i. �n
practic� �ns�, ele s-au dovedit falimentare. Dac� ar fi s� lu�m doar exemplul
Revolu�iei Franceze, desf�urate sub deviza Libertate, Egalitate, Fraternitate,
vedem c� dup� toat� acea euforie ini�ial� a maselor a urmat s�ngeroasa perioad� a
terorii. Conduc�torilor revolu�iei, dup� preluarea puterii, le-a devenit tot mai
clar c� nu pot pune �n aplicare ideile utopice �n numele c�rora au ridicat
mul�imea. Pentru a se men�ine la putere nu au avut alternativ�; au instaurat o
domnie a terorii, cu mult mai cr�ncen� �i mai absurd� dec�t constr�ngerile
existente �n societate anterior venirii lor la conducere. �n linii mari scenariul
s-a repetat �n mai toate societ�ile �n care s-a �ncercat aplicarea sistemelor
bazate pe ideile socialismului utopic. Pentru c� doctrina socialist� a fost, este
�i va r�m�ne utopic�.
Egalitatea �ntre oameni, lipsa propriet�ii private, lipsa unui sistem concuren�ial
autentic �n economie, societate sau politic� anihileaz� �ns�i esen�a fiin�ei
umane, distruge individualitatea, sl�be�te societatea p�n� la trecerea �n
nefiin��. O superb� povestire science-fiction �ncepea cu o constatare dureroas�:
Mi-au t�iat aripile. Pe o planet� ipotetic�, locuit� de oameni cu aripi, un
adev�rat paradis, au venit membrii unei expedi�ii, tot oameni, care au t�iat
aripile mai multor indivizi, for��ndu-i s� se zbat� continuu, la nesf�r�it, pentru
a supravie�ui. De�i experimentatorii p�reau la �nceput ni�te agen�i ai r�ului, �n
timp - c�nd pe planeta respectiv� au �nceput cataclisme devastatoare, pe care ei
le prev�zuser� - adev�ratul sens al misiunii lor a ie�it la iveal�. Oamenii cu
aripi, ne�nv�a�i cu lupta dur� pentru existen��, au murit unul c�te unul, dar
specia a supravie�uit prin cei c�rora li se t�iaser� aripile, pentru c� ei
deveniser� mult mai rezisten�i, mai inventivi, mai creatori.
Povestirea, �ntr-un fel, duce cu g�ndul spre destinul tragic al imperiilor
precolumbiene. Inca�ii dezvoltaser� un sistem social �ntruc�tva asem�n�tor celor
imaginate de adep�ii socialismului utopic. �ntreaga suprafa�� a statului era
�mp�r�it� �n trei: o parte apar�inea soarelui, produsele ob�inute de pe aceast�
"treime sacr�" fiind folosite pentru �ntre�inerea preo�ilor �i pentru jertfele
rituale, a doua apar�inea suveranului, iar a treia poporului. �n ceea ce prive�te
cultivarea p�m�ntului, fiec�rui b�rbat �nsurat i se repartiza o bucat� de p�m�nt
de o anumit� suprafa�� (aproximativ aceea�i pentru to�i), numit� tupu. De
asemenea, dac� avea copii, pentru fiecare b�iat i se mai repartiza un tupu, iar
pentru fiecare fat�, o jum�tate de tupu. Recolta era str�ns� la comun �i se
�mp�r�ea �i ea tot �n trei p�r�i egale. O treime mergea la depozitele de stat, ce
apar�ineau suveranului, depozite din care erau pl�ti�i militarii, constructorii de
drumuri �i cet�i, func�ionarii. Tot din aceste depozite era �ntre�inut� �i Curtea
imperial�. A doua treime era dus� �n depozitele "sacre", de unde erau
aproviziona�i preo�ii. A treia parte era �mp�r�it� �n mod egal tuturor celor care
munciser� p�m�ntul, �n raport cu num�rul parcelelor pe care le cultivase fiecare.
�n cazul unor calamit�i naturale, ce nu permiteau ob�inerea unor recolte
suficiente pentru toat� lumea, depozitele de stat erau deschise pentru a se
aproviziona din rezervele lor �i poporul. Acela�i sistem era aplicat �i �n cazul
cre�terii turmelor de lame. �n afara obliga�iilor fa�� de stat, concretizate �n
munca pe c�mp, �i satisfacerea stagiului militar, cet�enii aveau �i obliga�ia de a
presta un anumit num�r de zile de munc� �n folos ob�tesc (la construc�ii, �n mine,
la sistemele de iriga�ii etc). Cei inap�i de munc�, v�duvele �i b�tr�nii primeau
de la stat toate cele necesare traiului. De asemenea, oamenii trecu�i de �aizeci
de ani erau scuti�i de munc�, iar cei ce �mpliniser� cincizeci de ani munceau mai
pu�in. De�i, �n urma cuceririlor, multe grup�ri etnice fuseser� str�mutate din
locurile de ba�tin� �i amestecate cu altele, acest sistem de via��, �n timp, a dus
la deosebiri minime �ntre cet�enii de r�nd ai imperiului.
Nu existau bani, nu exista proprietate privat�, nu existau cer�etori, cet�enii
obi�nui�i aveau aceea�i stare material�, motiv pentru care nu se r�sp�ndiser� nici
"maladii" precum l�comia, invidia, egoismul. Se pot scrie studii �ntregi despre
compara�ia unui asemenea sistem ce func�iona aproape impecabil �i tipul de
societate �ntrev�zut de adep�ii socialismului. Trebuie remarcat c� societatea
incas� �nregistra o egalitate aproape perfect� doar la nivelul cet�enilor de r�nd.
Deasupra acestora, se afla o �ntreag� ierarhie de func�ionari ai statului, membri
ai familiei imperiale, preo�i, care se bucurau de privilegii uria�e, dar �i
acestea foarte bine definite �i �mbinate cu obliga�ii privind buna func�ionare a
statului. �ns� nu despre o asemenea paralel� dorim s� discut�m. Sistemul inca�,
indiferent c�t de neobi�nuit ar p�rea, ajunsese aproape de perfec�iune �n ceea ce
prive�te func�ionarea sa. La fel, de�i diferen�ele sunt semnificative, Imperiul
Aztec, pe continentul nord-american, tindea spre perfec�iune (tot �n ceea ce
prive�te func�ionarea). �ns� perfec�iunea a condus spre o anumit� degenerare, spre
o vulnerabilitate tot mai accentuat� a �ntregii societ�i. Aceasta este una dintre
cauzele, poate chiar cea fundamental�, pentru care c�teva sute de conchistadori au
reu�it s� distrug� dou� civiliza�ii uluitoare, s� provoace moartea a milioane de
oameni.
Uniformitatea, lipsa motiva�iilor, nivelarea sistemelor umane genereaz�
vulnerabilitate. �nc� un argument ar putea fi adus �n sprijinul acestei afirma�ii.
Progresele geneticii, ale ingineriei genetice, vor face �n cur�nd posibil�
realizarea "h�r�ii genetice" a fiec�rui individ. Se va putea cunoa�te astfel,
chiar �nainte de na�tere, dac� noua fiin�� uman� va suferi de vreo boal�
congenital� sau va fi predispus� unei maladii sau alteia. Ingineria genetic� va
permite nu peste mult timp chiar corectarea unor asemenea deficien�e. Mai mult, se
va putea ajunge chiar la "modelarea" fiec�rui nou-n�scut conform dorin�ei
p�rin�ilor, �ncep�nd cu sexul �i termin�nd cu fizionomia, culoarea ochilor sau a
p�rului. Dincolo de optimismul generat de asemenea perspective tulbur�toare,
oamenii de �tiin�� au �nceput deja s�-�i pun� �ntreb�ri extrem de grave.
Principala problem� este aceea a unei previzibile �i extrem de d�un�toare s�r�ciri
a fondului genetic uman, �n cazul �n care se va permite "modelarea" nou-
n�scu�ilor. Spre exemplu, dac� majoritatea p�rin�ilor �i vor dori copii blonzi, cu
ochi alba�tri, este foarte posibil ca �n scurt timp s� dispar� total tipurile
umane care nu ar corespunde standardelor de frumuse�e ale momentului. Iar
dispari�ia unor astfel de tipuri ar s�r�ci grav mo�tenirea genetic� a omenirii,
f�c�nd-o extraordinar de vulnerabil� �n cazul apari�iei unor maladii �nc�
necunoscute, dar gener�nd �i noi "boli" ale societ�ii, ce ar putea duce, �n ultim�
instan��, la dispari�ia speciei umane.
Poate am mers prea departe cu argumenta�ia. Ideea �ns� era de a demonstra c�
supravie�uirea speciei umane �i dezvoltarea acesteia se pot face numai �n cadrul
unor sisteme, societ�i, ecosisteme care s� incite creativitatea, spiritul de
competi�ie, diversificarea activit�ilor umane. Practica a dovedit c� sistemele
cele mai favorabile sunt acelea �n care libert�ile individuale sunt �ncurajate �i
�mbinate c�t mai armonios cu libert�ile colective. Socialismul, care �i propusese
�nl�turarea s�r�ciei, bun�starea general�, egalitatea �ntre to�i cet�enii �i alte
asemenea obiective m�re�e a dat faliment. Democra�iile occidentale �n care
societatea a �ncurajat competi�ia �i afirmarea valorilor, dincolo de tarele sale,
tot mai restr�nse pe m�sura dezvolt�rii sistemului social, au supravie�uit �i s-au
consolidat. Mai mult, �n ��rile cu democra�ie avansat�, nivelul de trai al
cet�eanului obi�nuit este cu mult peste cel �nregistrat �n ��rile foste comuniste,
chiar �n trecutele momente de v�rf ale economiei socialiste. �nc� o dovad� c�
sistemul concuren�ial s-a dovedit cel viabil, �n compara�ie cu sistemul
centralizat, care, dup� unele succese de �nceput, a degenerat spre teroare.
Spre deosebire de membrii de r�nd ai partidelor comuniste, dintre care mul�i, la
�nceput, au crezut sincer �n "superioritatea" �i "binefacerile" unei viitoare
societ�i perfecte, teoreticienii comunismului au �n�eles, tot de la bun �nceput,
c� ideologia lor va trebui impus� prin for�� �i, mai mult, va trebui men�inut�
prin for��. De aceea au ini�iat o strategie extrem de bine pus� la punct,
perfec�ionat� continuu, de manipulare a con�tiin�elor. Ceea ce uime�te este
cinismul acestor "�ntemeietori", aerul lor superior, eforturile depuse �n a
modifica structura psihic� a sute de milioane de fiin�e umane pentru a le supune
voin�ei lor. Ei �tiau c� socialismul �i, mai apoi, comunismul vor r�m�ne ideologii
utopice �i, �n loc de a c�uta alte solu�ii pentru a veni �n �nt�mpinarea
dorin�elor �i necesit�ilor fire�ti ale oamenilor, au pus �n mi�care un �ntreg
mecanism al manipul�rii �i terorii pentru a-i aduce pe oameni �n situa�ia unor
marionete care s� populeze universul pe care �i l-au imaginat ei.
Analiza metodelor de creare �i �ntre�inere a unui sistem totalitar relev� faptul
c� minciuna era �i �nc� mai este (�n unele zone ale globului) doar una dintre
armele celor afla�i la putere. E cazul s� vorbim de sistemele totalitare �n
general, indiferent c� la conducerea lor s-au aflat comuni�tii, nazi�tii, sau
diver�i al�i dictatori, lideri de cult, fundamentali�ti etc. etc. Nu are rost s�
ne limit�m doar la comuni�ti, pentru c� asem�n�rile �ntre toate aceste sisteme
totalitare, de origini foarte diferite, uneori chiar opuse ideologic, sunt
izbitoare. Minciuna, spuneam, era poate arma de baz� a celor care au impus
ideologiile totalitare. �ns� procesul de manipulare a con�tiin�elor, de c�tigare a
controlului asupra min�ilor umane este cu mult mai complex...

Unicitatea speciei umane, dar �i a fiec�rui individ �n parte, este dat� de armonia
�n care se �mpletesc inteligen�a, con�tiin�a �i afectul. Inteligen�a ne d�
capacitatea de a �nv�a, de a ne aminti �i de a imagina. Datorit� con�tiin�ei ne
d�m seama de rela�iile noastre cu lumea exterioar�, putem face distinc�ia �ntre
eul nostru �i lume, �ntre universul nostru interior �i realit�ile exterioare.
Afectul ne ofer� baza pentru a percepe experien�ele �ntr-o infinitate de nuan�e
subtile, dar �i complexe, dincolo de simpla suferin�� sau pl�cere.
Imensa capacitate de a �nv�a ne permite nu numai s� profit�m de propria noastr�
experien��, ci s� ne construim via�a baz�ndu-ne �i pe experien�a altora,
�nmagazinat� �n planuri, memorii, documente, istorii scrise. Abilitatea de a
imagina alternative, de a propune variante, de a anticipa consecin�e ne d�
posibilitatea s� construim scenarii dintre cele mai �ndr�zne�e despre viitor,
dep�ind chiar logica linear�. Capacitatea de a iubi, de a tr�i emo�ii intense, ne
determin� s� ne implic�m total �n via�a de fiecare zi.
Pentru ca atributele tripletei inteligen��-con�tiin��-afect s� func�ioneze perfect
�n sensul dezvolt�rii individului, trebuie ca el s� aib� o viziune foarte bine
�nchegat� a temporalit�ii, a ceea ce �nseamn� trecut, prezent �i viitor, a
importan�ei acestor no�iuni. Numai astfel fiin�a uman� �i dob�nde�te �i �i
demonstreaz� superioritatea: devenind total implicat� �n ceea ce a fost, �n ceea
ce este �i �n ceea ce va fi.
C�nd unei asemenea fiin�e umane pure �i este ad�ugat, impus, implementat, cum
vre�i s� spune�i, un sistem de norme morale, etice, atunci comportamentul s�u va
fi determinat �i de con�tiin�a a ceea ce s-ar putea �nt�mpla �n anumite condi�ii
date, comparativ cu ceea ce ar trebui s� se �nt�mple, �n sensul �ndeplinirii sau
ne�ndeplinirii respectivelor norme.
Memoria d� omului sentimentul de continuitate a eului de-a lungul timpului, �n
cadrul societ�ii, contur�ndu-i astfel personalitatea. Trecutul alimenteaz�
prezentul cu standarde, criterii de compara�ie, experien�e, tradi�ii, reflexe,
determin�nd reac�iile din experien�a imediat�. Sentimentele reprezint� o punte de
leg�tur� special� cu ceilal�i oameni, de multe ori mult mai eficient� �i mai
rapid� dec�t rezultatele unor analize reci, bazate pe ra�ionamente pure. Iubirea
�i sentimentul de �ncredere pot crea leg�turi mult mai puternice �i mai stabile
dec�t orice judecat�. Imagina�ia ofer� omului puterea de a dep�i gre�elile
trecutului, de a corecta prezentul �i de a construi variante mai bune ale
viitorului. Ca un corolar al acestui mecanism apar no�iunile de bine �i r�u, co-
rect-incorect, apoi, �n cadrul societ�ii, sistemul de legi.
Omul este o fiin�� social�. Pentru a se dezvolta, el are nevoie de ceilal�i. �n
cadrul societ�ii se regleaz� raportul �ntre interesele personale, drepturi,
privilegii, dar �i obliga�iile ce stau la baza bunului-sim�. Oamenii au nevoie de
oameni pentru a se sus�ine reciproc, pentru a evolua, pentru a rezista
pericolelor.
Av�nd �n vedere aceast� extrem de schematic� prezentare a esen�ei umane sau, mai
bine zis, a modului �n care este ea perceput� de psihologia social�, e mult mai
lesne de �n�eles modul �n care ac�ioneaz� cei care doresc s� aib� controlul total
asupra semenilor lor.
Principalul scop al liderilor unui sistem totalitar nu este de a st�p�ni prin
for�� sau de a-�i distruge adversarii, ci de a-�i determina supu�ii s� g�ndeasc�
sincer a�a cum vor ei, conduc�torii. Noul sistem social creat de dictatori are ca
unitate reprezentativ� omul nou, cu o g�ndire total diferit� de a predecesorilor.
For�a este folosit� ca un auxiliar, �n cadrul unui �ntreg sistem de recreare a
con�tiin�elor, sistem �n care manipularea, mai precis minciuna, are rolul
determinant.
Minciuna este instrumentul folosit �n restructurarea concep�iilor, �n modificarea
experien�elor, �n deformarea rela�iilor interpersonale, �n distorsionarea
proceselor imaginative, �n recrearea sistemelor de norme morale �i etice, �n
rescrierea istoriei, �n dezvoltarea unor noi criterii de evaluare, �n remodelarea
sentimentelor. Minciuna este instrumentul de baz� prin care se creeaz� omul nou.
Propov�duitorii regimurilor totalitare, spuneam, aveau �i au un total dispre� fa��
de fiin�a uman�, v�z�nd oamenii ca pe o mas� amorf�, depersonalizat�, gata de a fi
remodelat� pentru a da na�tere �irurilor de supu�i perfec�i. Credin�a
propov�duitorilor �n posibilitatea de a controla min�ile oamenilor, de a le
st�p�ni, era total�. Iat� ce spuneau trei dintre ei, referitor la acest subiect:
Da�i-ne un copil de opt ani �i v� garantez c� va fi bol�evic toat� via�a. (Lenin,
cuv�ntare �n fa�a comisarilor educa�iei, 1923)
Individul trebuie s� accepte lipsa de importan�� a propriei sale persoane, s� se
integreze unei puteri superioare �i s� fie m�ndru c� este parte din for�a �i
gloria acestei puteri superioare. (Hitler, Mein Kampf 1933)
F�r� nici o exagerare trebuie spus c� �nsu�i viitorul comunist al patriei noastre
depinde de dezvoltarea cu succes a muncii ideologico-educative (...) Trebuie s�
facem din fiecare unitate �colar� un puternic centru de educa�ie �n spirit
socialist �i comunist a copiilor �i tinerilor. (Ceau�escu, Programul PCR pentru
�mbun�t�irea activit�ii ideologice, 1971)
�n cartea sa, Reforma g�ndirii �i psihologia totalitarismului, R.J. Lifton
identific� opt c�i de ac�iune pentru remodelarea g�ndirii, �n scopul ob�inerii
controlului asupra min�ii maselor de oameni. Acestea sunt: Controlul
comunica�iilor umane, Manipularea "mistic�", Cerin�a de puritate, Cultul
confesiunii, �tiin�a sacr�, Remodelarea limbajului, Doctrina mai presus de oameni
�i Delimitarea social�. �n toate aceste direc�ii, minciuna joac� un rol
primordial. Chiar dac�, �n realitate, ideologiile totalitare nu au utilizat o
combina�ie perfect� �ntre cele opt "c�i", chiar dac� unele metode de remodelare a
g�ndirii au fost experimentate �ntr-o propor�ie mai mare dec�t altele �i chiar
exacerbate, clasificarea lui Lifton r�m�ne valabil�, pertinent� �i util� �n
�ncerc�rile de radiografiere a oric�rui sistem totalitar, indiferent c� este de
sorginte comunist�, nazist�, fundamentalist-religioas� �.a.m.d.
Controlul comunica�iilor umane este mijlocul fundamental de ac�iune �n remodelarea
g�ndirii umane. �n cartea sa, 1984. cea strict interzis� de regimurile comuniste,
George Orwell imagina un sistem totalitar ce tindea spre perfec�iune. Teza de baz�
a liderilor acelui regim era: Cine controleaz� prezentul, controleaz� trecutul.
Cine controleaz� trecutul, controleaz� viitorul. O uria�� armat� de oameni lucra
pentru modificarea trecutului. Permanent, �n func�ie de cei care se succedau �n
posturile de conducere sau c�deau �n dizgra�ie, �n func�ie de necesit�ile
momentului, istoria era rescris�. C�r�ile, articolele din ziare, documentele erau
reformulate �i noile variante le �nlocuiau �n arhive pe cele vechi, care erau
distruse, pentru a nu r�m�ne nici o urm� despre ceea ce se �nt�mplase cu adev�rat
c�ndva sau m�car despre care fusese ultima versiune agreat� de conduc�tori. De
fapt nimeni nu mai �tia exact ce se �nt�mplase �n realitate. Trecutul era adaptat
pentru a motiva ac�iunile din realitatea imediat�, dar �i pentru a justifica
ac�iunile din viitor. �n acela�i timp, o alt� armat� de oameni lucra la recrearea
prezentului. Pentru a justifica o ac�iune sau alta, permanent erau inventa�i
inamici, conflicte, dezastre. Nimeni nu mai �tia exact ce se petrecea cu adev�rat.
Realitatea �ns�i fusese anihilat� �i �nlocuit� cu o aparen�� de realitate.
�n cartea sa, Structura minciunii, Piotr Wierzbicki se ocup� de analiza am�nun�it�
a minciunilor din sfera informa�iilor. Principiul esen�ial de informare �ntr-un
sistem totalitar, spune Wierzbicki, are forma urm�toarelor directive: Ce trebuie
s� �tie poporul �i Ce trebuie s� nu �tie poporul.
Pentru �ndeplinirea primei directive se pune �n mi�care un �ntreg sistem de
propagand� care s� induc� �n con�tiin�a public� ideea �i mai apoi convingerea c�
ar fi "cea mai bun� dintre lumi". Ac�iunea �ns� are �anse foarte limitate de
reu�it�, at�t timp c�t oamenii au acces �i la alte surse de informa�ie. De aceea,
partea cea mai grea este imaginarea mijloacelor prin care la urechile poporului s�
nu ajung� informa�iile ce ar putea afecta reu�ita activit�ii de propagand�.
Metodele prezentate �n Structura minciunii au fost experimentate �i �n Rom�nia
aproape o jum�tate de secol. Referitor la ceea ce se petrecea �n �ar�, presa,
televiziunea, radioul erau obligate s� prezinte doar "m�re�ele realiz�ri", mai
mult, modul de prezentare cuprindea, uneori, exager�ri �i minciuni ce frizau
absurdul. Suprafa�a raportat� ca recoltat� dep�ea suprafa�a arabil� a ��rii,
inaugurarea unor noi obiective industriale se f�cea cu multe luni �nainte de
finalizare doar pentru a fi bifate �n planul de investi�ii, bunurile nu se
scumpeau, ci numai "pre�urile se rea�ezau", �n Rom�nia nu existau bolnavi de SIDA,
handicapa�i, case de copii orfani �.a.m.d. �n acela�i timp, toate informa�iile ce
veneau din exterior erau cenzurate �i deformate pentru a ar�ta "degradarea
societ�ii capitaliste aflate �n putrefac�ie", pentru a �mpiedica "r�sp�ndirea
concep�iilor retrograde, reac�ionare".
Iat� c�teva fragmente din cuv�ntarea lui Nicolae Ceau�escu din 1971, cu privire la
programul PCR pentru �mbun�t�irea activit�ii ideologice. Nici un segment din sfera
informa�iei sau a culturii �n general (care are un efect decisiv �n crearea
mentalit�ii individuale, dar �i colective) nu era neglijat.
...radioteleviziunea trebuie s� pun� �n centrul emisiunilor problemele educa�iei
socialiste (...), pe aceast� cale s� fie biciuite f�r� cru�are moravurile
retrograde, s� fie promovate normele socialiste de convie�uire. (...) Filmul s�
devin� un puternic mijloc de educa�ie socialist� a maselor! (...) Pe scena
teatrelor noastre, a operei, trebuie s�-�i fac� loc (...) lucr�ri contemporane, cu
caracter revolu�ionar, militant. (...) Casele de cultur�, cluburile �i c�minele
culturale trebuie s� desf�oare o activitate cultural-artistic� multilateral�, s�
cuprind� milioane de oameni, �ndeosebi tineretul, contribuind �n mod activ la
educa�ia socialist� a maselor. (...) Ziarele �i revistele trebuie s� deschid� larg
paginile lor problemelor educa�iei socialiste. (...) Ele trebuie s� promoveze cu
curaj experien�a �naintat�, s� critice obiceiurile �i moravurile �napoiate. (...)
Criticii de art� trebuie s� ac�ioneze �ntotdeauna �n spiritul principiilor
marxist-leniniste. (...) Este necesar ca organele �i organiza�iile de partid s�
ac�ioneze pentru unirea tuturor for�elor de care dispune societatea noastr� �n
direc�ia realiz�rii hot�r�rilor partidului privind �mbun�t�irea activit�ii
politico-educative, formarea con�tiin�ei socialiste, care s� devin� o uria�� for��
�n �nf�ptuirea programului general de f�urire a societ�ii socialiste multilateral
dezvoltate �n Rom�nia."
�ndeplinirea tuturor acestor "indica�ii pre�ioase" se realiza printr-un imens
mecanism al minciunii institu�ionalizate, radiografiat minu�ios �n cartea lui
Piotr Wierzbicki.
Ca �i �n romanul lui Orwell, remodelarea trecutului constituia o metod� de baz�
pentru crearea unui �ntreg e�afodaj de criterii, standarde �i obi�nuin�e menite s�
motiveze ac�iunile din realitatea imediat� a conduc�torilor regimurilor
totalitare. Deja, �n analiza trecutului, propov�duitorii totalitarismului �ncep s�
opereze distinc�ii. Nu mai exist� un singur trecut, cel consemnat de istorie, ci
mai multe. Dintre acestea doar unul trebuie p�strat, amplificat, glorificat.
Nicolae Ceau�escu accentua clar aceast� distinc�ie �n "indica�iile" adresate
responsabililor din �nv��m�ntul politico-ideologic:
Dar �n afar� de aceste trecuturi - ca s� spun a�a - de trist� amintire, mai exist�
�i un alt trecut: este vorba (...) de trecutul glorios al mi�c�rii revolu�ionare
�i comuniste, de trecutul anilor construc�iilor socialiste, care a ridicat patria
noastr� la un �nalt grad de dezvoltare �n toate domeniile activit�ii economico-
sociale. Acest trecut glorios st� la baza dezvolt�rii viitoare a poporului nostru,
�n centrul politicii educative!
�n scopul remodel�rii trecutului au fost puse �n mi�care colective �ntregi de
"cercet�tori", "istorici", "scriitori". Astfel �ntreaga istorie a fost rescris�.
Venirea comuni�tilor la putere, prin for��, impu�i de sovietici, a fost prezentat�
ca un rezultat al voin�ei �ntregului popor rom�n, toate evenimentele trecutului au
fost reinterpretate pentru a folosi doctrinei comuniste, p�n� �i numele
localit�ilor sau ale domnitorilor au fost modificate, personalit�ile istoriei
na�ionale s-au trezit brusc, �n fruntea lor, ca o apoteoz�, cu figura liderului
Nicolae Ceau�escu. Biografiile lui Nicolae �i Elena Ceau�escu au fost rescrise,
rolul lor minor �n cadrul mi�c�rii comuniste fiind exacerbat la dimensiuni
mesianice. Pe baza acestei reconstruiri a trecutului s-a ridicat, treptat-treptat,
absurdul cult al personalit�ii.
Din p�cate, mecanismul minciunii institu�ionalizate nu a disp�rut o dat� cu
revolu�ia din decembrie '89. Protestatarii califica�i de Ceau�escu drept
"huligani" afla�i �n solda "agenturilor str�ine" au devenit, dup� revolu�ie,
"golani" �i "animale", rapoartele optimiste ale Comisiei Na�ionale de Statistic�
sunt �n permanent� contradic�ie cu nivelul de trai tot mai sc�zut al majorit�ii
popula�iei. O alt� contradic�ie flagrant� a fost sesizat� �ntre concluziile roz
ale raportului celor trei ani de guvernare ai cabinetului V�c�roiu �i concluziile
�ngrijor�toare ale sec�iunii economice din raportul SRI, prezentat de directorul
respectivei institu�ii �n Parlament.
Exemplele pot continua la nesf�r�it. Cea mai important� concluzie �ns� trebuie s�
rezide nu �n c�t de extins poate ajunge sistemul manipul�rii con�tiin�elor, ci �n
metodele de contracarare eficient� a acestuia. Condi�ia fundamental� a oric�rei
democra�ii este asigurarea de alegeri libere �i corecte. Dar corectitudinea
alegerilor nu �nseamn� doar �mpiedicarea fraudelor electorale, ci, �n primul r�nd,
crearea condi�iilor ca fiecare cet�ean s� voteze �n deplin� cuno�tin�� de cauz�.
Iar acest deziderat se realizeaz� numai prin �nl�turarea controlului asupra
informa�iilor. Fiecare cet�ean trebuie s� aib� acces liber la surse de informa�ie
alternative, pentru a putea fi contracarate influen�ele subiective ale unuia sau
altuia dintre mijloacele de informare �n mas�. Procur�ndu-�i informa�iile din c�t
mai multe surse, cet�eanul poate avea o imagine c�t mai apropiat� de realitate �i
poate vota �n consecin��. Evident, �n completare, trebuie ca �i mass-media s� se
bucure de o total� libertate.
Controlul comunica�iilor umane se refer� nu numai la cenzura informa�iilor pe care
le prime�te individul din exterior, ci �i la comunicarea cu el �nsu�i. Permanenta
discordan�� perceput� �ntre presiunea falsit�ilor exterioare �i sim��mintele
interioare provoac� individului o stare de nesiguran��, perceperea unei profunde
amenin��ri la adresa autonomiei sale. Pentru a ie�i din aceast� stare,
incon�tient, individul �ncearc� s� se deta�eze, s� priveasc� realitatea ca pe ceva
ce nu are o leg�tur� apropiat� cu el. Acest lucru �ns� nu �l scute�te de a fi
profund afectat �n capacitatea lui de a mai �n�elege ce este bun, adev�rat �i
relevant �n lumea exterioar�, dar �i �n interiorul s�u. Permanent, mai mult sau
mai pu�in, el se va sim�i victimizat de cei afla�i la controlul societ�ii. Acest
lucru este foarte bine �tiut de liderii societ�ilor totalitare. Ei caut� s�
�nceap� procesul de reeducare �n primul r�nd cu t�n�ra genera�ie. �n Uniunea
Sovietic�, �n China, �n Cambodgea, copiii au ajuns s�-�i tr�deze p�rin�ii �i chiar
s� cear� condamnarea lor la moarte pentru "crima de a g�ndi"...
Manipularea "mistic�", cea de-a doua cale de remodelare a min�ii umane, const� �n
crearea unei aure aproape mistice �n jurul grupului conduc�tor, al ac�iunilor �i
concep�iilor lui. Acest lucru, indiferent c� se face prin mijloace de un cinism
revolt�tor sau prin propov�duirea unui idealism aproape pur, are acelea�i efecte:
induce �n r�ndul maselor un anume tip de comportament, creeaz� reflexe �i
obi�nuin�e �n sensul dorit de lideri. Ideologii totalitarismului renun�� aparent
la ideea men�inerii la putere, sus�in�nd c� ac�iunile lor sunt �ndreptate spre un
scop mai presus de orice altceva. Ei sunt dispu�i chiar s� recunoasc� manipularea,
justific�nd-o ca pe o necesitate �n atingerea m�re�ului scop. �n acela�i timp, pe
ei �n�i�i se prezint� drept "ale�ii" (de c�tre istorie, Dumnezeu sau alte for�e
supranaturale) mandata�i s� conduc� societatea spre �ndeplinirea �elului respectiv
(comunismul, spre exemplu). Propov�duind "noua religie", dictatorii �n�i�i, precum
�i apropia�ii lor, se �nv�luie �n aceea�i aur� "mistic�". Caracterul lor mesianic
nu poate fi pus la �ndoial�, orice ac�iune, oric�t de bizar�, cinic� sau absurd�
se desf�oar� �n virtutea unor ra�iuni superioare, greu de �n�eles sau chiar
inaccesibile cet�enilor de r�nd. Orice �ncercare de a le pune la �ndoial�
autoritatea, buna-credin�� sau competen�a nu este dec�t manifestarea egoismului, a
josniciei sau a du�m�niei unor indivizi meschini. Indiferent dac� �ncerc�rile de a
introduce �n min�ile oamenilor ideea guvern�rii �n numele unor scopuri nobile
reu�esc sau nu, efectul acestora este �n folosul conduc�torilor. Pentru cei care
cred, manipularea apare ca o binecuv�ntare, datorit� aurei de misticism. Ei
accept� cu bucurie misterul, g�sesc pl�cerea chiar �i �n suferin��, se simt utili
�n �ndeplinirea acelor scopuri mai presus de �n�elegere. Dar �i cei care nu cred
devin la fel de manevrabili. Sim�ind c� nu pot s� scape de sub ap�sarea unor for�e
mai puternice dec�t ei, �ncearc� s� se adapteze. �nva�� s� citeasc� printre
r�nduri, s� anticipeze diverse evenimente, s�-�i canalizeze energia �n a descifra
mersul lucrurilor, pentru a se feri de necazuri. Mai mult, �i sf�tuiesc �i pe
al�ii cum s� se fereasc� de necazuri, cum s� supravie�uiasc�. Pe nesim�ite, ajung
ei �n�i�i agen�i ai manipul�rii. Astfel, indiferent dac� individul accept� cu
bucurie manipularea, dac� o suport� prin constr�ngere sau �i una, �i alta, el
merge cu valul, nu i se opune.
Cultul personalit�ii �i are principala explica�ie �n dezvoltarea acestei c�i de
manipulare. Nu numai corectitudinea scopurilor propuse nu mai poate fi pus� la
�ndoial�, dar nici m�car autoritatea �i competen�a celui ales s� le �ndeplineasc�
nu mai sunt subiect de controverse. Conduc�torul devine o figur� mesianic�, o
binecuv�ntare a istoriei, depozitarul adev�rurilor absolute, singurul capabil s�
conduc� �ntreaga societate, precum �i fiecare sector �n parte. Pentru a-l venera
se creeaz� spectacole grandioase, chipul lui este imortalizat �n picturi �i
sculpturi, i se �nchin� ode �i poezii, figura i se identific� treptat cu partidul,
cu na�iunea, cu �ntreaga �ar�, biografia �i este �mbog�it� cu noi elemente care s�
demonstreze c� din fraged� pruncie s-a dovedit predestinat s� conduc� destinele
��rii, poporului sau chiar ale lumii �ntregi. Dintre liderii comuni�ti, Kim Ir Sen
a fost cel care a beneficiat de reu�ita aproape total� a unui asemenea cult.
Ceau�escu a fost cel care a dorit �ntotdeauna s� fie la fel de sincer venerat.
�n crearea �i amplificarea aurei de misticism, de mister, de grandoare, artizanii
sistemelor totalitare au ini�iat veritabile ritualuri, din ce �n ce mai fastuoase.
Cuv�nt�rile lui Hitler, spre exemplu, erau acompaniate de manifesta�ii grandioase,
de procesiuni imense la lumina tor�elor, de decoruri gigantice. Tendin�a spre
megalomanie devenea dominant�. Treptat, ea dep�ea manifest�rile grandioase,
spectacolele omagiale cu zeci �i sute de mii de figuran�i, cultul personalit�ii �i
ajungea s� se reflecte chiar �i �n restructurarea arhitectonic� a unor �ntregi
ora�e, mai ales capitale. La un moment dat, grandomania trecea de limitele
absurdului. Ceau�escu a demolat cartiere �ntregi, a distrus sute de biserici �i de
monumente istorice, pentru a construi noi cartiere muncitore�ti, dar, mai ales,
Centrul Civic al Bucure�tiului. Ca un gest suprem de megalomanie a ordonat
ridicarea a�a-numitei Case a Poporului, care a devenit a doua cl�dire ca m�rime,
din lume, dup� Pentagon. Dup� c�derea regimului comunist, nimeni nu poate g�si
acestui colos o �ntrebuin�are. Nici m�car nu se �tie exact cum ar fi avut de g�nd
Ceau�escu s� utilizeze nenum�ratele �i imensele ei �nc�peri. Poate nici nu avea un
plan anume, rostul Casei fiind acela de a domina Bucure�tiul, de a fi un gigantic
templu al ideologiei comuniste, al cultului ceau�ist...
Cererea de puritate se bazeaz� pe delimitarea strict� �ntre bine �i r�u, �ntre pur
�i impur. Pentru ideologii totalitarismului, cale de mijloc nu exist�. Cine nu
este cu noi, este �mpotriva noastr� - sun� sloganul comuni�tilor, dar nu numai al
lor. "Corecte" �i "pure" sunt, evident, numai ideile, sentimentele �i ac�iunile ce
concord� cu ideologia �i cu politica totalitar�. Orice altceva poate fi rapid
catalogat drept "r�u" �i "impur". Urmeaz� apoi ac�iunile de �nl�turare �i de
anihilare a "impurit�ilor". �n numele idealurilor ne�ntinate se pot desf�ura cele
mai crunte prigoane sau cele mai crude opresiuni. "Omul nou" nu trebuie s� mai
aib� nici o leg�tur� cu influen�ele nefaste ale trecutului. Trebuie s� aib�
puritatea societ�ii comuniste pe care o construie�te �i �n care va tr�i, trebuie
s� rup� definitiv cu mentalit�ile �i practicile din trecut. (N. Ceau�escu)
Ideologii totalitarismului �tiu c� o asemenea "puritate" precum cea propov�duit�
de ei este imposibil de atins �n via�a real� a celor pe care �i conduc. Dar ei
pornesc r�zboiul total �mpotriva "impurit�ilor" tocmai pentru a crea o lume a
vinov�iei omniprezente. Standardele impuse indivizilor fiind imposibil de atins,
fiecare va avea, mai mult sau mai pu�in instinctiv, un sentiment de vinov�ie sau
chiar de ru�ine. De asemenea el se va a�tepta ca, mai devreme sau mai t�rziu, s�
fie pedepsit pentru "vina" sa. Sentimentul de vinov�ie poate fi exploatat �n a�a
fel, �nc�t s� se ajung� la acceptarea de c�tre cet�enii obi�nui�i a diverselor
epur�ri, ba mai mult, poate deveni un factor �n declan�area competi�iilor publice
axate pe atingerea unor standarde ale "purit�ii". Pe de alt� parte, indivizii sunt
determina�i s� se zbat� permanent pentru a supravie�ui, pentru a se feri de
pedepse. Aceast� preocupare continu� nu le mai las� timp pentru a g�ndi liber,
pentru a judeca dac� sistemul �n care tr�iesc este normal sau nu. Totodat�, atunci
c�nd cei recalcitran�i intr� �n contact direct cu institu�iile de represiune,
sentimentul de vinov�ie combinat cu instinctul primar de supravie�uire pot sta la
baza unei viitoare colabor�ri �ntre cei "vinova�i" �i cei care sunt pu�i s�-i
controleze. Sau, dac� aceast� colaborare nu se poate lega din cauza unei
rezisten�e puternice a "vinovatului", oricum cel �n cauz� se va comporta mult mai
prudent pentru a nu intra din nou �n conflict cu normele impuse de ideologii
totalitarismului. Unii dintre ei ajung chiar s� accepte sistemul �i s� i se
adapteze, �n acela�i timp, erijarea conduc�torilor �n judec�tori supremi ai
binelui �i r�ului le d� acestora posibilitatea de a jongla cu pedepsele, dar mai
ales de a-�i exercita capacitatea de a "ierta". Pot atrage astfel, de partea lor,
indivizi dintre cei mai recalcitran�i, brusc recunosc�tori pentru faptul c� nu au
fost pedepsi�i a�a cum ar fi cerut-o "vina" lor.
Pentru a trece la aplicarea complex� a cerin�ei de puritate, regimurile totalitare
�i-au dezvoltat un sistem foarte complex �i extins de poli�ie politic�. �mpletind
aura de mister, de misticism, a celor pe care �i slujeau, cu teroarea dezl�n�uit�
�n numele purific�rii societ�ii, poli�iile politice �i-au dezvoltat ele �nsele un
�ntreg sistem de ac�iune, �n care tortura fizic� �i psihic�, �antajul,
amenin��rile �eseau un p�ienjeni� aproape indestructibil.
Din p�cate, chiar dup� pr�bu�irea unui sistem totalitar precum comunismul,
efectele subtile ale unui asemenea gen de manipulare a con�tiin�elor, precum cel
declan�at �n numele cerin�ei de puritate, ac�ioneaz� �nc� mult timp. Indivizii
care au tr�it �n asemenea societ�i se dezobi�nuiesc foarte greu s� �mpart� totul,
strict, �n "bine" �i "r�u", s� accepte nuan�ele, s�-�i redob�ndeasc�
sensibilitatea interioar� menit� s�-i fac� mult mai receptivi la complexitatea
moralit�ii umane. Mul�i dintre ei r�m�n pentru totdeauna adep�ii involuntari ai
unor ideologii totalitariste.
Cultul confesiunii apare �n str�ns� leg�tur� cu propov�duirea cerin�ei de
puritate. �ntr-un anume sens, este o consecin�� a acesteia. �n cazul sistemelor
totalitare de sorginte religioas�, confesiunea este �ncurajat� pe motiv c� ea
purific� sufletul, face posibil� cunoa�terea de sine, �nlesne�te uniunea
spiritual� cu divinitatea venerat�. Adep�ii unor astfel de religii ajung s� simt�
o veritabil� u�urare �n momentul confesiunii, o eliberare de vinov�ii, de
�ndoieli, de ru�ine. De asemenea, m�rturisirea celor mai ascunse g�nduri �i
sentimente �i leag� suflete�te de cei asemenea lor, de lideri, �i fac s� se piard�
�n marele curs al Mi�c�rii.
Cu totul altfel stau lucrurile �n sistemele totalitare opresive, precum comunismul
ori fascismul. Aici confesiunea, m�rturisirea vinei, atrage dup� sine iminen�a
pedepsei. Indivizii fac eforturi pentru a-�i ascunde g�ndurile �i tr�irile. �n
momentul �n care sunt for�a�i s� m�rturiseasc�, spun totul �n afara lucrurilor
importante. petrece un veritabil fenomen de dedublare a personalit�ii. Cel care
m�rturise�te, "actorul", �ncearc� prin orice mijloace s�-l protejeze pe cel
acuzat, "adev�ratul eu". Astfel, �n acest caz, cultul confesiunii are un efect cu
totul opus fa�� de cazul sistemelor religioase. Individul �ncearc� toate metodele
pentru a-�i �nmorm�nta �n ad�ncul eului s�u secretele, �n loc de a se elibera de
ele. �ns� toat� via�a secretele personale se vor afla �ntr-o permanent� opozi�ie
cu presiunea interioar� de a le dest�inui �i de a sc�pa de povara lor. Ideologii
totalitarismului tocmai asta urm�resc: accentuarea acestui conflict interior, ce
face tot mai vulnerabil individul. Mai mult, ei n�scocesc permanent noi motive de
"vin�", care, la r�ndul lor, s� creeze mereu alte secrete, astfel �nc�t individul
s� fie m�cinat de un conflict interior perpetuu, legat de ve�nice �ntreb�ri: "Ce
secrete trebuie p�strate �n continuare �i care pot fi m�rturisite? Care dintre
cele m�runte ar trebui spuse pentru a le ascunde pe cele grave?"
�n cele din urm�, exacerbarea conflictului interior aduce indivizii �n situa�ia de
a nu mai fi �n stare s� men�in� echilibrul �ntre demnitate �i umilin��. Pentru a
sc�pa de zbuciumul sufletesc, ei �ncearc� s� �mprumute psihologia celor care �i
controleaz�. Devin ei �n�i�i, �n func�ie de situa�ie, �i c�l�i �i victime. Umili
�i slabi fa�� de cei care �i controleaz�, arogan�i �i puternici fa�� de cei
asemenea sau inferiori lor.
Pornind de la acest cult al confesiunii, combinat cu direc�iile de aplicare a
cerin�ei de puritate, poli�ia politic� a sistemelor totalitare a experimentat �i
dezvoltat o uria�� institu�ie a �antajului. Conflictul interior al individului era
dublat de un conflict exterior, generator de presiuni cu mult mai puternice �i mai
eficiente. Astfel s-a dezvoltat practica �antajului prin dosare. Secretul
individului devenea cunoscut �i de c�tre cei desemna�i s�-l controleze, dar nu
ajungea public. Se crea o anume complicitate, dominat� de spaim�, prin care
individul era controlat total.
�n primele zile ale revolu�iei rom�ne am avut posibilitatea s� v�d acele dosare de
cadre strict secrete, din fi�etele biroului organiza�iei de baz� PCR dintr-un
sector al Bucure�tiului. Uimirea a fost total�. �n cazul primirii �n partid a unui
membru obi�nuit, candidatul era trecut printr-un filtru extrem de sever. Nu se
admiteau "impurit�i" la dosar precum rude �n str�in�tate, rude preo�i, fo�ti
chiaburi, legionari sau membri ai partidelor istorice, nu se admiteau
antecedentele penale, mai ales cele de natur� politic�. Studiind dosarele celor
afla�i �n func�iile de conducere ale partidului, dar �i �n posturi de r�spundere
�n diverse sectoare ale economiei sau ale vie�ii sociale, am descoperit cu o
imens� surprindere c� marea majoritate a nomenclaturii avea, �n fi�ele personale,
"pete", care, �n cazul membrilor de partid obi�nui�i, erau inadmisibile. Aproape
fiecare activist superior sau director de �ntreprindere avea o rud� �n
str�in�tate, un tat� fost chiabur ori un unchi legionar; erau cazuri �n care ei
�n�i�i fuseser� condamna�i, �n studen�ie, pentru ac�iuni �mpotriva or�nduirii
socialiste �.a.m.d. Atunci am �n�eles amploarea extraordinar� a �antajului pus �n
aplicare de sistemul comunist. Sute de mii de oameni aveau dosarele completate cu
cele mai intime am�nunte ale vie�ii lor. �n func�iile de conducere au fost
promova�i cei "impuri", pentru a putea fi permanent controla�i �i readu�i la
ordine �n caz de nesupunere. Dup� ce s-au �nv�at cu privilegiile oferite de
func�ii, cu un anume standard de via��, cu lini�tea relativ� a unui c�min, prea
pu�ini se �ncumetau s� �ncalce regulile sau s� nu respecte "indica�iile". Dar nu
numai lor li se �ntocmeau dosare, ci �i altor milioane de oameni, dintre care, la
orice moment, se puteau ivi contestatari ai sistemului. Motivele de a �ncerca
sentimentul de vin� erau at�t de numeroase, �nc�t nimeni nu mai putea fi sigur
dac� nu �nc�lcase c�ndva vreo norm�, �nc�lcare ce putea fi anexat� �n dosar.
Astfel numai ideea existen�ei dosarului f�cea posibil �antajul, chiar dac�
individul era curat.
Dup� revolu�ia din decembrie '89, "impurit�ile" de la dosar, care generau
sentimentele de vin� sau ru�ine, au devenit, �n unele cazuri, motive de m�ndrie.
Politica �antajului se afla �n pericol de anihilare. �ns� ideologii fostului
regim, afla�i �n acelea�i structuri de conducere, au g�sit imediat noi metode de a
perpetua �antajul, una dintre cele mai eficiente metode de manipulare a
individului. A�a cum ceea ce fusese "r�u" �nainte a devenit "bun", acum �i
reciproca putea fi valabil�. Dosarele au fost p�strate la secret, pentru a nu se
�ti �n continuare ce con�in, iar declara�iile date la securitate, voluntar sau
for�at, nu conteaz�, au devenit noile elemente de �antaj.
�tiin�a sacr� se manifest� prin crearea unei aure de sacralitate �n jurul dogmelor
de baz� ale ideologiei totalitariste. Aceast� ideologie este prezentat� drept
singura �n m�sur� s� asigure "dezvoltarea plenar�" a fiin�ei umane, �n cadrul unei
societ�i perfecte, guvernate de o moralitate absolut�. Sacralitatea se manifest�
�n primul r�nd prin interdic�ia, mai mult sau mai pu�in explicit�, de a se pune �n
discu�ie fundamentele ideologiei respective. Acestea sunt mai presus de orice
�ndoial�, reprezint� adev�rul absolut, iar contestarea lor ar fi un adev�rat
sacrilegiu. Mai mult, ele sunt prezentate �i difuzate �n r�ndul maselor drept
rezultate ale celor mai evoluate studii �i cercet�ri �tiin�ifice �n domeniul
filozofiei, �tiin�elor sociale, economiei etc. Aceast� "pecete" �tiin�ific� d�
posibilitatea propov�duitorilor de a-i califica pe cei care �ndr�znesc s� critice
sistemul nu numai drept imorali �i reac�ionari, ci �i depozitari ai unor
mentalit�i retrograde, obscurantiste, �n total� opozi�ie cu progresul �tiin�ific.
Trebuie s� facem o mic� parantez� pentru a accentua diferen�ele de esen�� �ntre
cele dou� c�i, �tiin�a sacr� �i Manipularea mistic�. �tiin�a sacr� are �n vedere
sacralizarea doctrinei, �n timp ce Manipularea mistic� �i propune s�-i divinizeze
pe conduc�torii ce ac�ioneaz� �n numele respectivei doctrine.Fiecare �n parte
presupune crearea unui �ntreg sistem care s� vegheze la convertirea cet�enilor �n
adep�i fideli. Nimeni nu trebuie s� se �ndoiasc� nici de "superioritatea"
sistemului, nici de caracterul mesianic al celor care �l impun.
Revenind la �tiin�a sacr�, acest amestec permanent �ntre misticism �i adev�ruri
"�tiin�ifice" mai presus de orice �ndoial� face s� dispar� grani�a dintre logic�
�i credin��, permi��nd crearea unui sentiment special al �ncrederii �n
superioritatea sistemului. Propov�duirea noii ideologii la toate nivelurile,
�ncep�nd cu primele clase de �coal�, �i dau o aur� de omniprezen�� �i omnipoten��.
Cei care se �ndoiesc devin disiden�i demni de dispre�, incapabili s� �n�eleag�
m�re�ia noii doctrine, caracterul ei absolut. Ei sunt supu�i oprobriului public,
califica�i drept disiden�i, exclu�i din societate �i chiar pedepsi�i pentru
"erezia" lor, pentru "crima de a g�ndi". �n interiorul unor asemenea indivizi
apare o lupt� permanent� �ntre rezisten�a min�ii lor de a accepta idei �n care nu
cred �i permanentul sentiment de team� �n a-�i exprima public p�rerile. Aceast�
lupt� �i face vulnerabili, cel pu�in unul dintre obiectivele manipulatorilor
�ndeplinindu-se astfel.
Teoreticienii totalitarismului opereaz� cu concepte deja cunoscute, dar le
pervertesc, le ofer� �n�elesuri cu totul noi, care s� serveasc� doar ideologiei
lor. Spre exemplu, �n viziunea lui Engels, morala cap�t� brusc caracter de clas�,
dup� cum observ� Piotr Wierzbicki �n Structura minciunii. Binele obi�nuit nu mai
exist�, ci apar binele adev�rat �i binele aparent. Nici adev�rul obi�nuit nu mai
exist�, el fiind �nlocuit de adev�rul cu adev�rat obiectiv �i de cel doar aparent
obiectiv. La fel nu mai exist� democra�ie �n general, ci democra�ie adev�rat� �i
democra�ie fals�, drepturile omului se �mpart �i acestea �n fictive �i reale
�.a.m.d.
Redefinirea limbajului, anularea logicii �i deformarea realit�ii permit inocularea
noilor teorii privind superioritatea total� a noului sistem fa�� de cele
anterioare. Noul sistem acord� "adev�ratele" libert�i individuale �i colective, el
permite crearea "omului nou", asigur� bun�starea, conduce omenirea spre "cele mai
�nalte culmi de civiliza�ie �i progres". Tot ceea ce nu corespunde noii ideologii
reprezint� manifest�ri �i mentalit�i obscurantiste, �napoiate, despre lume �i
via��, (...) concep�ii str�ine, mentalit�i ale vechii societ�i burghezo-
mo�iere�ti, (...) influen�e str�ine concep�iei noastre revolu�ionare despre lume
�i via��. (Nicolae Ceau�escu - Raport la Congresul al XIII-lea al PCR) Evident,
to�i cei care �i pun �ntreb�ri cu privire la juste�ea ideologiei comuniste sunt
ni�te �napoia�i, eventual agen�i ai "agenturilor str�ine". Ace�tia �i al�ii
asemenea lor, nici m�car nu merit� s� li se demonstreze �n ce const�
superioritatea noii or�nduiri. �n general acest lucru nu se discut�, pentru c�
este de la sine �n�eles. Discutarea lui, cum spuneam, ar reprezenta un sacrilegiu.
Chiar �i cele mai absurde aser�iuni sunt �nvelite �n aceea�i aur� de sacralitate,
pentru ca stupizenia lor s� fie prezentat� drept adev�r elementar, pe care
societ�ile din trecut l-au ignorat din rea-credin��. Spre exemplu, atunci c�nd
voci tot mai multe �i mai rezonante au �nceput s� se ridice �mpotriva �nc�lc�rii
drepturilor fundamentale ale omului �n Rom�nia, Ceau�escu a modificat radical
ierarhia acestor drepturi ale omului, trec�ndu-le sub t�cere pe cele ce erau
�nc�lcate flagrant �i aduc�nd �n prim� pozi�ie a�a-numitul "drept la via��" (o
no�iune care, �ntr-o �ar� civilizat�, intr� �n firescul lucrurilor, cum ar fi, de
pild�, �i "dreptul" de a respira, nemaifiind necesar� statutarea lui, din moment
ce toat� lumea �l respect� �n mod natural). �n numele acestui "drept la via��" al
tuturor oamenilor de pe planet� au �nceput apoi, �n Rom�nia, uria�e manifesta�ii
�i procesiuni �n favoarea p�cii mondiale, dar mai ales de venerare a c�rmaciului
care nu se g�ndea numai la soarta propriului s�u popor, ci �i la soarta �ntregii
omeniri. Treptat, at�t "dreptul la via��", c�t �i lupta pentru pace au fost
trecute pe planuri secunde, au fost uitate, iar manifest�rile �i procesiunile s-au
concentrat �n jurul sl�virii "geniului carpatin", a rolului s�u mesianic,
"istoric", �n conducerea Rom�niei.
Din p�cate, aceast� metod� de remodelare a g�ndirii, �tiin�a sacr�, are efecte
mult mai puternice dec�t s-ar putea crede la prima vedere. Chiar �i dup�
�nl�turarea de la putere a regimurilor totalitare, foarte mul�i oameni r�m�n
pentru toat� via�a prizonierii unora dintre conceptele de baz�, "mai presus de
�ndoial�" vehi-culate de ideologii totalitarismului.
Spre exemplu, unii dintre cei care au fost �mpotriva lui Ceau�escu l-au acuzat c�,
�n megalomania lui, a compromis "idealurile comunismului", al�ii afirm� c�
ideologia comunist� ar fi perfect�, dar r�m�ne utopic�, neput�nd fi aplicat� �n
via�a de zi cu zi. Prea pu�ini �ns�, raport�nd la nivelul �ntregii ��ri, sunt cei
care pun �n discu�ie bazele doctrinei comuniste. Chiar �i dup� ani de zile de la
colapsul sistemului. �i asta pentru c� timp de aproape o jum�tate de secol,
probleme fundamentale, din punct de vedere filozofic, erau total ignorate �n
numele "adev�rului absolut" propov�duit de ideologii comunismului. Este acel
egalitarism idilic, reprezentat de principiul "de la fiecare dup� capacit�i,
fiec�ruia dup� nevoi", benefic pentru dezvoltarea umanit�ii? Sau doar permanenta
competi�ie poate genera progresul? Iat� �ntreb�ri pe care �tiin�a sacr� nu le
admitea. Ea postula principiul egalit�ii perfecte, f�r� a-l discuta.
Mai mult, pentru a remodela g�ndirea oamenilor, conceptele �i rezultatele
experien�ei erau amestecate �i rearanjate pentru a folosi propagandei proprii.
De�i nivelul mediu de trai din democra�iile occidentale era mult mai �nalt dec�t
cel din ��rile socialiste, informa�iile ce veneau din exterior se filtrau cu
grij�, pentru a fi eviden�iate doar aspectele negative: criminalitate, �omaj,
greve, prostitu�ie etc. �i reprezentau "adev�rata fa�� a imperialismului". �n
acela�i timp, de pild�, nu se spunea nimic despre Sistemul de protec�ie social�
din democra�iile occidentale, care asigura oric�rui �omer o via�� decent�, la
standarde superioare celei duse de majoritatea cet�enilor cu "drept la munc�" din
societ�ile socialiste. Ca s� nu mai vorbim de toate celelalte libert�i �i drepturi
cet�ene�ti despre care nu se spunea nici un cuv�nt.
Totodat�, dincolo de ridicarea �n sl�vi a "m�re�elor realiz�ri" din toate
domeniile "construc�iei societ�ii socialiste multilateral dezvoltate", erau total
interzise informa�iile interne referitoare la criminalitate, cer�etori,
handicapa�i, copii orfani �.a.m.d. Conform principiului "despre ce nu se vorbe�te,
nu exist�", ideologii comunismului �ncercau acreditarea ideii c� asemenea fenomene
negative nu se �nt�lnesc �n societatea socialist�, ele fiind specifice doar
capitalismului.
Prin asemenea tehnici de manipulare, �n care minciuna avea un rol primordial, nici
nu se mai analizau, comparativ, concep�iile fundamentale �n virtutea c�rora au
fost construite cele dou� sisteme, cel democratic �i cel totalitar, ci se admitea
doar discutarea efectelor. Ins� �i aceast� discu�ie era total pervertit�, pentru
c� din interior ajungeau la cuno�tin�a maselor numai informa�iile pozitive,
exagerat poleite, iar din exterior veneau numai informa�iile negative, exagerat
�ngro�ate.
Chiar �i dup� colapsul comunismului, foarte mul�i oameni au r�mas �n capcana
fostei ideologii, limit�ndu-se la discutarea efectelor nocive asupra societ�ii pe
care le-au avut minciuna, demagogia �i megalomania fo�tilor lideri comuni�ti, f�r�
a �ncerca s� clarifice dac� �ns�i bazele �ntregii doctrine erau adev�rate sau
false. Iar aceast� lips� a ini�iativei de clarificare provine tocmai din sistemul
de promovare a �tiin�ei sacre, care avea ca principal� menire dezobi�nuirea
oamenilo de a pune �i de a-�i pune �ntreb�ri fundamentale.
Remodelarea limbajului are ca obiect condensarea �ntregii complexit�i a
problematicii umane �ntr-un num�r redus de categorii, strict delimitate, cur�ate
de nuan�e, conform principiului "purit�ii", exprimate prin cli�ee verbale u�or de
rostit �i de memorat, care vor fi repetate la infinit, p�n� ce vor p�trunde �n
mintea individului drept concepte ale "�tiin�ei sacre". Efortul interior de
analizare a acestor no�iuni va fi �ntr-o etern� contradic�ie cu presiunile din
lumea exterioar�, unde este permis� numai folosirea cli�eelor, f�r� "gre�eli" de
exprimare ce ar atrage dup� sine diverse pedepse. Chiar dac� rezisten�a intern� nu
este anihilat�, folosirea respectivelor "no�iuni" la nesf�r�it, �n via�a de zi cu
zi, de c�tre individ, are un efect considerabil asupra subcon�tientului s�u.
Individul ajunge s� nu mai g�ndeasc�, ci doar s� �ncerce permanent s� se adapteze
folosirii unor termeni abstrac�i, care reduc �ntreaga complexitate a lumii
exterioare la c�teva cli�ee.
"Limba de lemn", pentru c� despre ea este vorba, devine mijlocul oficial de
comunicare. Cum spuneam, termenii folosi�i de ea nu las� loc interpret�rilor sau
nuan�elor. Spre exemplu, sintagma "mentalit�i burgheze" ajunsese s� reprezinte tot
ce era mai r�u, mai retrograd, mai nociv pentru dezvoltarea fiin�ei umane.
Respectiva no�iune fusese total golit� de conota�ii precum posibilitatea
individului de a se exprima liber, adesea critic, la adresa unor idei politice sau
a unor oameni politici, de a c�uta alternative etc. S-a ajuns ca numai cuv�ntul de
"mentalitate", f�r� nici un alt atribut, s� aib� o rezonan�� negativ�. La fel, de
pild�, interdic�ia de a se discuta concep�iile a indus o conota�ie negativ�
cuv�ntului "a interpreta". Expresia "nu vreau s� se interpreteze ce am spus" nu
mai era urmat� de explicitarea "�n bine" sau "�n r�u", pentru c� �ns�i ac�iunea de
a interpreta reprezenta un fenomen negativ. "Omul nou" nu interpreteaz�, el crede.
Numai cei cu "mentalit�i burgheze" interpreteaz� �i caut� nod �n papur�.
Exemple de cli�ee ale "limbii de lemn" se pot da la nesf�r�it. Mai important �ns�
�i mai grav este efectul pe care utilizarea acestor cli�ee �l are asupra
individului. Limbajul este principalul mijloc de comunicare al omului, principala
lui leg�tur� cu semenii �n cadrul societ�ii, principalul mijloc de a percepe �i
interpreta experien�a exterioar�. �ngustarea limbajului, rigidizarea lui,
reducerea la c�teva no�iuni ce exprim� doar "binele" �i "r�ul", f�r� posibilit�i
de nuan�are, sunt percepute de individ ca o permanent� amenin�are la adresa
intimit�ii sale. Din nou se poate produce o dedublare a personalit�ii, �n sensul
c�, �n interior, dilemele iau amploare, iar �n exterior omul �ncearc� permanent
s�-�i adapteze limbajul �i chiar g�ndirea noilor reguli. Rezultatul este un
profund sentiment de frustrare care accentueaz� vulnerabilitatea individului.
La fel, evadarea din aceast� "capcan� lingvistic�" este extrem de grea. Utilizarea
for�at� a unor termeni, timp de decenii, a dus la un sentiment instinctiv de
aversiune fa�� de unele cuvinte, al c�ror sens a fost pervertit evident. No�iunile
de "patrie" �i "patriotism", de exemplu, au fost �n asemenea m�sur� tocite de
propaganda comunist�, pentru a fi confundate cu "partidul" �i "dragostea pentru
c�rmaci", �nc�t la ani de zile dup� c�derea sistemului comunist, oamenii �nc� mai
utilizeaz� cu fereal� astfel de cuvinte Fire�ti, pentru a nu fi cataloga�i,
printr-o analogie instinctiv�, drept comuni�ti. Iat� c� �tergerea efectelor
"limbii de lemn", revenirea la un limbaj normal, lipsit de �n�elesuri abuziv
impuse unor cuvinte, este un proces dificil �i �ndelungat, care poate dura ani de
zile.
Doctrina mai presus de oameni se afl� �n str�ns� interdependen�� cu toate
celelalte tehnici de remodelare a g�ndirii umane, dar mai ales cu �tiin�a sacr�.
Aceasta din urm� are ca obiectiv, dup� cum spuneam, crearea unei aure de
sacralitate �n jurul ideologiei totalitare. Ideologia nu poate fi pus� la
�ndoial�, ea reprezint� adev�rul absolut �i ofer� singura "cale de progres" a
fiin�ei umane. Pentru a �nl�tura orice umbr� de �ndoial� cu privire la aceste
postulate, este aplicat mecanismul de manipulare, schematic numit Doctrina mai
presus de oameni, prin care �ntreaga experien�� uman� este subordonat�
principiilor doctrinare.
Astfel, chiar dac� ideologia este perfect�, trebuie totu�i s� se integreze perfect
�n realitate, s� fie motivat� perfect de trecut �i s� determine �n mod firesc
viitorul. �n acest mod, orice �ndoial� cu privire la for�a �i corectitudinea ei
este �nl�turat�. �ns� potriveala �ntre doctrina totalitar� �i realitatea unei
comunit�i umane e foarte greu, dac� nu imposibil de atins. Cum doctrina este
perfect�, evident realitatea e cea care trebuie modificat� pentru a veni �n
concordan�� cu ideologia. Altfel spus, doctrina este "sacr�", perfect�, �n timp ce
oamenii sunt imperfec�i, iar colectivitatea uman� trebuie remodelat� pentru a se
putea bucura de "binefacerile" promise de noua ideologie.
La nivel de societate, istoria este rescris� complet, evenimentele din trecut sunt
reinterpretate total sau, atunci c�nd acest lucru este imposibil, sunt trecute sub
t�cere �i uitate, liderilor sistemului totalitar li se confec�ioneaz� biografii
mesianice �.a.m.d. �ntreg trecutul e recreat pentru a motiva apari�ia �i impunerea
noii doctrine �n respectiva comunitate uman�. Apoi urmeaz� recrearea prezentului,
prin mijloacele deja descrise, pentru a se cupla perfect cu "logica" doctrinei.
Drept urmare configurarea viitorului va �ine seama de aceast� nou� "realitate"
conform� cu ideologia �i se va integra perfect �n viziunea propov�duit� de liderii
sistemului totalitar.
Am putea concluziona c� aceast� tehnic� de remodelare a g�ndirii umane are ca
obiectiv inocularea ideii c� doctrina, dincolo de aura ei sacr�, este mai
adev�rat�, mai "real�" dec�t �ns�i realitatea. Iar cei care nu �n�eleg nu pot fi
dec�t indivizi cu "mentalit�i burgheze", indivizi neadaptabili, devian�i, care nu
doresc s� accepte "noile, realit�i".
Delimitarea social� const� �n �mp�r�irea indivizilor �n dou� categorii distincte:
de o parte sunt cei al c�ror drept la existen�� trebuie recunoscut, iar de
cealalt� cei care nu au nici un drept. Cerin�a de puritate nu accept� nuan�ele sau
indivizii neimplica�i. De aceea �mp�r�irea societ�ii se face conform principiului
"cine nu este cu noi, este �mpotriva noastr�". Cale de mijloc nu exist�. De o
parte se afl� adep�ii, de cealalt� "oile r�t�cite". Sau, �n viziunea
totalitarismului comunist, de o parte sunt marea majoritate a "tovar�ilor",
"oamenii noi", "constructorii con�tien�i ai socialismului �i comunismului", de
cealalt� parte sunt indivizii cu "mentalit�i ale vechii societ�i burghezo-
mo�iere�ti", "lacheii imperialismului", ba chiar "reac�ionari", "huligani" sau
tic�lo�i afla�i �n slujba "agenturilor str�ine".
Menirea societ�ii, a partidului consta �n cur�area sa de asemenea "impurit�i".
Efectele ac�iunilor de epurare se manifestau at�t la nivelul celor docili, c�t �i
la nivelul disiden�ilor. Pentru docili, chiar dac� �n ad�ncul lor nu credeau �n
noua ideologie, permanenta amenin�are c� dreptul la existen�� le putea fi luat la
cea mai mic� abatere constituia o motiva�ie suficient� pentru a se integra
sistemului. Sistemele totalitare au redus chintesen�a existen�ei umane de la
celebra tez� cartezian� "cuget, deci exist", la o constatare mult mai pragmatic�:
"m� supun, deci exist".
�n ceea ce prive�te "devian�ii", dup� perioadele de execu�ii �n mas�, sistemul s-a
perfec�ionat, oferindu-le acestora posibilitatea de "reeducare", ca alternativ� la
sentin�a de condamnare la moarte sau la temni�� grea.

Varia�iuni ale acestor opt principale metode de manipulare a con�tiin�elor au

fost, sunt �i vor fi �nt�lnite �n mai toate sistemele totalitare. �n acela�i timp,
ca orice analiz�, �i cea care a condus la clasificarea "c�ilor" de remodelare a
g�ndirii are o anumit� doz� de arbitrar, depinz�nd de cel care �i propune
radiografierea ideologiilor totalitare �i a metodelor de impunere a acestora.
Evident, exist� �i alte modalit�i de abordare a subiectului. �n Structura
minciunii, Piotr Wierzbicki a �inut s�-�i completeze explicit analiza minciunilor
oficiale cu o constatare extrem de important�: sistemul comunist nu putea rezista
numai prin dezvoltarea unui imens aparat al dezinform�rii, ci prin completarea
acestuia cu un sistem la fel de extins al represiunii.
O constatare recent� din domeniul psihologiei sociale relev� faptul c� remodelarea
min�ii umane nu se face prin for�� sau prin �ndoctrinare excesiv�. La oric�te
torturi fizice sau psihice ar fi supus, oric�te lec�ii de �ndoctrinare ar urma,
omul nu ajunge s� cread� cu adev�rat �ntr-o ideologie care �i este str�in�, ci,
cel mult, consimte s� i se conformeze, s�-�i ascund� reac�iile fire�ti, s� mint�
pentru a supravie�ui. Pentru a se produce o schimbare major� �n g�ndire, trebuie
�ndeplinite dou� condi�ii esen�iale. Individul trebuie s� aib� senza�ia c� depinde
numai de el dac� accept� sau nu s� se comporte �i s� g�ndeasc� �ntr-un mod ce
contravine credin�elor �i concep�iilor lui anterioare. Apoi, presiunea la care
este supus pentru a accepta noul comportament sau mod de g�ndire trebuie s� fie
permanent�, dar suficient de moderat� pentru a nu-l determina la o respingere
instinctiv�. Prin ac�iunea conjugat� a acestor doi factori, individul ajunge s�-�i
modifice radical atitudinea, deoarece i se ofer� posibilitatea de a-�i crea o
motiva�ie interioar� pentru gestul s�u, prin acea aparen�� a libert�ii de decizie.
Spre exemplu, dup� teroarea primilor ani �i chiar a primelor decenii comuniste,
care nu au reu�it s� schimbe mentalit�i, ci doar s� impun� prin for�� acceptarea
ideologiei comuniste �n r�ndurile celor care �i erau ostili, a urmat perioada
"destinderii", �n care manipularea con�tiin�elor a trecut la ac�iuni subtile.
Persecu�iile violente au �ncetat, lag�rele au fost desfiin�ate, torturile �i
prigoana au sc�zut considerabil �n intensitate �i, �n paralel, a �nceput
dezvoltarea "politicii" de �antaj. Dac� individul se conforma ideologiei, putea
promova �n carier�, putea avea acces la unele privilegii, putea duce o via��
lini�tit� �i chiar cu unele satisfac�ii. Chiar �i admiterea la doctorat trecea mai
�nt�i prin filtrul partidului. Nu se impunea nimic prin for�� - dac� individul nu
se manifesta public �mpotriva regimului. Dimpotriv�, totul sau aproape totul era
la libera alegere a cet�eanului. Putea s� se conformeze �i s� aib� unele
satisfac�ii sau s� nu se conformeze �i s� r�m�n� cufundat �ntr-o existen�� anost�,
cenu�ie. Treptat, chiar dac� nu era �ntru totul de acord cu noua ideologie,
individul ajungea la concluzia c� este mai bine pentru el s� i se supun�. Urmau
apoi avantajele. �i, treptat, noua ideologie nu i se mai p�rea chiar at�t de
nefireasc�, ba chiar acceptabil� �n anumite privin�e. Faptul c� �n Rom�nia regimul
ceau�ist a c�zut printr-o revolu�ie s-a datorat �ntr-o mare m�sur� neglij�rii
acestei tactici �n ultimii ani de "domnie" ai lui Ceau�escu. Presiunile asupra
cet�enilor au devenit mult prea puternice pentru a le mai da senza�ia unei
libert�i de alegere. Foametea, teroarea frigului �n fiecare iarn�, �ntunericul din
locuin�e, lipsa oric�rui gen de divertisment m�car la televiziune, toate la un loc
au dep�it cu mult bariera minimei rezisten�e �i efectul a fost contrar celui
a�teptat. Ostilitatea s-a amplificat la nivelul �ntregii societ�i �i sistemul a
c�zut. Cei care nu cred �ntr-o asemenea teorie sunt invita�i s� se g�ndeasc� bine
c�t de des au auzit, dup� revolu�ie, �n r�ndurile cet�enilor obi�nui�i, fraze de
genul: "Dac� Ceau�escu d�dea m�ncare la oameni dup� ce a pl�tit datoriile, mai era
�i acum la putere..."
�nainte s� �ncheiem aceast� scurt� �ncercare de a radiografia sistemele
totalitare, se cuvine s� r�spundem la dou� �ntreb�ri.
Care este, de fapt, sursa intim� a ideologiilor totalitare?
O asemenea �ntrebare implic�, poate, cea mai profund� �i mai complex� problem�
legat� de esen�a fiin�ei umane. Dincolo de fundamentele oric�rei ideologii
totalitare s-ar putea s� fie eterna dorin�� a omului de a c�uta un ghid, un suport
omnipotent (fie c� este vorba de o for�� supranatural�, de o idee filozofic�, de
un mare conduc�tor sau de o �tiin�� precis� �i universal valabil�) care s� permit�
solidarizarea definitiv� a tuturor oamenilor �i s� elimine teroarea reprezentat�
de moarte �i de nimicnicie. Aceast� permanent� c�utare este prezent�, �ntr-o form�
sau alta, �n mai toate mitologiile �i religiile, �n istoria umanit�ii, dar �i �n
via�a fiec�rui individ �n parte.
R�d�cinile tendin�ei individuale spre totalitarism ar putea fi c�utate �n
copil�ria fiec�ruia. Sentimentul de neajutorare al celor mici �i impresia de
putere �i de autoritate pe care le-o inspir� p�rin�ii se pot manifesta mai t�rziu
prin tendin�a de a c�uta un suport puternic, omnipotent, care s� faciliteze
rezolvarea tuturor problemelor. De asemenea, sentimentul de haos �ncercat de unii
�n copil�rie poate induce, la maturitate, un sentiment de intoleran�� fa�� de
haos. P�rin�ii prea autoritari �i fac �i pe copii, mai t�rziu, s� doreasc� un
sistem bine definit, �n alb-negru, de valori �.am.d. Cum asemenea st�ri se
reg�sesc �n copil�ria mai tuturor, poten�ialul pentru dezvoltarea �i acceptarea
tendin�elor �i mai apoi a ideologiilor totalitare se men�ine aproape constant. La
maturitate, �n circumstan�e favorabile, el poate fi reactivat �ntr-o form�
�mbog�it� prin experien�a personal�. �n societ�ile echilibrate, tendin�a spre
totalitarism este mult atenuat�, pentru c� �i sentimentul de insecuritate
personal� este foarte restr�ns. �ns� �n perioadele de criz� cultural� sau de
schimb�ri istorice rapide, sentimentul de invulnerabilitate cre�te �i o dat� cu el
cre�te si tendin�a de a c�uta sau de a accepta o for�� omnipotent� care s� aduc�
salvarea. Revolu�ia comunist� din Rusia a avut loc �n timpul primului r�zboi
mondial, nazismul a ap�rut imediat dup� aceea�i prim� conflagra�ie mondial�,
instaurarea comunismului �n celelalte ��ri europene s-a produs imediat dup� cel
de-al doilea r�zboi mondial. �i exemplele pot continua.
O concluzie a acestei explica�ii aproximative ar putea fi: stabilitatea
favorizeaz� democra�ia, iar instabilitatea - totalitarismul.
A doua �ntrebare: Care este, de fapt, rolul acestor studii referitoare la
sistemele totalitare?
De data aceasta r�spunsul e simplu: Knowledge is power (�tiin�a �nseamn� putere),
dup� cum spunea filozoful englez Francis Bacon. Ideologiile totalitariste, chiar
dac� �i trag r�d�cinile dintr-o permanent� zbatere a fiin�ei umane de a g�si o
for�� mai presus de �n�elegerea comun�, care s�-i uneasc� �i s�-i protejeze
�mpotriva spaimelor universale, �n practic� s-au dovedit falimentare. Pentru c�
ele au fost imaginate tot de oameni sau de grupuri de oameni, care au vrut s� se
identifice cu acele for�e supreme �i, inevitabil, �i-au dep�it condi�ia, iar
pentru a se men�ine la putere au apelat la constr�ngeri �i la teroare. �nceputul,
dezvoltarea �i declinul sistemelor totalitare au fost �nso�ite de tragedii soldate
cu nenum�rate victime omene�ti, dar �i cu regretabile involu�ii ale comunit�ilor
umane. Pentru ca astfel de fenomene s� nu se mai �nt�mple, pentru a rezista
manipul�rilor de orice fel, dezinform�rii �i presiunilor subtile, individul
trebuie s� fie avertizat, s� cunoasc� �n am�nunt esen�a �i mecanismul intim ale
sistemelor totalitare. Astfel va deveni mai puternic �i mai pu�in influen�abil.
Simpla opozi�ie fa�� de totalitarism, f�r� a-i cunoa�te esen�a �i c�ile de
ac�iune, nu este dec�t tot o expresie a vulnerabilit�ii individului, u�or de
exploatat de artizanii manipul�rii.
Cercet�torii �n psihologia social� au imaginat numeroase modalit�i de educare a
cet�enilor pentru a rezista manipul�rii. Toate �ns� au la baz� analiza minu�ioas�
a strategiilor de remodelare a g�ndirii. F�r� aceast� analiz�, chiar �i metodele
de educare ar reprezenta tot un anume gen de manipulare, chiar dac� scopul lor
este nobil. Dar, teoretic, �i �elul ideologiilor totalitare era nobil...
De aceea cel mai eficient mijloc de "imunizare" fa�� de influen�ele exterioare
este studiul analizelor referitoare la asemenea influente...

Eminen�ele negre ale propagandei

�n primul capitol al acestei c�r�i erau descrise c�teva imagini semnificative din
filmul Triumful voin�ei, realizat de Leni Riefenstahl, �n cadrul ac�iunilor de
propagand� nazist�. Dincolo de faptul c� Adolf Hitler era prezentat ca un zeu
cobor�nd din cer pentru a-�i binecuv�nta milioanele de supu�i, tehnic� menit�,
printre altele, s� creeze o aur� mistic� F�hrer-ului, secven�ele devin de-a
dreptul �nsp�im�nt�toare pentru spectatorul neutru atunci c�nd �nf�i�eaz� sute de
mii de oameni �n uniform�, comport�ndu-se precum robo�ii, m�r��luind, c�nt�nd �i
scand�nd lozinci, p�r�nd simple p�pu�i, manevrate prin fire invizibile de liderii
regimului nazist. Cum a fost posibil a�a ceva?
�n capitolul precedent am analizat metodele prin care propov�duitorii unei
ideologii totalitare ac�ioneaz� pentru a ob�ine controlul total asupra min�ii, a
comportamentului �i a sentimentelor unei mase imense de oameni. Cele opt c�i,
Controlul comunica�iilor umane, Manipularea "mistic�", Cerin�a de puritate, Cultul
confesiunii, �tiin�a sacr�, Remodelarea limbajului, Doctrina mai presus de oameni
�i Delimitarea social� sunt, �n diverse variante, caracteristice tuturor
sistemelor totalitare. Pentru a �n�elege �i mai bine mecanismele de manipulare �n
mas�, se cuvine prezentarea unui studiu de caz. Cum pentru exemplificarea pe larg
a celor opt metode ar fi necesar spa�iul unui volum de sine st�t�tor, ne vom
limita doar la Controlul comunica�iilor umane.
P�n� la apari�ia Partidului Na�ional Socialist German, au existat �n istoria
omenirii nenum�rate alte sisteme totalitare, ce au distrus sute de mii sau
milioane de vie�i �n numele unor ideologii, �ns� niciodat� p�n� atunci tehnicile
de manipulare nu au fost at�t de perfec�ionate �i de extinse, pentru a controla
tot ceea ce �nseamn� cuv�nt tip�rit sau vorbit, imagine artistic� sau sunet
muzical, �n scopul controlului total al individului. Sistemele comuniste, mai ales
cele din perioada lui Stalin, Mao sau Kim Ir Sen, au ajuns la "performan�e"
similare dup� experien�a nazist� �i �ntr-un interval de timp sensibil mai lung.
Totodat�, trebuie reamintit faptul c�, de�i teroarea nazist� a provocat milioane
de victime umane, totu�i alte zeci de milioane de oameni au fost determina�i s�
cread� sincer �n discursurile lui Hitler, s� se supun� cu devotament unor
experien�e altminteri umilitoare, s�-�i dea via�a de bun�-voie pentru cel de-al
Treilea Reich. Cum a fost posibil� aceast� isterizare f�r� precedent a maselor �i
cine a fost artizanul ei, iat� dou� �ntreb�ri c�rora li se va da un posibil
r�spuns �n cele ce urmeaz�.
Fundamentele ideologiei naziste �i principalele metode propagandistice de impunere
a ei au fost g�ndite de Adolf Hitler �i prezentate �n cartea sa, Mein Kampf. �ns�
Hitler nu se putea ocupa personal, zi de zi, cu dirijarea propagandei. El urma s�
fie cel adulat, figura mesianic� �n stare s� mobilizeze �ntreaga energie a
na�iunii germane, omul de la tribun�, conduc�torul suprem. Pentru a-�i putea
�ndeplini rolul, avea nevoie de un om de �ncredere, inteligent �i energic, care s�
preia ideile sale �i s� le duc� la �ndeplinire, aduc�ndu-�i, la nevoie, propria sa
contribu�ie. Acest om a fost g�sit �n persoana lui Paul Joseph Goebbels, un b�rbat
scund, firav, cu ochi mari �i z�mbet diabolic, c�ruia �i pl�cea ca lumea s� i se
adreseze cu Herr Doktor.
Goebbels s-a n�scut �n 1897, �ntr-o familie de catolici din Rheydt, un mic centru
al industriei textile din valea Rinului. Tat�l s�u muncea �ntr-un atelier de
fitile de lamp� �i nota �ntr-un carne�el cu coperte albastre fiecare ban pe care
�l c�tiga. De�i p�rin�ii se �ngrijeau ca to�i trei b�ie�ii lor s� primeasc� o
educa�ie s�n�toas� �i s� nu duc� lips� de nimic, totu�i permanenta grij� pentru
bani a tat�lui �i normele morale rigide ale familiei aflate la periferia clasei de
mijloc i-au l�sat micului Joseph un gust amar, din care se va dezvolta mai t�rziu
cinismul ce �l va caracteriza.
O alt� cauz� a spiritului introvertit o reprezenta ura fa�� de propriul s�u corp.
Pe l�ng� faptul c� era scund, avea �i un �chiop�tat evident. Piciorul s�u st�ng
era cu vreo �apte centimetri mai scurt dec�t dreptul, ca urmare a unei boli din
copil�rie (probabil poliomielit� sau osteomielit�). Din cauza handicapului a fost
respins de la serviciul militar, �n timpul primului r�zboi mondial, lucru care l-a
f�cut s� se urasc� �i mai mult pe sine, dar s� urasc� �i lumea �nconjur�toare.
Ceva mai t�rziu, c�nd a plecat la Universitatea din Heidelberg, s� studieze
literatura german�, a inventat o poveste, potrivit c�reia �chiop�ta din cauza unei
r�ni suferite pe c�mpul de lupt�. La facultate a excelat �n studiul latinei �i al
religiei, �ns� atitudinea sa arogant� l-a f�cut s� fie ocolit de colegi. De�i a
absolvit Universitatea cu rezultate foarte bune �i, �n 1922, �i-a luat doctoratul,
cariera sa de scriitor nu a avut �anse de reu�it�. A scris un roman, c�teva piese
de teatru, poeme �i mai multe articole pentru ziare, toate respinse de editori.
�n 1924 �i-a g�sit adev�rata chemare, atunci c�nd s-a angajat ca redactor la o
publica�ie apar�in�nd alian�ei de extrem� dreapt�, ce includea partidul nazist. �n
foarte scurt timp a ajuns m�na dreapt� a lui Gregor Strasser. De profesie
farmacist, Strasser era la acea vreme un foarte influent lider al nazi�tilor �i
rivalul ideologic al lui Adolf Hitler. Goebbels �i-a slujit cu credin�� noul �ef
ajung�nd p�n� la a-l denigra pe Hitler ca av�nd mentalit�i "mic-burgheze" �i a
cere expulzarea acestuia din partid. Cuv�nt�rile lui Goebbels au �nceput s� aib� o
tot mai mare audien��, el �nsu�i fiind pl�cut surprins de darul oratoric pe care
�i-l descoperise. Atunci c�nd vorbea, avea senza�ia c� este un adev�rat
predicator, un apostol, un comandant de o�ti. Sufletul muncitorului german este �n
m�inile mele �i �l pot sim�i moale precum ceara, scria el entuziasmat de
fascina�ia pe care o creau discursurile lui asupra mul�imii.
Abilitatea sa de a manipula auditoriul i-a atras aten�ia lui Adolf Hitler, care a
declan�at o veritabil� campanie pentru a-l atrage de partea lui. Cu timpul,
Goebbels a �n�eles c� viitorul �i va apar�ine lui Hitler. Mai mult, influen�a de
care se bucura F�hrer-ul l-a f�cut s� �l admire sincer, a�a cum o arat�
�nsemn�rile din jurnalul s�u personal. Nu a mai durat mult p�n� la desp�r�irea de
Strasser.
La dou�zeci �i nou� de ani, Joseph Goebbels a fost numit de Hitler conduc�tor al
Organiza�iei berlineze a partidului nazist. �n acela�i timp, Fiihrer-ul a �nceput
s�-l instruiasc� temeinic asupra importan�ei cov�r�itoare pe care o are
propaganda, preg�tindu-l pentru viitorul pas pe scara ierarhic�.
Adolf Hitler era un geniu al propagandei. El �ncepuse s� practice aceast� art�
�nc� din 1919, c�nd a fost angajat ca ofi�er responsabil cu educa�ia politic�, �n
cadrul Regimentului I de pu�ca�i din Bavaria. �ntreaga lui activitate din acea
perioad� s-a bazat pe analiza mijloacelor utilizate de propagandi�tii englezi �n
timpul primului r�zboi mondial. Ace�tia folosiser� un �ntreg arsenal de articole
de pres�, caricaturi grote�ti, emisiuni radiofonice, imagini trucate pentru a-i
prezenta pe solda�ii germani ca pe ni�te barbari (huni, cum erau denumi�i pentru a
se induce instinctiv asocierea cu imaginea triburilor de migratori). �n plus,
nem�ii erau acuza�i permanent de atrocit�i monstruoase, prezentate cu o asemenea
abilitate, �nc�t p�n� �i solda�ii germani ajunseser� s� cread� c�, �ntr-adev�r,
acestea fuseser� comise de unii camarazi de arme de-ai lor. Adolf Hitler a sesizat
efectul devastator pe care l-a avut propaganda englez� chiar asupra moralului
solda�ilor �i civililor germani. Pe baza acestor observa�ii a scris cartea sa de
c�p�t�i, Mein Kampf, �n care a preluat, printre altele, �i una dintre ideile
fundamentale ale inamicului: Spune o minciun� �i ea va prinde, la care a ad�ugat
c� propaganda trebuie s� se adreseze maselor �i c� ea trebuie s� se concentreze
doar asupra c�torva puncte care s� fie repetate la nesf�r�it.
Sub �ndrumarea lui Hitler, Joseph Goebbels a �nv�at cur�nd c� propaganda nu are
nimic comun cu adev�rul. Trebuind s� revigoreze anemica organiza�ie nazist� din
Berlin, el a imaginat nenum�rate c�i de ac�iune. A ini�iat tip�rirea de afi�e
incitante, a publicat articole de genul Micul ABC pentru Na�ional-Sociali�ti �i a
ini�iat un ziar al partidului, numit Der Angriff (Atacul), �n care vor fi
publicate frecvent caricaturi grote�ti ale evreilor �i ale marxi�tilor. Apoi a
provocat nenum�rate confrunt�ri �ntre oamenii s�i �i adversarii lor politici,
comuni�tii, pentru a cuceri suprema�ia politic�. Trebuie s� ie�im din anonimat, le
spunea adep�ilor, l�sa�i-i s� ne �njure, s� ne calomnieze, s� ne bat�, important
este s� se vorbeasc� despre noi. �n urma ciocnirilor violente cu comuni�tii �i
punea pe solda�ii s�i s� �i arate �n public r�nile pentru a ap�rea ca ni�te
martiri. Atunci c�nd pe ecranele berlineze a fost programat� premiera filmului
american pacifist Nimic nou pe Frontul de Vest, a r�sp�ndit �n s�lile de cinema
�oricei �i �erpi inofensivi, f�c�ndu-i pe oameni s� le p�r�seasc� �n panic�. La un
moment dat, unul dintre solda�ii nazi�ti din trupele de asalt, Horst Wessel, s-a
certat pentru o prostituat� cu un individ �i a fost ucis de acesta. Afl�nd c�
uciga�ul f�cea parte din Partidul Comunist, Goebbels a creat imediat un mit, �n
care Wessel era prezentat ca victima inocent� a adversarilor politici ai
nazi�tilor. Mai mult, a preluat un c�ntec scris de Wessel �i l-a transformat �n
imnul mi�c�rii naziste.
�n paralel, Goebbels �i-a perfec�ionat talentul oratoric. El �i repeta ore �n �ir
discursurile �n fa�a unui triptic de oglinzi, atent la fiecare gest, la fiecare
intona�ie a vocii. Hitler era mul�umit de progresele lui �i spunea c� Goebbels a
devenit singurul vorbitor pe care �l poate auzi f�r� s� adoarm�. �n 1930, F�hrer-
ul l-a numit �ef al propagandei naziste, pe postul pe care el �nsu�i �l ocupase
p�n� atunci. P�str�ndu-�i �i func�ia de conduc�tor al Organiza�iei berlineze,
Goebbels s-a angrenat serios �n viitoarea campanie electoral�. El a folosit toate
mijloacele pentru a-i crea lui Hitler o aur� mistic�, de unic salvator al
Germaniei din ghearele evreilor �i ale comuni�tilor. Se pare c� Goebbels a fost
cel care a inventat acea celebr� lozinc� menit� s� energizeze masele: Ein Volk,
ein Reich, ein F�hrer (Un popor, o �ar�, un conduc�tor). Mesajul va fi preluat,
mai t�rziu, �n diverse forme, �i de al�i lideri ai unor sisteme totalitare. Spre
exemplu, �n Rom�nia ultimilor ani ai regimului comunist, arhicunoscuta sigl� PCR a
fost tot mai mult utilizat�, mai ales prin intermediul odelor politice, pentru a
induce �n r�ndul maselor un gen de fascina�ie mitic� a nou-ap�rutei trinit�i
Poporul-Ceau�escu-Rom�nia sau Partidul-Ceau�escu-Rom�nia.
Pentru meritele sale, pe 13 martie 1933, la �ase s�pt�m�ni dup� ce Hitler a ajuns
cancelar al Germaniei, Joseph Goebbels a fost numit ministru al Informa�iei �i
Propagandei. Prin decret, el devenea responsabil "pentru toat� influen�a
exercitat� asupra vie�ii intelectuale a na�iunii, pentru toate rela�iile publice
din stat, cultur� �i economie �i pentru administrarea tuturor institu�iilor ce
servesc acestor scopuri".
Goebbels a organizat urgent ministerul, i-a g�sit un sediu somptuos �i a alc�tuit
personalul din tineri str�luci�i, recruta�i din alte ministere. Pentru c� mul�i
dintre noii s�i subordona�i nu aveau suficient� experien��, le-a adus profesori �i
a instituit un sistem foarte strict de reguli interne. �ntre altele, a impus ca
rapoartele ce i se �naintau s� aib� maximum cinci pagini dactilografiate �i s� fie
scrise extrem de fluent �i de corect din punct de vedere gramatical.
�n �ase luni, Ministerul Propagandei, supranumit �i Promi, s-a dezvoltat rapid �i
a ajuns s� aib� �i treizeci �i dou� de filiale regionale. Dar Goebbels voia s�
controleze absolut toat� via�a cultural� a Germaniei, a�a c� l-a convins pe Hitler
s� �nfiin�eze Camera de Cultur� a Reich-ului, cu �apte departamente: literatur�,
teatru, muzic�, film, arte frumoase, pres� scris� �i radio. Oricine "producea,
distribuia sau vindea proprietate cultural�" era obligat s� se �nscrie �n
departamentul potrivit al Camerei de Cultur� �i s� se supun� regulilor dictate de
pre�edintele acesteia, Joseph Goebbels. Evreii, non-arienii sau cei care nu erau
agrea�i din motive politice nu puteau deveni membri ai Camerei �i, �n consecin��,
nu aveau voie s� desf�oare nici o activitate din sfera culturii.
�n tripla sa calitate de �ef al propagandei partidului nazist, de pre�edinte al
Camerei de Cultur� �i de ministru al Propagandei, Goebbels de�inea mecanismele
necesare controlului �ntregii activit�i culturale a Germaniei. Prima �int� spre
care �i-a concentrat aten�ia a fost presa scris�. La acea vreme, �n Germania
existau circa patru mii �apte sute de cotidiane �i s�pt�m�nale �i peste �apte mii
de reviste, mai mult dec�t �n orice alt� �ar� de pe glob. Publica�iile reprezentau
o palet� foarte larg� de interese politice, religioase, sindicale. �n 1933,
incendierea Reichstag-ului, pe care Hitler a pus-o �n seama comuni�tilor (abia
mult mai t�rziu se va dovedi c� a fost o �nscenare abil�), a oferit motivul pentru
interzicerea presei de st�nga (comuniste �i social-democrate). Cu toate acestea,
publica�iile naziste reprezentau sub trei la sut� din total.
Spre sf�r�itul lui 1933, Goebbels a luat dou� m�suri de for��. �n primul r�nd a
unit cele dou� agen�ii na�ionale de �tiri existente la acea dat� �ntr-una singur�,
pe care a denumit-o Biroul German de �tiri �i a pus-o �n subordinea ministerului
s�u. �n acest fel a reu�it s� dob�ndeasc� un anume control asupra informa�iilor.
Al doilea pas l-a constituit promulgarea Legii Editorilor, prin care ace�tia erau
f�cu�i r�spunz�tori pentru fiecare cuv�nt din publica�iile lor. �n acela�i timp li
se interzicea s� publice vreun material ce ar fi putut leza interesele statului.
Mai mult, pentru a fi autoriza�i s�-�i desf�oare activitatea, era necesar s� fie
�nscri�i �ntr-un nomenclator, la Ministerul Propagandei. Orice sc�pare, c�t de
m�runt�, precum men�ionarea vreunei diferen�e �ntre germani �i austrieci dup�
anexarea Austriei din 1938, atr�gea dup� sine excluderea editorului respectiv din
nomenclator �i interdic�ia de a mai profesa.
Urm�toarea mutare a fost transformarea conferin�elor de pres� guvernamentale �n
ore de instruire a ziari�tilor despre ce �i cum s� scrie. De dou� ori pe zi, la
pr�nz �i seara, reprezentan�ilor presei li se spuneau �tirile zilei, bine
selectate, apoi erau pu�i s� semneze pentru primirea unor teancuri de foi galbene,
secrete, con�in�nd directive am�nun�ite privind evenimentele despre care era
permis s� se scrie, precum �i lumina �n care s� fie prezentate. Dup� citirea
instruc�iunilor, redactorii erau obliga�i s� le ard� �n prezen�a unui martor. Se
ajungea p�n� la a le impune ziari�tilor �i lungimea articolelor, aranjarea
acestora �n pagin�, m�rimea titlului �.a.m.d. Treptat, redactorii �i editorii au
ajuns doar s� preia articolele deja scrise de propagandi�tii lui Goebbels, s� le
semneze �i s� le pun� �n pagin� acolo unde li se indica. Situa�ia presei devenise
at�t de dramatic�, �nc�t p�n� �i Goebbels recuno�tea, �n jurnalul s�u intim: orice
om c�ruia �nc� i-a mai r�mas o f�r�m� de onoare va fi foarte atent ca nu cumva, �n
viitor, s� ajung� ziarist.
Lun� de lun�, cenzura devenea tot mai strict�. O directiv� din 1935 interzicea
publicarea fotografiilor cu lideri nazi�ti la mese festive, �n spatele unor
r�nduri de sticle, pentru a nu crea popula�iei "impresia absurd�" c� membrii
guvernului s-ar �ine de chefuri. Era interzis� orice referire la cer�etori sau la
s�raci, f�r� men�ionarea actelor de caritate pe care le f�cea partidul nazist
pentru ace�tia. �n 1938, �n preajma invad�rii Cehoslovaciei, ziarelor li s-a impus
s� amplifice excesiv orice incident creat de cehi la grani��. Uneori, Goebbels
ajungea �i �n situa�ii dificile, precum cea ivit� la sf�r�itul lui august 1939,
c�nd nu se �tia dac� Hitler va lua sau nu hot�r�rea de a ataca Polonia.
Instruc�iunea General� nr. 674, adresat� editorilor de ziare cu c�teva ore
�naintea lu�rii deciziei, prevedea: �n num�rul de m�ine, articolul de fond va
trebui s� prezinte, c�t mai elocvent cu putin��, hot�r�rea F�hrer-ului, oricare ar
fi ea, ca reprezent�nd singura solu�ie corect� pentru Germania.
�n paralel cu indica�iile pentru ziari�ti, Goebbels a pus la punct �i un serviciu
foarte extins de supraveghere a presei. Fiecare publica�ie se citea cu mare
aten�ie �i orice gre�eal� sau nesupunere era semnalat� imediat. Pedepsele variau
�n func�ie de gravitatea faptei. Erorile minore se soldau cu confiscarea
tirajului, dar men�ionarea unui nume interzis (de exemplu al unei personalit�i
socialiste sau al unui autor evreu) atr�gea dup� sine interzicerea dreptului de a
mai profesa pentru editorul �n cauz�. �n alte cazuri putea fi �i mai r�u. Pentru o
gre�eal� de machetare, �n urma c�reia o explica�ie privind un carnaval a ap�rut
sub fotografia unei procesiuni solemne a trupelor de asalt naziste, redactorul-�ef
�i editorul unui ziar local din Essen au fost trimi�i �ntr-un lag�r de
concentrare.
Chiar �i publicitatea se cenzura. Goebbels a interzis apari�ia anun�urilor prin
care erau c�utate menajere pentru familiile f�r� copii, pentru c� politica
demografic� a nazi�tilor �ncuraja na�terile.
Cu toate aceste ac�iuni �n for�� de subordonare a presei, Goebbels nu a devenit
omnipotent. Adolf Hitler a avut �ntotdeauna grij� s� nu lase prea mult� putere
vreunuia dintre subordona�ii s�i, pentru a nu ajunge �n situa�ia de a-�i vedea
amenin�at� pozi�ia suprem� din ierarhie. Conform principiului "dezbin� �i
st�p�ne�te", el a �ncurajat rivalit�ile dintre subordona�ii s�i apropia�i, dintre
autorit�ile reprezentate de ace�tia. Astfel, �n timp ce lui Goebbels i-a
�ncredin�at misiunea s� �nregimenteze presa, un alt cunoscut al s�u a fost ales s�
aduc� �n proprietatea partidului tot mai multe publica�ii. Este vorba de Max
Amann, cu care F�hrer-ul se �mprietenise �n timpul primului r�zboi mondial, c�nd
am�ndoi f�ceau parte din aceea�i unitate.
Amann era �i el, ca �i Goebbels, un individ scund, firav �i handicapat. κi
pierduse m�na st�ng� �ntr-un accident de v�n�toare. Hitler l-a numit director al
editurii oficiale a partidului nazist, Eher Verlag, din M�nchen, de�i Amann nu
avea nici aptitudini literare, nici talent de orator. Chiar �i ideologia nazist�
�i era indiferent�. �ns� avea un foarte ascu�it sim� al afacerilor �i mult fler �n
angajarea unor subordona�i de valoare. La Eher Verlag a fost publicat� cartea lui
Hitler, Mein Kampf, �i tot aici era editat �i ziarul oficial al partidului,
Volkisher Beobachter (Observatorul poporului). �n foarte scurt timp, Amann a
transformat publica�ia dintr-un s�pt�m�nal plicticos, �ntr-un cotidian plin de
succes, cu un tiraj de peste un milion de exemplare, �n edi�ii tip�rite la
M�nchen, Viena �i Berlin. Tirajul imens se explica �i prin faptul c�, dup� venirea
nazi�tilor la putere, foarte mul�i oameni s-au abonat la ziarul lor pentru a se
proteja �ntr-un fel.
Hitler l-a numit pe Max Amann responsabil cu �ntreaga pres� a partidului �i l-a
f�cut �eful Departamentului de pres� din cadrul Camerei de Cultur� conduse de
Goebbels. Puterea lui Amann a �nceput s� creasc� pe m�sur� ce noi publica�ii
intrau �n proprietatea lui Eher Verlag, mai ales dup� ce evreii au fost for�a�i
s�-�i v�nd� pe nimic editurile.
Pentru a prelua tot mai multe publica�ii independente, Amann a dat �i el ni�te
ordonan�e, pe 24 aprilie 1935, �n calitatea lui de �ef al Departamentului de pres�
al Camerei de Cultur�, ordonan�e prin care �i obliga pe proprietarii de case
editoriale s�-�i dovedeasc� originea arian� p�n� la anul 1800, le interzicea s�
de�in�, fiecare, mai mult de un ziar �i �i aroga dreptul de a suspenda cu de la
sine putere unele publica�ii, acolo unde considera concuren�a prea puternic�.
Peste cinci sute de editori s-au v�zut nevoi�i s� abandoneze afacerile sau s�-�i
v�nd� editurile lui Eher Verlag.
P�n� �n 1939, num�rul ziarelor germane s-a redus aproape la jum�tate. Iar dac� �n
1932 partidul avea �n proprietate numai 3 la sut� din publica�ii, acum a ajuns s�
de�in� circa 66 la sut�. �i �n anii urm�tori, �n perioada r�zboiului, procentul a
fost ridicat la 82,5. Profitul casei editoriale a partidului nazist a ajuns s� fie
comparabil cu cel al celor mai mari corpora�ii germane, precum I.G. Farben. Max
Amann, la r�ndul s�u, �i-a tras f�r� scrupule o parte �nsemnat� din c�tiguri,
datorit� faptului c� poseda, �n secret, o treime din ac�iunile de la cea mai
important� tipografie cu care lucra editura.
�ns� faptul c� majoritatea publica�iilor apar�inea nazi�tilor, iar cenzura
func�iona pentru absolut toate, a f�cut ca ziarele s� devin� extrem de
plicticoase, lucru ce a dus la sc�derea drastic� a num�rului de cititori.
�ndemnurile lui Goebbels la adresa jurnali�tilor de a fi mai inventivi s-au
dovedit zadarnice. Fiecare era con�tient c� orice gre�eal� �i poate fi fatal�.
Atunci ministrul Propagandei a hot�r�t s� permit� c�torva ziare foarte
respectabile o minim� independen�� editorial�. Cel mai important dintre acestea
era Frankfurter Zeitung, care se bucura �i de o solid� reputa�ie interna�ional�.
Aparenta lui independen��, continuitatea prezen�ei sale, evident f�r� evreii a
c�ror familie �l avea �n proprietate din 1856, au dus la cre�terea prestigiului
lui Hitler �n str�in�tate. �n acela�i timp, regimul nazist a g�sit un mijloc
extrem de eficient pentru influen�area opiniei publice din afara grani�elor
Germaniei. �n schimbul libert�ii de a comenta unele evenimente culturale �i
religioase, editorii lui Frankfurter Zeitung au acceptat s� urmeze direc�iile
politicii externe impuse de Hitler �i pentru faptul c� ei credeau �n discursurile
acestuia referitoare la crearea unei Germanii puternice, dar pa�nice. �ns� c�nd
Hitler a ordonat invadarea Poloniei, redactorul-�ef al ziarului a r�mas �ocat.
Frankfurter Zeitung a mai supravie�uit p�n� �n 1943, c�nd Hitler a dispus
desfiin�area lui.
Dup� ce a reu�it subordonarea necondi�ionat� a presei, Goebbels s-a orientat rapid
spre celelalte dou� noi mijloace de informare �n mas�: radioul �i filmul.
Dezvoltarea radiodifuziunii �i a cinematografiei sonore a coincis cu perioada de
ascensiune a nazismului. Mai mult, caracterul lor de noutate, faptul c� �nc� nu
ajunseser� la o diversitate �i la tradi�ii greu de controlat le f�ceau foarte
vulnerabile imixtiunilor unor artizani ai manipul�rii. La toate acestea se ad�uga
�i faptul c� liderii nazi�ti, �n special Hitler, le agreau pentru c� aveau
posibilitatea s�-�i etaleze, prin intermediul lor, talentul oratoric.
�n Germania, �nc� de la �nceputurile sale, din 1925, sistemul de radiodifuziune
apar�inea statului, a�a c� misiunea lui Goebbels nu a �nt�mpinat prea multe
dificult�i. �n martie 1933, Ministerul Propagandei a preluat controlul asupra
�ntregii re�ele radiofonice, incluz�nd releele �i sta�iile locale de emisie.
Oamenii lui Goebbels i-au �nlocuit masiv pe profesioni�tii din radiodifuziune, iar
pentru a asigura o c�t mai mare audien�� emisiunilor, ministerul a for�at
produc�torii s� scoat� pe pia�� c�t mai multe difuzoare populare, la un pre� c�t
mai sc�zut. �n �ase ani, num�rul posesorilor de radiouri s-a triplat. Circa
�aptezeci la sut� din popula�ie avea �n cas� cel pu�in un aparat de radio,
procentul fiind cel mai ridicat din lume.
�n 1933, F�hrer-ul a �inut patruzeci �i cinci de cuv�nt�ri la radio, de�i
�nceputul a fost ceva mai dificil. Cu toate c� era un orator �nn�scut, Adolf
Hitler se obi�nuise s� vorbeasc� �n "priz�" direct� cu mul�imea. Aflat de unul
singur �n fa�a microfonului, s-a b�lb�it. Dar Goebbels a remediat imediat
situa�ia. La urm�toarele emisii a umplut studioul cu oameni.
Pe l�ng� stimularea produc�iei de radiouri, Joseph Goebbels a ini�iat �i un vast
program de audi�ii �n comun, convins fiind c� efectul discursurilor este cu at�t
mai mare, cu c�t mul�imea adunat� �ntr-un loc, s� le asculte, este mai mare.
Nenum�rate difuzoare au fost instalate pe st�lpii de telegraf din intersec�ii, �n
fabrici, magazine, birouri, ber�rii �i �n alte locuri publice. �n timpul
programelor importante, se ordona �ncetarea lucrului, astfel �nc�t oamenii s�
poat� auzi emisiunile. Mii de gardieni ai radiourilor publice se ocupau de
organizarea grupurilor de ascult�tori, �i notau preferin�ele oamenilor �i raportau
con�tiincios orice eventual� nemul�umire legat� de faptul c� emisiunile durau prea
mult.
�n scurt timp, circa un sfert din cele nou�sprezece ore de emisie zilnic� erau
dedicate cuv�nt�rilor �i comentariilor cu conota�ie clar propagandistic�. Restul
programului cuprindea �tiri (dintre cele furnizate de agen�ia na�ional�, aflat� �i
ea sub totalul control al lui Goebbels) �i muzic�. �n general muzic� simfonic�,
opere de Beethoven �i Wagner, mar�uri, dar �i muzic� popular� ori valsuri.
Goebbels era foarte atent ca ascult�torii s� nu se plictiseasc� �i s� �nchid�
radioul, de aceea urm�rea cu grij� programele �i intervenea ori de c�te ori
considera c� era cazul.
�ns�, cu toat� preocuparea pentru a subordona presa scris� �i radioul, adev�rata
obsesie a lui Joseph Goebbels o constituia cinematografia. �n fiecare din cele
trei case ale sale avea c�te un aparat de proiec�ie �i �i f�cea timp s� vad� cel
pu�in un film pe zi, chiar �i atunci c�nd era extrem de ocupat. Pelicula lui
preferat� era Pe aripile v�ntului, dar a urm�rit de mai multe ori �i Nimic nou pe
Frontul de Vest pentru a-i studia modalit�ile de transmitere a mesajului pacifist,
din cauza c�ruia a fost interzis �n Germania acelor ani.
Goebbels a �n�eles c� filmul, prin calit�ile sale vizuale, merg�nd direct la
sufletul spectatorilor, poate deveni un mijloc de propagand� extrem de inteligent
�i eficace. Singurul s�u regret era acela c� foarte mul�i dintre actorii �i
regizorii talenta�i ai Germaniei au plecat spre Hollywood sau spre alte capitale
ale filmului din cauz� c� aveau evrei printre str�mo�i, iar persecu�iile
antisemite c�p�tau tot mai mult� amploare. Goebbels a �ncercat s�-l conving� pe
Fritz Lang, autorul celebrului Metropolis, s� fac� filme pentru nazi�ti, chiar
dac� originea sa era evreiasc�. Lang i-a cerut un r�gaz de g�ndire de dou�zeci �i
patru de ore �i �n aceea�i noapte a p�r�sit Germania cu trenul de Paris. Un alt
actor renumit al timpului, Leo Russ, tot evreu, a fugit la Viena, �i-a vopsit
p�rul �i barba �n blond, �i, sub un alt nume, s-a specializat �n roluri de arieni,
spre m�ndria criticilor de film nazi�ti din capitala austriac�. Abia mai t�rziu
�i-a declinat adev�rata identitate �i s-a �ndreptat spre Hollywood unde a �nceput
s� lucreze pentru Metro Goldwyn Mayer.
Pentru a �mpiedica exodul acesta, Goebbels le-a promis realizatorilor de filme o
libertate mult mai mare dec�t cea dat� editorilor �i celor de la radio. Dar
promisiunea nu a �inut prea mult. Prin Ministerul Propagandei �i prin Camera de
Cultur�, Goebbels le-a impus produc�torilor s�-i prezinte spre aprobare fiecare
scenariu, apoi a �nceput chiar el s� decid� ce pelicul� trebuie filmat�, ce scene
trebuie ref�cute sau scoase din film, ce actori s� interpreteze rolurile. �n 1937,
patru dintre cele mai cunoscute studiouri de film germane au intrat �n
proprietatea Ministerului Propagandei, iar puterea lui Goebbels a crescut �i
pentru faptul c� el putea finan�a diverse pelicule sau putea excepta �ncas�rile de
la impozitare pe motiv c� filmul are o "valoare politic� �i estetic� special�".
Joseph Goebbels viziona fiecare film produs �n Germania, de la scurtele
documentare educative p�n� la peliculele artistice de lungmetraj. �n mod
surprinz�tor, acestea din urm� nu purtau mesaje propagandistice. Goebbels avea
interesul ca oamenii s� vin� �n s�lile de cinema unde asistau, �nainte de
proiectarea filmului, �i la jurnale de �tiri sau la documentare ce reprezentau
propagand� pur�. Cum mul�i dintre spectatori �ncepuser� s� �nt�rzie, a ordonat ca
u�ile s�lilor s� nu se mai deschid� �n pauza dintre film �i documentar.
Circa o mie cinci sute de caravane cinematografice colindau zonele rurale ale
Germaniei pentru a proiecta �n special filme documentare, jurnale de �tiri,
pelicule despre tinere�ea lui Hitler sau alte teme de propagand� nazist�.
Neexist�nd alternativ�, oamenii le priveau �i pe acestea.
S-au realizat �i dou� filme av�nd ca eroi militari din trupele de asalt, �ns�
num�rul extrem de redus al spectatorilor care au venit s� le vad� l-a f�cut pe
Goebbels s� concluzioneze c�: Locul c�m�ilor brune este �n strad�, nu pe ecran.
�i totu�i, pe m�sur� ce se apropia r�zboiul, Goebbels a trebuit s� introduc� tot
mai mult� propagand� �n produc�ia cinematografic�, mai ales dup� ce Hitler i-a
repro�at c� temele naziste sunt prea pu�in reprezentate �n filmele germane. �n
1938, Goebbels a ordonat intrarea �n produc�ie a c�torva pelicule virulent
antisemite. Deja terenul era preg�tit de presa �n care caricaturile hidoase ale
evreilor ap�reau aproape zilnic. S�pt�m�nalul Der St�rmer (Atacatorul), spre
exemplu, ajunsese la un tiraj de �apte sute de mii de exemplare, cu toate c�
propaganda antisemit� avea accente at�t de scabroase, �nc�t �i sc�rbise p�n� �i pe
unii lideri nazi�ti.
La realizarea peliculei Jidanul S�ss, a trebuit ca Goebbels s�-i amenin�e pe
produc�tori �i pe actori pentru a continua film�rile. Pelicula prezenta cazul unui
bancher evreu care �i extorca f�r� scrupule concet�enii, �i tortura �i le viola
femeile, p�n� ce revolta maselor a impus condamnarea lui la moarte. Efectul
filmului a fost at�t de puternic, �nc�t grupuri de tineri, dup� ce ie�eau din sala
de proiec�ie, se n�pusteau asupra evreilor de pe strad� si �i b�teau cu
s�lb�ticie.

Strategiile de influen�� ale NKVD (KGB) pentru ��rile din lag�rul sovietic

Despre tehnicile de manipulare utilizate intens de ideologii de la Kremlin s-ar

putea scrie volume �ntregi. Pentru capitolul de fa�� am ales numai un exemplu,
anume directivele secrete ale NKVD (KGB), din 1947, pentru ��rile din sfera de
influen�� sovietic�.
Documentul, reprodus dup� revista Literatur� �i art�, Chi�in�u, 7 iunie 1990,
citat �i de istoricul Gh. Buzatu �n lucrarea sa R�zboiul mondial al spionilor, a
fost descoperit �n camera de lucru a lui Boleslav Bierut, fostul pre�edinte al
Poloniei comuniste (1944-l956). Preg�tit la Moscova, cu caracter strict secret, �n
birourile �nalte ale NKVD (KGB), acest document con�ine directive exprese pentru
toate filialele Comitetului de Stat pentru Securitate din statele-satelit ale
URSS. �n cele patruzeci �i cinci de puncte ale "Testamentului ro�u" kremlinez sunt
cuprinse acele ac�iuni ce aveau s� fie �ntreprinse de cea mai malefic� �i �ntins�
re�ea de spionaj din lume, din toate timpurile, cu consecin�e tragice pentru toate
popoarele din sfera Puterii sovietice. De�i documentul era destinat, cum se vede,
filialei din Var�ovia, aflat, nu se putea altfel, �n seiful �efului partidului �i
statului polonez, fire�te, agent �i executant impus de KGB, el a fost pus �n
practic� �n tot lag�rul socialist. �i nu numai. Directivele au fost transmise
destinatarilor pe 2 iunie 1947, cu men�iunea "Strict secret", sub codul K-AA/CC
113. Indica�ie NK/003/47. E posibil ca, dincolo de directivele de baz�, acelea�i
pentru toate filialele NKVD (KGB) din fostele ��ri comuniste, pentru fiecare
dintre ele s� existe c�te o variant�. Dup� "nevoile" Moscovei �i dup� "pericolele"
care existau �n fiecare dintre aceste ��ri din orbita URSS. Dar, judec�nd efectele
dezastruoase pe care le-a avut ocupa�ia sovietic� asupra acestor ��ri, se poate
acredita ideea c� "directivele" au fost urm�rite �i aplicate �ntocmai.
Consecin�ele se v�d �i ast�zi.
�nainte de a trece la comentarea pe scurt a fiec�rei instruc�iuni con�inute �n
"Testamentul ro�u", se cuvine s� observ�m c� ac�iunile de manipulare pe scar�
larg� a popula�iei din ��rile-satelit ale Uniunii Sovietice se combinau perfect cu
cele de spionaj �i cu cele de terorizare a popula�iei (merg�nd p�n� la preg�tirea
�i ini�ierea unor masacre halucinante).
De asemenea trebuie precizat c� scurtele comentarii ce �nso�esc fiecare directiv�
reprezint� doar fa�eta cea mai evident� a adev�ratelor inten�ii ale celor care au
imaginat respectiva strategie. O analiz� extins� ar scoate la iveal� nenum�rate
alte ra�iuni oculte. L�s�m �n seama cititorului tentativa de a le descifra. �i
acum, documentul...

Directivele de baz� ale KGB pentru ��rile din lag�rul sovietic Moscova, 2.6.1947
(Strict secret) K-AA/CC 113. Indica�ie NK/003/47

1. Este interzis� primirea pe teritoriul ambasadelor a autohtonilor racola�i de

noi ca informatori. �nt�lnirea cu ace�ti oameni este organizat� de serviciul
special desemnat �n acest scop, iar �nt�lnirile pot avea loc doar �n locuri
publice. Informa�iile sunt preluate de c�tre ambasad�, prin organele serviciilor
speciale.
Activitatea de spionaj trebuia s� se desf�oare �n cel mai deplin secret, de obicei
respect�ndu-se "principiul dominoului", conform c�ruia fiecare verig� a
serviciului de informa�ii trebuia s� cunoasc� numai c�t �i era strict necesar �n
activitate. �n acela�i timp, contactele de lucru ale fiec�rui agent se limitau
numai la verigile imediat al�turate. Astfel descoperirea unui spion f�cea mult mai
dificil� c�derea �ntregii re�ele. Instruc�iunea, pe l�ng� referirile la p�strarea
confiden�ialit�ii racol�rilor de informatori, relev� rolul important jucat de
ambasadele Uniunii Sovietice �n formarea unor puternice re�ele de spionaj pe
teritoriul statelor unde func�ionau.
2. Se va urm�ri ca �ntre solda�ii no�tri �i popula�ia civil� s� nu se produc�
leg�turi de nici un fel. Este inadmisibil ca ofi�erii no�tri s� viziteze autohtoni
la locuin�ele lor; este, de asemenea, inadmisibil ca simplii solda�i s�
stabileasc� rela�ii cu femei din r�ndul localnicelor. Nu se admite stabilirea de
rela�ii �ntre solda�ii no�tri �i popula�ia civil�, respectiv solda�ii autohtoni.
Pentru formarea unei armate eficiente, dezumanizarea inamicului este condi�ia
esen�ial�. �ncet�nd s�-�i mai priveasc� viitoarele victime ca pe ni�te fiin�e
umane asemenea lui, soldatului �i va fi mult mai u�or s� �ndeplineasc� ordinele de
atac, s� ucid�. De aceea este interzis� orice leg�tur� afectiv� cu du�manul.
Astfel de leg�turi �ntre membrii celor dou� tabere rivale ar face imposibil
succesul tehnicilor de dezumanizare a viitoarelor victime �i, mai mult, ar putea
genera fenomene total nedorite (dezert�ri, nesupuneri la ordine etc). �n acela�i
timp trebuie reamintit c� cele mai puternice tehnici de manipulare se bazeaz� pe
izolarea individului (�n cadrul unei caz�rmi sau pe front, departe de via�a
normal�), urmat� de supunerea lui la un nou mod de comportament (dirijat prin
regulamentele militare). Contactele interumane ar putea anihila foarte repede
efectele izol�rii �i ar putea sta la baza unor puternice rela�ii emo�ionale ce ar
z�d�rnici eforturile de ob�inere a unei supuneri necondi�ionate din partea
soldatului fa�� de ordinele superiorilor.
Toate acestea demonstreaz� f�r� putin�� de t�gad� c� URSS considera toate statele-
satelit ni�te poten�iali inamici. Iar inamicii ar fi trebuit s� fie �ngenunchea�i
f�r� mil�, chiar cu pre�ul unor masacre de propor�ii (a�a cum de altfel s-a �i
�nt�mplat).
Aceasta era adev�rata fa�� a "prieteniei" pe care marele vecin de la R�s�rit o
nutrea fa�� de ��rile socialiste vecine.
3. Se va accelera lichidarea cet�enilor care �ntre�in leg�turi neini�iate de noi
cu Partidul Comunist Polonez, Partidul Socialist Polonez, cu interbrigadi�tii, cu
Organiza�ia Tineretului Comunist Polonez, cu Armata de Acas� �i alte asocia�ii. �n
acest scop trebuie folosite elementele opozi�iei militare.
Oric�t de sincere ar fi fost, leg�turile cu partidele sau organiza�iile "fr�e�ti"
nu puteau fi ini�iate dec�t �n cadru organizat �i supravegheat strict "de la
Centru". Cei care �ndr�zneau s� ac�ioneze din proprie ini�iativ� urmau s� fie
lichida�i f�r� mil�.
�n acest scop se foloseau "elementele opozi�iei militare", pentru ca vina pentru
ucideri s� fie pus� pe seama inamicului. Grija de a controla total orice contacte
cu partidele similare din ��rile-satelit demonstreaz� �nc� o dat� atitudinea
dispre�uitoare �i du�m�noas� a liderilor comuni�ti de la Moscova fa�� de cei pe
care chiar ei �i impuseser� la conducerea ��rilor vecine. Oric�nd se puteau ivi
motive pentru a-�i executa fidelii, motive reale sau imaginare, a�a c� rela�iile
cu ace�tia nu puteau s� dep�easc� cadrul strict aprobat �i controlat.
4. La ac�iunile militare vor lua parte acei solda�i care au stat pe teritoriul
��rii noastre (se are �n vedere Uniunea Sovietic�) �nainte de a intra �n Armata
Kosciuzsco (Armata Polon� ce lupta de partea Armatei Sovietice pe teritoriul
URSS). Se va ajunge la distrugerea ei total�.
�n timpul �ederii �n Uniunea Sovietic�, solda�ii erau supu�i unui intens proces de
sp�lare a creierului, pentru a li se inocula un sentiment de fidelitate
necondi�ionat� fa�� de Moscova. Astfel ei deveneau demni de �ncredere �n
desf�urarea unor ac�iuni militare. �i totu�i efectul �ndoctrin�rii putea s�
dispar� �n timp, atunci c�nd soldatul se �napoia �n mijlocul cona�ionalilor s�i,
c�nd �i relua vechile obiceiuri �i revenea la uzul limbii materne. Cu c�t trecea
timpul, controlul asupra lui era mai dificil de exercitat. De aceea armata
alia�ilor, chiar dac� se dovedise tovar�� fidel� de lupt� a celei sovietice,
trebuia, �n cele din urm�, s� fie distrus�, pentru a �nl�tura orice surprize
viitoare.
5. Trebuie realizat� �n mod accelerat unificarea tuturor partidelor �ntr-un partid
unic, av�nd grij� ca toate rolurile-cheie s� revin� acelor oameni care apar�in
serviciilor noastre secrete.
Controlul total asupra societ�ii trebuia exercitat numai de la Centru. Sistemele
totalitare, printre care �i cele de sorginte comunist�, excludeau cu des�v�r�ire
pluralismul politic. �n cadrul lor nu exista dec�t o singur� doctrin� "corect�",
anume cea propov�duit� de liderii de la Centru. Orice deviere de la linie trebuia
pedepsit� cu cea mai mare severitate. Iar pentru aceasta, ea trebuia s� fie
sesizat� cu maximum de operativitate de oamenii antrena�i special pentru astfel de
misiuni.
6. Unificarea tuturor organiza�iilor de tineret. De la conduc�tori de plase �n
sus, �n pozi�ii de conducere se vor repartiza oameni cu care sunt de acord
serviciile noastre speciale.
Membrii organiza�iilor de tineret reprezentau schimbul de m�ine al partidului
unic. De aceea trebuia s� fie verifica�i cu aten�ie, pentru a r�m�ne fideli
Moscovei, indiferent �n ce situa�ie se va afla �ara lor. Tinerii constituiau de
asemenea materia prim� pentru formarea "omului nou", iar cei ale�i pentru a face
parte din respectivele organiza�ii ar fi trebuit s� reprezinte "crema" viitoarelor
deta�amente credincioase pe veci Kremlinului.
7. Se organizeaz� �i se urm�re�te ca func�ionarii ale�i deputa�i la congrese s�
nu-�i poat� p�stra mandatul pe �ntreaga perioad� ce le st� �n fa��. Deputa�ii nu
pot convoca �n nici un caz �edin�e �ntre �ntreprinderi. Dac� nu exist� alt�
solu�ie �i o asemenea �edin�� trebuie totu�i convocat�, se vor �ndep�rta acei
oameni care au activitate legat� de proiectarea concep�iilor �i avansarea
revendic�rilor. Pentru fiecare congres se vor preg�ti oameni noi �i doar cei
viza�i de serviciile noastre secrete vor fi ale�i.
Nici o personalitate autohton� nu trebuia s� aib� ocazia de a dob�ndi prea mult�
autoritate. Autoritatea ar fi f�cut-o mult mai greu de controlat. Obstruc�ionarea
permanent� a celor competen�i, �nlocuirea lor conform principiului "rotirii
cadrelor" f�ceau imposibil� impunerea lor �n fa�a concet�enilor. Astfel influen�a
lor asupra celor din jur era redus� la maximum, iar c�ile de manipulare de la
Centru r�m�neau deschise.
8. Se va acorda o aten�ie deosebit� persoanelor cu capacit�i organizatorice �i cu
�anse sigure de popularitate. Ace�ti oameni trebuie coopta�i, iar �n cazul �n care
se opun, nu li se vor oferi posturi ierarhic superioare.
Nici un autohton nu trebuia s� capete prea mult� popularitate, prea mult� aderen��
la mase. Popularitatea �l f�cea greu de controlat. Competen�ii ori se racolau, ori
se anihilau. Cu orice pre�, cale de mijloc nu exista.
9. Se va urm�ri ca func�ionarii de stat (exclusiv organele de securitate �i din
industria minelor) s� aib� retribu�ii mici. Aceasta se refer� �ndeosebi la sfera
s�n�t�ii, justi�iei, culturii, respectiv la cei care de�in func�ii de conducere.
�n permanen��, trebuia ca to�i cei care puteau genera curente de opinie, care
puteau juca rolul unor agen�i de influen�� sau care puteau aduna adep�i �n jurul
lor s� fie redu�i la t�cere. Salariile mici �i obligau la un trai mizer. Trebuia
s� fie umili�i, f�cu�i s� se preocupe de supravie�uirea zilnic�, pentru a nu mai
avea timp de altceva. Oamenii de cultur�, medicii, lucr�torii din justi�ie,
ceilal�i func�ionari de stat, care prin natura profesiei lor puteau avea un
ascendent asupra semenilor, s� fie minimaliza�i, supu�i dispre�ului. Justi�ia, mai
ales, trebuia t�r�t� �n criz�, pentru a-i face pe judec�tori total dependen�i fa��
de Putere. Excep�ie f�ceau lucr�torii din securitate, a c�ror fidelitate trebuia
�ntre�inut� prin oferirea unor privilegii, dar �i minerii. Ace�tia din urm�, din
pricina izol�rii totale �n care �i petrec majoritatea timpului, sunt foarte
influen�abili, foarte u�or de manipulat. Orice sc�nteie de nemul�umire poate
aprinde un veritabil butoi de pulbere, imposibil de controlat. De aceea salariile
mai mari dec�t media erau menite s� le induc� un sentiment de fidelitate fa�� de
Centru, �n virtutea c�ruia puteau fi sco�i �n orice moment pentru a servi
intereselor ascunse ale manipulatorilor, f�r� ca ei s�-�i dea seama
10. �n toate organismele de guvern�m�nt, respectiv �n majoritatea uzinelor,
trebuie s� avem oameni care conlucreaz� cu serviciile noastre speciale (f�r�
�tirea organelor administrative locale).
Marile colectivit�i muncitore�ti reprezentau �n permanen�� un pericol poten�ial.
A�a cum, �n trecut, nemul�umirile lor au putut fi exploatate foarte u�or pentru
declan�area revolu�iilor prin care a fost instaurat sistemul comunist, �i �n
continuare ei se puteau revolta oric�nd �mpotriva mizeriei zilnice. �n fond,
muncitorii nu aveau de pierdut "dec�t lan�urile". Pe baza acestei concep�ii ei au
fost folosi�i �n revolu�ii, dar tot �n virtutea ei se puteau r�zvr�ti oric�nd
�mpotriva noilor st�p�ni. Liderii de la Kremlin cuno�teau foarte bine strategia
r�sturn�rii unui regim cu ajutorul muncitorilor �i se temeau c� �i vor c�dea
victime la r�ndul lor. Ceea ce, �n multe cazuri, s-a �i �nt�mplat. Spre exemplu,
�n Rom�nia, regimul ceau�ist s-a pr�bu�it definitiv �n momentul �n care marile
colective muncitore�ti s-au al�turat revolu�ionarilor din strad�. Din aceste
motive, trebuia ca muncitorii s� fie supraveghea�i permanent, cu aten�ie, de
oameni special preg�ti�i. infiltra�i �n r�ndurile lor.
11. Se va urm�ri cu stricte�e ca presa autohton� s� nu transmit� date privind
calitatea �i sortimentul m�rfurilor ce ni se transport�. Nu este voie ca aceast�
activitate s� se cheme comer�. Trebuie neap�rat men�ionat faptul c� e vorba de
schimburi de m�rfuri.
Marele vecin de la R�s�rit nu trebuia perceput ca un partener de afaceri, ci ca un
prieten. Iar cu un prieten nu faci afaceri, deoarece, mai devreme sau mai t�rziu,
pot ap�rea suspiciuni ori nemul�umiri, mai ales din partea celui aflat �n
inferioritate. De aceea trebuia p�strat un secret absolut �i asupra m�rfurilor
trimise �n URSS. �n plus, sintagma "schimburi de m�rfuri" inducea impresia unui
avantaj reciproc, ce masca jaful practicat de liderii de la Moscova �n detrimentul
statelor-satelit.
12. Se vor exercita presiuni asupra serviciilor, �n sensul neacord�rii de acte de
proprietate asupra p�m�ntului; actele vor ar�ta calitatea de lot dat �n folosin��,
dar nu de proprietate a de�in�torului.
Sentimentul de proprietate trebuia anihilat prin orice mijloace. Distrug�ndu-i
suportul material al independen�ei personale, individul putea fi f�cut s�-�i
piard� complet identitatea �i apoi cufundat cu mult mai mult� u�urin�� �n
anonimatul maselor de manevr� supuse necondi�ionat autorit�ilor.
13. Politica fa�� de mica gospod�rie ��r�neasc� s� urmeze acel curs pentru a o
face nerentabil�. Dup� aceea trebuie �nceput� colectivizarea. �n cazul �n care ar
interveni o rezisten�� mai mare, trebuie redus� �mp�r�irea mijloacelor de
produc�ie, concomitent cu cre�terea obliga�iilor de predare a cotelor. Dac� nu se
ajunge la rezultatul scontat, trebuie aranjat ca agricultura s� nu poat� asigura
aprovizionarea �ntregii ��ri, astfel ca necesarul s� fie acoperit prin import.
Proprietatea particular� trebuia distrus�, mai ales la �ar�. Micul proprietar
agricol avea un grad mai mare de independen�� datorit� faptului c� �i putea
asigura cele necesare traiului, �i chiar ceva �n plus, �n cadrul propriei sale
gospod�rii. El nu mai depindea de rela�iile cu cei din jur pentru a supravie�ui �i
nici nu era prea preocupat de ob�inerea unor �nalte pozi�ii sociale sau de alte
privilegii. Micul proprietar agricol tr�ia �ntr-o cvasiizolare, fapt care �l f�cea
foarte greu de manipulat. De aceea trebuia �nl�turat suportul ce �i d�dea
siguran�a zilei de m�ine �i for�a de a rezista, �nd�rjit �i t�cut, tuturor
presiunilor. ��ranul �tia c� puterea lui st�tea �n p�m�nt �i �n mica gospod�rie
din care �i asigura traiul zilnic, de aceea era imposibil de aplicat o metod�
direct� pentru a-l deposeda de ceea ce avea mai scump. �n acest sens, strategii
comunismului au apelat la o manevr� indirect� �i anume la subminarea micii
propriet�i private, gradat, prin diverse metode, f�c�nd-o nerentabil�. S�r�cit,
h�r�uit, lipsit de speran�� �n ceea ce prive�te viitorul, micul proprietar trebuia
�n cele din urm� s� se supun� colectiviz�rii. Iar dac� totu�i rezisten�a continua,
trebuia s� se apeleze la import, pentru a-i da lovitura de gra�ie. Metoda a fost
adoptat� �n mai toate statele socialiste, �n primele decenii ale form�rii
acestora, dar �i mai t�rziu. Spre exemplu, �n Rom�nia, �n 1992 �i 1993 s-a apelat
la importul de gr�u, de�i micii produc�tori ob�inuser� produc�ii dincolo de
a�tept�ri.
14. Trebuie f�cut totul ca hot�r�rile �i ordinele - fie acestea cu caracter
juridic, economic sau organizatoric - s� fie nepunctuale.
�n statele-satelit trebuia p�strat� permanent o stare de dezorganizare. Trebuia ca
legile s� se bat� cap �n cap ori s� vin� prea t�rziu, ordinele �i hot�r�rile s�
fie ineficiente, ierarhiile s� nu aib� stabilitate �.a.m.d. Men�in�nd haosul,
societatea �i p�stra sl�biciunile �i putea fi foarte u�or de controlat. Oamenii nu
aveau posibilitatea s�-�i solidifice un sistem propriu de valori, sentimentul de
insecuritate se accentua, iar manipulatorii aveau astfel un teren extrem de
propice pentru ac�iune.
15. Trebuie f�cut totul ca anumite cazuri s� fie discutate concomitent de mai
multe comisii, oficii sau institute, �ns� nici una dintre ele s� nu aib� drept de
decizie �nainte de a se consulta cu celelalte (fac excep�ie cazurile ce vizeaz�
industria minelor).
O alt� strategie menit� s� induc� haosul, s� �mpiedice formarea unor ierarhii
func�ionale, s� nu ofere posibilitatea vreunei institu�ii sau alteia de a acumula
prea mult� autoritate. De fapt, o variant� a vechiului principiu "dezbin� �i
st�p�ne�te". Excep�ie face industria minelor, deoarece minerii constituiau armata
de rezerv� a regimului, prin faptul c� ei puteau fi manipula�i cu extrem�
u�urin��. Iar pentru ca efectul manipul�rii s� fie cel scontat, era necesar ca �n
r�ndurile celor din subteran s� func�ioneze impecabil sim�ul ierarhiei. La un
singur semn al celui pe care �l considerau lider (evident, acesta fiind agent
KGB), trebuia ca ei s� se mobilizeze �i s� ac�ioneze pentru �ndeplinirea
ordinelor, f�r� nici un comentariu sau re�inere. Izolarea total� de lumea
exterioar� d�dea posibilitatea liderului s�-i conving� c� numai ce spunea el era
"corect" �i "bine" pentru ei. O veritabil� armat� de robo�i, p�strat� �n
subterane, gata de ac�iune la orice moment.
16. Autoconducerea din uzin� nu poate exercita nici o influen�� asupra activit�ii
din uzin�. Poate lucra doar la punerea �n practic� a hot�r�rilor.
Trebuia ca principiile socialiste vehiculate tot timpul, precum �i cel al
"autoconducerii muncitore�ti", s� r�m�n� numai pentru fa�ada propagandistic� �i,
eventual, pentru a arunca vina tuturor nereu�itelor asupra colectivelor �nse�i.
Dar realiz�rile trebuie atribuite doar "viziunii �n�elepte" a conduc�torilor de la
Centru. �n acest sens, Centrul trebuia s� coordoneze nemijlocit �ntreaga
activitate, iar "autoconducerea" uzinal� s� �ndeplineasc� doar rolul simplului
executant. Asta �i pentru a evita, iar�i, acumularea de autoritate sau de
popularitate de c�tre unii oameni din colectivele muncitore�ti, competen�i, dar
neverifica�i �i ne�nregimenta�i.
17. Sindicatele nu au dreptul de a se �mpotrivi conducerii. Sindicatele trebuie s�
fie ocupate cu alte probleme, spre exemplu cu organizarea odihnei �n concedii,
discutarea cererilor de pensii �i �mprumuturi, programe culturale �i distractive,
organizarea de excursii, repartizarea m�rfurilor deficitare, justificarea unor
puncte de vedere �i decizii ale conducerii politice.
Rolul sindicatelor, ca �i al tuturor celorlalte organiza�ii civice, ob�te�ti, de
tineret etc. trebuie s� fie acela de simpli vasali afla�i sub controlul total al
partidului unic, mai bine zis al Centrului de la Kremlin. Ele trebuie s�
�ndeplineasc� orbe�te ordinele, s� promoveze politica partidului unic, s�
capaciteze energiile popula�iei spre diverse alte sectoare, pentru a restr�nge
riscul apari�iei unor nemul�umiri sau r�zvr�tiri. De�i purtau denumirea unor
organisme existente �i �n statele democratice, pentru a induce o aparen�� de
libertate, ele se deosebeau fundamental de acestea. �n statele democratice,
sindicatele �i celelalte organiza�ii neguvernamentale se afl� total �n slujba
membrilor sau a cet�enilor lor. �n sistemele totalitare, ele se aflau �i se afl�
�nc� �i ast�zi, �n numeroase zone ale globului, numai �n slujba partidului unic,
ac�ion�nd, subtil sau chiar f�i�, �mpotriva intereselor legitime ale cet�enilor.
18. Trebuie avansa�i numai acei conduc�tori care execut� impecabil sarcinile
primite �i nu le analizeaz� dep�ind cadrul activit�ii lor.
Conducerea de la Kremlin nu avea nevoie, �n statele-satelit, de parteneri, ci de
executan�i. Aceast� politic� trebuia aplicat� p�n� la nivelul celei mai
ne�nsemnate �ntreprinderi. Criteriul de avansare nu trebuia s� fie competen�a,
autoritatea, inteligen�a sau popularitatea, ci fidelitatea necondi�ionat� fa�� de
Centru. Faptul c� fidelitatea era cultivat�, �n majoritatea cazurilor, numai la
cei incapabili, pentru c� ei erau cei mai zelo�i executan�i, nu deranja, ba chiar
era de dorit. Nu contau uria�ele pierderi suferite de economiile ��rilor
socialiste prin promovarea incompeten�ilor. Scopul era p�strarea unui control
total asupra fiec�rui segment al vie�ii politice, economice, sociale �i culturale.
Iar dezastrul era chiar de dorit, pentru c� bun�starea ar fi oferit oamenilor
r�gazul de a g�ndi.
19. �n leg�tur� cu activitatea localnicilor cu func�ii de partid, de stat sau
administrative, trebuie create asemenea condi�ii, �nc�t s� fie compromi�i �n fa�a
angaja�ilor, astfel devenind imposibil� �ntoarcerea lor �n anturajul ini�ial.
Din nou, oric�t de fideli ar fi fost Kremlinului, partenerii de ideologie din
��rile-satelit nu puteau fi l�sa�i s� dob�ndeasc� prea mult� putere. Indiferent de
serviciile aduse Moscovei, trebuia ca �nal�ii func�ionari de partid sau de stat
din ��rile "fr�e�ti" s� fie compromi�i iremediabil, chiar arunca�i �n temni��, cel
mai adesea �n urma unor procese de "demascare" sau prin reconsiderarea trecutului
lor conform unor concep�ii �i reguli inventate special �n acest scop. Istoria
perioadei comuniste din mai toate ��rile Europei Centrale �i de Est dovede�te c�
principiul a fost aplicat temeinic, decenii la r�nd. De fiecare dat� c�nd un nou
lider venea la conducerea ��rii, cei de dinaintea lui erau blama�i, judeca�i,
�nfiera�i, �ntemni�a�i �.a.m.d. Niciodat�, �n perioada existen�ei regimurilor
comuniste, cei acuza�i nu au mai putut s� revin� la putere.
20. Cadrelor militare autohtone li se pot �ncredin�a pozi�ii de r�spundere �n
locuri unde deja sunt plasa�i oamenii serviciului special.
Armata trebuia �i ea supravegheat� �ndeaproape, prin agen�i infiltra�i �n pozi�ii-
cheie. Fiecare personalitate militar� autohton� trebuia s� aib� cel pu�in o
"umbr�" din cadrul KGB, care s�-i raporteze orice mi�care, s�-i afle sl�biciunile,
�n vederea unui eventual �antaj viitor, dar, totodat�, s� poat� cunoa�te �n
am�nunt �i cele mai secrete planuri militare ale armatelor "fr�e�ti". Cum
infiltrarea spionilor �n colective de conducere deja formate atr�gea dup� sine
unele riscuri, era mult mai eficient� promovarea cadrelor militare autohtone �n
locuri unde deja se aflau implanta�i agen�i KGB, astfel �nc�t autoritatea
militarilor din ��rile-satelit s� creasc� �n acela�i timp cu cea a agen�ilor
Kremlinului.
21. �n cazul fiec�rei ac�iuni armate �i eu ocazia tragerilor, cantitatea muni�iei
va fi controlat� permanent �i cu seriozitate, indiferent de tipul de arm�.
�ntotdeauna se putea ivi posibilitatea unei conspira�ii militare av�nd ca scop
declan�area unei revolte �mpotriva st�p�nului de la R�s�rit. De aceea, al�turi de
supravegherea tuturor persoanelor influente din armat�, trebuia controlat�
minu�ios muni�ia existent�, pentru a nu permite formarea unor stocuri clandestine,
care s� fie folosite ulterior.
22. Trebuie �inut sub observa�ie fiecare institut de cercetare �i laborator.
Progresele �tiin�ei puteau oferi oric�nd un atu pentru contracararea influen�ei
ruse�ti sau pentru preluarea suprema�iei �ntr-un anumit domeniu. De aceea
institutele de cercet�ri trebuie supravegheate cu aten�ie pentru a contracara
astfel de eventualit�i, dar �i pentru a prelua, prin activit�i specifice
spionajului economic, orice descoperire demn� de interes.
23. Trebuie acordat� o mare aten�ie inventatorilor, inovatorilor, respectiv
dezvoltat� �i sprijinit� activitatea lor, dar fiecare inven�ie trebuie
�nregistrat� cu consecven�� la Centru. Este permis� doar realizarea acelor
investi�ii care au aplicabilitate �n industria minelor sau cele care au
indica�iile noastre speciale. Nu se pot realiza acele inven�ii care ar asigura
cre�terea produc�iei de produse finite �i, paralel cu aceasta, sc�derea extrac�iei
�i a produc�iei de materii prime sau ar �mpiedica �ndeplinirea deciziilor. Dac� o
inven�ie a devenit cunoscut�, trebuie organizat� v�nzarea acesteia �n str�in�tate.
Documentele cuprinz�nd date cu privire la valoarea �i descrierea inven�iei nu se
public�.
�i activitatea inventatorilor �i a inovatorilor trebuia supus� celui mai strict
control. Dac� unele inven�ii ar fi dus la accelerarea progresului economic �i la
cre�terea gradului de bun�stare a popula�iei, trebuia s� fie subminate. Popula�ia
trebuia men�inut� la limita subzisten�ei pentru a deveni total dependent� de
m�surile luate de liderii sistemului, iar economiile statelor-satelit s� fie total
dependente de rela�iile cu Uniunea Sovietic�. Excep�ie f�cea industria minelor, a
c�rei dezvoltare trebuia s� ofere, pe de o parte, materia prim� necesar� �n orice
moment economiei �i, pe de alta, bun�starea minerilor, care puteau fi folosi�i
oric�nd drept armat� fidel� de rezerv�. Dac� totu�i unele inven�ii deveneau
cunoscute, aveau s� fie exploatate �n folosul statului, pentru c� nici o surs� de
venit nu trebuia neglijat�. Ins� inven�iile r�m�neau secrete, pentru a nu atrage
cuiva aten�ia asupra acestei politici oculte de supraveghere �i utilizare a lor.
24. Punctualitatea transporturilor trebuie perturbat� (mai pu�in cele cuprinse �n
�ndrum�rile din NG 552-46).
Cu c�t haosul cre�tea, cu at�t �ara respectiv�, popula�ia ei, era mai u�or de
st�p�nit. �n plus, trebuia ca oamenii s� fie �n permanen�� preocupa�i de ceva,
nemul�umi�i de activitatea vreunui �ofer sau a altuia, agasa�i de �nt�rzieri ori
de aglomera�ie, pentru a-�i pierde obi�nuin�a g�ndirii lucide, pentru a nu observa
c� �ntreg sistemul era gre�it. �n plus, �n momente de cump�n�, c�nd mizeria
traiului cotidian atingea insuportabilul, orice reglementare minor� �nso�it� de
�nfierarea public� a unor �api isp�itori putea dezamorsa tensiunea, atr�g�nd chiar
recuno�tin�a popula�iei pentru scurtul moment de respiro. Apoi tactica era
reluat�.
25. �n uzine trebuie ini�iate diferite �edin�e �i conferin�e profesionale, trebuie
notate propunerile, observa�iile ce au fost expuse, respectiv autorii acestora.
Preocup�rile de ordin profesional ale cet�enilor �i �ndeosebi ale celor din marile
centre industriale trebuie s� fie cunoscute cu precizie pentru a nu face loc
surprizelor. Dar nu numai cunoscute, ci �i notate, clasificate, arhivate, pentru a
urm�ri evolu�ia profesional� a fiec�rui individ �n parte, modul s�u de g�ndire,
motivele de satisfac�ie sau de nemul�umire, dorin�ele �i poten�ialul intelectual
�.a.m.d. Av�nd aceste fi�e individuale se putea anticipa �i comportamentul
fiec�ruia �n anumite situa�ii.
26. Trebuie popularizate discu�iile cu muncitorii care se ocup� de probleme
actuale legate de produc�ie, respectiv cele care critic� trecutul �i problemele
locale. Nu se vor �nl�tura cauzele fenomenelor �n discu�ie.
Preocup�rile �i g�ndurile clasei "conduc�toare" trebuie canalizate spre probleme
de munc� ori locale, pentru a evita �ntreb�rile grave ce puteau ap�rea �n min�ile
unora. De asemenea, pentru a demonstra c� sistemul comunist �ncuraja libertatea de
opinie (a�a cum sus�ineau ideologii de la Centru), erau �ncurajate pozi�iile
critice, dar, bine�n�eles, numai la adresa trecutului sau a unor probleme minore,
ce nu puteau duce la punerea �n discu�ie a �ntregului sistem. Din acelea�i motive
era �ncurajat� �i autocritica. Dar pentru ca astfel de discu�ii diversioniste s�
poat� continua la nesf�r�it, era esen�ial� p�strarea cauzelor ce le f�ceau
posibile.
27. Lu�rile de pozi�ie ale conducerilor autohtone pot avea coloratur� na�ional�
sau istoric�, dar nu pot duce la unitate na�ional�.
Pentru p�strarea unei aparen�e de independen�� fa�� de Moscova, erau �ng�duite
lu�rile de pozi�ie cu substrat istoric (bine�n�eles, era vorba de istoria
na�iunilor respective rescris� �n cheie comunist�), sau na�ionalist (�n acest caz,
pentru a amplifica tensiunile interetnice �n spiritul bine cunoscutului principiu
"dezbin� �i st�p�ne�te"). Trebuia �ns� respectat� limita dincolo de care ar fi
putut ap�rea unele revendic�ri teritoriale �ntemeiate. Chiar �i dup� colapsul
comunismului, �n unele ��ri din sfera de influen�� moscovit� directiva a fost
aplicat� �n continuare. Spre exemplu, �n Rom�nia, dup� revolu�ia din decembrie
1989, tendin�ele na�ionaliste au r�bufnit cu furie, dar nu s-a mers p�n� la
depunerea unor eforturi concrete, sus�inute, pentru reunificarea ��rii cu
teritoriile rom�ne�ti de dincolo de Prut.
28. Trebuie acordat� o mare aten�ie ca nu cumva s� existe re�ele de ap�
neracordate la re�eaua principal� �n cartierele �n curs de reconstruc�ie sau nou
construite. Canalizarea veche �i f�nt�nile trebuie lichidate sistematic pe
parcurs.
Apa este esen�ial� pentru supravie�uirea omului. �n cazul unor revolte foarte greu
de contracarat, controlul asupra re�elelor de ap� oferea posibilitatea declan��rii
unor ac�iuni diversionist-teroriste cu efect catastrofal asupra insurgen�ilor.
Pentru reu�ita total� a acestor ac�iuni era necesar ca toate re�elele de ap� se
fie conectate la un sistem central, iar sursele independente s� fie distruse. De
fapt, metoda era cunoscut� �i aplicat�, �n diverse variante, de foarte mult timp.
Spre exemplu, popoarele din vechime, �n fuga lor din calea n�v�lirilor barbare,
aveau �ntotdeauna grij� s� otr�veasc� f�nt�nile. De asemenea, existen�a sistemului
unic de alimentare cu ap� f�cea posibil� �i aplicarea altor diversiuni, cum ar fi
r�sp�ndirea zvonurilor privind otr�virea apei potabile, ce amplificau starea de
tensiune, de nesiguran��, f�c�ndu-i vulnerabili pe cei viza�i. �n timpul
revolu�iei din Rom�nia au fost utilizate intens astfel de zvonuri.
29. Reconstruc�ia obiectivelor industriale �i construc�ia celor noi se vor face
av�nd �n vedere ca materialele reziduale s� fie dirijate �n depozitele de ap� ce
ar putea folosi drept rezerve de ap� potabil�.
Nu numai f�nt�nile �i sistemele independente de alimentare cu ap� trebuie
distruse, ci �i orice alt� rezerv� poten�ial� de ap� potabil�. �n acest sens era
impus� poluarea lacurilor, a r�urilor, a p�nzelor freatice etc.
30. �n ora�ele reconstruite sau nou-construite nu se admit �n locuin�e spa�ii
excedentare, care ar putea folosi la ad�postirea pe o perioad� mai lung� a
animalelor sau depozitarea rezervelor de alimente.
Tot �n eventualitatea apari�iei unor mi�c�ri de rezisten�� sau a altor situa�ii de
criz�, trebuie s� fie reduse la maximum �ansele de supravie�uire a celor care
luptau �mpotriva sistemului.
31. �ntreprinderile proprietate personal� �i industria�ii vor primi doar acele
cantit�i de materii prime �i utilaje care s� �mpiedice produc�ia de calitate.
Pre�ul acestor m�rfuri s� fie mai mare dec�t pre�ul produselor similare ale
�ntreprinderilor de stat.
�n unele state socialiste au mai continuat, un timp, s� existe �i �ntreprinderi
particulare. Dar ele au fost subminate, pentru a da faliment �n cel mai scurt timp
posibil. Asemenea cazuri erau apoi folosite de propaganda comunist� ca exemple
"vii" ale superiorit�ii sistemului de produc�ie socialist fa�� de cel capitalist.
32. Trebuie facilitat� extinderea propriet�ii de stat la cel mai �nalt grad �n
toate domeniile. Este admis� criticarea activit�ii organelor administrative, �ns�
nu se admite nicidecum sc�derea numeric� a personalului �i nici func�ionarea lor
normal�.
Controlul statului, respectiv al partidului unic, trebuia impus �n absolut toate
domeniile. Pentru a facilita acest lucru era necesar� crearea unui uria� sistem
birocratic, �n cotloanele c�ruia s� se piard� orice revendicare ra�ional�, orice
ini�iativ� nedorit�, orice manifestare de independen��. Sistemul birocratic putea
fi criticat, pentru a da nemul�umi�ilor iluzia c� �i pot exprima liber p�rerile,
dar nu trebuia �mpiedicat s� func�ioneze.
33. Trebuie s� se aib� o mare grij� de toate proiectele de fabrica�ie din
industria minier�, respectiv din �ntreprinderile indicate �n mod special. A se
�mpiedica aprovizionarea bun� a pie�ei interne.
"P�rghiile" economiei socialiste trebuie p�strate �n m�inile celor de la Centru.
Din nou, o aten�ie special� este acordat� industriei miniere, precum �i celorlalte
"sectoare prioritare". �n ce prive�te popula�ia, aceasta trebuia men�inut� la
limita subzisten�ei. Ob�inerea unui strict necesar pentru via�a de zi cu zi
trebuia s� devin� preocuparea permanent� a fiec�rui individ, pentru a nu mai avea
timp s� g�ndeasc�. �n acela�i timp, se crea posibilitatea recompens�rii celor
fideli cu permisiunea de a se aproviziona pe filiere preferen�iale.
34. Trebuie acordat� o aten�ie deosebit� bisericilor. Activitatea cultural-
educativ� trebuie astfel dirijat� ca s� rezulte o antipatie general� �mpotriva
acestora. E necesar s� fie puse sub observa�ie tipografiile biserice�ti, arhivele,
con�inutul predicilo, al c�ntecelor, al educa�iei religioase, dar �i cel al
ceremoniilor de �nmorm�ntare.
Biserica putea oferi un refugiu, �l putea conecta pe individ la un alt sistem de
valori, la o alt� viziune asupra existen�ei, �i putea da un sprijin pentru a
rezista celor mai aspre �ncerc�ri. Biserica trebuia anihilat�, pentru ca singura
"�tiin�� sacr�" s� r�m�n� ideologia comunist�.
35. Din �colile elementare, de specialitate, dar mai ales din licee �i facult�i
trebuie s� fie �nl�tura�i profesorii care se bucur� de popularitate. Locurile lor
vor fi ocupate de oameni numi�i. S� se analizeze diferen�ele dintre materii, s�
fie redus� cantitatea de material documentar, iar la licee s� se opreasc� predarea
limbilor latin� �i greac� veche, a filozofiei generale, a logicii �i geneticii. Cu
ocazia pred�rii istoriei nu trebuie amintit care dintre domnitori a servit sau a
vrut s� serveasc� binele ��rii, ci trebuie ar�tat� mi�elia regilor �i lupta
poporului asuprit. �n �colile de specialitate trebuie introdus� specializarea
restr�ns�.
Profesorii care se bucur� de popularitate sunt foarte greu de controlat. Aten�ia
deosebit� ce li se acord� e motivat� de faptul c�, lucr�nd cu tinerii, le pot
forma acestora concep�ii �i atitudini ostile ideologiei comuniste. Mai mult,
atitudinile deprinse la o v�rst� fraged� au �anse considerabile s� se p�streze
toat� via�a. De aceea se impunea obligatoriu �nlocuirea dasc�lilor populari cu
politruci convin�i. Materialul documentar folosit �n procesul de �nv��m�nt trebuia
s� fie redus c�t mai mult pentru a le transmite elevilor doar rudimente de cultur�
general�, rudimente permise de cenzura regimului. Adev�rata �nv��tur� urma s� fie
cea din manualele de socialism �tiin�ific, economie politic�, precum �i din toate
celelalte manuale rescrise �n cheia ideologiei comuniste. Studiul limbilor latin�
�i greac� veche trebuia interzis �n licee pentru a nu le da posibilitatea elevilor
s� aib� acces direct la operele unor mari g�nditori ai lumii. Filozofia general�
era interzis�, singura filozofie "adev�rat�" fiind cea marxist-leninist�;
individul nu trebuie s� aib� vreun termen de compara�ie pentru a ajunge s�-�i pun�
�ntreb�ri periculoase. De asemenea, era interzis studiul logicii, pentru c� ea i-
ar fi putut face pe unii s� aib� ideea de a judeca logic ideologia comunist�.
Genetica, precum �i alte �tiin�e de avangard�, ar fi putut deschide noi orizonturi
cognitive, din perspectiva c�rora materialismul dialectic, darwinismul, ori
socialismul �tiin�ific ar fi p�rut desuete �i chiar false. O aten�ie special� se
acorda rescrierii istoriei. �n acest context, chiar dac� respectiva na�iune ar fi
avut �nainta�i de marc�, trebuia ca ei s� fie minimaliza�i, pentru a permite ca
inocularea urii fa�� de sistemul monarhist �i capitalist s� aib� eficien�� maxim�.
�n �colile specializate era recomandat� specializarea �ngust�, menit� s�-l
transforme pe om �ntr-un robot foarte priceput �n domeniul s�u de activitate, dar
neputincios �n rest.
36. Trebuie s� fie ini�iat� organizarea unor ac�iuni cu caracter artistic sau
sportiv care s� s�rb�toreasc� lupta autohtonilor �mpotriva cotropitorilor
(exclusiv ru�ii, �ndeosebi nem�ii) �i care s� popularizeze lupta pentru socialism.
Din c�nd �n c�nd, popula�ia avea nevoie �i de o por�ie de "circ". Acesta �ns�
trebuia s� �ndoctrineze cet�enii. Istoria era rescris�, astfel �nc�t orice
s�rb�toare na�ional� se transforma �n prilej de glorificare a "luptei pentru
socialism" �i, eventual, a "mult iubi�ilor" conduc�tori.
37. Pe plan local este interzis� apari�ia unor opere despre acei autohtoni care
�nainte de revolu�ie �i �n perioada celui de-al doilea r�zboi mondial au tr�it la
noi.
Iluzia independen�ei fa�� de Moscova a statelor-satelit trebuia p�strat� pentru a
nu zg�nd�ri �n mod inutil orgoliul na�ional al popoarelor vasale. �i se p�stra �i
secretul asupra trecutului acelor personalit�i autohtone (multe dintre ele �n
func�ii importante, merg�nd p�n� la cea suprem� �n stat �i partid, sau �n rezerva
de cadre), personalit�i care au fost preg�tite din punct de vedere ideologic pe
teritoriul Uniunii Sovietice, antrenate �n spiritul unei fidelit�i absolute fa��
de Kremlin.
38. Dac� se constituie o organiza�ie care ar sprijini alian�a cu noi, dar totodat�
ar st�rui asupra controlului activit�ii economice a conducerii oficiale, imediat
se va porni �mpotriva ei o campanie de acuzare a na�ionalismului �i �ovinismului.
Se va �ncepe cu: profanarea monumentelor ce ne apar�in, distrugerea cimitirelor,
difuzarea unor manifeste din care s� rezulte ponegrirea na�iunii �i a culturii
noastre �i �ndoiala fa�� de �n�elesul contractelor �ncheiate cu noi. �n munca de
propagand� trebuie implica�i �i localnicii, folosindu-ne de ura care exist�
�mpotriva acelor organiza�ii.
�n statele socialiste puteau ap�rea diverse organiza�ii av�nd la baz� ideologia
comunist�, �i chiar declarativ filoruse. �ntotdeauna �ns� exista pericolul ca
declara�iile de fidelitate fa�� de Moscova s� reprezinte doar o fa�ad� �n spatele
c�reia aceste organiza�ii s� �ncerce promovarea independen�ei na�ionale, cel pu�in
din punct de vedere economic. A le interzice de-a dreptul era dificil, pentru c�
nu se puteau invoca �n mod clar incompatibilit�i ideologice �i nici nu se dorea
zg�nd�rirea orgoliului na�ional al cet�enilor din �ara respectiv�. De aceea se
recomanda utilizarea unei diversiuni const�nd �n acuzarea organiza�iei �n cauz� de
na�ionalism �i �ovinism. �n doctrina comunist�, na�ionalismul era definit drept o
"arm� politic� a burgheziei, folosit� �n scopul a���rii urii na�ionale, pentru a
justifica asuprirea na�ional�, pentru a ascunde tendin�ele sale expansioniste,
pentru a �mpiedica unitatea de lupt� a oamenilor muncii �mpotriva exploat�rii".
Na�ionalismul era �n total� opozi�ie cu "interna�ionalismul proletar". La r�ndul
s�u, �ovinismul se definea ca "atitudine politic� anacronic� �i retrograd�". Dar
aceste "p�cate ideologice" puse �n seama organiza�iei vizate ar fi trebuit
sus�inute de fapte reprobabile pe m�sur�. De aceea se trecea la �nscenarea unor
fapte de o extrem� gravitate precum profanarea de monumente, r�sp�ndirea de
manifeste ostile Uniunii Sovietice �i "prieteniei" dintre �ara respectiv� �i
marele vecin de la R�s�rit �.a.m.d. �n acela�i timp, oric�nd puteau fi g�si�i
localnicii care s� poat� fi folosi�i drept cozi de topor, �n scopul provoc�rii
unei aversiuni totale a popula�iei fa�� de organiza�ia vizat�. Motivele anihil�rii
fiind astfel create, lovitura final� devenea extrem de simpl�.
39. Se va avea grij� de construc�ia �i reconstruc�ia �oselelor, a podurilor, a
drumurilor �i re�elelor de leg�tur�, astfel ca �n cazul �n care este nevoie de o
interven�ie armat�, locul rezisten�ei sau al concentr�rii for�elor reac�ionare s�
fie accesibil din toate p�r�ile.
Uluitoarea vitez� cu care trupele sovietice au intervenit �n Cehoslovacia anului
1968 reprezint� o confirmare elocvent� pentru importan�a acestei instruc�iuni.
40. Aten�ie ca reprezentan�ii opozi�iei politice s� fie �nchi�i. S� se prelucreze
acei opozan�i care se bucur� de stima popula�iei. �nainte ca ei s� se �ntip�reasc�
�n con�tiin�a maselor, trebuie lichida�i prin a�a-numite "�nt�mpl�ri neprev�zute"
sau �nchi�i sub acuza�ie de crim� de drept comun.
Reprezentan�ii opozi�iei politice nu puteau r�m�ne �n libertate pentru c� foarte
u�or ar fi putut deveni nuclee de cristalizare a unor noi mi�c�ri de rezisten��
anticomunist�. �n acela�i timp trebuia evitat� cu foarte mare grij� martirizarea
lor, pentru a nu r�m�ne �n con�tiin�a contemporanilor �i a genera�iilor viitoare
drept exemple de verticalitate moral�. Deoarece p�strarea unui secret absolut
asupra sor�ii lor era imposibil�, se impunea demolarea imaginii pe care o aveau �n
ochii popula�iei. �n acest scop, erau acuza�i �i condamna�i pentru delicte de
drept comun. �n alte cazuri se r�sp�ndeau zvonuri �i chiar "dovezi" despre
colaborarea lor cu diverse for�e antina�ionale sau chiar, mai t�rziu, cu
serviciile de securitate. Iar atunci c�nd se considera c� �nscen�rile ar fi luat
prea mult timp, erau lichida�i pur �i simplu prin "�nt�mpl�ri neprev�zute".
41. Trebuie �mpiedicat� reabilitarea celor condamna�i �n procese politice. Iar
dac� devine inevitabil�, se admite doar cu condi�ia ca acest caz s� fie considerat
o gre�eal� judec�toreasc�: nu va avea loc reluarea procesului, respectiv
pricinuitorii judec�ii gre�ite nu vor fi convoca�i.
Sistemul comunist era "perfect". �n "cea mai bun� dintre lumi, justi�ia nu putea
gre�i, mai ales din punct de vedere ideologic. Dac� totu�i se iveau cazuri �n care
reabilitarea unor condamna�i �n procese politice devenea inevitabil�, "gre�eala"
trebuia atribuit� unor oameni, nu sistemului �n sine. Tot pentru a nu se ajunge la
punerea �n discu�ie a sistemului era interzis� cu des�v�r�ire reluarea procesului.
Pricinuitorii erorii judiciare erau �i ei �nv�lui�i �n uitare, pentru a nu atrage
prea mult aten�ia opiniei publice asupra dedesubturilor procesului �i implicit a
sistemului.
42. Acei conduc�tori numi�i de c�tre partid, care prin activitatea lor au produs
pierderi sau au trezit nemul�umirea angaja�ilor, s� nu fie chema�i �n judecat�. �n
cazuri drastice se recheam� din func�ie, fiind numi�i �n pozi�ii similare sau
superioare. La sf�r�it vor fi pu�i �n fiinc�ii de conducere �i �inu�i �n eviden��
ca �i cadre de rezerv� pentru perioada schimb�rilor ulterioare.
Incompeten�ii promova�i �n func�ii superioare, care au produs pierderi
substan�iale sau au creat tensiuni nedorite �n r�ndul subalternilor, nu erau
�nvinui�i, nici trimi�i �n judecat�, pentru c� asemenea ac�iuni ar fi atras
aten�ia asupra �ntregului sistem de promovare a cadrelor �i, �n ultim� instan��,
ar fi erodat credibilitatea regimului. Dac� situa�ia devenea intolerabil�, erau
revoca�i din func�ii �i trecu�i �n posturi echivalente sau chiar superioare
ierarhic, pentru a demonstra popula�iei c� liderii nu au gre�it atunci c�nd i-au
�nvestit �n respectivele func�ii, ci de vin� au fost unele situa�ii obiective,
c�rora nimeni nu le-ar fi f�cut fa�� mai bine �n acele momente. Chiar dac�
motiva�ia p�rea confuz� �i contradictorie, ea era utilizat� ca atare �i pentru a
induce �n con�tiin�a public� ideea c� existau "ra�iuni superioare", de ne�n�eles
pentru omul obi�nuit, care au motivat schimbarea din func�ie a respectivilor. �n
continuare incompeten�ii erau men�inu�i �n posturi-cheie sau ca rezerve pentru
procesul de "rota�ie a cadrelor", deoarece erau total dependen�i de directivele de
la Centru �i, astfel, extrem de u�or de controlat. �n plus, dosarele penale ce li
se puteau �ntocmi �n orice moment puteau fi utilizate cu eficien�� garantat� ca
instrument de �antaj, dac� respectivii ar fi dat cel mai timid semn de nesupunere.
Procedeul a continuat s� fie folosit �i dup� colapsul comunismului, �n unele ��ri
est-europene. Spre exemplu, �n Rom�nia din timpul regimului Iliescu sunt
nenum�rate exemple de mini�tri sau de �nal�i func�ionari de stat care, dup�
compromiterea definitiv� �n anumite func�ii, au fost "roti�i" �n altele similare
sau au fost numi�i consilieri preziden�iali, �n loc de a fi deferi�i justi�iei,
pentru a nu se da o confirmare oficial� a gre�elilor grave comise de conducerea de
la Bucure�ti.
43. Se aduc la cuno�tin�� publicului procesele acelor persoane cu pozi�ie de
conducere (�n primul r�nd din cadrul armatei, ministerelor, serviciilor
importante, cadrelor didactice) care sunt �nvinuite de atitudine �mpotriva
poporului, a socialismului, a industrializ�rii. E o ac�iune ce atrage aten�ia
maselor populare.
Sistemul comunist nu putea fi acuzat vreodat� de gre�eli. Mai ales din punct de
vedere ideologic. Pentru a accentua aceast� percep�ie �n ochii opiniei publice,
trebuia s� se dovedeasc� intransigent, �ndeosebi cu cei care deviau de la linia
politic� impus� de la Centru, �n timp ce se aflau �n pozi�ii de conducere.
Debarasarea de astfel de opozan�i politici periculo�i trebuia mediatizat� la
maximum, pentru a demonstra popula�iei c� liderii comuni�ti nu fac nici un fel de
discriminare �i �i pedepsesc drastic pe cei cu atitudini "du�m�noase" la adresa
poporului sau a socialismului. Totu�i procesele politice de r�sunet s-au �mpu�inat
cu timpul, pentru c� politica �antaj�rii "vinova�ilor" cu "petele" de la dosar s-a
dovedit mult mai eficient�.
44. Cei care lucreaz� �n diferite func�ii trebuie s� fie schimba�i �i �nlocui�i cu
muncitori cu cea mai slab� preg�tire profesional�, chiar necalifica�i.
Cei competen�i erau foarte greu de manipulat. De aceea ei nu erau de dorit �n
func�ii de conducere. �n posturile-cheie trebuia s� fie numi�i doar cei total
incompeten�i, deoarece ace�tia, pentru a-�i p�stra noile privilegii, deveneau
fideli total conducerii de la Centru �i �ndeplineau cu stricte�e numai directivele
venite de sus.
45. Trebuie ca la facult�i s� ajung� cu prioritate cei care provin din cele mai
joase categorii sociale, cei care nu sunt interesa�i s� se perfec�ioneze la nivel
�nalt, ci doar s� ob�in� o diplom�.
Pentru ideologii totalitarismului, marile personalit�i ale culturii reprezentau
cea mai mare amenin�are. Asemenea personalit�i puteau desfiin�a foarte u�or, cu
argumente clare, rudimentara ideologie comunist�, puteau aduna �n jurul lor al�i
oameni de valoare, puteau forma grupuri de rezisten�� tacit�, dar extrem de
eficient� �n privin�a impactului asupra unei popula�ii nemul�umite, erau greu de
contracarat sau de aruncat �n pu�c�rii datorit� renumelui lor interna�ional. Din
aceste motive trebuia ca ei s� fie anihila�i �n timp, prin izolare, prin umilire,
prin �nlocuirea cu noi "personalit�i", selectate dintre parveni�ii cu "origine
social� s�n�toas�", interesa�i numai de avansarea �n ierarhia social�, �tiin�ific�
sau cultural�, doar pe baza unei diplome �i a rela�iilor cu persoane influente din
partid. �n timp, strategia a avut sor�i de izb�nd�, astfel c� la pr�bu�irea
regimurilor comuniste din estul �i centrul Europei, mare parte din "elita"
cultural� ori �tiin�ific� a respectivelor state era alc�tuit� din indivizi
mediocri. Din p�cate, ace�tia s-au erijat imediat �n reprezentan�i "autentici" ai
intelectualit�ii �i au invadat noua scen� politic�, �n timp ce adev�ratele valori,
decimate �n timpul regimului comunist, au continuat s� tr�iasc� �i s� creeze �n
izolare �i cvasianonimat, sc�rbite de noua mascarad� a democra�iilor de operet�.
�n �ncheierea acestui capitol, cred c� ar fi interesant pentru cititor s� �ncerce
identificarea c�t mai multor exemple de aplicare a acestor instruc�iuni �n Rom�nia
At�t �nainte de revolu�ia din decembrie 1989, c�t �i dup�...

Controlul total asupra individului

Controlul total asupra individului �nseamn� controlul total asupra modului s�u de
g�ndire, asupra comportamentului s�u �i asupra sentimentelor sale. Sistemele
totalitare ce urm�resc supunerea necondi�ionat� a oamenilor se concentreaz� spre
crearea acelui tip de cet�ean incapabil s� ia decizii de unul singur.
�n consecin�� esen�a controlului total asupra individului este reprezentat� de
anihilarea sentimentului de independen�� a acestuia, sentiment ce l-ar putea
determina s� g�ndeasc�, s�-�i creeze propriul s�u sistem de valori �i s� ia
decizii de unul singur. Pentru a pune sub control total mintea oamenilor, trebuie
ca ei s� fie cufunda�i �n anonimatul maselor de manevr�, s� fie permanent
dependen�i de sistemul de g�ndire al grupului din care fac parte �i s� se supun�
necondi�ionat, instinctiv, autorit�ilor.
Pentru a �n�elege mai bine ce �nseamn� controlul asupra min�ii umane �i cum se
ob�ine, practic, reformarea g�ndirii indivizilor, este necesar�, de la bun
�nceput, sublinierea diferen�elor existente �ntre aceast� reform� a g�ndirii �i
sp�larea creierului sau manipularea prin hipnoz�.
Sp�larea creierulu, metod� c�reia �i va fi dedicat un capitol special al acestui
volum, are efecte remarcabile �n ceea ce prive�te determinarea individului de a se
supune din reflex ordinelor sau de a-�i tr�da semenii ori propria sa �ar�. Tehnica
a ie�it �n eviden�� �n timpul r�zboiului din Coreea. Prizonierii americani erau
supu�i unui tratament intensiv de manipulare a g�ndirii, �n urma c�ruia ajungeau
s� serveasc� propaganda procoreean�, �mpotriva intereselor Statelor Unite. �i
totu�i efectele sp�l�rii creierului depindeau de conjunctura �n care se afla
prizonierul. Sc�pat de sub influen�a "educatorilor" s�i, eliberat de spaim�,
individul era capabil, �n majoritatea cazurilor, s� revin� la vechiul s�u mod de
g�ndire..
Hipnotismul, la r�ndul lui, const� �n desprinderea individului din starea de
con�tient� normal�, �n timpul c�reia aten�ia �i este concentrat� c�tre exterior
prin intermediul celor cinci sim�uri, pentru a-l plasa �ntr-o stare de trans�:
leg�turile cu exteriorul �i sunt estompate sau chiar retezate, iar aten�ia �i este
focalizat� c�tre interior, c�tre sine. Evident, exist� mai multe feluri de transe,
merg�nd de la cele de simpl� reverie, c�nd subiectul are semnale slabe de la lumea
exterioar�, p�n� la cele puternice, c�nd se supune total ordinelor
hipnotizatorului, ajung�nd chiar la performan�e incredibile. �n foarte multe
secte, ritualurile specifice sunt menite s� induc� adep�ilor o stare de trans�, �n
urma c�reia predicatorii �i fac s� se comporte ira�ional sau s� comit� acte pe
care, �n mod normal, le-ar fi respins.
Comparativ cu sp�larea creierului sau cu manipularea prin hipnoz�, reformarea
g�ndirii este un proces mult mai subtil �i mai sofisticat. �n sistemele
totalitare, �n special �n cele evoluate, abuzul fizic sau psihic este foarte pu�in
sau chiar deloc perceptibil. Artizanii manipul�rii �ncearc� s� creeze o imagine
agreabil� a liderului �n r�ndul maselor. �n acest fel, rezisten�a psihic� a
individului este mult diminuat� �i el poate fi influen�at mult mai u�or. F�r� s�
vrea, el va coopera astfel cu manipulatorii s�i, oferindu-le de multe ori
informa�ii despre sine, informa�ii care mai apoi, f�r� �tirea sa, vor fi folosite
chiar �mpotriva lui. Treptat subiectul se va integra maselor �i va r�spunde
perfect la ceea ce este "programat" s� r�spund�.
Experien�a celui de-al doilea r�zboi mondial, �n timpul c�ruia mii de oameni
obi�nui�i au fost determina�i s� participe la exterminarea, �n lag�rele de
concentrare, a milioane de al�i oameni obi�nui�i, a relevat �nc� o dat�, cu
acuitate, necesitatea studierii mecanismelor de manipulare at�t la nivel
individual, c�t �i la nivelul unor largi grupuri de oameni. Rezultatele acestor
studii au ar�tat c� procesul de influen�are are trei componente principale:
modificarea comportamentului, integrarea �n grup �i inducerea sentimentului de
supunere necondi�ionat� fa�� de autorit�i.
Experimentele desf�urate de cercet�torii �n domeniul psihologiei sociale au
demonstrat c�, �n majoritatea cazurilor, atunci c�nd individul caut� s� r�spund�
unei anumite situa�ii sociale, el reac�ioneaz� din reflex, conform informa�iei
acumulate �n subcon�tientul s�u. Ac�ion�nd asupra subcon�tientului, artizanii
manipul�rii ob�in aproape �ntotdeauna reac�iile dorite din partea subiec�ilor,
f�r� ca ace�tia s� �i dea seama c� sunt influen�a�i.
Pentru a �n�elege mai bine cele trei componente ale procesului de influen�are este
necesar� prezentarea c�torva experimente foarte simple, �ns� deosebit de
relevante.
�n studierea tehnicilor de modificare subtil� a comportamentului, f�r� ca
subiectul manipulat s�-�i dea seama, un grup de cercet�tori i-a instruit pe
studen�ii unei clase de psihologie s� experimenteze metoda pe propriul lor
profesor. Astfel, �n timp ce profesorul �i �inea cursul mi�c�ndu-se spre partea
st�ng� a �nc�perii, trebuia ca studen�ii s� z�mbeasc� �i s� par� mult mai aten�i
la spusele lui. �n momentul �n care profesorul se deplasa c�tre partea dreapt� a
clasei, studen�ii p�reau plictisi�i, irita�i, neaten�i. Dup� mai multe cursuri,
profesorul a �nceput s� prefere doar partea st�ng� a �nc�perii pentru a-�i �ine
prelegerile, iar c�teva zile mai t�rziu s-a obi�nuit s� vorbeasc� sprijinit lejer
de peretele din st�nga clasei.
Dar lucrurile nu s-au oprit aici. Chiar �i dup� ce studen�ii au revenit la
comportamentul absolut normal, profesorul a continuat s�-�i �in� cursurile �n
apropierea peretelui din st�nga. �ntrebat de cercet�tori asupra comportamentului
s�u, a reac�ionat oarecum cu iritare, sus�in�nd c� a�a preda el dintotdeauna, c�
acela era stilul s�u personal, c� nu i se p�rea deloc ciudat s� se sprijine de
peretele din st�nga clasei. �n mod clar el nu con�tientiza faptul c� fusese
influen�at de "jocul" studen�ilor s�i.
Exact ca �n experimentul descris mai sus, nenum�rate caracteristici
comportamentale �i sunt induse individului �n urma presiunii exercitate permanent
asupra sa de cei din jur, de tradi�ii, obiceiuri, rutine.
�n acest mod se ajunge la cea de-a doua caracteristic�, cea a integr�rii tntnle a
individului �n grupul din care face parte. Un alt experiment faimos, ini�iat de
doctorul Solomon Asch, a demonstrat c� marea majoritate a indivizilor ajung s� se
�ndoiasc� de propriile lor cuno�tin�e atunci c�nd sunt pu�i �ntr-o situa�ie
social� �n cadrul c�reia componen�ii grupului care se bucur� de cel mai mare
respect dau r�spunsuri gre�ite la �ntreb�ri simple. O variant� a acestui
experiment s-a desf�urat �ntr-o �coal� cu elevi foarte buni, care au fost pu�i �n
r�nd, �n fa�a unui examinator sever. Acesta i-a �ntrebat care este formula apei.
Elevii au r�spuns relaxa�i, unul dup� altul: H2O. Examinatorul a z�mbit oarecum
dispre�uitor, apoi a reluat cu severitate �ntrebarea: �nc� o dat�: care este
formula chimic� a apei? Pu�i s� r�spund� pe r�nd, elevii au r�mas dezorienta�i,
unii au t�cut �ncurca�i, al�ii au r�spuns c� nu �tiu. Nimeni nu a reluat r�spunsul
corect!
Un alt exemplu care demonstreaz� c�t de puternic�, dar �i subtil�, este influen�a
regulilor grupului asupra individului �l reprezint� unul dintre episoadele
�ndr�gitului serial de televiziune Camera ascuns�. Organizatorii au trimis un grup
de c�iva cet�eni s� intre �n liftul unei institu�ii �i s�-l ocupe �n a�a fel �nc�t
s� nu mai fie loc �n�untru dec�t pentru o singur� persoan�, apoi s� stea cu
spatele la u�� pe tot timpul deplas�rii ascensorului. Dup� terminarea
aranjamentului, camera ascuns� a �nregistrat comportamentul indivizilor inocen�i,
care intrau �n lift, al�turi de grupul manipulatorilor.
La �nceput, fiecare "victim�" era vizibil surprins� de comportamentul neobi�nuit
al celor din�untru, manifesta o stare accentuat� de disconfort, se agita, �ncerca
s� r�m�n�, totu�i, cu fa�a la u��, apoi se �ntorcea �ntr-o parte, tot mai mult,
iar la destina�ie era aproape �ntotdeauna cu spatele la u��, la fel cu to�i
ceilal�i. �ntr-un singur caz, un t�n�r s-a agitat permanent, dar a rezistat eroic
tenta�iei de a se supune regulii de grup. Dup� ce a ie�it din ascensor, starea de
tensiune �i era at�t de mare, �nc�t a sim�it nevoia s�-�i aprind� imediat o
�igar�.
�n privin�a supunerii fa�� de autorit�i, cele mai elocvente sunt experimentele lui
Stanley Milgram, ce au fost descrise pe larg �n capitolul dedicat clasific�rii
manipul�rilor. Ca o concluzie important� a studiilor sale, nu trebuie uitat c�
Milgram scria: Esen�a supunerii const� �n faptul c� o persoan� ajunge s� se
considere pe sine �ns�i ca fiind un instrument al �ndeplinirii dorin�elor �i
ordinelor unei alte persoane �i, ca urmare, nu se mai consider� responsabil�
pentru propriile sale ac�iuni.
�n capitolul dedicat sistemelor totalitare au fost descrise pe larg cele opt c�i
majore de manipulare a individului �i, �n ultim� instan��, a maselor, pentru
ob�inerea unui control total asupra acestora. Cele opt tehnici urm�resc
declan�area �i amplificarea procesului de influen�are, cu cele trei scopuri
principale ale acestuia, deja descrise anterior: modificarea comportamentului,
integrarea individului �n grup (cufundarea �n anonimat) �i supunerea
necondi�ionat� fa�� de autorit�i.
Efectele acestui proces de influen�are se concretizeaz�, treptat, �n supunerea
total� a individului, deoarece manipulatorii ajung �n cele din urm� s�-i
controleze �i comportamentul, �i g�ndirea, �i sentimentele.

�nainte de analizarea celor trei componente ale recre�rii complete a individului:

controlul comportamentului, controlul g�ndirii �i controlul sentimentelor, este
necesar� introducerea unui nou concept, anume disonan�a cognitiv�J
�n 1957, Leon Festinger a f�cut cunoscute rezultatele unor studii ale sale bazate
pe conflictul interior ce apare atunci c�nd un ra�ionament, o tr�ire sau un act de
comportament vine �n contradic�ie cu celelalte dou�. Identitatea unui individ este
alc�tuit� din �mpletirea armonioas� a g�ndirii, sentimentelor �i ac�iunilor sale.
Individul poate suporta numai discrepan�ele minore �ntre cele trei componente ale
identit�ii lui. Atunci c�nd apare o discrepan�� major�, omul are o senza�ie foarte
puternic� de disconfort, care reprezint� disonan�a cognitiv�.
�ntotdeauna c�nd omului �i este foame, �ncearc� s� m�n�nce. �ntotdeauna c�nd �i
este sete, �ncearc� s� bea La fel, �ntotdeauna c�nd resimte disconfortul psihic,
�ncearc� s�-l reduc� sau chiar s�-l anihileze. Cum? Festinger ofer� un exemplu
general �n concluziile studiului s�u: Dac� unei persoane i se modific� actele
comportamentale, atunci g�ndirea �i sentimentele sale se vor modifica �n sensul
minimaliz�rii disonan�ei.
Altfel spus, �ntotdeauna c�nd unui individ �i este indus� schimbarea uneia dintre
cele trei componente ale identit�ii sale (g�ndire, comportament, sentimente), el
�i le va modifica instinctiv pe celelalte dou�, pentru a nu mai avea senza�ia
acut� de disconfort psihic.
S� d�m c�teva exemple simple pentru a �n�elege c�t mai exact implacabilul mecanism
declan�at de disonan�a cognitiv�. S� presupunem c� un individ are obiceiul
fumatului. �n urma citirii avertismentelor privind nocivitatea viciului s�u,
privind rata �nalt� de cancer pulmonar �n r�ndul fum�torilor, �ntre obiceiul
(comportamentul) s�u �i ra�iune apare un conflict. Pentru a elimina acest
conflict, individul are dou� variante: ori renun�� la viciu, ori �i adapteaz�
g�ndirea acestui comportament, �n sensul g�sirii unor justific�ri. Opt�nd pentru
cea de-a doua variant�, fum�torul �nveterat va ajunge s�-�i spun� c�, de fapt,
statisticile privind cancerul nu sunt concludente, sau c� va fi ferit de pericol
dac� va fuma numai �ig�ri cu filtru, ori va g�si exemple justificative de genul:
Uite la nea Ilie, are nou�zeci de ani, fumeaz� c�te un pachet pe zi de la doi'�pe
ani �i n-are nici pe naiba... Dac� adaptarea g�ndirii este insuficient�, fum�torul
�i va adapta �i sentimentele, ajung�nd s� fie convins c� o �igar� �i produce at�t
de mult� pl�cere, �nc�t merit� s�-�i sacrifice c�teva minute din via�� pentru ea.
Pentru nefum�tori asemenea justific�ri par stupide. �ns� pentru fum�tori ele devin
convingeri de nezdruncinat. �i tocmai pe crearea unor asemenea convingeri se
bazeaz� strategia publicitar� a marilor companii produc�toare de �ig�ri.
Pe acela�i fenomen al disonan�ei cognitive se bazeaz� �i dezumanizarea victimelor,
�n urma c�reia oamenii obi�nui�i sunt transforma�i �n uciga�i cu s�nge rece,
proces descris �ntr-un capitol anterior. Solda�ii, altminteri indivizi normali,
sunt antrena�i s� lupte �i s� ucid� inamicul. De multe ori se ajunge chiar la
masacrarea unor fiin�e nevinovate: femei, b�tr�ni, copii. �n urma unor asemenea
acte de cruzime, soldatul resimte un acut disconfort psihic, concretizat prin
apari�ia remu�c�rilor. Pentru a sc�pa de remu�c�ri, pentru a-�i aduce �n
consonan�� ac�iunile cu sentimentele �i ra�iunea, soldatul ajunge s� cread� sincer
�n propaganda desf�urat� de conduc�torii s�i. El consider� c� du�manii nu sunt
oameni ca �i el, ci figuri odioase a c�ror via�� nu are nici un fel de valoare. �n
consecin�� astfel de ra�ionamente �l absolv� de vin�, iar sentimentele se
conformeaz� �i ele ra�iunii, �n sensul c� remu�c�rile fac loc dispre�ului �i urii
fat� de inamic, ba mai mult, satisfac�iei c� du�manii au fost elimina�i.
Revenind la exemple mai simple, trebuie men�ionat �i comportamentul cump�r�torului
obi�nuit. S� presupunem c� cineva colind� magazinele specializate pentru a-�i g�si
o ma�in� pe placul s�u. �n cele din urm� se decide �i cump�r� un anumit model.
Dup� efectuarea pl�ii, �n subcon�tientul individului apare o contradic�ie �ntre
actul de cump�rare pe care tocmai l-a efectuat �i g�ndul c� poate ar fi g�sit ceva
mai bun ori sentimentul c� alte modele ar fi totu�i mai frumoase. �n timp, pentru
a reduce disonan�a, va ajunge s� cread� c� ma�ina pe care a cump�rat-o este cea
mai frumoas� �i cea mai performant�. Chiar dac� un cunoscut ar �ncerca s�-i
demonstreze c� alegerea sa a fost gre�it�, noul posesor de autoturism nu-l va
asculta sau va c�uta imediat argumente prin care s�-i demonstreze c� modelul
cump�rat de el este cel mai bun. Dac� argumentele nu stau �n picioare, el va pune
interven�ia cunoscutului pe seama invidiei.
Este interesant �i modul �n care au reu�it s� se impun�, pe pie�ele occidentale,
alimentele cu con�inut sc�zut de gr�simi, f�r� colesterol etc, de�i gustul lor
este diferit de cel al alimentelor tradi�ionale. �n acest caz, propaganda
produc�torilor a ac�ionat asupra ra�iunii consumatorilor, conving�ndu-i c�
asemenea alimente sunt cele mai s�n�toase. Comportamentul a urmat ra�iunea, �n
sensul c� oamenii au �nceput s� cumpere numai astfel de produse. Mai r�m�neau
sim��mintele. Pentru cei neobi�nui�i, gustul noilor alimente p�rea fad. Treptat
�ns�, gustul s-a adaptat, conform�ndu-se ra�iunii �i comportamentului. Dup� c�teva
luni, consumatorii chiar nu mai suport� gustul bucatelor tradi�ionale, care li se
par infernal de grase, spre exemplu.
�n concluzie trebuie subliniat �nc� o dat� faptul c�, datorit� fenomenului de
disonan�� cognitiv�, ob�inerea controlului total asupra individului nu este
neap�rat condi�ionat� de exercitarea presiunilor, cu aceea�i intensitate, �i
asupra g�ndirii individului, �i asupra sentimentelor lui, �i asupra
comportamentului s�u. �n func�ie de scopul urm�rit, manipulatorii pot ac�iona, �n
principal, numai asupra uneia dintre cele trei componente ale identit�ii
individului, celelalte dou� modific�ndu-se de la sine �n func�ie de cea deja
schimbat�. Cu alte cuvinte, artizanii manipul�rii provoac� �n mod deliberat
disonan�e cognitive, pentru a face mult mai eficient �i mai rapid procesul de
influen�are.
Av�nd �n vedere importan�a fenomenului de disonan��, s� analiz�m pe r�nd cei trei
piloni pe care se bazeaz� controlul total asupra individului: controlul
comportamentului, controlul g�ndirii �i controlul emo�iilor.

Controlul comportamentului este determinat de controlul realit�ii fizice �n care

tr�ie�te individul. �n aceast� idee, artizanii manipul�rii au �n vedere tipul de
locuin�� a individului, felul �n care acesta se �mbrac�, num�rul mediu al orelor
de somn, alimenta�ia, felul muncii pe care o presteaz�, ritualurile �i obiceiurile
sale �i, �n general, toate ac�iunile lui.
Primul pas �l constituie instituirea unui program zilnic foarte strict, valabil
pentru to�i membrii grupului social (cet�eni obi�nui�i din societ�ile guvernate de
ideologii totalitare, membri ai unor secte, indivizi afla�i �n captivitate etc).
�n fiecare zi, un important interval de timp este dedicat activit�ilor de
�ndoctrinare �i �ndeplinirii unor ritualuri. �n acela�i timp fiec�rui individ i se
dau sarcini specifice, a c�ror rezolvare �i ocup� cea mai mare parte a timpului.
�n societ�ile totalitare �i �n cadrul sectelor distructive, omul are �ntotdeauna
ceva de f�cut. El nu se poate substitui regulilor deoarece �tie c� este pasibil de
pedeaps�.
�n unele sisteme sociale ca �i �n sectele extremiste, indivizii sunt adu�i p�n� �n
faza unei dependen�e totale fa�� de lideri. Ei trebuie s� cear� permisiunea pentru
absolut orice. Trebuie s� cear� bani pentru autobuz, pentru haine, pentru a putea
da un telefon unor rude sau cuno�tin�e, pentru a se duce la doctor �.a.m.d.
Fiecare or� din via�� este destinat� pentru ceva anume, conform indica�iilor
liderilor sau cu aprobarea acestora. Pentru a fi exclus� orice manifestare de
insubordonare, indivizii sunt adu�i �n starea de dependen�� financiar� total� fa��
de liderul de grup sau fa�� de sistem. Nesupun�ndu-se ordinelor �i regulamentelor,
ei nu mai au �anse de supravie�uire fizic�.
�n Albania lui Enver Hogea, spre exemplu, oamenii ajunseser� la o dependen��
total� fa�� de conduc�torii regimului. Pentru a avea dreptul s� primeasc� un
aparat de radio, trebuia s� se �nscrie pe liste la serviciu �i s� dovedeasc� un
comportament "exemplar" �n munc� �i via��. Dup� ani �ntregi de demonstrare a
loialit�ii fa�� de regim puteau primi chiar �i aprobarea de a-�i cump�ra o
biciclet� sau, culmea luxului, un televizor. Locuitorii obi�nui�i ai blocurilor
din Tirana nu aveau �nc�lzire, nici buc�t�rii �n apartamente. Existau buc�t�rii
comune, pe strad�, iar femeile erau obligate s� mearg� acolo pentru a g�ti. �n
Albania nu existau autoturisme, dec�t �n posesia unor membri ai ambasadelor sau a
unor lideri comuni�ti. �n rest nimeni nu avea acces la a�a ceva. Singurele
mijloace de transport �n comun erau autobuzele. Nu trebuia ca oamenii s� fie
l�sa�i s� simt� c� le apar�ine ceva numai lor, indiferent c� era vorba de un
autoturism sau de lini�tea unui c�min. Ei puteau doar s� primeasc� recompense
pentru comportament loial. Casele de odihn� existente la sf�r�itul celui de-al
doilea r�zboi mondial pe superbul litoral al Adriaticii au fost �nchise �i l�sate
�n paragin�. A merge �n concediu la mare era considerat un obicei "mic-burghez",
ce trebuia eradicat. �n locul acestor perioade de relaxare, oamenilor li se oferea
ceva mult mai "util". Datoria de onoare a fiec�ruia era s�-�i apere �ara de
iminenta invazie a cotropitorilor imperiali�ti, �ntr-un timp record, �ntreg
teritoriul ��rii a fost �mp�nzit cu cazemate. Cupolele de ciment au fost amplasate
�n sate, la intersec�ia drumurilor, �n vii, �n livezi, �n lanuri, pe plaja de la
malul m�rii, �n mun�i, absolut peste tot. Cazematele erau astfel orientate pentru
a primi atacurile venite din vest, �n special din Italia. Nu era zi �n care
fiecare cet�ean al ��rii s� nu vad� cazematele �i s� nu simt�, instinctiv,
pericolul. Iar dac� se �nt�mpla totu�i s�-i mai r�m�n� �i ceva timp liber, era
preocupat s� �i-l ocupe �n �ntregime cu c�utarea unei �mbuc�turi mai bune sau cu
procurarea c�torva lemne cu care s� fac� focul �ntr-o sob� special�, dou� ore pe
s�pt�m�n�, pentru a-�i �mb�ia copilul.
Pe l�ng� controlul strict exercitat asupra fiec�rei ore din via��, o alt� metod�
de determinare a comportamentului este impunerea unor reguli care s�-l determine
pe individ s� se integreze grupului, s� nu aib� senza�ia unei identit�i proprii,
ce l-ar putea duce spre exprimarea unor opinii personale. �n sistemele totalitare,
dar mai ales �n sectele distructive, oamenii sunt pu�i s� m�n�nce �mpreun�, s�
lucreze �mpreun�, s� aib� c�t mai multe �nt�lniri �n grup �i chiar s� doarm� �n
mari dormitoare comune. Individualismul este descurajat prin orice mijloace. Mai
mult, individul trebuie �nregimentat �ntr-o organiza�ie anume, oricare ar fi ea,
pentru a se supune unor regulamente abuzive �i a se integra unei ierarhii
suplimentare.
�n Rom�nia lui Ceau�escu, conform experien�ei nord-coreene, s-a �ncercat crearea
"omului nou", cu un comportament total nou, prin plasarea lui �ntr-un cadru
complet nou. Marile monumente istorice ale ��rii au fost l�sate �n paragin�,
pentru c� trecutul trebuia rescris. Tradi�iile �i obiceiurile rom�ne�ti au fost
ignorate �i chiar interzise. Un fabulos tezaur spiritual, cel al mitologiei
na�ionale, a fost cenzurat total, deoarece nu avea nici o leg�tur� cu noua
doctrin� comunist�. Nici m�car locuin�ele nu au sc�pat t�v�lugului demolator.
Nenum�rate cl�diri din centrele tuturor ora�elor ��rii au fost rase de pe
suprafa�a p�m�ntului pentru a face loc arhitecturii "de tip nou", concretizate �n
a�a-numitele "centre civice", toate trase parc� la indigo, pentru a nu
individualiza �n vreun fel ora�ul sau regiunea respectiv�. �n fiecare cartier al
Bucure�tiului a �nceput construirea unor mari complexe alimentare, despre care a
prins s� se insinueze tot mai mult zvonul c� urmau a fi transformate �n uria�e
cantine publice. La �ar�, teroarea a fost �i mai mare. Sute de sate au fost
distruse sau rase de pe fa�a p�m�ntului �n inten�ia de a desfiin�a gospod�ria
��r�neasc�, a�a neajutorat� cum era ea, pentru c� reprezenta o surs� de inducere a
sim�ului de proprietate privat�, care, la r�ndul s�u, �i conferea omului o anume
individualitate. �n locul caselor au fost ridicate blocuri, �n �ncercarea de a le
impune ��ranilor un nou mod de via��, bazat pe traiul �n comun, anost, f�r�
posibilitatea vreunei ini�iative. De asemenea, �n ora�e oamenii au fost �nghesui�i
�n blocuri-tip, f�r� personalitate, f�r� nici un detaliu arhitectonic distinctiv,
care s� le inoculeze tocmai acest sentiment de cufundare �n anonimat, �i implicit
comportamentul respectiv. Toate ora�ele din ��rile foste comuniste au acela�i
aspect: sufocate de blocuri uria�e, identice, �n culori �terse. Omului �i era
impus� prin orice mijloace pierderea identit�ii.
Controlul comportamentului se creeaz� din fraged� pruncie, prin �nregimentarea �n
tot felul de organiza�ii bazate pe o ierarhie bine stabilit�, cu un statut rigid,
cu obliga�ia de a purta un anumit gen de uniforme, acelea�i pentru to�i. �n
Rom�nia regimului comunist a fost �nfiin�at� organiza�ia na�ional� a "�oimilor
patriei", �n cadrul c�reia comportamentul copiilor era controlat �nc� din faza
pre�colar�. Urmau apoi organiza�ia de pionieri, UTC-ul, sindicatul, organiza�ia de
partid �.a.m.d. �ntreaga popula�ie trebuia cuprins� �n una sau mai multe forme de
organizare, cu reguli stricte, eventual cu uniforme specifice, care s� creeze
sentimentul supunerii fa�� de autorit�i, orice reprezentare ar fi avut acestea.
Inducerea supunerii determina implicit �i un anume model de comportament. Omul nu
trebuia s� aib� timp de reflec�ie pentru a ajunge la vreo opinie proprie sau la
manifest�ri personale. Permanent, individul era ocupat s� participe la ac�iunile
organiza�iei, s� se zbat� pentru ob�inerea unor mici recompense, �n majoritatea
cazurilor "titluri de merit" ce nu aveau nici o component� material�, s� se
comporte "exemplar" pentru a accede la trepte superioare ale erarhiei grupului.
�ntr-un asemenea mediu, guvernat de reguli nenum�rate, orice act comportamental
putea fi interpretat �ntr-un anume fel, atr�g�nd dup� sine recompense sau pedepse.
Individul era men�inut permanent �ntr-o balan�� asupra c�reia �i concentra
�ntreaga aten�ie. Ac�ion�nd �n sensul dorit de autorit�i, el era recompensat,
l�udat �i, uneori, promovat; ac�ion�nd �n sens nedorit, el era expus oprobriului
public, criticat, retrogradat, supus unor munci umilitoare.
Via�a �n cadrul unui asemenea sistem, f�r� alternativ�, f�r� derog�ri de la reguli
(�n cazul majorit�ii cet�enilor obi�nui�i), �l aduce pe individ �n situa�ia de a
crede sincer c� recompensele pe care le ob�ine �n cazul comportamentului "corect"
sunt absolut fire�ti. De asemenea el crede sincer c� atunci c�nd este pedepsit
pentru acte "incorecte", chiar merit� pedeapsa. Astfel impunerea unui anume gen de
comportament atrage dup� sine, �n timp, modificarea g�ndirii individului �i chiar
a sentimentelor acestuia.
Ob�inerea controlului total asupra individului prin determinarea modului s�u de
comportament impune crearea unui �ntreg sistem de ritualuri �i obi�nuin�e menite
s� asigure coeziunea grupului, s� cufunde individul �n anonimat �i s�-l fac� s� se
supun� din reflex autorit�ilor �i regulilor statuate de acestea. Se ajunge astfel
la crearea unei maniere de a vorbi, de a se �mbr�ca, de a se tunde, chiar �i la o
anumit� expresie facial�. "Limbajul de lemn" at�t de ironizat dup� colapsul
comunismului reprezenta totu�i, la vremea lui, o poart� spre promovarea social�.
Cei care ajungeau s�-l st�p�neasc� erau con�tien�i c� puteau accede mult mai u�or
spre v�rful ierarhiei. Mul�i ajungeau chiar s� cread� sincer c� un asemenea limbaj
este "diplomatic" �i superior celui utilizat de "vulg". Tunsoarea "decent�" era un
alt element care �i f�cea pe oameni s� nu se deosebeasc� unii de al�ii. �n
sistemele totalitare asiatice, majoritatea popula�iei purta un soi de uniforme tot
timpul zilei. Dependen�a total� fa�� de regim din punct de vedere financiar �i
obliga pe cet�enii obi�nui�i s� se a�eze la coad� pentru a primi periodic
�mbr�c�minte �i �nc�l��minte. Chiar �i s� fi vrut, oamenii nu aveau posibilitatea
s�-�i procure haine mai "altfel". Cu timpul, obi�nuin�a i-a f�cut s� cread� sincer
c� acel gen de �mbr�c�minte este cel mai potrivit, cel mai decent, cel mai
practic. Oamenii �mbr�ca�i deosebit le provocau un instinctiv sentiment de
respingere.
�n cadrul sectelor, adep�ii sunt supu�i unor nenum�rate ritualuri ce le creeaz� un
anume gen de comportament, care, la fel, atrage dup� sine reformarea g�ndirii �i a
sentimentelor. Un fost membru al sectei lui Moon �i aminte�te c� p�n� �i obiceiuri
orientale minore precum desc�l�atul la intrarea �ntr-un centru de medita�ie,
�ngenuncherea �i plec�ciunile �n fa�a celor mai �n v�rst� �l f�ceau s� se simt�
deosebit de restul lumii, s� aib� un sentiment de relaxare �i mul�umire de sine.
Indivizii care totu�i mai rezist� integr�rii totale sunt acuza�i de egoism, de
mentalit�i �nvechite �i, �nainte de a fi pedepsi�i, li se ofer� "�ansa"
reabilit�rii. Pentru a se reabilita, sau chiar pentru a nu se pune �n asemenea
situa�ii, indivizii caut� s� se integreze perfect grupului, ajung�nd p�n� la a-�i
controla cele mai mici gesturi sau chiar tonul vocii �n dorin�a de a nu ie�i cu
ceva �n eviden��. Supunerea total� fa�� de conduc�tor, orice reprezentare ar avea
acesta, devine cel mai important lucru pe care �l au de �nv�at.
Conduc�torii �tiu c� nu pot comanda g�ndurile ascunse ale indivizilor. �ns� ei
�tiu foarte bine cum s� le comande comportamentul, pentru ca g�ndirea �i emo�iile
s� se conformeze de la sine acestuia.
Controlul g�ndirii presupune �ndoctrinarea indivizilor at�t de profund, �nc�t ei
s� accepte necondi�ionat ideologia grupului, s� adopte �n mod firesc noul limbaj
�i s� �i formeze reflexul de a respinge instinctiv orice "g�nd perturbator".
Pentru a deveni un "bun" membru al respectivului grup social, individul ajunge s�
�sj manipuleze singur propria sa g�ndire.
�n sistemele totalitare, oamenii sunt adu�i �n situa�ia de a crede c� ideologia
propagat� de conduc�tori reprezint� "adev�rul absolut", singura interpretare
corect� a realit�ii. Doctrina �i �ntregul p�ienjeni� de legi �i regulamente ale
sistemelor totalitare nu se axeaz� doar pe filtrarea informa�iilor culese de
individ din exterior, ci mai ales au �n vedere crearea unui sistem de g�ndire prin
care individul �nsu�i s� selecteze �i s� interpreteze informa�iile �n sensul dorit
de lideri.
�ndoctrinarea, pentru a fi c�t mai eficient�, trebuie s� se bazeze pe
simplicitate. Individului i se anuleaz� posibilitatea de a judeca �nprorunzime, de
a interpreta situa�iile sociale, �n special prin �mp�r�irea tuturor fenomenelor �n
"bune" �i "rele". Nuan�ele sunt excluse. �n acest sens, lozinca: Cine nu este cu
noi, este �mpotriva noastr� separ� dintr-o dat� societatea, lumea exterioar�, �n
"buni" �i "r�i", �n oameni care g�ndesc "corect" �i inamici cu "mentalit�i
�nvechite". Delimitarea dintre cele dou� categorii este strict� �i nu accept� nici
o derogare, nici o interpretare. Pentru a da m�sura lucrurilor "corecte", tot ce
este "bun" �i permis se reg�se�te �n imaginea conduc�torului. Tot ce este "r�u"
provine din afar�.
Mai mult, toate sistemele totalitare sus�in c� doctrina lor este riguros
fundamentat� din punct de vedere �tiin�ific. Este, de fapt, singura "valabil�",
singura "adev�rat�". Din acest motiv, indivizilor le este inoculat� ideea de a nu
se mai g�ndi la asemenea lucruri, "deja verificate", pentru c� ideologii
sistemului au avut grij� s� g�ndeasc� pentru ei �i s� le asigure integrarea �n
"cea mai bun� dintre lumi".
Conduc�torii unui sistem totalitar creeaz� �ntotdeauna un limbaj propriu grupului,
alc�tuit din cuvinte �i expresii specifice, pentru c� limbajul pune la dispozi�ia
g�ndirii simbolurile cu care aceasta opereaz�. Control�nd limbajul, se poate
controla g�ndirea. Majoritatea situa�iilor ce ar necesita analize complexe pentru
a fi �n�elese �n esen�� de oamenii obi�nui�i sunt condensate, etichetate �i reduse
la simple cli�ee verbale, ce atrag dup� ele formarea unor cli�ee de g�ndire.
Spre exemplu, �n secta lui Moon, atunci c�nd un membru are dificult�i �n a se
�n�elege cu un altul, situat fie deasupra, fie dedesubtul s�u �n ierarhia
grupului, conflictul este calificat drept "problema Cain-Abel". Aceast� etichetare
induce imediat �n mintea adep�ilor �i modul de rezolvare a conflictului: Cain
trebuie s� i se supun� lui Abel �i s�-l urmeze, nu s�-l ucid�, a�a cum s-a
�nt�mplat �n episodul descris de Vechiul Testament. Cu alte cuvinte, cel situat pe
o treapt� ierarhic� superioar� are �ntotdeauna dreptate. �n acest mod conflictul
este dezamorsat pe loc. �ncercarea vreunui adept de a g�ndi altfel este calificat�
imediat drept supunere fa�� de dorin�a Diavolului de a-l pune pe Cain-cel-r�u mai
presus de Abel-cel-bun. Acest cli�eu verbal �i de g�ndire �i �mpiedic� pe adep�i
s� judece actele �i eventualele gre�eli ale conduc�torilor. Pentru c� liderul
ac�ioneaz� �ntotdeauna corect �i, chiar dac� deciziile lui par uneori bizare, el
�tie foarte bine ce face.
Cli�eele verbale �i, mai apoi, cele de g�ndire au rolul de a-i separa net pe
membrii grupului de restul lumii. Acest lucru este vizibil mai ales �n cadrul unor
secte, al c�ror sistem de �ndoctrinare este foarte eficient �i pentru faptul c�
liderii lor ac�ioneaz� asupra unor grupuri de oameni relativ restr�nse, izolate de
ansamblul societ�ii. Prin practicarea unui limbaj propriu, sectan�ii, se simt
superiori, ale�j, posesori ai adev�rului absolut. �n acela�i timp, cli�eele
verbale servesc pentru derutarea nou-ve-ni�ilor. Ace�tia au impresia c� sectan�ii
au ajuns la o �n�elegere superioar� a fenomenelor vie�ii, c� pentru a deveni
asemenea lor trebuie parcurse nenum�rate trepte ini�iatice, care s� deschid� noi
por�i ale cunoa�terii, c� vor fi necesari ani �ntregi de eforturi pentru a accede
la "adev�rul absolut''. �n realitate, �nsu�indu-�i limbajul sectei, particip�nd la
ritualurile ini�iatice, novicii vor �nv�a cum s� nu g�ndeasc�. Ei vor �nv�a c�
adev�rata cunoa�tere �nseamn� credin�a total� �n ideologia sectei.
O alt� component� important� a controlului g�ndirii este formarea reflexelor
mentale ale individului de a respinge orice g�nd ce ar putea contraveni
ideologiei. Judecarea instinctiv� a diverselor situa�ii sociale este anihilat�,
prin crearea unei noi identit�i spirituale a individului, deosebite total de cea
veche. Procesul inducerii unor astfel de reflexe mentale are mai multe etape. �n
prima faz� se aplic� negarea total� a ideilor "incorecte", coroborat� cu
cenzurarea drastic� a informa�iilor venite din exterior: Ce spun ei nu este
adev�rat. Este o minciun� inventat� de du�manii no�tri. Treptat, individul ajunge
�n situa�ia de a-�i forma el �nsu�i un nou mod de g�ndire. Atunci c�nd are unele
dubii, din instinct va fi �nv�at s� g�ndeasc�: A�a ceva s-a �nt�mplat din motive
bine �ntemeiate. Apoi nu va mai g�ndi, ci va veni imediat cu justificarea: A�a
ceva s-a �nt�mplat pentru c� trebuia s� se �nt�mple.
Crearea reflexelor mentale are ca scop aducerea indivizilor �n situa�ia de a
respinge din start orice idee ce vine �n contradic�ie cu doctrina sistemului,
price critic� la adresa conduc�torilor sau a grupului. Astfel de indivizi vor fi
incapabili s� ra�ioneze cu deta�are, s� evalueze �i s� interpreteze obiectiv
situa�iile sociale. Rigiditatea g�ndirii lor �i va �mpiedica s� se angreneze chiar
�n cel mai banal schimb de opinii. Ei vor fi sincer convin�i c� sunt posesorii
adev�rului absolut. Dar ceea ce este mai grav, vor fi la fel de sincer convin�i c�
to�i cei ce nu au idei asemenea lor le sunt du�mani de moarte �i trebuie
elimina�i.
Tot �n ideea inducerii reflexelor mentale este �ncurajat un anume gen de critic�
�i autocritic�- �n cazul multor indivizi, de�i atrofiat p�n� aproape de
dispari�ie, instinctul de judecare deta�at� a unor situa�ii sociale nu poate fi
eliminat definitiv. De aceea el trebuie pervertit treptat, oferindu-i-se �ansa de
a fi utilizat, spre exemplu, �n afirmarea unor p�reri critice. Critica �i
autocritica au �i menirea de a crea o imagine de "obiectivitate" a sistemului,
�ntruc�t cet�enilor le este permis s�-�i expun�, chiar public, p�rerile. �ns�
punctul vital al acestor manifest�ri const� �n faptul c� niciodat� nu este permis�
criticarea ideologiei, ci a fenomenelor, a situa�iilor �i a persoanelor care i se
opun. �ntotdeauna doctrina, sistemul, conduc�torul sunt mai presus de orice
�ndoial�. �n consecin�� numai ceea ce i se opune este demn de critic�. La fel,
autocritica nu va include niciodat� p�rerea de r�u a individului c� a crezut
necondi�ionat �n ideologia grupului, ci nemul�umirea c� nu a crezut destul pentru
a fi un "bun" cet�ean sau un "bun" adept al sectei respective.
�n cadrul unor secte se practic� intens ritualuri speciale de alungare a
g�ndurilor "rele". Adep�ii sunt �nv�a�i s� identifice ei �n�i�i aceste g�nduri �i
s� le anihileze pentru a se putea ridica pe o "treapt� superioar� a cunoa�terii".
�n func�ie de sect�, respectivele ritualuri pot consta �n: rug�ciuni, m�t�nii,
medita�ii, c�ntece specifice, repetarea cu voce tare sau �n g�nd a unor cli�ee cu
valoare de simbol, intrarea �n trans� �.a.m.d. Treptat, ritualurile devin
obi�nuin��. Individul este "programat" s� le activeze la primul semn de �ndoial�,
team� sau nesiguran��. Automatismul ajunge la perfec�iune, iar sectantul �ncepe s�
se roage brusc sau intr� subit �n trans� f�r� ca m�car s� realizeze c� tocmai a
avut un g�nd "r�u".
Asemenea automatisme mentale de �nl�turare a oric�rui g�nd "incorect", a oric�rei
�ndoieli sau incertitudini reprezint� cea mai direct� cale de a rupe individul de
realitate. Pentru el doctrina grupului va fi perfect�, conduc�torii vor fi
perfec�i, iar toate lucrurile rele ce i se vor �nt�mpla vor fi numai din vina lui.
Dac� �n cadrul sectelor astfel de automatisme se pot crea �n c�teva s�pt�m�ni sau
luni, �n cadrul sistemelor sociale mai mari este nevoie de ani sau chiar de
decenii. Cu c�t trece mai mult timp, apar noi genera�ii, care, chiar dac� nu ar fi
�ndoctrinate �n mod evident, ar ajunge s� serveasc� ideologia regimului prin
simplul fapt c� tr�iesc �n acel sistem, c� �ntreg comportamentul lor, modul de
g�ndire, sistemul de valori, standardele culturale etc. se formeaz� sub influen�a
total� a ideologiei respective. Din acest motiv, seismele sociale mari, provocate
de pr�bu�irea unui �ntreg sistem doctrinar, induc la nivelul �ntregii popula�ii
starea de anomie, despre care am discutat �ntr-un capitol anterior. Pentru
reducerea perioadei de anomie c�t mai mult posibil este necesar� restructurarea
din temelii a �ntregului sistem de valori, de legi �i regulamente. Perpetuarea
unei st�ri de fals� tranzi�ie, �n care vechile structuri �i mentalit�i continu� s�
func�ioneze, chiar �i sub forme poleite, �n paralel cu noile mecanisme politice,
economice �i sociale, nu face dec�t s� permanentizeze haosul �i confuzia.
Sistemele totalitare au putut fi instaurate rapid tocmai prin eliminarea complet�,
�ntr-un interval de timp foarte scurt, a vechilor structuri. Instaurarea unui
regim democratic, bazat pe �ncurajarea individului de a-�i manifesta propria sa
identitate, nu se poate realiza prin for��. Aici intervine rolul personalit�ilor
�n istorie.
Atunci c�nd personalit�ile, aflate la conducere �n asemenea situa�ii de criz�,
sunt incapabile s� imprime un curs ascendent redefinirii societ�ii, artizanii
manipul�rii pot induce foarte u�or sentimentul culpabiliz�rii generale. Av�nd �n
vedere c� fostul regim ideologic totalitar a inoculat �n mentalitatea cet�enilor
de r�nd ideea c� doctrina �i ac�iunile conduc�torilor sunt �ntotdeauna corecte,
iar fenomenele negative sunt puse exclusiv pe seama oamenilor obi�nui�i, cu
concep�ii "incorecte", ace�tia vor putea fi �nvinui�i mult mai u�or de toate
relele, pe motiv c� "mentalitatea lor este �nvechit�", c� nu vor s� �n�eleag�
m�re�ia programelor propuse de lideri �i juste�ea acestora, c� se las� influen�a�i
de du�manii na�iunii sau de diver�i "huligani" ori "golani", c� toat� lumea este
corupt�, c� oamenii nu-�i merit� liderii.
Conduc�torii totalitari nu vor accepta niciodat� ideea c� fenomenele negative s-ar
putea �nt�mpla din cauza incompeten�ei lor, doctrinei pe care o servesc, sau
sistemului pe care �l sus�in. Chiar �n fa�a celor mai clare eviden�e ale e�ecului
totalitarismului, ei vor sus�ine �n continuare ideologiile de inspira�ie
totalitar� sub diverse pretexte precum: Se poate democra�ie �i cu un despot
luminat... �.a.m.d.
Revenind la mecanismele de control al g�ndirii, trebuie subliniat �i �n acest caz
faptul c�, ac�ion�nd asupra g�ndirii, exploat�nd fenomenul de disonan�� cognitiv�
se poate ob�ine �i controlul asupra comportamentului sau al sentimentelor.
Controlul sentimentelor const� �n manipularea emo�iilor individului �i �n
restr�ngerea c�t mai mult posibil� a spectrului s�u sentimental. Vinov�ia �i frica
sunt dou� instrumente absolut necesare pentru a �ine oamenii sub control.
Manipularea sentimentului de vinov�ie d� cele mai bune rezultate pentru integrarea
individului �n societate, pentru cufundarea lui �n anonimat, dar �i pentru
inducerea supunerii necondi�ionate fa�� de autorit�i.
Vinov�ia poate fi de multe feluri. Astfel vina istoric� este cea prin care se
creeaz� culpabilizarea general�. Pentru ororile nazismului a fost blamat �ntregul
popor german. Pentru aruncarea bombelor de la Hiroshima �i Nagasaki, fiecare
american s-a sim�it vinovat. Pentru a nu se �ncepe procesele criminalilor
comuni�ti s-a insinuat ideea c� to�i membrii de partid ar fi vinova�i de crimele
comise �n lag�rele �i pu�c�riile comuniste. Vina istoric� poate fi indus� at�t de
cuceritorii din afar�, care urm�resc s� ob�in� supunerea necondi�ionat� a
"vinova�ilor" �n numele p�catelor comise de reprezentan�ii acestora, c�t �i de
propriii conduc�tori, care doresc s�-�i justifice unele acte grave �i s� le
prezinte distorsionat �n ochii opiniei publice interne sau interna�ionale. Vina
istoric� se bazeaz� pe inducerea unui sentiment de complicitate �ntre autorit�i �i
cet�enii obi�nui�i, chiar dac� deciziile le iau numai unii, ceilal�i reprezent�nd
doar masa de manevr�. Complicitatea �i vina istoric� prind mult mai repede �n
regimurile totalitare, acolo unde opozi�ia a fost eliminat�, iar liderii
ac�ioneaz� �i vorbesc �n numele �ntregii na�iuni.
Vina incapacit�ii de afirmare a propriei identit�i, exprimat� prin sentimentul de
insatisfac�ie al individului c� nu tr�ie�te la nivelul valorii sale, poate fi de
asemenea exploatat� pentru amplificarea st�rii de nemul�umire p�n� la stadiul de
revolt� ori, �n sens opus, p�n� la acceptarea unei supuneri totale fa�� de
autorit�i, supunere �n schimbul c�reia individului �i este facilitat accesul spre
treptele superioare ale ierarhiei sociale, spre un loc pe care acesta consider� c�
�l merit�.
Vina pentru ac�iuni comise �n trecut este intens utilizat� de artizanii
manipul�rii pentru �antajarea individului. �n acest sens sunt alc�tuite dosare
voluminoase, care pot fi scoase la iveal� ori de c�te ori persoana �n cauz� d�
semne de nesupunere. Puterea extraordinar� a acestui tip de vinov�ie determin� �i
crearea unor noi genuri de "p�cate", tocmai pentru a face dosarele c�t mai
voluminoase. Iar dac� individul a avut o via�� exemplar�, se pot g�si oric�nd
p�rin�i, fra�i, prieteni sau simple cuno�tin�e ale acestuia pentru gre�elile
c�rora s� fie f�cut �i el r�spunz�tor. M�rturisirea p�catelor nu aduce niciodat�
iertarea lor. Cu at�t mai pu�in uitarea. �n sistemele totalitare sau �n sectele
distructive, este generalizat� aplicarea practicii �nt�lnite la societ�ile
democratice doar �n cadrul proceselor penale: Tot ce spui poate fi folosit
�mpotriva ta.
Vina social� const� �n culpabilizarea general� a indivizilor pentru tarele
existente �n societate. Prin inducerea acestei vinov�ii, individul este determinat
s�-�i minimalizeze propriile sale probleme �i incertitudini, s� nu mai dea aten�ie
�ndoielilor la adresa celor care �l conduc. Cum te po�i lega de unele gre�eli
minore ale guvernului, c�nd at�ia oameni mor de foame pe str�zi �i din vina ta?,
sun� doar una dintre �ntreb�rile retorice prin care se propag� vina social�. �n
cadrul unor secte se ajunge la blamarea adep�ilor pentru toate tarele societ�ii,
chiar �i pentru cele ipotetice, precum iminenta declan�are a unui r�zboi nuclear.
Ei sunt f�cu�i r�spunz�tori pentru toate p�catele omenirii. Bine�n�eles, ca s�-�i
spele "gre�elile", trebuie s� cread� nestr�mutat �n liderul lor spiritual, care,
mai devreme sau mai t�rziu, le va aduce iertarea.
Frica este cel�lalt sentiment utilizat pe scar� larg� pentru manipularea
indivizilor, �n special �n sensul men�inerii coeziunii grupului social din care
fac parte. Sentimentul de fric� este indus �i amplificat �n dou� direc�ii
principale, fiecare av�nd la baz� o amenin�are specific�. Astfel, �n primul r�nd,
indivizii sunt avertiza�i permanent asupra pericolului reprezentat de for�ele
ostile din exterior, care ac�ioneaz� continuu pentru a dezmembra �i a distruge
grupul. Aceste for�e pot fi autorit�ile statului �n cazul unor secte extremiste,
"for�ele imperialiste, reac�ionare" �n cazul sistemelor socialiste, slujitorii
Diavolului �n cazul unor grup�ri religioase, grup�rile comuniste �n cazul unor
societ�i cu doctrin� de dreapta, etniile rivale �n cazul �n care se urm�re�te
exacerbarea unor conflicte interetnice, grup�rile teroriste du�mane unei na�iuni,
religii sau unui sistem social �.a.m.d.
Manipularea indivizilor prin inducerea �i amplificarea amenin��rilor venite din
exterior poate ajunge p�n� la subtilit�i extrem de perfide. �n cazurile �n care
"du�manul" nu exist�, el este inventat. Individul trebuie men�inut permanent �ntr-
o stare de fric� pentru a nu avea timp s� g�ndeasc�. �n acela�i timp, existen�a
"du�manului" poate motiva, �n sistemele totalitare, ac�iuni �n for��, s�ngeroase,
care au ca scop final accentuarea st�rii de team� �i nesiguran�� �n r�ndurile
�ntregii popula�ii. Propaganda nazist� s-a bazat �ntr-o mare m�sur� pe
�nvinov�irea evreilor de toate relele societ�ii. Milioane de oameni au fost uci�i
�n numele acestei idei, dar, �n acela�i timp, a fost dezvoltat un imens sistem de
represiune menit s� distrug� orice opozant al regimului, indiferent dac� avea sau
nu vreo leg�tur� cu etnia evreilor. La r�ndul s�u, propaganda comunist� se baza pe
exacerbarea sentimentelor de team� fa�� de "ac�iunile du�m�noase ale cercurilor
imperialiste, reac�ionare". Oricine nu era de acord cu doctrina comunist� putea fi
oric�nd �nvinov�it de leg�turi cu "agenturile str�ine".
Av�nd �n vedere cele spuse mai sus, iese �n eviden�� cea de-a doua cale de
utilizare a terorii �n scopul control�rii totale a individului. Acestuia �i este
indus�, permanent, teama de a nu fi descoperit �i pedepsit de autorit�i,
indiferent dac� vina lui este real� (�n sensul �nc�lc�rii unor reguli arbitrar
impuse de regimul la putere) sau pur �i simplu inventat�. Aceast� perfid�
combina�ie �ntre dezvoltarea unui sentiment de vin� individual� �i frica de a nu
fi descoperit este cu at�t mai eficient� cu c�t regulile sunt mai numeroase, mai
oculte �i, astfel, foarte u�or de �nc�lcat. �ntr-un sistem totalitar dezvoltat
este practic imposibil ca individul s� respecte absolut toate regulile �i legile,
mai ales c� aproape �n fiecare zi sunt inventate altele noi, iar popularizarea lor
este �inut� �n fr�u, "din ra�iuni superioare", astfel �nc�t cet�eanul s� afle de
ele abia dup� ce le-a �nc�lcat �i a devenit, �n acest fel, pasibil de pedeaps�.
Mai mult, de fiecare dat� c�nd apar reglement�ri noi, efectul lor este retroactiv,
pentru a nu da nici o �ans� individului, oric�t de supus �i de atent ar fi el.
De multe ori, pentru a controla eficient emo�iile indivizilor, se utilizeaz�
redefinirea sentimentelor. �n acest mod, ceea ce era motiv de triste�e trebuie s�
devin� prilej de bucurie, ceea ce reprezenta o ru�ine trebuie s� devin� o m�ndrie
�.a.m.d. Fericirea, spre exemplu, este un sentiment spre care aspir� orice fiin��
uman�. �n unele secte, de pild�, liderii spun c� omul poate fi fericit numai
atunci c�nd se simte c�t mai aproape de Dumnezeu. Dar cum Dumnezeu este, �n
viziunea respectivilor lideri, mai tot timpul nefericit �i nemul�umit, ar fi un
adev�rat sacrilegiu ca adep�ii sectei s�-�i manifeste, vreodat�, �n mod deschis,
bucuria. �n consecin��, starea de fericire se atinge printr-o permanent�
nefericire �i suferin��. De multe ori, sectan�ii ajung �n extaz numai dup� ce se
supun unor suplicii �nfrico��toare (flagel�ri, posturi negre, automutil�ri,
crucific�ri etc). Cu c�t durerea este mai atroce, cu at�t ei se simt mai aproape
de divinitate, deci mai ferici�i.
Redefinirea sentimentelor este o tehnic� de baz� �n absolut toate sistemele
totalitare. Copiii sunt crescu�i �i educa�i dup� standarde noi, conform c�rora
tr�darea p�rin�ilor pentru "mentalit�i �nvechite" devine un merit. Mai mult, �n
sistemele comuniste de m�n� forte, au fost numeroase cazuri �n care fiii �i-au
acuzat p�rin�ii �n cadrul unor procese publice �i au cerut condamnarea lor la
moarte. Tinerii au fost prezenta�i ca veritabili eroi, au fost cople�i�i de
onoruri �i li s-a facilitat ascensiunea social�, pentru ca exemplul lor s� fie
urmat de c�t mai mul�i. Treptat s-a creat o nou� mentalitate, �n care dela�iunea a
fost ridicat� la rangul de virtute, de "�ndatorire patriotic�" fundamental� a
oric�rui cet�ean. Mai trist este faptul c� astfel de metode sunt continuate chiar
�i dup� colapsul sistemelor totalitare. �n Rom�nia, spre exemplu, la �ase ani dup�
revolu�ia din decembrie 1989, forul legislativ a adoptat noua lege a secretului de
stat, �n care dela�iunea se men�ine ca o expresie a "fidelit�ii fa�� de �ar�".
Pentru a-�i demonstra aceast� fidelitate, fiecare cet�ean este obligat s�-�i
supravegheze �i s�-�i suspecteze permanent semenii, s� devin� un colaborator
asiduu al serviciilor de informa�ii. Astfel noua lege a secretului de stat nu
numai c� men�ine redefinirea sentimentelor ini�iat� de fostul regim, dar are �i un
al doilea scop extrem de important, acela de a crea o ne�ntrerupt� stare de
suspiciune �n r�ndurile cet�enilor. Astfel este facilitat� dezbinarea, oamenii pot
fi asmu�i�i mult mai u�or unii asupra altora, iar controlul asupra lor este extrem
de eficient, conform principiului de guvernare: Divide et impera!, enun�at de
Machiavelli. De fapt, principiul este preluat de la romani: Divide ut regnes!
(Dezbin� ca s� domne�ti!).
Fericirea, �n majoritatea cazurilor de redefinire a sentimentelor, este redus� la
bucuria individului de a se integra grupului, de a-�i urma �i adula conduc�torul,
de a �ndeplini con�tiincios toate sarcinile ce �i sunt atribuite. �n Coreea de
Nord, copiii, dar �i foarte mul�i oameni maturi atingeau chiar o veritabil� stare
de extaz la vederea "Conduc�torului" Kim Ir Sen. De asemenea, �n multe secte,
fericirea adep�ilor este concretizat� �ntr-o munc� epuizant� �n folosul grupului,
�n cedarea tuturor bunurilor c�tre comunitate, �n respectarea fiec�rui �ndemn
adresat de c�tre lider. Chiar �i atunci c�nd acesta face apel la sacrificiul
suprem, a�a cum a fost cazul �n Guyana, c�nd Jim Jones a determinat sinuciderea �n
grup a peste nou� sute de oameni.
Alte dou� sentimente utilizate intens de artizanii manipul�rii sunt loialitatea �i
devotamentul. Un uria� sistem de propagand� este pus �n mi�care pentrua-l
determina pe individ s�-�i canalizeze sentimentele negative numai c�tre cei din
afara grupului. Nu este admis� nici o critic� la adresa doctrinei sau a liderilor,
ci doar la adresa celor care au concep�ii potrivnice sistemului. De asemenea,
autocritica este �ncurajat� doar �n sensul blam�rii oric�rei tendin�e de
nesupunere fa�� de normele ideologiei respective sau fa�� de �ndemnurile
conduc�torilor. Pentru �ncurajarea sentimentului de cufundare �n anonimat, ce
atrage dup� sine obedien�a necondi�ionat� fa�� de autorit�i, indivizii sunt
�nv�a�i s� nu se mai preocupe de ei �n�i�i, de nevoile �i aspira�iile lor fire�ti,
ci numai de ceea ce este "bun" �i "corect" pentru �ntregul grup. �n acest sens,
sistemul comunist urm�rea continuu inducerea �n con�tiin�a cet�eanului a
principiului: De la fiecare dup� capacit�i, fiec�ruia dup� nevoi. Individul
trebuia s� se g�ndeasc� permanent la faptul c� sunt destui cei cu un standard de
via�� mai sc�zut dec�t el (apare aici �i sentimentul de vin� social�), de aceea nu
trebuia s� se pl�ng�, ci s� depun� eforturi tot mai mari pentru "binele colectiv".
Nu conta c� acest principiu era aplicat numai oamenilor de r�nd, �n timp ce
suprastructura se bucura de privilegii nem�surate. Despre acele privilegii era
interzis s� se vorbeasc�. "Codul eticii �i echit�ii socialiste" anula ierarhia
fireasc� a valorilor �i �i acuza imediat de "egoism" pe cei care doreau s�-�i pun�
�n eviden�� propriile lor capacit�i. Manifestarea unui spirit egalitarist perfect
(�n cazul cet�enilor de r�nd) era dovada suprem� a loialit�ii fa�� de doctrina
comunist�.
O importan�� deosebit� pentru controlul total asupra structurii emo�ionale a
individului o are manipularea relatiilor interpersonale ale acestuia. Liderii
urm�resc direc�ionarea indivizilor spre un anume gen de prietenii, le inoculeaz�
necesitatea evit�rii celor cu concep�ii "incorecte", �i angreneaz� �n activit�i
entuziaste de grup, axate �n special pe �ndeplinirea �ndemnurilor venite de la
conduc�tori. Munca patriotic�, colectarea sticlelor goale, organizarea de brig�zi
artistice, dincolo de scopul lor pur economic sau cultural, creeaz� prietenii �i
simpatii av�nd la baz� tocmai �ndeplinirea unei "sarcini" transmise "de la
Centru". Chiar �i micile abateri de la linia impus� "de sus" sunt tolerate, pentru
a da individului sentimentul de libertate, pentru a-l determina s� se angreneze
sincer �n respectivele activit�i.
Uneori, sentimentele pe care trebuie s� le manifeste permanent un "bun" membru al
grupului social sunt impuse prin directive clare. Acestea au un rol bine
determinat, mai ales atunci c�nd �i vizeaz� pe cei mai tineri membri ai societ�ii,
al c�ror sistem de valori este �n plin� formare. Astfel Statutul �oimilor patriei,
elaborat �n timpul regimului Ceau�escu, impunea �nc� din primele paragrafe: �oimii
patriei trebuie s� fie �ntotdeauna veseli. Oric�t ar p�rea de absurd�, la prima
vedere, o asemenea "sarcin�", trebuie luat �n considerare �ntregul sistem de
educa�ie din vremea respectiv�, sistem prin care primii r�spunz�tori de �nc�lcarea
statutului puteau fi educatorii. Trebuia ca ei s�-i men�in� veseli pe micii
"�oimi", dar, �n acela�i timp, s�-i �nve�e s� respecte �ntocmai legile �i
reglement�rile regimului. �n consecin��, singura solu�ie era aceea de a-i forma pe
copii �n a�a fel �nc�t s� fie veseli �i ferici�i numai atunci c�nd g�ndeau �i se
comportau "corect".
Controlul rela�iilor interpersonale mai are o component� deosebit de important�,
anume controlul relatiilor sexuale. Liderii sistemelor totalitare impun reguli
foarte stricte �n ceea ce prive�te alegerea partenerului de via�� �i num�rul
urma�ilor pe care �i poate avea un cuplu. O aten�ie deosebit� este acordat�
tinerei genera�ii, deoarece aceasta este mult mai u�or de �ndoctrinat. �n timpul
regimului nazist, alegerea unui so� sau a unei so�ii apar�in�nd etniei evreilor
echivala cu trimiterea �ntr-un lag�r de concentrare �i exterminare. �n paralel,
liderii nazi�ti au imaginat �i au pus �n aplicare un program halucinant de
ob�inere a unor noi genera�ii de "arieni", care s� reprezinte viitorul na�iunii
germane. Trupe speciale SS r�peau din teritoriile ocupate copii care corespundeau
"standardelor" �i �i internau �n c�mine speciale unde erau crescu�i doar �n scopul
procre�rii. Pe de alt� parte, multe tinere germane erau selectate, �ntr-o
atmosfer� de extaz ideologic, pentru misiunea "suprem�" de a oferi copii Reich-
ului. Fetele se �mpreunau. �n cadru organizat �i supravegheat, cu solda�i germani,
de asemenea selecta�i riguros, pe care nu �i cuno�teau �i nici nu �i mai �nt�lneau
vreodat�. Dup� na�tere, pruncii erau prelua�i imediat �n c�mine speciale �i
crescu�i �n spiritul doctrinei naziste. Ei nu �i mai vedeau niciodat� p�rin�ii,
iar ace�tia din urm� erau m�ndri c� �i serviser� patria �i F�hrer-ul.
�n Rom�nia regimului comunist, c�s�toriile erau controlate prin mijloace mai
subtile. �n foarte multe cazuri, p�rin�ii se opuneau c�s�toriei copilului cu
cineva provenind dintr-o familie "cu probleme". Ei �tiau c� noul cuplu va avea de
suferit din cauza "petelor" de la dosarele viitoarelor rude apropiate �i de aceea
preferau s� evite asemenea situa�ii. Erau �ndeob�te dorite c�s�toriile cu odrasle
ale suprastructurii comuniste, av�ndu-se �n vedere privilegiile de care se va
bucura, automat, t�n�ra familie. Ap�rea astfel o polarizare invizibil� a societ�ii
�n familii "bune" �i familii "cu probleme".
�n ceea ce prive�te "politica demografic�" a Partidului Comunist Rom�n, situa�ia a
c�p�tat accente dramatice, mai ales �n timpul regimului Ceau�escu. �n dorin�a lui
de a crea "omul nou", Ceau�escu, la fel ca �i Hitler �i ca to�i ceilal�i lideri ai
sistemelor totalitare, a �tiut c� masa de manevr� cea mai docil� va fi constituit�
de t�n�ra genera�ie, crescut� �i educat� "�n spiritul valorilor comunismului", ce
urma s� ia locul celor cu "mentalit�i �nvechite". �n acest sens, un prim pas a
fost f�cut prin interzicerea avorturilor, lucru ce a dus la na�terea unor
genera�ii �ntregi de "ceau�ei". Apoi, pentru a elimina total avorturile ilegale, a
fost ini�iat un sistem draconic de legi �i regulamente, ce a dus la moartea a mii
de femei. Doctorilor le-a fost interzis, sub amenin�area cu ani grei de pu�c�rie,
acordarea oric�rui ajutor pacientelor aflate �n stare grav�, ca urmare a unor
interven�ii empirice, p�n� ce acestea nu-l denun�au pe autorul interven�iei. Chiar
�i atunci c�nd femeile se aflau �n com�, sistemul condi�iona acordarea primului
ajutor de existen�a unui denun�. Mii de familii au r�mas �ndoliate, sute de medici
au ajuns �n pu�c�rii, alte mii de tinere au fost trimise la �nchisoare, deoarece,
chiar dac� f�cuser� m�rturisiri complete, fapta era pedepsit� exemplar, �n semn de
avertisment pentru cei care ar mai fi �ndr�znit s� �ncalce respectivele legi. �n
acela�i timp, pentru �ncurajarea na�terilor, ideologii comunismului au inventat
titlul onorific de "mam� eroin�", acordat femeilor cu mul�i copii.
�ns� condi�iile tot mai mizere de via�� din ultimii ani ai regimului Ceau�escu au
f�cut ca apari�ia unui copil s� devin� o adev�rat� problem� �n foarte multe
familii. De aceea avorturile clandestine au continuat. Pentru a le contracara �i
mai eficient, autorit�ile au impus fiec�rei femei din Rom�nia obligativitatea de a
se supune periodic unui control ginecologic umilitor, ce urm�rea depistarea �i
�nregistrarea unor eventuale sarcini �nc� din primele luni. �n acest mod, via�a
intim� a �ntregii popula�ii a intrat sub o supraveghere foarte strict�. Dup�
revolu�ia din decembrie '89 s-a decretat imediat libertatea avorturilor, �ns�
responsabilii pentru acea politic� soldat� cu mii de victime nu au fost niciodat�
tra�i la r�spundere.
Controlul vie�ii sexuale este practicat �i �n foarte multe secte. �n unele dintre
ele, adep�ilor le este impus un regim de abstinen��. Pentru a putea rezista, ei
trebuie s�-�i g�seasc� o preocupare permanent�, aceasta fiind, cel mai adesea,
desf�urarea unor munci extenuante �n folosul grupului (de fapt, �n foarte multe
cazuri, cel care profit� de roadele muncii adep�ilor este exclusiv conduc�torul
sectei). �n alte grupuri, sectan�ii sunt �ndemna�i spre o via�� sexual� frenetic�,
spre adev�rate orgii �i chiar perversiuni, precum cele practicate �n unele grupuri
satanice. �n ambele cazuri, adep�ii devin tot mai dependen�i de stilul de via�� al
grupului, iar controlul asupra st�rii lor emo�ionale ajunge o arm� redutabil� �n
m�inile conduc�torului sectei.
Dar cea mai puternic� tehnic� utilizat� �n ob�inerea unui control total asupra
sentimentelor individului este inocularea spaimei fa�� de p�r�sirea grupului.
Individul este obi�nuit cu o total� dependen�� fa�� de comunitatea din care face
parte. El trebuie s� se simt� �n siguran�� numai �n cadrul grupului. Permanent i
se spune c�, �n cazul p�r�sirii comunit�ii, va r�m�ne f�r� ap�rare, se va
�mboln�vi, va fi persecutat de cei din afar�, va fi chiar ucis sau se va sinucide.
�n cadrul unor secte, adep�ii ajung s� aib� veritabile reac�ii de panic� numai la
g�ndul plec�rii: transpir�, b�t�ile inimii se accelereaz�, subcon�tientul le
transmite o dorin�� intens� de a respinge respectiva idee. �n societ�ile
totalitare, aparatul de propagand� se preocup� intens de difuzarea unei imagini
c�t mai sumbre a lumii exterioare. Prin mediile oficiale de comunicare �n mas� ori
prin intermediul zvonurilor, lumea exterioar� este �nf�i�at� ca un spa�iu haotic,
populat numai de terori�ti, droga�i, �omeri, criminali, indivizi f�r� scrupule,
care abia a�teapt� s�-i �ngenuncheze �i s�-i exploateze pe nou-veni�i. O captur�
important� pentru propaganda totalitar� sunt cei reveni�i �n �ar�, dup� e�ecurile
�nregistrate �n exterior. Ace�tia sunt mediatiza�i intens, pu�i s�-�i prezinte
nerealiz�rile ca fiind obiective, generate exclusiv de ac�iunile for�elor oculte
din exterior, apoi sunt re�ncadra�i �n societate, chiar cu unele privilegii
efemere, ca exemplu de m�rinimie a sistemului fa�� de "fiii r�t�citori".
�ns� oricum s-ar ac�iona pentru ob�inerea controlului asupra emo�iilor unui
individ, trebuie re�inut faptul c�, o dat� dob�ndit acest control, comportamentul
�i g�ndirea individului se vor conforma noii structuri emo�ionale.
�n concluzie, modific�ndu-se una dintre componentele identit�ii individuale (fie
g�ndire, fie comportament, fie structur� afectiv�), ca urmare a fenomenului de
disonan�� cognitiv�, celelalte dou� se vor adapta corespunz�tor.
�n cele mai multe cazuri �ns�, artizanii manipul�rii ac�ioneaz� �n paralel asupra
tuturor celor trei componente, astfel �nc�t fiecare modificare a uneia dintre ele
s� vin� imediat �n �nt�mpinarea modific�rilor celorlalte dou�. Astfel eficien�a �n
ob�inerea unui control total asupra individului este maxim�...

Sp�larea creierului

�n capitolul precedent am prezentat cele trei mari direc�ii de ac�iune pentru

ob�inerea unui control total asupra individului: remodelarea comportamentului,
restructurarea g�ndirii �i redefinirea structurii emo�ionale. Pentru fiecare
direc�ie �n parte am dat nenum�rate exemple de modific�ri impuse individului.
Strategia impunerii acestor modific�ri, pentru a fi eficient�, pentru ca
schimb�rile s� fie durabile, are ca numitor comun succesiunea a trei etape:
dezghe�area, schimbarea �i re�nghetarea.
Dezghe�area are ca scop distrugerea total� a vechiului element de identitate a
individului (act de comportament, mod de g�ndire, sentiment). Schimbarea este
reprezentat� de inocularea noului element de identitate. Re�nghetarea const� �n
fixarea noii personalit�i a individului, pentru ca ea s� reziste �n timp.
Acest model �n trei trepte a fost studiat, �n linii generale, de Kurt Lewin, �n
anii patruzeci, apoi a fost descris �i sistematizat, dou� decenii mai t�rziu, de
Edgar Schein �i de R.J. Lifton. Ultimii doi �i-au bazat studiile pe analiza
programelor de sp�lare a creierului, utilizate �n China maoist�, la sf�r�itul
anilor cincizeci. Modelul �n trei trepte nu este �ns� aplicabil numai unor tehnici
de felul celor utilizate de comuni�tii chinezi pentru a-i "converti" pe
prizonierii lor americani. El este aplicabil �n toate �mprejur�rile �n care
individul este supus unor constr�ngeri fizice, sociale sau psihice, pentru a i se
crea o nou� identitate.
Dac� nu se iau �n considerare credin�a, valorile, atitudinile, sentimentele sau
actele de comportament ce urmeaz� a fi modificate, modelul �n sine (devenit astfel
neutru din punct de vedere moral) poate explica toate procesele de influen�are �i
de schimbare a personalit�ii individului, at�t cele cu finalitate moral� negativ�,
c�t �i cele ce urm�resc scopuri pozitive, din perspectiva moralit�ii, precum
reeducarea �n penitenciare sau psihoterapia.
Dezghe�area, schimbarea �i re�nghe�area sunt specifice �i proceselor de
�ndoctrinare din sistemele totalitare, �i metodelor de convertire la diverse
religii �i secte religioase, �i sistemelor de reeducare din pu�c�rii, �i
proceselor de recuperare mental� din spitalele de boli nervoase, �i
antrenamentelor din armat�, iar exemplele pot continua. Modelul �n trei trepte
este universal valabil �i, de fapt, singurul cu adev�rat eficient.
Dezghe�area este cea mai important� etap� a procesului, de eficien�a ei depinz�nd
reu�ita aplic�rii �ntregului model. Pentru a preg�ti un individ �n vederea unei
schimb�ri radicale, identitatea acestuia trebuie distrus�. El trebuie s� fie
complet dezorientat. Sistemul s�u propriu de valori, standardele conform c�rora se
raporta la lumea exterioar� �i se �n�elegea pe sine �nsu�i sunt anihilate pentru a
preg�ti terenul schimb�rii ce va urma.
Dezghe�area poate fi aplicat� pe diverse c�i. Prima ar fi deta�area individului
din mediul s�u social �i anihilarea deprinderilor sale zilnice. Lipsa contactelor
interumane obi�nuite �l va priva de posibilitatea unor confirm�ri exterioare ale
manifest�rilor sale, sporindu-i deruta. �n �nchisori, �n spitalele de boli
nervoase, �n a�ez�mintele monahale, �n taberele de instruire �.a.m.d., sistemul de
regulamente interne, obligativitatea purt�rii unor ve�minte specifice, acelea�i
pentru to�i, programul zilnic foarte riguros stabilit creeaz� un cadru cu totul
nou, complet diferit de cel cu care era familiarizat individul. �n acela�i timp,
vechile deprinderi sunt uitate �i se formeaz� noi obi�nuin�e ce vor intra cur�nd
�n reflex. O situa�ie asem�n�toare, de�i mai pu�in evident�, se �nt�lne�te �i �n
institu�iile de �nv��m�nt, mai ales acolo unde func�ioneaz� internatele. Nevoit s�
locuiasc� la c�min sau �n campusurile universitare, t�n�rul se adapteaz� treptat
unui nou mediu social, contactul cu cei de acas� devine dificil, programul de
studiu �i regulamentele interne �i creeaz� noi obi�nuin�e. �n acest mod, procesul
de educa�ie �ncepe pe un "teren defri�at", eliberat, �n mare parte, de influen�a
experien�ei anterioare. La fel se petrece �i �n armat�. Regulamentul strict,
�ncazar-marea, uniformele, lipsa contactelor cu cei de acas� �l dezorienteaz�
complet pe recrut �i �l fac mult mai u�or de instruit, mult mai obedient fa�� de
ordinele superiorilor. Un studiu din 1954, efectuat �n mai multe unit�i militare
din Statele Unite, revela faptul c� rezultatele militarilor erau cu at�t mai bune,
cu c�t unitatea lor se afla mai departe de cas�, iar contactele cu cei apropia�i
erau mai pu�ine.
�n sistemele totalitare, dup� preluarea puterii, �ntregul sistem de legi este
modificat �ntr-un timp foarte scurt, se impun rapid noi deprinderi �i noi forme de
comportament, merg�nd p�n� la purtarea unor haine specifice, utilizarea unor alte
formule de adresare ori respectarea unui nou program zilnic, astfel c�, pe fondul
st�rii generale de anomie, propov�duitorii noii doctrine au o aderen�� sporit� �n
r�ndurile marii mase a cet�enilor.
O variant� mai dur� a acestei prime c�i de dezghe�are este mortificarea eului. Ea
se �nt�lne�te �n special �n unele secte religioase sau �n lag�re. Individului i se
iau definitiv toate bunurile personale, este privat, de multe ori, chiar �i de
unele semne distinctive ale persoanei sale prin obligativitatea tunsului la piele
�i a rasului, prime�te un num�r �n locul numelui, este supus unor munci sau
ritualuri extenuante �i deseori umilitoare, personalitatea �i e complet anulat�.
Devine un "nimeni" cufundat �n anonimatul celor mul�i. Vechea sa identitate este
complet distrus�.
�n unele culte satanice, novicele, pentru a fi rupt complet de vechea
personalitate, este supus unor ritualuri ce implic� desacralizarea �i profanarea
unor simboluri unanim acceptate �n lumea exterioar� (i se impune s� scuipe crucea,
s� jure c� �i va omor� p�rin�ii sau prietenii dac� i se va cere, s� fac� diverse
jertfe animale etc).
O alt� metod� foarte utilizat� pentru distrugerea identit�ii O individului este
privarea acestuia de somn. �n completare se poate veni �i cu o nou� diet� precum
�i cu noi ore de mas�, ce sporesc dezorientarea persoanei. �n unele grupuri se
folose�te regimul alimentar s�rac �n proteine �i bogat �n glucide. De asemenea,
subalimentarea continu� a individului are efecte sensibile �n subminarea
stabilit�ii sale psihice. �n lag�rele de concentrare naziste, metoda era
generalizat�. �n Rom�nia regimului Ceau�escu, �ntreaga popula�ie a ��rii, cu
excep�ia nomenclaturii, suferea de foame. A�a-numitul "program de alimenta�ie
ra�ional�" avea ca scop at�t erodarea rezisten�ei psihice a individului, c�t �i
ocuparea timpului liber al acestuia cu o permanent� alerg�tur� dup� alimente,
pentru a nu avea c�nd s� mai g�ndeasc�. Trebuie remarcat �i faptul c�, dup�
c�derea regimului comunist, ini�iatorul respectivului "program" a ajuns ministru
al s�n�t�ii.
Dezghe�area este realizat� cu maximum de eficien�� �n izolare, atunci c�nd
indivizii nu au posibilitatea �ntre�inerii unor leg�turi cu exteriorul. Sistemele
totalitare interzic cet�enilor lor c�l�toriile �n str�in�tate. �n sectele
extremiste, adep�ii sunt adu�i �ntr-o stare de dependen�� total� fa�� de
a�ez�m�ntul grupului.
Hipnoza este o alt� metod�, foarte puternic�, pentru desf�urarea procesului de
dezghe�are. Extrem de eficiente sunt tehnicile hipnotice bazate pe utilizarea
deliberat� a confuziei pentru inducerea st�rii de trans�. Confuzia rezult� atunci
c�nd individul este supus unui flux de informa�ii contradictorii, comunicate �n
acela�i timp. Spre exemplu, hipnotizatorul spune pe un ton autoritar: Cu c�t vei
�ncerca mai mult s� �n�elegi ceea ce spun, cu at�t te vei dovedi mai incapabil s�
pricepi vreodat�. �n�elegi? De�i, la o analiz� mai atent�, fraza pare a avea sens,
efectul ei imediat asupra subiectului este crearea unui sentiment de disconfort
psihic.
�ns� chiar �i �n absen�a hipnozei, atunci c�nd individul este men�inut mult timp
�ntr-un loc izolat �i supus permanent unor astfel de fluxuri informa�ionale
confuze, el va ajunge s�-�i suprime din reflex g�ndirea logic� �i s� se comporte
asemenea celor afla�i �mpreun� cu el �n izolare. Controlul informa�iei �i
dovede�te astfel �ntreaga putere de manipulare a con�tiin�elor. Individul nu mai
are �ncredere �n sine, ci se adapteaz� din instinct comportamentului de grup.
�n majoritatea sectelor, starea de trans� este atins� prin medita�ii �ndelungate,
�edin�e de confesiune, rug�ciuni, c�ntece �n grup �.a.m.d. �n societ�ile
totalitare, acestea sunt �nlocuite cu �edin�ele comune de �nv��m�nt politic,
sindicat ori partid, cu scrierea unor nenum�rate autobiografii, cu participarea la
spectacole grandioase de venerare a liderilor, cu audierea �i interpretarea
c�ntecelor patriotice etc. Chiar dac� nu cu aceea�i intensitate ca �n cazul
sectelor, starea de disconfort psihic totu�i apare �i, pentru eliminarea ei,
individul se conformeaz� din reflex normelor impuse de autorit�i. Mai mult, o
eventual� �nc�lcare a normelor �i activeaz� profunde sentimente de vinov�ie,
ru�ine �i team� de a nu fi pedepsit. Asem�n�rile reflexelor de comportament ajung
p�n� la identificare. Spre exemplu, a te ridica �n picioare �i a p�r�si biserica
�n timpul unei predici este la fel de inacceptabil ca a te ridica �i a p�r�si sala
�n timpul unei �edin�e de �nv��m�nt politic.
Revenind la metoda propriu-zis� de sp�lare a creierului, aceasta este considerat�
unanim drept forma extrem� de �ndoctrinare politic� �i singura cu adev�rat
eficient�. De�i au urmat c�i diferite, at�t ru�ii, c�t �i chinezii au des�v�r�it-
o. Americanii, prin c�teva programe ultrasecrete ale CIA, au experimentat alt gen
de metode, �n care au utilizat hipnoza, drogurile, �ocurile electrice,
administrarea de diferite substan�e chimice �.a.m.d. Au fost dep�ite orice limite
ale eticii medicale �i profesionale, au fost sacrificate vie�i omene�ti, �ns�
rezultatele nu au confirmat a�tept�rile. Comuni�tii ru�i �i cei chinezi �i-au
p�strat "suprema�ia" �n domeniu, de�i nu au folosit tehnici "exotice" precum
americanii, iar violen�a fizic� a fost aproape inexistent�.
Metoda ruseasc� de sp�lare a creierului �ncepea prin izolarea prizonierului �ntr-o
celul� auster�. G�rzile care �l supravegheau permanent, prin rota�ie, �l supuneau
�ncontinuu la tot felul de umilin�e �i �njosiri, pentru a-i crea senza�ia unei
ruperi totale de lumea exterioar�. �i spuneau c�nd s� stea �n picioare �i c�nd s�
se a�eze, �i indicau �n ce pozi�ie s� doarm� �i �l trezeau c�nd f�cea o mi�care
c�t de mic�, �i interziceau orice stimul exterior (c�r�i, �tiri, conversa�ii).
Dup� patru-cinci s�pt�m�ni, prizonierul claca. Pl�ngea, morm�ia, avea halucina�ii,
se ruga de unul singur. Din acel moment �ncepea interogatoriul. �n fiecare noapte
gardienii �l duceau �ntr-o camer� special� unde �l a�tepta anchetatorul. Acesta nu
�l acuza de nimic, ci se ar�ta convins c� prizonierul �tie foarte bine de ce se
afl� acolo. La r�ndul s�u, prizonierul se str�duia s�-�i demonstreze nevinov�ia
f�r� a �ti de ce era acuzat. Ore �n �ir, nop�i �n �ir, cei doi treceau �n revist�
�ntreaga via�� a prizonierului, �n cele mai mici am�nunte. Apoi o luau de la
cap�t. Anchetatorul depista orice neconcordan�� �i o amplifica, prezent�nd-o ca pe
o dovad� indubitabil� de vinov�ie. De c�te ori prizonierul �ncerca s� se
justifice, anchetatorul izbucnea �n r�s, determin�ndu-l s� caute un alt r�spuns,
c�t mai plauzibil.
Dup� s�pt�m�nile de izolare �i de nesiguran��, prizonierul �ncerca sentimente de
u�urare �i de recuno�tin�� atunci c�nd se �nt�lnea cu anchetatorul, acesta fiind
singura fiin�� cu care putea comunica. Mai mult, ajungea s� se �nvinov�easc�
singur, pentru a face ancheta s� avanseze, pentru a nu mai tr�i �n tensiunea aceea
psihic� insuportabil�. Treptat avea impresia c� munce�te cot la cot cu
anchetatorul pentru rezolvarea c�t mai rapid� a cazului s�u.
Pe m�sur� ce treceau s�pt�m�nile, prizonierul �i l�sa tot mai mult sufletul �n
m�inile anchetatorului, iar acesta, ori de c�te ori ob�inea o nou� m�rturie,
sl�bea presiunea. �i oferea prizonierului o �igar�, st�tea cu el la taclale, �i
spunea c� este un simplu om care trebuie s�-�i fac� meseria. Dac� prizonierul
�nt�rzia s� fac� noi m�rturisiri, str�ngea din nou �urubul, ar�t�ndu-se nemul�umit
c� i-a fost �n�elat� �ncrederea, c� nu s-a colaborat a�a cum ar fi trebuit.
Pe m�sur� ce acuza�iile la adresa lui �ncepeau s� se contureze, prizonierul �i
d�dea seama c� singura cale de a sc�pa de acel calvar era m�rturisirea complet�.
Altfel infernul ar fi continuat la nesf�r�it. �n nou�zeci �i nou� la sut� din
cazuri, ajuns �n aceast� faz�, prizonierul semna tot ce i se punea �n fa��.
�n Uniunea Sovietic� de pe timpul lui Stalin, m�rturisirea complet� marca
sf�r�itul interogatoriului. Dup� ob�inerea ei, prizonierul era �mpu�cat sau trimis
�ntr-un lag�r de munc�. Din acest motiv, termenul de "sp�lare a creierului" este
impropriu folosit �n cazul procedurilor folosite de ru�i asupra prizonierilor.
Izolarea �i interogatoriile constituiau, de fapt, doar prima etap� a metodei, cea
de dezghe�are.
Spre deosebire de ru�i, chinezii au aplicat �ntreaga succesiune a etapelor,
propun�ndu-�i, �nc� de la �nceput, sarcina ambi�ioas� a reeduc�rii prizonierilor.
Pentru ei, ob�inerea m�rturisirilor complete reprezenta abia �nceputul. Pentru a
trece la faza a doua, cea de schimbare, mutau prizonierul �ntr-o celul� mai larg�,
al�turi de al�i de�inu�i. Aici avea loc �ndoctrinarea. Din zori �i p�n� �n noapte,
prizonierul �i studia, �mpreun� cu ceilal�i, pe Marx �i pe Mao, asculta prelegeri
de �nv��m�nt politic �i se autoevalua �n cadrul �edin�elor de autocritic�.
Supraveghetorii nu apreciau individual progresele, ci numai la nivelul �ntregului
grup. Orice ameliorare, c�t de mic�, a condi�iilor de deten�ie, depindea numai de
"progresele" �nregistrate de absolut to�i membrii grupului. Din acest motiv,
fiecare prizonier era foarte atent la comportamentul celorlal�i, atac�ndu-i
violent pe cei care se dovedeau mai rezisten�i la �ndoctrinare. �n cele din urm�,
"rezisten�ii", nemaisuport�nd presiunile exercitate de colegi asupra lor, se
conformau comportamentului de grup. Imediat ei sim�eau cum ceilal�i �i privesc cu
simpatie �i chiar cu recuno�tin��. Se crea astfel reflexul de supunere
necondi�ionat� fa�� de procesul �ndoctrin�rii. Supunerea �l f�cea pe prizonier s�
supravie�uiasc� �n deten�ie, s� se bucure de considera�ia colegilor s�i, s� se
cufunde �n anonimat pentru a-�i reduce zbuciumul interior. Noul comportament
atr�gea dup� sine, din cauza fenomenului de disonan�� cognitiv�, remodelarea
sim��-mintelor �i, �n cele din urm�, a g�ndirii. �n timp, prizonierul ajungea s�
cread� c� numai credin�a �n noua doctrin� �i putea aduce stima celor din jur. El
avea "revela�ia" c� ideologia comunist� reprezint� "adev�rul absolut", c� doar lui
trebuia s�-�i dedice via�a.
Av�nd �n vedere acest proces de "sp�lare a creierului", utilizat de chinezi asupra
prizonierilor de r�zboi occidentali, se poate �n�elege mult mai u�or cea de-a doua
etap� a modelului de creare a unei noi identit�i �i anume schimbarea...

Schimbarea const� �n a impune individului un nou mod de a se comporta, de a sim�i

�i de a g�ndi. Astfel se umple vidul creat de �tergerea vechii sale identit�i �i i
se creeaz� noua identitate. �n acest sens, a�a cum am v�zut ceva mai �nainte,
procesul de �ndoctrinare const� at�t �n tehnici evidente, conven�ionale (ore de
�nv��m�nt politic, lecturi, ritualuri specifice), c�t �i �n metode subtile,
neconven�ionale (includerea �ntr-un grup �i supunerea la presiunile exercitate de
acesta, crearea reflexelor de g�ndire �.a.m.d.). Multe dintre tehnicile folosite
�n perioada anterioar�, cea a dezghe��rii, sunt utilizate, �n continuare, �i �n
aceast� a doua etap�.
Metoda chinez� a demonstrat c� cea mai puternic� surs� de influen��, �n cadrul
unui grup izolat, este reprezentat� de dorin�a noilor prizonieri de a deveni
asemenea veteranilor. Veteranii sunt percepu�i ca modele de comportament �i fel de
a g�ndi, ca exemple de adaptare �i supravie�uire, ca indivizi care au sc�pat de
povara acuza�iilor �i se afl� spre finalul unui extenuant proces de reformare a
personalit�ii. Novicele, disperat, confuz, aflat la limita rezisten�ei tinde s�
urmeze din instinct experien�a veteranilor pentru a supravie�ui.
Trebuie remarcat faptul c� remodelarea novicilor prin aceast� metod� se face numai
c�nd ace�tia sunt convin�i de sinceritatea veteranilor. Dac� exist� un dubiu c�t
de mic c� veteranii s-ar afla �n slujba autorit�ilor, c� sunt informatori sau
agen�i ai Puterii, tehnica nu mai d� rezultate. Novicii se izoleaz� �n ei �n�i�i,
refuz� contactele cu ceilal�i membri ai grupului, resping orice cooperare. Din
acest motiv, metoda chinez� nu presupune, �n mod special, contacte cu vreun
prizonier anume, nu se bazeaz� pe infiltrarea de informatori sau agen�i de
influen�� suplimentari. Grupul este tratat �n ansamblul s�u, iar constr�ngerile
sau recompensele se aplic� tuturor. Orice contact cu vreun veteran ar trezi
suspiciune �i ar compromite procesul de �ndoctrinare. Este suficient ca veteranii
s�-�i joace rolul lor de indivizi afla�i la grani�a dintre via�a �n penitenciar �i
libertate. Novicii au �ncredere �n ei pentru c� �i simt asemenea lor. �n acela�i
timp tind s� le urmeze comportamentul pentru c� veteranii reprezint� un model de
supravie�uire.
Acela�i lucru se constat�, de pild�, �n practica judiciar�. Membrii bandelor
criminale rezist� de obicei cu �nver�unare interogatoriilor extenuante �i
presiunilor de tot felul venite din partea anchetatorilor. �ns� atunci c�nd un
membru marcant al bandei este determinat s� coopereze cu anchetatorii, exemplul
s�u, �n marea majoritate a cazurilor, �i determin� �i pe ceilal�i delincven�i s�
fac� m�rturisiri complete.
Aceea�i metod� este utilizat� �i �n anumite penitenciare, �n vederea reeduc�rii
de�inu�ilor. Eforturile autorit�ilor se concentreaz� asupra celui care este privit
ca lider de c�tre ceilal�i pu�c�ria�i. Atunci c�nd acesta este determinat s�
coopereze, influen�a lui asupra grupului poate fi determinant� �n procesul de
reeducare. Metoda implic� totu�i riscuri serioase. Dac� leg�tura liderului de grup
cu autorit�ile este descoperit� mult prea devreme de c�tre ceilal�i de�inu�i,
acesta poate s� cad� �n dizgra�ia grupului, s� fie catalogat drept "gu��",
"ciripitor" �.a.m.d. Astfel �ntreaga strategie d� gre�, iar susceptibilitatea
de�inu�ilor cre�te, f�c�ndu-i mult mai greu de reeducat prin repetarea acestei
tehnici sau chiar prin aplicarea altora.
�n spitalele de boli nervoase este cunoscut faptul c�, pentru recuperarea
pacien�ilor, cea mai mare influen�� asupra acestora o au gardienii, infirmierele
sau ceilal�i pacien�i. Medicii psihiatri ob�in, de obicei, mai pu�ine succese
dec�t personalul auxiliar, tocmai pentru c� rezisten�a intern� a pacien�ilor se
amplific� instinctiv �n prezen�a unui cadru medical cu autoritate. �n unele
spitale, psihiatrii, pentru a ob�ine rezultate pozitive, se men�in �n umbr�,
coordoneaz� comportamentul infirmierelor �i al gardienilor, supravegheaz� discret
adun�rile "libere" ale bolnavilor.
O metod� deosebit de eficient�, dar, �ntr-un fel, �i riscant�, este cea a
"fratelui mai mare". Foarte multe companii au renun�at la metoda tutel�rii noilor
angaja�i de c�tre persoane aflate spre v�rful ierarhiei. Nou-veni�ii sunt
�ncredin�a�i celor afla�i pe aceea�i treapt� cu ei, dar vechi �n meserie, sau
celor de pe treapta imediat superioar�. Ace�tia au mult mai mult� influen��,
astfel se creeaz� �i rela�ii interpersonale mult mai stabile, care, �n final, �i
fac pe nou-veni�i s� devin� loiali firmei. Riscul const� �n faptul c� unii dintre
"fra�ii mai mari" pot avea propriile lor frustr�ri, pe care le inoculeaz�
novicilor, determin�ndu-i s� devin� reticen�i sau chiar ostili fa�� de cei din
fruntea ierarhiei. �n alte cazuri, "fra�ii mai mari" pot manifesta o loialitate
ostentativ� fa�� de companie, efectul fiind crearea aceluia�i sentiment de
reticen��.
�n sectele extremiste, schimbarea are loc �n cadrul unor ritualuri extenuante,
monotone, repetate la nesf�r�it, �n grup. Uneori predicile pe care sunt nevoi�i s�
le asculte noii adep�i sunt sofisticate, aproape neinteligibile, �ns� mesajul
general este �ntotdeauna acela�i: lumea exterioar� este rea, de aceea unica
speran�� o reprezint� apartenen�a la sect� �i respectarea �ntocmai a �nv��turilor
liderului. "Iluminarea spiritual� este imposibil� pentru cei din exterior,
deoarece ei nu cunosc �adev�rul�." Iar "adev�rul" poate fi �n�eles numai printr-o
supunere oarb� fa�� de �ndemnurile conduc�torului. "Vechile concepte" trebuie
abandonate pentru a elimina "r�ul", g�ndirea ra�ional� este potrivnic� progresului
spiritual, �n consecin�� numai credin�a f�r� limite poate salva sufletul �i
trupul. Recru�ilor li se inoculeaz� un nou comportament, un nou mod de g�ndire,
noi sim��minte �n mod gradat. Ei sunt considera�i asemenea unor nou-n�scu�i din
punct de vedere spiritual. �n momentul �n care se observ� o prea mare rezisten��
din partea vreunuia, procesul este �ncetinit �i, cel mai adesea, respectivul este
�ncredin�at unui sectant experimentat care s�-i continue �ndoctrinarea.
�ntotdeauna, puterea de influen�� a partenerilor de grup are mai mari �anse de
reu�it� dec�t presiunea din partea celor situa�i �n fruntea ierarhiei.
De multe ori, �edin�ele de �ndoctrinare pot deveni obsedante, confuze, dar tocmai
asta se dore�te. Noul adept este adus �ntr-un gen de trans� hipnotic�, �n care
g�ndirea logic� este anihilat�, m�rind astfel �ansele de reu�it� ale procesului
cre�rii unei noi identit�i. �n plus, dac� novicii adorm �n timpul unor ritualuri
obositoare, sentimentul de vinov�ie pe care �l �ncearc� instinctiv poate fi
exploatat la maximum, pentru a-i face s� se str�duiasc� �i mai mult �n atingerea
"ilumin�rii spirituale" pe calea indicat� de liderul sectei.
O alt� tehnic� de schimbare este "experien�a spiritual�". Cele mai bine p�strate
secrete ale recrutului sunt colectate treptat, eventual prin intermediul noilor
s�i prieteni din cadrul sectei, �i transmise liderului pentru a fi folosite mai
t�rziu, �n revelarea unei a�a-zise "experien�e spirituale". Spre exemplu, noul
adept a avut o prieten� care s-a sinucis. Informa�ia este pasat� conduc�torului,
care, la momentul potrivit, �n cadrul unor ritualuri specifice, o face cunoscut�.
Recrutul, �tiind c� nu divulgase nim�nui secretul sau fiind convins c� cel c�ruia
i-l �mp�rt�ise nu �i putea tr�da �ncrederea, ajunge la concluzia c� liderul i-a
citit g�ndurile sau a comunicat cu divinitatea. �n consecin�� el ajunge s�-�i
cear� iertare pentru insuficienta preocupare de a deveni un "bun" membru al
sectei, iar �ncrederea lui �n lider devine de nezdruncinat. �n acela�i timp, prin
astfel de trucuri, conduc�torul sectei cap�t� o aur� cvasidivin�. �i cum lipsa de
credin�� �n divinitate este cel mai mare p�cat al unui sectant, dar �i originea
tuturor relelor din lume, noua identitate a adep�ilor va fi lipsit� total de
atributul g�ndirii logice. �n consecin��, dependen�a adep�ilor de sect� �i de
liderul acesteia va fi total�.
Din nou, studiile de psihologie social� axate pe analiza tehnicilor de manipulare
din cadrul sectelor arat� c� totu�i cea mai puternic� presiune de influen�are a
noilor membri vine din partea semenilor lor deja �ndoctrina�i. Ace�tia din urm�
sunt absolut convin�i c� �tiu exact ce le lipse�te nou-veni�ilor �i �i
"prelucreaz�" �n consecin��. Veteranii au senza�ia c� ei sunt singurii vinova�i �n
caz c� recrutul nu e destul de maleabil, de aceea �i m�resc eforturile �i
presiunea p�n� c�nd ob�in rezultatul dorit.
Pentru accelerarea procesului de creare a unei noi identit�i, membrii grupului
sunt �mp�r�i�i �n subgrupuri, astfel �nc�t recru�ii s� se afle permanent �n
preajma �i sub influen�a unor veterani de care s� se lege �i suflete�te.
Dar schimbarea nu implic� doar inocularea unui sentiment de supunere
necondi�ionat� fa�� de liderul sectei sau inocularea unor precepte religioase cu
totul noi. Pentru a fi de durat�, se urm�re�te crearea unei veritabile "mitologii"
a grupului. Adep�ii ajung, treptat, s�-�i m�rturiseasc� �ntre ei "vechile p�cate",
s� r�sp�ndeasc� pove�tile de succes ale sectei sau istorisirile cu aur� mistic�
av�ndu-l �n centru pe lider, s� perceap� noua via�� din cadrul grupului ca fiind
singura posibil� pentru ei. Se na�te astfel un sim� al comunit�ii, iar dependen�a
sectan�ilor de grup este definitiv�. Amenin�a�i cu p�r�sirea sectei sau cu
dezintegrarea acesteia, ei vor alege sinuciderea, a�a cum s-a �nt�mplat �n Guyana.
Trebuie ad�ugat� �i observa�ia c�, pentru reu�ita schimb�rii, o importan�� aparte
o are mediul (fizic, dac� putem s�-i spunem a�a) �n care se afl� recrutul. Dup�
cum s-a v�zut, izolarea este absolut necesar�. Cele mai eficiente procese de
schimbare au loc �n �nchisori, spitale, internate, caz�rmi etc. Liderii sectelor
extremiste �i duc �ntotdeauna adep�ii �n locuri izolate, departe de lumea
�nconjur�toare, unde orice contact cu exteriorul este anihilat. A�ezarea sectei
este ridicat� din temelii, �ntr-un loc virgin, la fel cum noua identitate a
adeptului este reconstruit� total, pe spa�iul liber ob�inut prin distrugerea
vechii personalit�i.
Av�nd �n vedere tehnicile de schimbare a identit�ii �n sectele religioase sau �n
diferite institu�ii, se pot face �i alte numeroase paralele cu manipularea din
sistemele sociale totalitare. Ideologia comunist�, spre exemplu, urm�rea formarea
"omului nou". Procesul de schimbare includea izolarea �ntre grani�ele ��rii,
distrugerea a tot ceea ce amintea de trecut, reinventarea istoriei, exacerbarea
cultului personalit�ii, deposedarea cet�eanului de tot ceea ce i-ar fi oferit un
anume grad de intimitate �i cufundarea lui �n anonimatul unei mase de manevr�
uniforme, includerea lui �n tot felul de grupuri de �ndoctrinare �nc� de la cea
mai fraged� v�rst� �.a.m.d.
E�ecul sistemelor totalitare, mai ales al celor de sorginte comunist�, s-a
datorat, �ntr-o anume m�sur�, �i num�rului foarte mare de indivizi a c�ror
mentalitate trebuia schimbat�. Procesul are �anse de reu�it� cu at�t mai mari, cu
c�t grupul este mai restr�ns. �i totu�i nu aceasta este cauza principal� a
e�ecului, ci supralicitarea. �ntr-un capitol anterior spuneam c� una dintre cele
mai recente concluzii ale cercet�torilor �n psihologie social� este aceea c�
presiunea manipulatorului asupra individului nu trebuie s� dep�easc� un anume
prag. Dep�irea pragului echivaleaz� cu declan�area unui intens sentiment de
frustrare. Acesta va fi p�strat �n interiorul individului, va fi ascuns de frica
de represalii, �ns�, mai devreme sau mai t�rziu, va izbucni cu efecte
incontrolabile.
Pentru reu�ita total� a manipul�rii, individul trebuie s� r�m�n� cu iluzia c� el a
ales schimbarea, nu c� i-ar fi fost impus�. Nu trebuie s� uit�m c�t de preocupat
era Goebbels ca programele lui de propagand� s� nu dep�easc� limita peste care
popula�ia ar fi fost plictisit� �i ar fi �nchis butonul radioului. Spre deosebire
de el, activi�tii lui Ceau�escu au exagerat enorm manifest�rile de venerare a
"c�rmaciului", iar efectul a fost exact invers celui preconizat.
Se cuvine aici o digresiune cu privire la diferen�a fundamental� dintre
socialismul de sorginte moscovit� �i socialismul democratic. Pentru cei care au
tr�it (�i au suferit) �ntr-un sistem socialist totalitar, pare de-a dreptul bizar�
aderen�a pe care o au ideile socialiste �n democra�iile veritabile, �i chiar �n
r�ndurile unei mari p�r�i a intelectualit�ii occidentale. Aceast� percep�ie are la
baz� confuzia inten�ionat� pe care propaganda comunist� a creat-o printr-un vast
sistem de dezinformare �i manipulare a opiniei publice interne �i interna�ionale.
S-a �ncercat inocularea ideii c� socialismul este acela�i, indiferent de c�ile
prin care este promovat. Mai mult, chiar �i ast�zi, c�nd sistemele totalitare s-au
pr�bu�it, nostalgicii comuni�ti, �n inten�ia de a convinge cet�enii c� doctrina �n
numele c�reia au militat era "corect�", iau Suedia ca exemplu de �ar� �n care
principiile socialiste (�n special �n ceea ce prive�te redistribuirea venitului)
au avut c�tig de cauz�. Or, tocmai aici se afl� deosebirea esen�ial�.
�n democra�iile autentice, cet�eanul este liber s� opteze pentru socialism, la fel
ca pentru orice alt� ideologie. De asemenea, el este liber s� renun�e la
respectiva doctrin� atunci c�nd nu mai este convins de eficien�a ei. �n sistemele
socialiste totalitare, cet�eanul este for�at s� se supun� preceptelor ideologice
impuse "de la Centru", f�r� a avea nici o alt� variant�. Mai mult, nesupunerea
echivaleaz� cu pedepse adesea insuportabile. Standardul �nalt de via�� atins �n
Suedia se datoreaz� tocmai sistemului democratic de acolo. Dezastrul din ��rile
est-europene a fost provocat tocmai de sistemul totalitar. Aderen�a pe care o au
principiile socialiste �n democra�iile autentice se datoreaz� faptului c� adep�ii
lor cred sincer �n ele. Pr�bu�irea "lag�rului socialist" a fost posibil� pentru c�
oamenii nu au mai crezut �n ideologia socialist�, poate �i pentru c� au fost
for�a�i s-o fac� decenii �n �ir.
Trebuie remarcat faptul c� succesele regimurilor socialiste s-au �nregistrat �n
prima perioad� a acestora, atunci c�nd oamenii �nc� tr�iau cu iluzia c�
socialismul este op�iunea lor fireasc�. �n acea vreme, era absolut real
entuziasmul celor care, spre exemplu, �n Rom�nia, au construit, prin munc�
voluntar�, liniile ferate Bumbe�ti-Livezeni, Salva-Vi�eu sau alte numeroase
obiective. Pentru c� acei oameni, atunci, credeau sincer �n "zorii unei ere noi".
Dar pe m�sur� ce regimul a devenit tot mai ap�s�tor, iar nivelul de trai tot mai
sc�zut, ei au �ncetat s� mai cread�. Astfel, c�teva decenii mai t�rziu, regimurile
socialiste s-au pr�bu�it din interior, tocmai pentru c� marea majoritate a
popula�iei sim�ea nevoia unei alternative.
�i totu�i, poate c� o anume confuzie persist�. Sunt tot mai mul�i cei care sus�in
c� principiile socialiste conteaz� la urma urmei, nu c�ile prin care au fost
promovate acestea, iar dac� s-au �nregistrat e�ecuri, a fost din cauza unor
conduc�tori incapabili, nu a sistemului �n sine. Argumenta�ia poate p�rea logic�,
dar ea eludeaz� complexitatea fenomenului.
Sistemul socialist de sorginte moscovit� punea doctrina pe primul plan. Omul
trebuia s� se supun� acesteia f�r� cr�cnire. Situa�ia �n ��rile occidentale este
total diferit�, pentru c�, acolo, ideologia socialist� este doar o parte a unui
sistem democratic, �n care omul se afl� pe primul plan, iar sistemul trebuie s� se
adapteze pentru a pune �n valoare personalitatea �i calit�ile fiec�rui cet�ean,
indiferent de op�iunea lui politic�.
�n ��rile est-europene, nivelul de trai tot mai sc�zut era motivat de oficialit�i
prin necesitatea existen�ei unor "genera�ii de sacrificiu" care s� fac� posibil
acel "viitor luminos", tot mai �ndep�rtat. Oamenii nu tr�iau �n prezent, ci doar
sufereau, singura lor speran�� fiind ca urma�ii se vor bucura, poate, de via��. �n
democra�iile veritabile, oamenii tr�iesc �n prezent, se bucur� de via�� �i se
�ngrijesc �n mod normal de genera�iile viitoare.
�n esen��, deosebirea dintre socialismul de sorginte moscovit� �i cel democratic
este deosebirea dintre totalitarism �i democra�ie. Principiile socialiste
ajunseser�, �n Est, doar �nveli�ul doctrinar menit s� instituie un regim
autoritar, �n care nu era admis� nesupunerea, mai ales fa�� de conduc�tor. De
aceea �i metodele de instaurare �i de men�inere a unui astfel de sistem erau
foarte asem�n�toare cu cele utilizate �n alte regimuri totalitare (de exemplu, �n
cel nazist). Ideologia, principiile "�n�l��toare" �n numele c�rora guvernau
liderii comuni�ti ajunseser� simple idei abstracte, menite s� justifice
represiunea. Ceea ce �i interesa pe conduc�tori era doar men�inerea unei puteri
absolute asupra oamenilor, �n numele c�reia s�-�i aroge privilegii nem�surate. Ei
erau primii care �nc�lcau principiile pe care le propov�duiau. De aceea sistemele
socialiste totalitare ajunseser� s� nu mai aib� nimic comun cu socialismul
autentic. Ele erau pur �i simplu sisteme totalitare, perfect asem�n�toare celor
pornite de la o doctrin� de dreapta, spre exemplu. �ntotdeauna, extremele se
ating. Acesta este �i motivul pentru care curentul socialist din societ�ile
democratice, concretizat �i �n Interna�ionala socialist�, refuz� s� se asocieze cu
partide socialiste de sorginte moscovit� sau asem�n�toare lor. Pentru c� astfel de
partide nu urm�resc promovarea doctrinei socialiste (a�a cum declar�), ci sunt
doar instrumentele prin care se �ncearc� promovarea unui sistem totalitar.
Socialismul a fost, este �i va r�m�ne o ideologie cu o mare putere de fascina�ie
asupra oamenilor. �ns� promovarea principiilor sale este posibil� numai �n cadrul
unui sistem democratic. Doar �ntr-un asemenea sistem, �n care oamenii sunt liberi
s� aleag�, aderen�a sincer� la doctrina socialist� are �anse de reu�it�. �n plus,
orice abatere de la principii este imediat sanc�ionat� de celelalte partide, iar
pericolul alunec�rii spre totalitarism (�i spre toate consecin�ele nefaste ale
acestuia) este cu at�t mai mic, cu c�t sistemul democratic este mai puternic.
�n fond, �n democra�iile avansate spre care se tinde, mai ales �n cele
participative, confrunt�rile ideologice pierd foarte mult din intensitate.
Cet�eanul nu mai este interesat de doctrina �n sine, ci de ceea ce �i ofer�
promotorii ei �n sensul bun�st�rii personale imediate. �ncr�ncen�rile,
zv�rcolirile, confrunt�rile violente au loc doar acolo unde sistemul democratic
este abia �n formare. Variantele hibride, precum "democra�ia cu un despot
luminat", au avut uneori efecte benefice doar �n democra�iile fragile, pe o
perioad� limitat�. Prelungirea unei astfel de perioade duce inevitabil la
alunecarea spre totalitarism, �n momentul �n care "despo�ii" �ncep s� prind�
gustul puterii nelimitate.

Re�nghe�area este cea de-a treia �i ultima etap� a procesului de creare a unei noi
identit�i. Dup� ce i-a fost distrus� vechea personalitate �i a fost supus
�ndoctrin�rii, individului i se cimenteaz� noua identitate, pentru a nu exista
posibilitatea s� revin� la vechile obiceiuri, sentimente sau mod de g�ndire, o
dat� ie�it de sub presiunea manipulatorilor s�i. O mare parte dintre tehnicile
descrise la primele dou� etape sunt folosite �n continuare.
Neglijarea re�nghe��rii poate duce la e�ecul �ntregului proces. Statisticile arat�
c�, �n ciuda programelor de reeducare din unele penitenciare, foarte mul�i
de�inu�i, o dat� elibera�i, recidiveaz�. Din prima zi de libertate, ei se �ntorc
la vechii prieteni, �n mediul social cu care sunt obi�nui�i �i �i reiau
�ndeletnicirile ilegale. Un lucru asem�n�tor se �nt�mpl� cu fo�tii pacien�i ai
spitalelor de boli nervoase, o dat� reveni�i la situa�ia familial� sau social� ce
le-a produs c�derea psihic�. �i �n cazul acestora, lipsa unui suport social
ulterior z�d�rnice�te programele de resocializare c�rora le-au fost supu�i �n
perioada intern�rii.
�n domeniul educa�iei, se �tie deja c� "repeti�ia este mama �nv��turii". �ns�
principiul nu se aplic� numai acumul�rii de cuno�tin�e. Sistemul educa�ional, dup�
cum am spus deja, are �i menirea de a crea elevului anumite deprinderi, un sistem
de g�ndire specific, o scar� de valori prin prisma c�reia acesta va evalua ceea ce
�i ofer� societatea, noii prieteni �i colegi de munc� etc. Integrarea proasp�tului
absolvent �ntr-un mediu total diferit de cel cu care fusese obi�nuit �n timpul
studiilor poate anihila efectul perioadei de educa�ie, cu consecin�e adesea
negative.
De asemenea membrii unor secte religioase, atunci c�nd le p�r�sesc, revin treptat
la vechile deprinderi, sub presiunea noului mediu social.
Pentru ca procesul de creare a noii identit�i s� nu se termine cu un e�ec,
perioada de re�nghe�are este riguros urm�rit�. Individului i se impune, �n primul
r�nd, s�-�i blameze trecutul, s�-�i fac� autocritica, s� se confeseze
�ndrum�torilor sau parte-nerilor s�i. El trebuie s� se simt� permanent vinovat de
faptele, g�ndurile �i sentimentele pe care le-a �ncercat �naintea schimb�rii. �n
lag�rele de reeducare sau �n cultele extremiste, individul este obligat s�-�i
neglijeze aptitudinile specifice, s�-�i renege familia �i fo�tii prieteni sau
colegi, s�-�i reprime dorin�ele fire�ti sau interesele personale �i s� se preocupe
doar de ceea ce i se spune c� este "permis", "corect" ori "�n�l��tor". De cele mai
multe ori, ca �i �n etapele precedente, novicele este dat spre tutelare unui
veteran. Astfel, se ating dou� obiective. Novicele va avea permanent un model de
comportament la care s� se raporteze �i spre care s� tind�, iar veteranul �i va
g�si confirmarea credin�ei sale �n respectul pe care i-l va ar�ta �nv��celul.
Noua pereche sau, dup� caz, noul grup va forma �n acest fel o "familie adev�rat�".
Celelalte leg�turi de s�nge vor fi privite doar ca o demodat� familie "biologic�",
neav�nd nimic comun cu spiritul. Jim Jones, liderul sectei Templul poporului, ai
c�rei membri au comis acea halucinant� sinucidere colectiv� �n Guyana, le-a impus
adep�ilor s�i s� i se adreseze cu formula de "tat�". Comuni�tii ru�i �l denumeau
pe Stalin "tutucul".
Pentru a impulsiona cimentarea noii identit�i, individului i se d�, uneori, un nou
nume, i se impun un nou stil de �mbr�c�minte, o nou� tunsoare, noi formule de
adresare, un nou limbaj, toate acestea specifice grupului �i neav�nd nici o
leg�tur� cu perioada anterioar� din via�a lui. �n sistemele totalitare, am
discutat deja, se ajunge p�n� la impunerea unui nou tip de locuin��, a unui nou
sistem educa�ional, a unui nou regim alimentar �.a.m.d.
�n scopul ruperii tuturor leg�turilor tradi�ionale ale individului, acesta este
for�at s� locuiasc� �ntr-un mediu cu totul nou �i c�t mai lipsit de intimitate.
Liderii marilor sisteme totalitare au ini�iat deport�rile �n mas�. �ntregi grupuri
etnice au fost determinate, prin for�� �n marea majoritate a cazurilor, s�-�i
p�r�seasc� teritoriile natale �i s� se stabileasc� la sute �i mii de kilometri
distan��, �n locurile de ba�tin� ale altor popoare. Conflictele s�ngeroase
interetnice, �nregistrate mai ales �n ultimii ani �n numeroase zone ale globului
(�n fosta Uniune Sovietic�, �n fosta Iugoslavie etc.) sunt urmarea nefast� a unor
astfel de ac�iuni, desf�urate cu decenii �n urm�. Mutarea �ntr-un mediu total nou
face mult mai facil� subordonarea indivizilor fa�� de autorit�i. Lipsi�i de
suportul social �i moral cu care erau obi�nui�i, oamenii se vor supune noilor
conduc�tori, ca urmare a unui elementar instinct de conservare.
O alt� metod� eficient� de re�nghe�are este transformarea adeptului �n
propov�duitor. Repet�nd mereu acelea�i idei, �n eforturile de a cuceri noi adep�i,
individul va ajunge s� cread� nestr�mutat �n ele, chiar �i dup� ie�irea de sub
influen�a direct� a manipulatorilor. �n acest fel, victima va deveni la r�ndul s�u
manipulator, iar sistemul distructiv se va perpetua la nesf�r�it.

Atunci c�nd acest model �n trei trepte, universal valabil, este aplicat �n mod
riguros, el poate avea efecte tragice asupra individului, dac� acesta ajunge �n
situa�ii sociale cu totul noi, incompatibile cu identitatea ce i-a fost impus� de
artizanii manipul�rii.
�n cazul adep�ilor lui Jim Jones, ace�tia au ales sinuciderea colectiv� atunci
c�nd au fost amenin�a�i cu re�ntoarcerea la via�a din afara sectei.
O situa�ie dramatic� se �nt�lne�te �i �n cazul unor veterani de r�zboi. "Sindromul
Vietnam", spre exemplu, a fost cauzat tocmai de hiatusul dintre perioada "cazon�"
a individului, perioad� �n care acestuia i s-a inoculat o nou� identitate, cea de
r�zboinic �n ap�rarea unei cauze juste, �i mediul social �n care el a revenit.
Aflat din nou �n mijlocul celor apropia�i, veteranul nu a mai beneficiat de
suportul social avut �n cadrul armatei. Dimpotriv�, el a v�zut c� majoritatea
celor din jur calific� faptele sale de vitejie drept crime murdare, c� �ntregul
r�zboi era considerat inutil �i d�un�tor pentru na�iune. �n lipsa unor programe
riguroase de readaptare la noile realit�i sociale, efectele fenomenului de
disonan�� cognitiv� au fost devastatoare pentru majoritatea fo�tilor combatan�i.
Unii nu au mai putut suporta �i s-au sinucis, iar mul�i al�ii au r�mas s� tr�iasc�
la periferia societ�ii, cel mai adesea �n izolare sau c�ut�nd compania fo�tilor
camarazi de arme pentru a da fr�u liber nostalgiei dup� vremurile de r�zboi.
O situa�ie asem�n�toare s-a �nregistrat dup� c�derea regimurilor totalitare. Unii
dintre acei lideri nazi�ti care au crezut sincer �n Hitler s-au sinucis imediat
dup� moartea acestuia. Goebbels, de comun acord cu so�ia sa, �i-a otr�vit cei �ase
copii, a asistat la sinuciderea consoartei, apoi �i-a pus �i el cap�t zilelor.
�n ��rile foste comuniste, cele mai mari probleme de readaptare le au fo�tii
activi�ti �i propagandi�ti de partid. �n perioada ce a urmat execut�rii lui
Ceau�escu, unii dintre colaboratorii lui fideli s-au sinucis, iar al�ii au ajuns
�n st�ri de depresie accentuat�. Mul�i �ns�, chiar foarte mul�i, au intrat �n
scena politic� �i continu� promovarea aceleia�i ideologii, sub o form� sau alta,
sub sigla unui partid sau a altuia. Pentru ei, renun�area la vechea doctrin�, pe
care au propov�duit-o decenii �n �ir, ar echivala cu sinuciderea moral� sau chiar
fizic�. Fenomenul disonan�ei cognitive este at�t de puternic �n cazul lor, �nc�t
nu mai pot fi recupera�i pentru societate, mai ales �n lipsa oric�rui program de
reeducare �i reintegrare social�. Din p�cate, dup� pr�bu�irea regimului ceau�ist,
ei au ajuns s� conduc� Rom�nia, �n numele unor principii democratice fa�� de care
li s-a inoculat, decenii la r�nd, o repulsie instinctiv�.
Imediat dup� revolu�ie, un analist politic provenit din vechea nomenclatur� lansa
ideea c� rom�nilor le vor fi necesare cel pu�in dou� decenii pentru a-si schimba
mentalitatea. Experien�a primilor �ase ani de dup� revolu�ie a dovedit c� tocmai
cet�enii de r�nd au fost primii care au acceptat noul sistem democratic �i
regulile economiei de pia��. Cei de la �ar�, unde tradi�iile �i leg�turile
interumane au fost mai pu�in alterate, s-au adaptat rapid, de �ndat� ce le-a fost
redat dreptul de proprietate. Ceva mai greu a reac�ionat clasa muncitoare,
alc�tuit� �n mare parte din oameni care �i-au rupt leg�turile sociale �i s-au
mutat �n diferite centre industriale pentru a �ncepe un mod nou de via��, conform
cu "standardele socialiste". �ns� �i aceast� categorie, dup� ce a experimentat pe
propria sa piele "originalitatea" tranzi�iei rom�ne�ti, s-a adaptat, mai mult
datorit� instinctului de supravie�uire, noii identit�i de cet�eni tr�itori �ntr-un
sistem democratic. Ceea ce �nseamn� c� marea manipulare ini�iat� de
propov�duitorii totalitarismului a luat sf�r�it. S-a intrat astfel �n perioada
manipul�rilor medii, prin care cei care de�in puterea �ncearc� s� se men�in� la
conducere prin orice mijloace.
R�m�ne de v�zut c�t va dura �i aceast� etap�...

Fascinanta putere a manipul�rilor neurolingvistice

�n 1979, programul neurolingvistic �ncepea s� suscite interesul publicului.

Ini�iatorii lui, psihologul Richard Bandler �i lingvistul John Grinder, sus�ineau
c� pot p�trunde �n mintea oric�rei persoane �i �i pot influen�a modul de g�ndire
�i de ac�iune numai cu ajutorul c�torva metode originale de interpretare a
limbajului �i a gesturilor.
La �nceput, afirma�iile celor doi cercet�tori au fost privite cu suspiciune, �ns�,
dup� c�teva demonstra�ii, tulbur�toarele perspective oferite de programul
neurolingvistic au provocat deopotriv� entuziasm �i spaim�. Datorit� simplit�ii
lor, metodele descoperite de Grinder �i Bandler sunt la �ndem�na oricui, dup� un
minim exerci�iu, dar, �n acela�i timp, puse �n slujba unor min�i malefice, ele pot
deveni instrumente foarte periculoase de manipulare �i control social.
La �nceputul anilor �aptezeci, John Grinder avea deja o reputa�ie solid� �n
domeniul lingvisticii �i activa ca profesor la Universitatea California din Santa
Cruz. La r�ndul s�u, Richard Bandler era o somitate �n domeniul psihiatriei. Cei
doi au �nceput �n Santa Cruz o cercetare din care, mai t�rziu, s-a dezvoltat
programul neurolingvistic. Studiile se axau pe analizarea comportamentului unor
foarte buni medici psihiatri, cu inten�ia de a descoperi ce anume �i f�cea pe
ace�tia s� aib� succes �n vindecarea bolnavilor. Mai precis, cum reu�eau s�
comunice cu pacien�ii, s� �i-i apropie �i s�-i influen�eze �n sensul reintegr�rii
�n societate.
Grinder �i Bandler au asistat la sute de �edin�e de psihoterapie �i au analizat �n
am�nunt alte sute de �nregistr�ri video. Treptat, din observarea am�nun�it� a
nenum�ratelor �nt�lniri doctor-pacient, au �nceput s� identifice �i s�
sistematizeze principalele "structuri neurolingvistice" (cum le-au denumit ei) ale
procesului de comunicare interuman�. �n urma cercet�rilor au ajuns la concluzia c�
o mare parte din tulbur�rile psihice, de la traumele din copil�rie p�n� la fobiile
adul�ilor, �i pot avea cauzele �n deficien�e de limbaj �i �n lacune de comunicare.
Dar curiozitatea celor doi nu s-a limitat numai la studiul limbajului. �n dorin�a
de a descoperi noi c�i de �n�elegere a min�ii omului, Grinder �i cu Bandler au
plecat �n Arizona, la Phoenix, pentru a studia metodele celebrului psihiatru
Milton Erickson. Acesta �i petrecuse mai mult de o jum�tate de secol pentru a
dezvolta un stil propriu de hipnoz�, numit "induc�ie indirect�", prin care aducea
subiec�ii �n stare de trans� f�c�nd apel la amintirile �i experien�ele acestora,
ori pun�ndu-i s�-�i concentreze aten�ia pe diferite imagini mentale.
Dup� analiza unor nenum�rate ore de hipnotism, cei doi au reu�it s� descifreze
secretele lui Erickson: modul de a vorbi, strategiile de varia�ie a tonului vocii,
adaptarea la ritmul de respira�ie al subiec�ilor �.am.d. Apoi au f�cut leg�tura
�ntre cercet�rile lor ini�iale �i noile studii, pentru a cuprinde �ntreaga
complexitate a procesului de comunicare interuman�, at�t verbal�, c�t �i non-
verbal�.
Astfel au descoperit c� un practician foarte bine antrenat poate influen�a decisiv
comportamentul, emo�iile �i g�ndirea interlocutorilor s�i printr-o serie �ntreag�
de metode, cum ar fi: copierea gesticii celuilalt, reglarea respira�iei,
modificarea subtil� a limbajului, a mimicii ori a intona�iei, utilizarea unor
"ancore" pentru a focaliza aten�ia celuilalt �n sensul dorit �.a.m.d.
Pun�nd cap la cap toate rezultatele muncii lor, Grinder �i Bandler au pus la punct
o teorie conform c�reia fiecare individ ia contact cu lumea exterioar� prin trei
modalit�i primare de percep�ie: vizual�, auditiv� �i senzitiv�. �ns� �n cazul
fiec�rui om, numai una dintre aceste modalit�i de percep�ie este predominant�.
Persoanele "vizuale" �i amintesc cu pl�cere de peisajele frumoase admirate c�ndva,
�n c�l�torii, de casa copil�riei, de �nf�i��rile picturale ale bunicilor etc.
Persoanele "auditive" sunt atente la fiece zgomot. Unele sunete le pot de�tepta
amintiri dragi sau, dimpotriv�, dureroase. Oamenii la care aceast� modalitate de
percep�ie este predominant� �i amintesc u�or de c�ntecele auzite cu mul�i ani �n
urm�, de vocea cald� a mamei, de zgomotele casei �.a.m.d.
Persoanele "senzitive" percep lumea ca pe un p�ienjeni� de emo�ii, gusturi,
mirosuri, atingeri. Ele �tiu s� aprecieze confortul unui fotoliu sau c�ldura
focului din sob�, �i amintesc cum mirosea casa a cozonac �n zilele de Cr�ciun ale
copil�riei �i reac�ioneaz� imediat la parfumul sau la atingerea persoanei iubite.
Pentru a afla din ce categorie face parte un eventual interlocutor, nu este nevoie
ca el s� fie supus unui interogatoriu, ci doar s� fie observat cu foarte mare
aten�ie.
"Vizualii" se exprim�, de obicei, �n termeni ce implic� sim�ul vederii: "Vezi
care-i diferen�a?...", "Alt� dat� s� te ui�i mai bine c�nd faci lucrul �sta...",
"E posibil s� fie a�a, mai vedem...", "Uite la ce m-am g�ndit..."
"Auditivii" folosesc, de regul�, expresii specifice modului lor de percep�ie:
Ascult� la ce m-am g�ndit...", "Ai mai auzit ceva de el?...", "Explic�-i tare �i
r�spicat despre ce este vorba...", "�mi pocnesc t�mplele de oboseal�..."
"Senzitivii", la r�ndul lor, utilizeaz� mai des termeni implic�nd emo�ii �i
senza�ii tactile, olfactive ori gustative: ,Ai prins ideea?...", "M� simt bine cu
ei...", "E o tip� acr�...", "Nu-mi miroase a bine..."
Bandler �i Grinder au mers mai departe �i au sus�inut c� fiecare tip de persoan�
este caracterizat, pe l�ng� limbaj, de mi�c�rile ochilor �i de ritmul respira�iei.
�n cursul contactelor interumane, "vizualii" obi�nuiesc s� priveasc� �n sus �i s�
respire abia perceptibil. "Auditivii" pot fi recunoscu�i dup� mi�c�rile ochilor
�ntr-o parte �i �n alta �i dup� respira�ia normal�. "Senzitivii" arunc� dese
priviri �n dreapta-jos �i respir� ad�nc.
Av�nd �n vedere aceste informa�ii, practicianul poate afla c�reia dintre cele trei
categorii �i apar�ine interlocutorul s�u. �tiind acest lucru, el se poate adapta
insesizabil modului �n care cel�lalt vorbe�te, respir� �i prive�te. Astfel se
creeaz� o leg�tur� subtil� �ntre practician �i interlocutor, leg�tur� datorit�
c�reia practicianul dob�nde�te �ncrederea celuilalt �i apoi, treptat, �i poate
influen�a g�ndirea, comportamentul �i chiar deciziile. Psihologii care au
experimentat aceste metode �n tratarea bolnavilor psihic au observat c� ele le
faciliteaz� enorm comunicarea cu pacientul �i gr�besc considerabil rezultatele
pozitive ale terapiei.
Dup� ce au pus noile lor metode la dispozi�ia medicilor psihiatri, Grinder �i
Bandler le-au adaptat �i pentru uzul avoca�ilor, oamenilor de afaceri, agen�ilor
de publicitate, politicienilor, militarilor �.a.m.d. �n fiecare caz, strategiile
de "comunicare eficient�" se bazeaz� pe variante ale tehnicilor de hipnoz�
subtil�, dezvoltate �i utilizate de Erickson.
Iat�, spre exemplu, foarte pe scurt, cum ar decurge dialogul �ntre agentul de
v�nz�ri al unei companii de tehnic� de calcul, ini�iat �n tehnicile de influen�are
neurolingvistic�, �i un poten�ial client angrosist, pe care �l viziteaz� pentru a-
i oferi produsele firmei ce-o reprezint�:
Agentul de v�nz�ri (AV): Bun� diminea�a, domnule Petrescu. Sunt George Alexandru,
agent de v�nz�ri la Delta Electronics.
Clientul poten�ial (CP): Da, �mi amintesc c� am vorbit cu dumneavoastr� la
telefon. (Dup� ce �i str�nge m�na, se a�eaz� �napoi �n fotoliu, se reazem� de
sp�tar �i �i pune piciorul st�ng peste cel drept).
AV: (se a�eaz� �i el �n fotoliul din fa�a biroului; imit� insesizabil tonalitatea
vocii �i felul de a sta ale celuilalt) Am �n�eles c� v�nz�rile de computere ZKM v�
merg foarte bine...
CP: (z�mbe�te satisf�cut) Da, cererea este �nc� mare. Suntem mul�umi�i de ele.
AV: (testeaz� stabilirea contactului subtil, modific�ndu-�i treptat pozi�ia;
cel�lalt �l imit� f�r� s�-�i dea seama, deci contactul a fost stabilit) Ce anume
v-a determinat s� cump�ra�i produsele concuren�ilor no�tri?
CP: (privirile �i r�m�n spre dreapta-jos, dezv�luindu-i modul de percep�ie
"senzitiv") P�i, am sim�it {expresie senzitiv�} c� era cea mai bun� afacere la
vremea respectiv� �i de aceea am semnat contractul cu ei. (agentul de v�nz�ri
"ancoreaz�" subtil fraza privind semnarea contractului, rostit� de cel�lalt, cu o
ridicare a spr�ncenelor �i cu un anume gest al m�inii) Mi-am imaginat ce frumos
vor ar�ta {expresii vizuale} ZKM-urile �n noile noastre bro�uri publicitare �i m-
am g�ndit c� dup� asocierea asta se va auzi de noi {expresie auditiv�}. M-a prins
a�a de mult ideea asta {expresie senzitiv�}, c� ardeam de ner�bdare {expresie
senzitiv�} s� m� �ntorc �i s�-i pun pe oamenii mei la treab� (din nou, AV
"ancoreaz�" fraza celuilalt, privind decizia luat� �n trecut, cu o ridicare din
spr�ncene �i cu acela�i gest al m�inii). Cam asta s-a �nt�mplat atunci �i simt
{expresie senzitiv�} c� nu m-am �n�elat.
AV: (deschide servieta �i �ncepe prezentarea ofertei sale): Tastatura noilor
noastre modele este mult mai confortabil�. O simpl� atingere a tastelor este
suficient� pentru a le activa, de aceea perioada de garan�ie oferit� de noi este
de trei ori mai mare dec�t a concuren�ei. �n calculator, modulele sunt u�oare �i
simplu de �nlocuit. Sunt sigur c� sim�i�i diferen�a �ntre caracteristicile
calculatoarelor noastre �i cele pe care le comercializa�i. La fel, sunt sigur c�
�i cump�r�torii vor sim�i imediat avantajele oferite de firma noastr�... (�n timp
ce vorbe�te, agentul imit� tonalitatea �i gesturile cu care angrosistul �i-a
descris strategia cu c�teva momente mai �nainte; de asemenea el arunc� "ancora",
pentru a-l determina pe cel�lalt s� semneze contractul, ridic�nd spr�ncenele �i
gesticul�nd din m�n�)...
�ntr-una dintre c�r�ile lor, adresat� de aceast� dat� avoca�ilor sau celor care au
contact cu justi�ia, Grinder �i Bandler descriu unele tehnici de manipulare a
judec�torilor �n instan��. Spre exemplu, "ancorele" acoperite �i comunicarea non-
verbal� pot fi deosebit de eficiente �n asemenea cazuri. Iat� un exemplu de
manipulare:
Un practicant al sistemelor de influen�are neurolingvistic� �i �nso�e�te prietenul
la tribunal, unde acesta urmeaz� a fi judecat. La un moment dat, �n timpul
desf�ur�rii procesului, judec�torul este amuzat de o replic� a unui martor �i
izbucne�te �n r�s. Imediat practicianul arunc� "ancora": tu�e�te �ntr-un anume
fel, �i drege vocea sau str�nut� discret, astfel �nc�t s� nu distrag� aten�ia, dar
s� fie totu�i auzit de judec�tor. Apoi el urm�re�te fiecare moment de relaxare al
judec�torului �i repet� sunetul, pentru a �nt�ri leg�tura stabilit� prin
respectiva "ancor�". De asemenea, particip� �i la alte procese, arunc�nd "ancora"
de fiecare dat� c�nd judec�torul z�mbe�te, dar �n a�a fel �nc�t s� nu ias� �n
eviden��. Apoi, �n timpul judec�rii prietenului s�u, arunc� "ancora" c�t mai des
posibil, dar f�r� a distrage aten�ia. Leg�tura subtil� creat� �n acest mod �ntre
"ancor�" �i comportamentul judec�torului �l va face pe acesta s� se relaxeze
atunci c�nd se va adresa inculpatului �i chiar sa aib� o atitudine favorabil� fa��
de acesta. Grinder �i Bandlersus�in c�, aplicat� de practican�i experimenta�i,
metoda are �anse de reu�it� �n majoritatea cazurilor.
�ntre 1975 �i 1980, cei doi autori au condus numeroase cursuri de instruire �n
arta influen��rii pe c�i neurolingvistice. �n Statele Unite, Canada �i Europa
audien�a lor a �nceput s� fie tot mai mare. Medici, avoca�i, oameni de afaceri,
v�nz�tori au trecut cu miile pe la cursurile lor. �n ciuda succesului, dup� c�iva
ani, Grinder �i Bandler au hot�r�t s� se despart�. Bandler s-a orientat spre
continuarea studiilor �n domeniul terapiei psihologice, �n timp ce Grinder a ales
calea afacerilor.
�n prim�vara anului 1982, chiar �i �n armata Statelor Unite, �ntr-o unitate din
Pennsylvania, a fost ini�iat un curs de �nv�are a metodelor neurolingvistice, �ns�
episodul nu s-a mai repetat poate �i din cauza protestelor tot mai energice venite
din partea celor care considerau respectivele metode imorale.
Bandler �i Grinder au instruit peste cincizeci �i cinci de mii de oameni �i au
scris mai mult de o duzin� de c�r�i despre tehnicile descoperite de ei, dar nu au
publicat niciodat� vreun studiu �tiin�ific av�ndu-le ca subiect. Asta �i pentru c�
lumea �tiin�ific� a privit cu suspiciune cercet�rile celor doi. Mai mult,
contestatarii lor afirm� c� rezultatele pozitive sunt mult exagerate.
�i totu�i, comunicarea neurolingvistic� ar putea fi cea mai tulbur�toare
descoperire din domeniul psihologiei din ultimele trei decenii. �ns� Grinder �i
Bandler au omis s-o fundamenteze riguros, din punct de vedere �tiin�ific, fiind
mult prea preocupa�i de avantajele comercializ�rii aplica�iilor ei. �n acela�i
timp se amplific� discu�iile referitoare la consecin�ele sociale ale metodelor �i
la responsabilitatea autorilor �n acest sens. Este foarte important ca astfel de
instrumente de manipulare subtil� s� nu ajung� arme de temut �n m�inile vreunei
elite atotputernice...

De�i nu are leg�tur� cu metodele de comunicare neurolingvistic�, vom face, �n cele

ce urmeaz�, o scurt� trecere �n revist� a unui alt tip de manipulare subtil�,
anume a celei axate pe mesajele subliminale.
Cu aproape patru decenii �n urm�, James Vicary, patronul unei firme comerciale din
New Jersey, l-a convins pe proprietarul unui cinematograf s� �ncerce o nou� metod�
pentru impulsionarea v�nz�rilor de Coca-Cola �i de floricele de porumb, consumate
�n mod curent de spectatorii din sal�. �n timpul proiec�iei, pe ecran ap�reau
flash-uri inobservabile �n mod con�tient, dar re�inute de subcon�tientul
spectatorilor, cu dou� tipuri de mesaje: Be�i Coca-Cola �i: M�nca�i floricele de
porumb. �n urma experimentului, Vicary a declarat c� v�nz�rile la b�uturile
nealcoolice au crescut cu optsprezece procente, iar cele la floricele de porumb,
cu cincizeci �i opt de procente. Afirma�iile lui au declan�at un adev�rat scandal.
Unele ziare i-au prezentat ini�iativa ca pe descoperirea secolului, altele l-au
acuzat de manipulare m�r�av� a spectatorilor, iar Comisia Federal� a
Comunica�iilor a interzis difuzarea unor astfel de mesaje subliminale la radio sau
la televiziune.
�i totu�i, experimentele ulterioare nu au confirmat eficien�a acestui gen de
manipulare. A fost cercetat �i efectul mesajelor subliminale auditive, dar tot
f�r� rezultate semnificative. �ns� cu toate contest�rile lumii �tiin�ifice, numai
v�nzarea casetelor audio cu efecte de "sl�bire", de "c�tigare a respectului de
sine", de "renun�are la fumat", de "�mbun�t�ire a memoriei" sau chiar de
"perfec�ionare a �ndem�n�rii la jocul de golf a �nregistrat c�tiguri de peste
cincizeci de milioane de dolari numai �n 1990.
�n privin�a efectului pe care �l au mesajele subliminale auditive, psihologul
Anthony Greenwald a efectuat, �n 1991, un experiment simplu, dar edificator. El a
convocat dou� grupuri de subiec�i. Cei din primul grup doreau s�-�i �mbun�t�easc�
memoria, �n timp ce componen�ii celui de-al doilea erau interesa�i �n ridicarea
nivelului de respect fa�� de propria lor persoan�. Ambele grupuri au fost puse s�
asculte casete cu mesaje subliminale. �n secret �ns�, Greenwald a schimbat benzile
�ntre ele. La sf�r�itul experimentului, fiecare subiect a fost rugat s� aprecieze
efectul pe care l-au avut �edin�ele de ascultare asupra propriilor lor a�tept�ri.
Absolut to�i au declarat c� simt progrese semnificative. Evident, de�i
experimentul a dovedit f�r� umbr� de �ndoial� c� efectul mesajelor subliminale
este minim sau chiar nul, progresele semnalate de subiec�i s-au datorat, atunci
c�nd �ntr-adev�r au existat �i nu au fost o simpl� iluzie, autosugestiei.
�i totu�i, conform rezultatelor unui alt tip de studii, mesajele subliminale pot
avea efect. Dar �i �n acest caz, efectul este departe de a�tept�ri �i de
miraculoasele progrese promise de reclamele destinate s� v�nd� casetele audio �i
video de gen.
�n 1982, John Bargh �i Paulo Pietromonaco au invitat dou� grupuri de subiec�i s�
vizioneze un filmule� de desene animate "neutru", �n care Donald R�oiul era rugat
s� doneze s�nge la Crucea Ro�ie iar acesta refuza. �n filmule�ul proiectat
primului grup au fost inserate flash-uri, imperceptibile �n mod con�tient, ce
reprezentau cuvinte neutre precum ap� sau oameni. �n filmule�ul destinat celui de-
al doilea grup, mesajele subliminale erau reprezentate de cuvinte cu �nc�rc�tur�
ostil�, precum insult� sau r�utate. La sf�r�itul vizion�rilor, fiecare subiect a
fost invitat s� aprecieze comportamentul r�oiului. Cei care au recep�ionat mesaje
subliminale "neutre" s-au ar�tat indiferen�i. Cei c�rora le-au fost proiectate
flash-urile "ostile" au spus despre Donald R�oiul c� este un egoist, un b�d�ran
indiferent la suferin�a semenilor lor. Cei doi cercet�tori au ajuns astfel la
concluzia c� mesajele subliminale pot induce o anumit� atitudine �n comportamentul
subiec�ilor.
�n 1988, Steven Neuberg a f�cut un experiment asem�n�tor celui descris anterior.
El a lucrat tot cu dou� grupuri de subiec�i. Din primul grup f�ceau parte subiec�i
ce ar�taser� o anume �nclina�ie spre cooperare cu semenii lor, �n timp ce al
doilea grup era alc�tuit din indivizi obi�nui�i cu spiritul de competi�ie.
Primilor le-au fost proiectate mesaje subliminale ce accentuau spiritul de
cooperare, iar ceilal�i au fost supu�i influen�ei unor mesaje subliminale ce
accentuau comportamentul competitiv, merg�nd p�n� la agresivitate. Apoi subiec�ii
au fost pu�i s� joace c�teva jocuri ce presupuneau at�t cooperarea, c�t �i
competi�ia �n c�tigarea c�t mai multor puncte. Rezultatele au demonstrat c� at�t
�n cazul celor cooperan�i, c�t �i �n cel al competitivilor, �nclina�iile lor
fire�ti au fost accentuate sensibil de vizionarea filmelor cu mesaje subliminale.
Neuberg a inversat apoi filmele, iar rezultatele au fost aproape nule. Concluzia
studiilor sale a fost c� mesajele subliminale pot avea unele rezultate
semnificative doar atunci c�nd ele �ndeamn� subiectul la un comportament c�tre
care acesta are deja o �nclina�ie fireasc�.
Dar concluzia general� a tuturor experimentelor din acest domeniu este aceea c�
efectul mesajelor subliminale nu corespunde nici pe departe a�tept�rilor �i nu
justific� adev�rata psihoz� manifestat� �n v�nz�ri de milioane de dolari la
casetele audio sau video. Psihoza este �ntre�inut� �n mod artificial de
produc�torii respectivelor m�rfuri �i de comercian�i.
Efecte mult mai semnificative �n sensul manipul�rii consumatorului �l au reclamele
evidente, precum afi�ele sau clipurile publicitare de la televiziune ori radio. De
foarte multe ori, clien�ii, sub efectul unor astfel de reclame �n avalan��,
cump�r� lucruri de care, o dat� ajun�i acas�, �i dau seama c� nu aveau nevoie. �n
Statele Unite ale Americii, nemul�umirea cump�r�torilor pu�i �n asemenea situa�ii
a ajuns, la un moment dat, exploziv�. Ei au dat �n judecat� guvernul pentru faptul
c� permite cascadele de reclame care �i fac s� cumpere produse ce nu le sunt
necesare. Pentru a-i �mp�ca �i pe produc�tori �i pe consumatori, a fost dat�
imediat o lege conform c�reia fiecare cump�r�tor poate returna orice obiect
achizi�ionat (evident cu excep�ia produselor perisabile �i a altor categorii
foarte bine delimitate) �n termen de treizeci de zile �i va primi �napoi �ntreaga
contravaloare. Legea nu a reprezentat o lovitur� prea mare la adresa
produc�torilor, deoarece efectul reclamelor este at�t de puternic, �nc�t procentul
celor care returneaz� lucrurile este nesemnificativ pentru totalul v�nz�rilor.
Tot �n cadrul acestui capitol destinat manipul�rilor subtile se cuvine s� amintim
�i un alt gen de experimente cu rezultate interesante. Unui grup de subiec�i i s-a
dat s� citeasc� o lung� list� de cuvinte alese la �nt�mplare. Unele ap�reau o
singur� dat�, iar altele se repetau cu o frecven�� mai mare sau mai mic�. �n
final, subiec�ii erau ruga�i s� aprecieze favorabil sau defavorabil cuvintele.
Apreciate favorabil au fost cele ce ap�reau cel mai des �n list�. Cercet�torii au
explicat c� subiec�ilor le-au devenit, �n mod incon�tient, familiare cuvintele pe
care le-au �nt�lnit mai des. Metoda este deja utilizat� �n strategiile agen�iilor
de publicitate. Cu c�t numele unei companii apare mai des, chiar dac� nu �n mod
evident, poten�ialul consumator devine tot mai familiar cu marca respectivei firme
�i are o atitudine favorabil� fa�� de produsul propus.
S� exemplific�m metoda cu c�teva scene dintr-un film sponsorizat de o firm�
produc�toare de Cola rece: un cuplu discut� la o mas� pe care se afl� o sticl� de
Cola; o femeie a�teapt� �nfrigurat�, �ntr-o sta�ie de autobuz, pe care se poate
z�ri, �ntre alte afi�e, �i unul cu Cola �ntre cuburi de ghea��; un pu�ti asist� la
cearta p�rin�ilor s�i sorbind dintr-un pahar pe care este o inscrip�ie cu Cola
rece �.a.m.d. Chiar dac� aceste apari�ii ale m�rcii Cola trec neobservate, �n mod
con�tient, de c�tre spectator, totu�i el devine familiar cu sigla companiei �i, la
prima ocazie, va cump�ra instinctiv o sticl� cu respectiva b�utur�. Apropo, nu vi
s-a f�cut poft� de o sticl� de Cola rece?...
Evident, respectiva tehnic� poate fi utilizat� �i �n campaniile electorale. Cu c�t
figura unui anume candidat apare mai des la televizor, indiferent de ocazie, cu
at�t ea devine mai familiar� aleg�torului. Strategia �i are �n vedere mai ales pe
poten�ialii aleg�tori �nc� nehot�r�i, al c�ror procent, uneori, este at�t de mare,
�nc�t o asemenea manipulare poate r�sturna spectaculos rezultatele preconizate ale
scrutinului. Din acest motiv, �n statele cu democra�ie avansat�, domeniul
audiovizualului este supus unor legi stricte �n timpul campaniilor electorale,
legi menite s� limiteze la maximum utilizarea unor astfel de tehnici de manipulare
subtil� a electoratului....

Cum este manipulat� mass-media �n conflictele interna�ionale

Cea mai eficient� tehnic� de manipulare pe scar� larg� este reprezentat� de

controlul informa�iei. Rescrierea istoriei, cenzurarea �tirilor, dezinform�rile,
falsificarea realit�ii �.a.m.d. sunt doar c�teva dintre procedeele avute �n vedere
de cei care se ocup� cu controlul informa�iei.
Principalul suport prin care se pun �n practic� asemenea strategii de influen��
este mass-media. Dac� �n sistemele totalitare mijloacele de informare erau
controlate strict de la Centru, �n democra�iile aflate la �nceput �i mai ales �n
cele deja rodate, manipularea mass-media implic� elaborarea unor strategii extrem
de complicate �i subtile, dar cu o for�� extraordinar� de influen�are a opiniei
publice, deoarece omul de r�nd s-a obi�nuit s� cread� sincer �n impar�ialitatea
ziari�tilor.
Pentru a vedea la ce grad de sofisticare au ajuns artizanii manipul�rii �n
domeniul mass-media, red�m mai jos dezv�luirile lui Yohanan Ramati, directorul
unui institut de studii strategice celebru �n �ntreaga lume: Jerusalem Institute
for Western Deffence. Ramati, un cercet�tor sobru, care se ocup� de studiul
fenomenelor geopolitice �i geostrategice contemporane, a acceptat s� ofere
publica�iei new-yorkeze Mainstream, �n aprilie 1994, c�teva informa�ii zguduitoare
despre felul cum se construie�te, la nivelul mentalit�ilor colective, imaginea
unor �ntregi popoare sau etnii, cu consecin�e politice �i istorice incalculabile.
Dezv�luirile lui Y. Ramati au ap�rut apoi �i �n ziarul Rom�nia liber�, �n
traducerea �i prelucrarea lui Vladimir Alexe.
Dup� p�rerea lui Y. Ramati, mediatizarea interna�ional� a r�zboiului civil din
Iugoslavia a �nf�i�at enormele pierderi �i suferin�e �nregistrate de toate p�r�ile
implicate �n conflict, dar, continu� el, cu diferen�ieri semnificative. Astfel
suferin�ele musulmanilor erau prezentate, de regul�, cu cele mai multe detalii, �n
timp ce suferin�ele croa�ilor erau abia men�ionate, iar cele ale s�rbilor nici
m�car nu erau amintite.
�n mass-media occidental�, �n cea din ��rile islamice, ca �i �n Israel - observ�
Ramati - ap�rea o puternic� tendin�� de "injectare a urii" prin manipularea
propagandistic� a mass-media. De regul�, �n presa scris� sau la televiziune
ap�reau femei, copii ori b�tr�ni din Sarajevo - dar numai din cartierele musulmane
- r�ni�i, s�nger�nd abundent, pe fundalul sonor al r�p�itului de mitraliere �i al
bubuiturilor de tun. Niciodat� �ns� nu erau prezenta�i copii, femei sau b�tr�ni,
�n exact aceea�i situa�ie, din partea s�rb� a Bosniei. Nici r�nile femeilor, nici
ale copiilor croa�i nu-�i g�seau, de regul�, spa�iu, dac� acestea erau rezultatul
bombardamentelor sau tirurilor musulmane.
Aceast� selectivitate, spunea Ramati, "era de departe prea evident� pentru a fi
rodul �nt�mpl�rii". Faptele erau manipulate �i, c�nd nu conveneau, erau pur �i
simplu ignorate. Fiind vorba a�adar de o ac�iune concertat�, urm�toarea �ntrebare
care s-a pus a fost: "Cine sus�inea financiar �i dirija din umbr� toat� acea
manipulare interna�ional� a mass-media �i a opiniei publice, astfel ca �n SUA,
Marea Britanie sau Fran�a s� se creeze un curent favorabil constituirii unui al
doilea stat musulman �n Balcani?"
Ramati ofer� �n acest sens exemplul companiei "Ruder & Finn Global Political
Affairs". Obiectul companiei este mai neobi�nuit, cel pu�in pentru marele public:
manipularea imaginii unor conflicte interna�ionale, a imaginii unor popoare �i
etnii, prin intermediul mass-media, �n func�ie de interesele clientului. Adic� ale
guvernului sau ale celui care pl�te�te compania pentru asta! Mai pe scurt, "Ruder
& Finn..." se ocup� cu "intoxicarea" opiniei publice mondiale la cerere.
Pentru a-�i argumenta afirma�iile, Ramati a citat un interviu absolut senza�ional
prin cinismul (sau, dac� vre�i, pragmatismul) s�u, acordat de �nsu�i James Harff,
directorul lui "Ruder & Finn..." lui Jacques Merlino, la Paris, �n octombrie
1993...

Harff: Timp de optsprezece luni, noi am lucrat pentru Croa�ia �i Bosnia-

Her�egovina, ca �i pentru opozi�ia din provincia Kosovo. �n aceast� perioad� am
avut multe succese, cre�nd clien�ilor o formidabil� imagine interna�ional�.
Inten�ion�m, de altfel, s� ob�inem toate avantajele �i s� dezvolt�m �n�elegeri
comerciale cu aceste ��ri. Viteza este esen�ial� pentru ca faptele, favorabile
clien�ilor no�tri, s� fie s�dite �n con�tiin�a opiniei publice. Conteaz� doar
prima afirma�ie. Retract�rile ulterioare nu au nici un efect.
Merlino: C�t de des recurge�i la interven�ii pe l�ng� oficialit�i?
Harff: Cantitatea nu e important�. Trebuie doar s� intervii la momentul oportun �i
pe l�ng� cea mai potrivit� persoan�. Din iunie p�n� �n septembrie (1993, n.n.) noi
am organizat treizeci de �nt�lniri cu agen�iile de pres� importante, ca �i
�nt�lniri �ntre oficialit�ile bosniace cu Al Gore, Lawrence Eagleburger, precum �i
cu zece senatori influen�i, printre care George Mitchell �i Robert Dole. De
asemenea, am expediat �n exclusivitate treisprezece �tiri de ultim� or�, treizeci
�i �apte de faxuri cu informa�ii de ultim moment, am trimis �aptesprezece scrisori
oficiale �i opt rapoarte. Am mai dat dou�zeci de telefoane personalului de
conducere de la Casa Alb� �i alte vreo sut� la ziari�ti, editori, comentatori de
politic� extern� �i altor persoane influente din mass-media interna�ional�.
Merlino: De care dintre realiz�rile Dvs. sunte�i cel mai m�ndru?
Harff: Faptul de a fi atras de partea noastr� opinia public� evreiasc�. Aceasta
era o chestiune vital�, fiindc� dosarul afacerii era periculos, privit din acest
unghi. Pentru c� pre�edintele Tudjman (al Croa�iei), de pild�, a fost dur la
adresa evreilor �n cartea sa "�ara f�g�duin�ei �i realitatea istoric�". Cine citea
aceast� carte l-ar fi putut, cu mare u�urin��, acuza de antisemitism. Nici �n
Bosnia lucrurile nu st�teau mai bine. Pre�edintele Izetbegovici sus�inea, cu
ardoare, crearea acolo a unui stat fundamentalist islamic, �n cartea sa intitulat�
"Declara�ia islamic�". Dincolo de asta, trecutul Croa�iei �i al Bosniei este
puternic marcat de un autentic �i crud antisemitism. Zeci de mii de evrei au fost
extermina�i �n lag�rele croate. A�a c� era foarte normal ca organiza�iile
evreie�ti �i intelectualii s� fie ostili croa�ilor �i bosniacilor. Misiunea
noastr� era s� schimb�m aceast� atitudine. �i am reu�it de minune. La �nceputul
lui iulie 1992, publica�ia new-yorkez� "Newsday" a lansat afacerea cu lag�rele
(s�rbe) de concentrare. Am s�rit imediat s� exploat�m momentul. A�a c� am
contactat pe loc trei dintre cele mai mari organiza�ii evreie�ti din America -
Liga B'nai B'rith contra def�im�rii, Comitetul evreiesc american �i Congresul
american-evreiesc. �n august, le-am sugerat acestor organiza�ii influente s�
publice un avertisment �n "New York Times" �i s� organizeze demonstra�ii �n fa�a
ONU. A fost o lovitur� de propor�ii. C�nd organiza�iile evreie�ti au trecut de
partea bosniacilor musulmani am putut, cu mare u�urin��, s�-i identific�m pe s�rbi
cu nazi�tii �n mintea oamenilor. Nimeni nu �n�elege nimic din ceea ce se �nt�mpl�
�n Iugoslavia. Marea majoritate a americanilor se �ntreab�, probabil, �n care
parte a Africii se afl� Bosnia. Dar noi, dintr-o singur� mi�care, am fost �n stare
s� le prezent�m o poveste simpl�, cu "b�ie�i buni" �i cu "b�ie�i r�i", care pe
urm� a func�ionat aproape de la sine. Imediat s-a observat o schimbare clar� �n
limbajul presei, care a �nceput s� exploateze concepte cu o �nalt� �nc�rc�tur�
emo�ional�, de genul "purificare etnic�", "lag�re de concentrare", concepte ce
evocau oamenilor imaginile Germaniei naziste �i ale camerelor de gazare de la
Auschwitz. Schimbarea �n acest registru emo�ional a fost at�t de puternic�, �nc�t
nimeni nu a mai �ndr�znit dup� aceea s� mearg� contra curentului.
Merlino: Dar c�nd f�cea�i toate acestea, nu avea�i nici o dovad� c� ceea ce
spunea�i era adev�rat. Avea�i doar un singur articol, din "Newsday"!
Harff: Treaba noastr� nu e s� verific�m informa�iile. N-avem echipament pentru
asta. Sarcina noastr� este doar s� acceler�m r�sp�ndirea informa�iilor favorabile
nou�. Noi nu confirmam deloc existen�a lag�relor mor�ii �n Bosnia, noi doar f�ceam
cunoscut ce afirma "Newsday".
Merlino: Sunte�i con�tient c� v-a�i asumat o responsabilitate imens�?
Harff: Suntem profesioni�ti. Trebuia s� facem ceva �i am f�cut. Nu suntem pl�ti�i
s� fim morali.
Dup� citarea interviului, Y. Ramati a ad�ugat c� mai r�m�nea de clarificat o
chestiune, doar aparent minor�: cine a angajat �i pl�tit compania "Ruder &
Finn..."? Era pu�in probabil ca guvernul croat sau bosniac s� fi dispus de
fondurile necesare. S� fi fost la mijloc banii unor state arabe? S� fi fost banii
companiilor petroliere americane care opereaz� �n ��ri arabe? Sau ai b�ncilor
interna�ionale? �i poate permite oricine s� angajeze pe "Ruder & Fin..."?
Unui israelian, interesat de chestiune atunci c�nd Partidul Likud era la putere �n
Israel, i s-a r�spuns de c�tre o alt� asemenea companie c� ea ar putea �ntreprinde
ceva pentru guvernul israelian doar dac� acesta ar fi dispus la ini�ierea unor
schimb�ri politice. Campania bine orchestrat� de "demonizare" a s�rbilor, era de
p�rere Y. Ramati, ar trebui s�-i avertizeze at�t pe evrei, c�t �i pe to�i cei care
vor ca ��rile lor s� continue s� existe. Pentru israelieni, ca �i pentru cre�tinii
maroni�i din Liban ori pentru albii sau zulu�ii din Africa de Sud, aceast�
manipulare poate deveni o chestiune de via�� �i moarte. Cine promoveaz� islamismul
radical �n Europa poate promova radicalismul �i islamismul oriunde �n lume.
Sanc�iunile exclusive contra s�rbilor sunt o ru�ine pentru umanitate, sus�ine Y.
Ramati, pentru c� s�rbii ortodoc�i au fost majoritari �n Bosnia, �nainte de a fi
decima�i de usta�ii croa�i (poli�iile fasciste croate �n ultimul r�zboi mondial)
�i de musulmanii bosniaci care l-au sus�inut, cum se �tie, pe Hitler. �i �nc� mai
acopereau peste jum�tate din teritoriul Bosniei �nainte de �nceperea luptelor.
Musulmanii, ajun�i dup� r�zboi mai numero�i (48 la sut� contra 35 la sut�), ocupau
un teritoriu mai restr�ns, grupa�i mai ales �n a�ez�rile urbane.
A lupta, sus�ine Ramati, ca s� scapi de impunerea cu for�a a fundamentalismului
islamic de c�tre despo�i tip Izetbegovici, �ntr-o �ar� care �i-a apar�inut �i apoi
�i-a fost r�pit� de o m�n� de str�ini, este o reac�ie foarte natural� la orice
popor care �i p�streaz� instinctul na�ional de supravie�uire. Iar a continua
lupta, �n ciuda sanc�iunilor impuse de o "comunitate interna�ional�" cinic�,
dominat� doar de interesele ei financiare, nu �i de obiectivitate, constituie un
semn al onoarei. Nici o sanc�iune, observa Ramati, nu a fost impus�, de pild�,
Rusiei c�nd a intervenit pentru a-l r�sturna pe pre�edintele liber ales al Gruziei
(Gamsahurdia) �i a-l �nlocui cu ni�te marionete, dup� un r�zboi s�ngeros. Nici
Siriei nu i s-a repro�at nimic dup� interven�ia din Liban, menit� s� distrug�
structurile cre�tine �i s� le �nlocuiasc�, treptat, cu cele fundamentalist-
islamice. Nici Egiptul nu a fost supus sanc�iunilor economice atunci c�nd a
invadat �i anexat o parte din Sudan (1993), fapt necunoscut de opinia public�
interna�ional� deoarece mass-media a ignorat at�t invazia, c�t �i refuzul ONU de a
o dezbate.
�n 1993, sute de mii de oameni au fost uci�i �n diverse zone din Asia, Africa,
America Latin� sau spa�iul fostei URSS f�r� s� se dea vreo "sanc�iune"
interna�ional�. �n schimb, constat� Y. Ramati, "comunitatea interna�ional�" devine
brusc foarte dur� atunci c�nd anumite interese legate de exploatarea petrolului
sunt �n joc, ca de pild� �n Irak, �n 1990. Embargoul, observa Ramati, nu f�cea
dec�t s� prelungeasc� r�zboiul. Pentru c� priv�nd popula�ia Serbiei de hran�,
medicamente �i benzin� �l lipsea total �i pe Izetbegovici de vreun interes real
pentru a pune cap�t luptelor, deoarece el spera ca s�rbii s� fie sili�i s�-i
accepte condi�iile. Se poate observa astfel c� "Ruder & Finn..." nu reprezint�
dec�t un element - este adev�rat, esen�ial - al unui �ntreg lan�
Prin manipularea opiniei publice interna�ionale, imaginea unor conflicte �i
popoare uitregi devine �n acest mod dependent� de interese legate de petrol �i
financiare. "Ruder & Finn..." nu face dec�t s�-�i ofere serviciile. Ea, ca �i
celelalte companii cu acela�i profil, comercializeaz� imaginea interna�ional� a
unor state. E un comer� nou �i foarte costisitor. Iar deviza lor, dup� cum s-a
v�zut, este: We are not paid to be moral! (Nu suntem pl�ti�i s� fim morali!)...

Rezisten�a la manipulare

Dup� cum am v�zut �n capitolele precedente, toate strategiile �i tehnicile de

manipulare sunt axate pe ob�inerea controlului asupra comportamentului, g�ndirii
sau sentimentelor subiec�ilor, �ntr-o anumit� situa�ie social� �i pe parcursul
unei anumite perioade de timp, �n vederea c�tig�rii unor avantaje substan�iale
pentru artizanii manipul�rii �i �n detrimentul celor controla�i. Schimb�rile
urm�rite a fi produse �n una dintre cele trei componente ale identit�ii
subiec�ilor pot fi focalizate precis sau pot fi p�r�i ale unui proces deosebit de
complex. Ele pot avea efecte imediate sau pot r�m�ne �n faz� latent� pentru a
determina ulterior muta�ii radicale de mentalitate, pot fi induse �n mod vizibil
ori pe c�i subtile, se pot solda cu rezultate durabile �n timp sau pot �nregistra
schimb�ri doar pentru o anumit� perioad� avut� �n vedere de manipulatori.
De�i unele metode de manipulare se bazeaz� pe tehnici "exotice" precum hipnoza,
administrarea de droguri sau de �ocuri electrice, interven�iile chirurgicale pe
creier, cele mai multe strategii de ob�inere a unui control total asupra
individului au �n vedere tehnici "laice", �n majoritatea cazurilor extrem de
eficiente. Ele se bazeaz� pe exploatarea necesit�ilor fundamentale ale omului
(nevoia de hran�, de ad�post, de informare, de integrare �ntr-un anumit grup
social �.a.m.d.), �n sensul cufund�rii individului �n anonimat, pentru a-l face
mult mai docil �i mult mai dispus s� se supun� regulilor impuse de autorit�i,
indiferent de forma sub care sunt percepute acestea.
Unii agen�i de manipulare fac parte dintr-un sistem institu�ionalizat, guvernat de
reguli stricte, precum armata, cultele religioase, suprastructurile guvernamentale
�i administrative, institu�iile de �nv��m�nt, structurile de promovare a
activit�ilor comerciale etc, �n timp ce al�ii ac�ioneaz� �n mod empiric, conform
unor reguli nescrise sau baz�ndu-se pe propria lor experien�� de influen�are a
indivizilor �i chiar a maselor (profe�i, cer�etori, escroci �.a.m.d.).
Tehnicile de manipulare se �nt�lnesc permanent, chiar �i �n cele mai banale
momente ale vie�ii. Mai mult ca sigur, fiecare dintre dumneavoastr� a utilizat cel
pu�in o dat� �n via�� tehnica "tr�ntitului-u�ii-�n-fa��", f�r� s� �tie c� se
nume�te astfel �i c� a fost studiat� de colective �ntregi de psihologi. Iar
efectul a fost acela�i cu cel ob�inut de speciali�ti. Spre exemplu, �n cadrul
celei mai obi�nuite t�rguieli de la pia�� sau de la talcioc, atunci c�nd a�i dorit
s� cump�ra�i un produs, v�nz�torul v-a "tr�ntit" de la bun �nceput un pre� evident
mai mare dec�t valoarea real� a produsului �i, bine�n�eles, dec�t a�i fost
dumneavoastr� dispus s� pl�ti�i. La r�ndu-v�, i-a�i "tr�ntit" un pre� vizibil mai
mic dec�t valoarea estimat�. Jocul cererii �i ofertei a continuat p�n� la acordul
asupra unui pre� mediu care v-a satisf�cut at�t pe dumneavoastr�, c�t �i pe
v�nz�tor.
Copiii, �i ei, aplic� de multe ori, instinctiv, metoda "piciorului-�n-u��", cer�nd
p�rin�ilor s� le ia un lucru minor, apoi altceva �i iar altceva... �i nu doar
copiii procedeaz� a�a. Probabil de multe ori a�i avut senza�ia c� i-a�i dat cuiva
"un deget", pentru ca apoi respectivul s� vrea "toat� m�na". �n astfel de situa�ii
�i nu numai, a�i �ncercat senza�ii de nemul�umire, de disconfort psihic, ceea ce
reprezint� tocmai manifest�rile specifice disonan�ei cognitive. �nv��nd s�
recunoa�te�i astfel de st�ri, �tiind cum s� ajunge�i la cauzele lor intime, ve�i
putea s� rezista�i manipul�rilor de orice fel. Sau majorit�ii lor. Tocmai acesta
este scopul capitolului de fa��.
Cum spuneam, presiunea diferitelor tipuri de manipul�ri poate fi sesizat� �n cele
mai obi�nuite secven�e ale vie�ii. Importan�a acordat� rela�iilor interumane,
supunerea fa�� de regulile de grup, emo�ia produs� de recompense sociale minore
precum un z�mbet, un compliment sau un gest prietenesc reprezint� tocmai efectele
manipul�rilor. Nu ne propunem neap�rat s� calific�m manipul�rile drept "bune" sau
"rele", ci dorim s� oferim procedee de recunoa�tere a lor, l�s�nd apoi la
latitudinea fiec�ruia aprecierile precum �i op�iunea �n ceea ce prive�te supunerea
sau nesupunerea fa�� de ele. Aceasta pentru c� succesul influen�elor sociale
nedorite se bazeaz� tocmai pe neputin�a individului de a le percepe �n mod
con�tient �i a li se opune �n consecin��. Spre exemplu, regulile de protocol
reprezint� factori de inhibi�ie extraordinar de puternici pentru comportamentul
firesc al omului obi�nuit. Uneori, disonan�a cognitiv� ap�rut� �n urma plas�rii
individului �ntr-un mediu cu totul nou, guvernat de reguli rigide, este at�t de
puternic�, �nc�t d� na�tere la manifest�ri imposibil de controlat, precum
accelerarea b�t�ilor inimii, transpira�ia, tremurul vocii etc. Pentru a rezista,
individul �ncearc� disperat s� se supun� noilor reguli, f�r� a se mai g�ndi m�car
dac� sunt neap�rat necesare sau, mai mult, dac� nu cumva ele sunt anume f�cute
pentru a-i reduce la t�cere pe cei care g�ndesc diferit sau vor s� pun� �ntreb�ri.
Cu c�t individul se preocup� mai mult de a nu fi luat drept incult, plictisitor,
prost sau lipsit de orice talent, cu at�t el este mai u�or de manipulat de c�tre
cei care inten�ionat �i induc astfel de preocup�ri pentru a-l distrage de la
g�ndurile �i �ntreb�rile lui fire�ti. �n majoritatea cazurilor, reflexul de
supunere fa�� de regulile impuse de cei din jur este inoculat �nc� din copil�rie.
Un "copil cuminte" vorbe�te numai c�nd este �ntrebat, st� la locul lui, nu �i
deranjeaz� pe cei mari, e ascult�tor. De mic, individul se obi�nuie�te cu
supunerea fa�� de o autoritate, reprezentat� �n primul r�nd de p�rin�i, apoi de
ceilal�i adul�i din familie sau de fra�ii mai mari, de profesori �.a.m.d. El
�nva�� c� este mult mai u�or s� te supui, pentru a nu fi trimis "la col�" (o form�
de izolare �n fa�a a doi pere�i goi), ori chiar pedepsit mai aspru. Din nou, nu
calific�m un astfel de sistem educa�ional drept "bun" sau "r�u", �ns� c�teva
sfaturi generale pot rezulta de aici. Niciodat� s� nu-i spune�i copilului: "e�ti
prost", "e�ti un neispr�vit", "n-o s� ias� nimic din tine". Foarte pu�ini se
ambi�ioneaz� pentru a demonstra contrarul. Cei mai mul�i �ns� r�m�n cu un
sentiment de inferioritate care �i poate urm�ri toat� via�a, f�c�ndu-i victime
sigure ale manipulatorilor care a�teapt� s� exploateze tocmai astfel de
sl�biciuni. L�sa�i copilul s� pun� chiar �i cele mai ciudate �ntreb�ri �i
r�spunde�i-i �ntotdeauna f�r� a-l jigni. Dac� �ntrebarea este chiar prosteasc�,
spune�i-i simplu: "e o �ntrebare proast�", dar niciodat� "e�ti prost". Nu-l
�nv�a�i s� identifice �ntrebarea gre�it� cu propria lui persoan�. Nu-i impune�i
reguli f�r� a i le explica. �nv�a�i-l s� g�ndeasc� singur. Ave�i �ncredere �n el,
respecta�i-l chiar dac� a�i optat pentru rolul de p�rinte autoritar. �nv�a�i-l c�
respectul fa�� de ceilal�i �nseamn�, �n primul r�nd, respectul fa�� de sine
�nsu�i. �n acela�i timp nu-l r�sf�a�i necondi�ionat, pentru c�, mai t�rziu, va
deveni extrem de vulnerabil la influen�ele anturajului, care, uneori, pot avea
efecte negative foarte greu sau chiar imposibil de controlat.
Revenind la influen�a situa�iilor sociale obi�nuite, de multe ori ea poate fi mai
puternic� dec�t influen�a exercitat� �n mod direct de c�tre cei mai versa�i
manipulatori. De aceea artizanii marilor manipul�ri imagineaz� strategii tocmai
pentru crearea unor astfel de situa�ii sociale, �n care individul este supus
presiunilor grupului din care face parte. El realizeaz� din reflex c� este mult
mai u�or s� te supui regulilor grupului dec�t s� le �ncalci �i se adapteaz�
situa�iei respective imit�nd comportamentul celor din jur, f�r� a mai �ncerca s�
analizeze cu deta�are respectivele reguli.
Se ajunge astfel la problema fundamental�: "Care este cea mai bun� cale pentru a
rezista manipul�rilor?" La prima vedere, solu�ia ideal� ar fi izolarea total� de
societate. �n acest fel individul se poate deta�a complet de influen�ele
exterioare. Metoda a fost aplicat� de unii siha�tri, care s-au retras departe de
civiliza�ie, au refuzat orice contact cu semenii �i �i-au dezvoltat propria lor
filozofie de via��, dup� ani �ntregi de suferin��. Metoda �ns� nu poate fi
generalizat� pentru c� omul este, �n primul r�nd, o fiin�� social�. Ar exista �i o
variant� mai rezonabil� a izol�rii: individul continu� s� tr�iasc� �n societate,
dar se poate deta�a emo�ional de anumite aspecte ale vie�ii. Deta�area �ns� atrage
dup� sine pierderea suportului social reprezentat de familie, de persoanele
iubite, prieteni, colegi, care, �nt�mpina�i tot timpul cu r�ceal�, vor ajunge s�
evite contactul direct cu individul. Treptat, sentimentul de singur�tate se va
amplifica, put�nd duce chiar la apari�ia unor manifest�ri paranoide.
Ne afl�m astfel �n fa�a unui veritabil paradox. Deta�area de societate, pentru a
evita orice contact prin intermediul c�ruia am putea fi manipula�i, este absurd�.
�n acela�i timp, implicarea total�, sincer�, plin� de pasiune �n via�a social� ne
poate face extrem de vulnerabili la influen�ele exercitate de artizanii
manipul�rii.
�i totu�i, omul este o fiin�� social�. Marile sale �mpliniri se pot atinge numai
�n cadrul societ�ii. Fiecare dintre noi dore�te s� experimenteze cele mai profunde
sentimente, s� aib� prieteni de n�dejde, s� poat� ac�iona a�a cum �i dicteaz�
inima, s�-�i tr�iasc� via�a din plin. Acest lucru poate fi realizat �i f�r� a
c�dea victim� manipul�rilor prezente �n fiecare moment al existen�ei noastre,
utiliz�ndu-se o a treia cale, prin care paradoxul de care vorbeam mai sus poate fi
evitat. �n acest sens, nu mai este vorba de a alege �ntre deta�are �i implicare,
ci de a alterna cele dou� st�ri, astfel �nc�t perioadele de tr�ire la cote �nalte
s� fie urmate de scurte intervale de deta�are. Din c�nd �n c�nd este bine s�
�ncerc�m o deta�are total� de problemele zilnice �i s� ne analiz�m "la rece"
ac�iunile, sentimentele, alternativele alese �ntr-o situa�ie sau alta, pentru a
g�si cele mai bune solu�ii pentru viitor. Oscilarea permanent� �ntre ace�ti doi
poli (deta�area �i impli-carea) este singura modalitate de a evita, pe c�t
posibil, manipul�rile zilnice.
Evident, se pune problema c�nd s� ne analiz�m via�a ,4a rece" �i c�nd s� tr�im din
plin. Pentru c� nu trebuie s� ajungem obseda�i de pericolul manipul�rilor. Acestea
au existat, exist� �i vor exista, c�t timp va fiin�a societatea uman�. Ceea ce ne
intereseaz� este ca ele s� nu ne transforme �n sclavii unor indivizi lipsi�i de
scrupule, s� nu ne lipseasc� de bucuriile simple ale vie�ii, s� nu ne transforme
�n ni�te "legume".
Unii �i aleg timpul deta��rii seara, �nainte de culcare. Un fost profesor
universitar al subsemnatului spunea, cu toat� seriozitatea, c� �n perioada
studen�iei sale obi�nuia s�-�i pun� c�ciula pe mas�, �n fa�a patului, �i s�-i
vorbeasc� �nainte de a adormi. O considera ca pe un alter ego al s�u, �i �n cadrul
acelui "dialog"-monolog recapitula tot ceea ce f�cuse �n timpul zilei, �i bune �i
rele, pentru a analiza consecin�ele �i a alege cea mai bun� solu�ie pentru a doua
zi. Este un exemplu. Uneori �ns� problemele sunt complexe �i "analiza de sear�"
poate conduce spre insomnii cu efect stresant.
Nu poate fi dat� o re�et� general�, �ns� exist� diverse modalit�i pentru a ne da
seama imediat c�nd se impune momentul de deta�are. Profesorul Philip Zimbardo �i
colega sa Susan Andersen, de la Universitatea Stanford, California, au desf�urat
numeroase studii, �n urma c�rora au cristalizat principalele metode prin care
putem identifica momentele �n care suntem supu�i manipul�rilor. De asemenea, ei
arat� cum ne putem deta�a �n astfel de momente �i, mai ales, care sunt
principalele strategii de a rezista influen�elor.
�n continuare vom trece �n revist� cele mai importante asemenea strategii,
�mpreun� cu c�teva exemple pentru fiecare.

Identificarea discontinuit�ilor
De obicei, marile minciuni sunt ascunse sub un �nveli� de aparent� normalitate. �i
totu�i "camuflajul" nu poate fi niciodat� perfect. �ntotdeauna, mai devreme sau
mai t�rziu, apare ceva "�n neregul�", ceva ce "nu se potrive�te". De fiecare dat�,
astfel de momente trebuie s� reprezinte pentru noi semnale de alarm�.
Jim Jones, liderul sectei Templul poporului, cel care a determinat sinuciderea
colectiv� a peste nou� sute de oameni, le promitea adep�ilor s�i o via�� idilic�
�n jungla Guyanei: climat bl�nd, m�ncare din abunden��, munc� u�oar�, s�n�tate �i
via�� ve�nic�. Realitatea a fost exact pe dos: climat ucig�tor, munc� extenuant�,
hran� insuficient�, ��n�ari, boli, decese. Unii dintre sectan�ii care nu fuseser�
�nc� subjuga�i total voin�ei lui Jones �i-au dat seama �nc� din momentul sosirii
�n Guyana c� promisiunile pastorului sunt vorbe �n v�nt. �i totu�i marea
majoritate a adep�ilor nega eviden�ele �i credea nestr�mutat �n cuvintele lui
Jones care le spunea c�, oricum, via�a lor putea fi considerat� un rai �n
compara�ie cu "infernul" ce pusese st�p�nire pe lume. Cei care au reu�it s� se
salvaze �naintea tragediei finale au fost tocmai cei care �i-au dat seama c� "ceva
nu se potrive�te", c� exist� o discrepan�� evident� �ntre promisiunile pastorului
�i realitatea �nconjur�toare. La r�ndul s�u, Richard Clark, cel care a condus prin
jungl� un grup de evada�i din Jonestown, chiar �n diminea�a de dinaintea
tragediei, spunea: "�nc� de c�nd am cobor�t din avion am sim�it c� nu era �n
regul� ceva."
Regimurile comuniste au colapsat atunci c�nd tot mai mul�i oameni au �nceput s�
simt� discrepan�ele uria�e dintre promisiunile �n�l��toare ale ideologilor �i
�nr�ut�irea continu� a traiului de zi cu zi.
O escrocherie de propor�ii, descris� �ntr-un cotidian rom�nesc la �nceputul lui
1996, a e�uat din cauza unui am�nunt minor ce a atras aten�ia uneia dintre
poten�ialele victime. Astfel conducerea unei regii autonome din Bucure�ti a intrat
�n contact cu un grup de oameni de afaceri rom�ni �i italieni, care urm�reau
�ncheierea unor contracte fabuloase cu respectiva regie. Ei sus�ineau c� vor
contribui cu sute de milioane de dolari, ceea ce, evident, reprezenta o �ans�
unic� pentru viitorii lor parteneri. La un moment dat, unul dintre negociatorii
regiei autonome a observat c� un membru important al celuilalt grup nu are c�r�i
de vizit�. Sc�pare minor�, dar de neacceptat pentru un om de afaceri serios.
Convins c� "nu se potrive�te ceva", negociatorul a dispus verificarea
partenerilor, care s-au dovedit a fi ni�te escroci.
Exemplele sunt nenum�rate, dar esen�a problemei r�m�ne una singur�. Atunci c�nd
sim�im c� "nu se potrive�te ceva", c� "nu e �n regul� ceva", c� "nu merge ceva",
este momentul s� ne deta��m �i s� analiz�m lucrurile lucid, cu obiectivitate �i
calm, pentru a vedea care este sursa real� a respectivei discontinuit�i. Trebuie
s�-i judec�m �i s�-i evalu�m pe cei cu care intr�m �n contact nu numai dup� ceea
ce spun, ci �i dup� ceea ce fac. Iar c�nd distan�a de la vorb� la fapt� este
considerabil�, �nseamn� c� "nu merge ceva". Foarte mul�i escroci �i datoreaz�
succesele unei abilit�i �nn�scute de a-�i �nv�lui interlocutorii �n vorbe frumoase
�i �n promisiuni ce nu au nici o leg�tur� cu realitatea.
�n general, c�nd sim�im c� �n ad�ncul sufletului nostru persist� o nemul�umire
(semn al disonan�ei cognitive), �nseamn� c� este momentul unei analize "la rece" a
situa�iei �n care ne afl�m, pentru a lua c�t de repede posibil o decizie �n
privin�a viitorului. Neglijarea acestor nemul�umiri interne, ignorarea lor conform
principiului "las� c� trece" ne pot duce uneori �n situa�ii ce par f�r� sc�pare.
�n fond, libertatea de op�iune, �n adev�ratul sens al cuv�ntului, impune mai �nt�i
analiza obiectiv� a situa�iei, pentru ca abia dup� aceea s� fie c�utat� solu�ia
optim�.
Altern�nd tr�irile intense cu momentele de deta�are destinate analizelor, ne putem
dezvolta un anume scepticism �i un sim� critic �n m�sur� s� ne ofere posibilitatea
de a depista la timp influen�ele nedorite c�rora le suntem supu�i.

Observarea normalit�ii aparente

Cele mai eficiente tehnici de manipulare se bazeaz� pe crearea unei aparen�e de
normalitate. Pentru a avea succes, agen�ii de influen�� trebuie s� ac�ioneze �n
a�a fel �nc�t s� nu atrag� aten�ia celor din jur. Raport�ndu-ne la subcapitolul
precedent, ei sunt foarte aten�i s� nu le dea ocazia celorlal�i de a observa c�
"nu se potrive�te ceva". Cer�etorii, chiar �i c�nd venitul lor lunar �l dep�e�te
de c�teva ori pe cel mediu pe economie, se �mbrac� �ntotdeauna �n zdren�e, umbl�
murdari, �i pun �n eviden�� r�nile (de multe ori inten�ionat) pentru a st�rni mila
trec�torilor. Marii escroci se �mbrac� �ntotdeauna elegant, folosesc un limbaj
elevat, se comport� aidoma oamenilor de afaceri veritabili. De multe ori,
poten�ialele victime nici nu mai verific� identitatea celor cu care stau de vorb�
de team� s� nu-i "ofenseze". �ntotdeauna cei care �i asum� o alt� identitate
�ncearc� s� se comporte, s� vorbeasc�, s� se �mbrace precum cei pe care �i imit�,
pentru ca poten�ialelor victime s� le fie indus sentimentul de normalitate menit
s� adoarm� vigilen�a.
Comportamentul civilizat, respectul �i sentimentele de prietenie fa�� de cei din
jur nu sunt echivalente cu a le acorda, necondi�ionat, o �ncredere absolut�.
�ntotdeauna, un minim sim� critic este bine venit. Chiar �i cei mai apropia�i nou�
tind, uneori, s� ne exploateze sl�biciunile pentru a-�i satisface un interes, sau
cum spun b�tr�nii, �ncearc� "s� ne apuce un deget, pentru a ne lua toat� m�na".
La nivel macrosocial, toate regimurile, indiferent de ce orientare ar fi acestea,
�ncearc� s� induc� oamenilor obi�nui�i sentimentul de normalitate, �n m�sur� s�
justifice ac�iunile guvernamentale �i s� confere un spor de autoritate
suprastructurii. Acest lucru se realizeaz�, �n principal, prin controlul
informa�iilor, �n anii cincizeci, guvernul Statelor Unite a refuzat s� avertizeze
cet�enii din Nevada asupra pericolului c�derilor radioactive produse �n urma
testelor nucleare. Oamenii au crezut �n starea de formalitate" �i nu �i-au p�r�sit
a�ez�rile, pentru ca abia mult mai t�rziu s� fie dezv�luit� inciden�a crescut� a
cazurilor de cancer din Nevada.
�n cazul accidentului nuclear de la Cemob�l, autorit�ile au refuzat s� ofere
informa�ii opiniei publice, iar c�nd dezastrul nu a mai putut fi ascuns, au
�ncercat s�-l minimalizeze c�t de mult posibil. Echipele de interven�ie nu au fost
avertizate asupra pericolului real la care se expun, locuitorii din �mprejurimi au
fost lini�ti�i cu comunicate false, iar dup� zece ani s-a dovedit c� mii de oameni
au murit nevinova�i, �n chinuri groaznice, tocmai din dorin�a guvernului de a
p�stra aparen�a de "normalitate", pentru a nu-�i �ifona "imaginea".
�n Rom�nia postrevolu�ionar�, �i nu numai, cuv�ntul de ordine �n toate ministerele
este p�strarea secretului asupra tuturor ne�mplinirilor �i e�ecurilor, pentru a da
impresia popula�iei c� tranzi�ia decurge "normal". De c�te ori ziarele
independente public� documente compromi��toare la adresa suprastructurii, prima
m�sur� este demararea unei anchete pentru a se depista scurgerea de informa�ii.
Din p�cate, �n majoritatea cazurilor, aceasta r�m�ne �i singura m�sur� luat� de
guvernan�i. De multe ori, �ncr�ncenarea autorit�ilor de a p�stra aparen�a de
normalitate ajunge s� frizeze absurdul. Astfel, dup� revolu�ia din decembrie 1989,
Rom�nia a fost zguduit� de demisiile r�sun�toare ale unor importan�i func�ionari
de stat (�eful G�rzii Financiare, �eful Inspectoratului General de Poli�ie, �eful
Serviciului de Contrainforma�ii al Armatei etc), care au �ncercat, prin gesturile
lor, s� arate c� "nu merge ceva �n �ar�", respectiv c� fenomenul corup�iei a
cuprins cele mai �nalte straturi ale suprastructurii. Reac�ia Puterii, �n toate
aceste cazuri, a fost debarasarea de ace�ti func�ionari incomozi, care au stricat
impresia de "normalitate". Sondajele de opinie arat� c� efectul a fost exact
contrar celui urm�rit de autorit�i. Omul obi�nuit resimte tot mai acut pericolul
corup�iei, al coagul�rii structurilor crimei organizate �n sferele �nalte ale
Puterii, �n ciuda mesajelor lini�titoare venite "de sus", conform c�rora, "totul
este normal".
Revenind la presa independent�, �n orice stat civilizat, ea este considerat�
"c�inele de paz� al democra�iei", �n sensul c� menirea ei este aceea de a
sanc�iona prompt orice discontinuitate, orice fapt "ce pare �n neregul�". Din
acest motiv, presa se afl� �ntr-o permanent� opozi�ie cu tendin�a autorit�ilor de
a p�stra aparen�a de normalitate. Iar acuzele venite din partea autorit�ilor,
conform c�rora ziarele independente sunt vinovate de imaginea proast� a
suprastructurii �n ochii cet�enilor, pentru c� nu reflect� �n paginile lor �i
faptele pozitive (c�te ar fi acestea), nu reprezint� dec�t tot o tehnic� de
manipulare (cea a "�intelor false"), prin care se �ncearc� transferarea e�ecurilor
autorit�ilor �n sarcina presei, �n realitate, responsabilitatea pentru imaginea
proprie revine �n �ntregime autorit�ilor, �n timp ce menirea ziarelor
independente, dup� cum spuneam, este aceea de a observa discontinuit�ile, pentru
a-i oferi cititorului posibilitatea s� analizeze obiectiv situa�iile �i s� se
poat� hot�r� �n perfect� cuno�tin�� de cauz� cu ce forma�iune politic� va vota
atunci c�nd va veni vremea alegerilor.
Un alt exemplu de aplicare a acestei tehnici privind "aparen�a de normalitate" �n
Rom�nia postdecembrist� este dat de interviurile acordate presei de c�tre cei
incrimina�i �n raportul "Apartamentul" (raport efectuat de o comisie parlamentar�
special�, av�nd ca obiect repartizarea ilegal� de locuin�e unor �nal�i demnitari).
Cei intervieva�i au r�spuns cu non�alan�� c� ei au ob�inut locuin�ele �n mod
"normal", ca urmare a unor cereri f�cute, "ca tot omul", forurilor �n drept s�
acorde respectivele spa�ii locative. �n acest caz, aparen�a de normalitate a fost
contrazis� flagrant de criza de locuin�e existent� �n Rom�nia acelei perioade. Cei
incrimina�i au utilizat respectiva tactic� tocmai pentru a ascunde traficul de
influen�� �i ilegalit�ile prin care �i-au ob�inut locuin�ele �i, din p�cate, ca �n
multe alte cazuri flagrante, nu s-a luat nici o m�sur� �n privin�a lor. Spunem din
p�cate, pentru c� perpetuarea unei asemenea st�ri are repercusiuni mult mai grave
dec�t ar p�rea la prima vedere. Treptat, �n con�tiin�a public� se insinueaz� ideea
c� adev�rata stare de "normalitate" �n Rom�nia este cea �n care structurile crimei
organizate se afl� la putere, �n care orice ilegalitate este permis� dac� ai
"spatele asigurat". Oamenii ajung la concluzia c� este mult mai simplu �i mai
profitabil s� �i cau�i protectori pentru a �nc�lca legea, dec�t s-o respec�i. Se
creeaz� astfel un nou sistem de valori, o nou� mentalitate, ce nu au nimic comun
cu cele existente �n ��rile cu democra�ie autentic�. Iar trecerea spre o
normalitate real� va fi mult mai grea �i mai chinuitoare. Dac� va mai fi
vreodat�...
Revenind la modalit�ile propriu-zise de detectare a normalit�ii aparente �n via�a
de zi cu zi �i la strategiile de evitare a influen�ei manipulatorilor �n astfel de
cazuri, trebuie remarcat� dificultatea �i caracterul complex al acestora.
Artizanii manipul�rii depun eforturi considerabile pentru a evita apari�ia
oric�rei discontinuit�i. �i totu�i posibilit�i de ap�rare exist�. Respectarea unor
reguli de protocol foarte rigide nu impune neap�rat supunerea necondi�ionat� fa��
de acestea. Respectarea oric�ror legi, norme �i regulamente, scrise sau nescrise,
nu �nseamn� abandonarea judec�rii lor cu un ochi critic, mai ales �n cazurile �n
care ele afecteaz�, chiar �i �ntr-o mic� m�sur�, drepturi fundamentale precum cele
la liber� exprimare, asociere sau informare. Testarea unor asemenea reguli se
poate face printr-o minor� �nc�lcare a lor pentru a observa consecin�ele. Dac�
reac�ia este dispropor�ionat de mare �i de violent�, �nseamn� c� "nu e �n regul�
ceva" �i trebuie s� reevalu�m situa�ia, eventual prin adunarea unor informa�ii
suplimentare referitoare la cei cu care am intrat �n contact sau la respectiva
situa�ie social�.
�n general, o anumit� relaxare dublat� de un spirit nonconformist sunt necesare �n
asemenea situa�ii pentru p�strarea capacit�ii de analiz� lucid�, �n m�sur� s�
sesizeze aparen�a de normalitate.

Sesizarea falsei similarit�i

Marii artizani ai manipul�rii nu se mul�umesc doar cu controlul total al
victimelor. Ei devin cei mai buni prieteni ai acestora, le capteaz� afec�iunea �i
respectul, put�nd astfel s� le influen�eze mult mai eficient.
Cu trei decenii �n urm�, �n Statele Unite, un anume George Whitmore Jr. a
recunoscut asasinarea a doi activi�ti sociali�ti, dup� ce fusese supus unor
interogatorii �ndelungate. El nu numai c� a scris o m�rturisire de �aizeci �i una
de pagini, dar a dorit s�-�i exprime �n mod public admira�ia fa�� de anchetator,
pe care ajunsese s�-l respecte mai mult dec�t pe propriul lui p�rinte. Pentru
anchetator, aceste sentimente de admira�ie reprezentau dovada suprem� a abilit�ii
sale de a intra "pe lungimea de und�" a acuzatului, de a-i capta �ncrederea �i de
a-l determina, �n cele din urm�, s� fac� m�rturisiri complete. Evenimentele
ulterioare au demonstrat f�r� dubiu c� Whitmore fusese adus �n situa�ia de a
recunoa�te un dublu asasinat pe care, de fapt, nu el �l comisese!
Pentru a fi eficien�i, manipulatorii �ncearc�, �n primul r�nd, "s� se bage sub
pielea" victimei. Ei imit� felul de a se comporta al celuilalt, �i �mp�rt�esc
idealurile �i temerile, �i capteaz� �ncrederea �i prietenia. Apoi, aten�ia se mut�
imperceptibil dar continuu spre zona ce �l intereseaz� pe manipulator. Victima se
mi�c� mai greu, �ns� �ncrederea pe care deja o are �n noul prieten o face s� nu
sesizeze deplasarea, mai ales c�nd partenerul �tie exact c�nd s� foloseasc� un
gest prietenesc sau un z�mbet de �ncurajare. �n final, victima sufer� o
transformare complet�, de care nici m�car nu-�i d� seama. Variante ale unor
asemenea procedee se �nt�lnesc, spre exemplu, �n rela�ia dintre anchetator �i
de�inut sau �ntre de�inut �i colegii s�i de celul�, veterani, �n cadrul
procedeelor de sp�lare a creierului despre care am vorbit �ntr-un capitol
anterior.
Dar falsa similaritate apare �i �n situa�ii dintre cele mai simple, c�nd
manipulatorul ac�ioneaz� uneori din instinct, f�r� un plan dinainte stabilit. �n
subcapitolul precedent vorbeam despre legarea unor prietenii. Fiec�ruia dintre noi
i se pare "normal" ca noul amic s� aib� acelea�i idealuri, acelea�i obiceiuri,
acela�i mod de a se �mbr�ca sau de a vorbi. �ntr-un anume fel ne recunoa�tem �n
el, primim o confirmare a faptului c� ceea ce facem, g�ndim sau sim�im noi este
corect, de vreme ce �i al�ii se manifest� la fel. Treptat, �ncrederea pe care o
avem �n noi �n�ine se transfer� asupra noului prieten, iar spiritul critic se
diminueaz� tot mai mult. Devenim astfel victime u�oare ale celor care folosesc
aceast� tehnic� a falsei similarit�i.
Pentru a ne feri de astfel de situa�ii este necesar s� analiz�m cu aten�ie
comportamentul noului partener de rela�ie, s� vedem dac� supraliciteaz� �ntr-un
anume context �i de ce, s� facem diferen�a �ntre ceea ce vorbe�te sau promite �i
ceea ce face cu adev�rat, s�-i cerem, din c�nd �n c�nd, c�te o dovad� c�t de mic�,
dar concret�, de prietenie.
Este adev�rat c� exacerbarea unui asemenea comportament critic fa�� de orice nou�
cuno�tin�� ar putea s� ne �mpiedice s� tr�im din plin. Permanenta ne�ncredere �n
ceilal�i, b�nuielile, teama de a nu fi �n�ela�i nu pot r�m�ne nesesizate prea mult
timp de c�tre cei din jur �i ar putea s� ne izoleze. Probabil, �n marea majoritate
a cazurilor, este mai bine s�-i privim pe oameni cu �ncredere, chiar cu riscul de
a fi dezam�gi�i mai t�rziu. Pentru c� toate astea �in, �n ultim� instan��, de
farmecul vie�ii. De fapt, secretul supravie�uirii decente nu const� �n a ne
comporta ca �i cum am tr�i �ntr-o lume de du�mani, ci de a �nv�a din gre�elile
noastre �i ale celorlal�i Accept�nd c� am gre�it �n anumite situa�ii, chiar �i
numai pentru faptul c� ne-am lasat am�gi�i, ne va fi mult mai u�or, dup� aceea, s�
ne ferim.

Identificarea competen�ei aparente

Dincolo de credibilitatea real� a unei persoane, pe cei din jur �i impresioneaz�
competen�a, �ncrederea �i siguran�a de sine pe care aceasta o manifesta. Oamenii
puternici fascineaz� nu numai prin ceea ce spun, ci �i prin tonalitatea vocii,
prin gesturi, prin postur�. Cineva care se uit� direct �n ochii interlocutorului,
st� foarte aproape de acesta �i vorbe�te r�spicat, reu�e�te foarte u�or s� se
impun�.
Pe de alt� parte, cei u�or influen�abili manifest� o permanent� stare de
incertitudine, at�t prin ceea ce spun, c�t, mai ales, prin ceea ce nu spun.
Ezit�ri minore precum pauzele �n vorbire sau b�lb�ielile pot fi u�or de manipulat
pentru c� ele exprim�, �n acel moment, o judecat� confuz�, deci o vulnerabilitate
sporit� a celui �n cauz�. Multe dintre manualele destinate v�nz�torilor din ��rile
occidentale le ofer� acestora sfaturi privind exploatarea celor mai ne�nsemnate
gesturi �i ezit�ri ale poten�ialilor cump�r�tori.
Foarte mul�i manipulatori �i creeaz� cu aten�ie o imagine de indivizi puternici,
competen�i, siguri pe ei �n�i�i, destinat� s�-i intimideze pe cei cu care vin �n
contact. Liderii sectelor extremiste �i construiesc o aur� de mister indescifrabil
�n jurul lor, folosesc un limbaj specific, "accesibil doar ini�ia�ilor" (chiar
dac� nu semnific� nimic concret), tocmai pentru a-i putea subjuga mult mai u�or pe
novici. Conduc�torii sistemelor totalitare, de asemenea, �i bazeaz� ideologia pe
"fundamente �tiin�ifice", se comport� ca veritabile figuri mesianice, mai presus
de orice b�nuial�, se erijeaz� �n de�in�tori ai adev�rului absolut, dincolo de
"�n�elegerea" maselor de manevr�. P�n� �i cele mai nesemnificative gesturi sunt
supuse necesit�ii de a-�i crea o imagine de competen�� absolut�. Astfel orice
activist este obi�nuit din start s� se adreseze celor din afara ierarhiei,
indiferent de v�rsta sau competen�a real� a acestora, cu "tu", "m�i" sau chiar s�
foloseasc� expresii triviale pentru a-�i demonstra "superioritatea".
Pute�i s� �ncerca�i �i singuri un experiment. Atunci c�nd un func�ionar v�
vorbe�te t�ios, la per tu, r�spunde�i-i �n acela�i fel. De multe ori �l ve�i vedea
cum �i �ndulce�te tonul vocii �i trece la pronumele de polite�e.
Cum se poate rezista unor situa�ii �n care cei cu care venim �n contact exercit� o
putere de fascina�ie greu de evitat? Primul pas este acela de a analiza
r�spunsurile "programate" pe care ace�tia le a�teapt� de la noi �i de a refuza
rostirea lor �n caz c� nu sunt justificate. Niciodat� nu trebuie s� accepta�i un
lucru ce vi se pare "ciudat" doar din cauza presiunii �i a insisten�elor
celuilalt. �n marea majoritate a cazurilor, o am�nare este bine venit� pentru
judecarea la rece a situa�iei. �n acela�i timp, refuzul de a accepta necondi�ionat
premisele impuse de cineva, cu aparen�� de credibilitate sau competen��, v� poate
stimula �ncrederea �n propria dumneavoastr� persoan�, echilibrul �i g�ndirea
lucid�.
Dac� v� considera�i o persoan� u�or influen�abil�, g�ndi�i-v� c� totu�i fiecare
fiin�� uman�, cu calit�ile �i defectele ei, este unic� �n felul s�u. Poate c�
tocmai cei care vi se par puternici au la r�ndul lor sl�biciuni ascunse, mult mai
grave dec�t simpla dumneavoastr� timiditate, de care ei �ncearc� s� profite.
Reacti-va�i-v� �n memorie un episod din via�a dumneavoastr� �n care v-a�i sim�it
puternic(�), �n care v-a�i bucurat de respectul �i admira�ia celor din jur.
P�stra�i aceast� imagine numai pentru dumneavoastr�, ca pe un secret intim, �i
g�ndi�i-v� la ea ori de c�te ori ve�i �ncerca un sentiment de sl�biciune. Va fi
dovada de necontestat c� pute�i fi o persoan� puternic�, la fel cu cei care v�
fascineaz� �ntr-un moment sau altul al vie�ii, sau chiar mai presus de ei. Nu v�
mai g�ndi�i la amintirile nepl�cute, elimina�i incertitudinile �i analizele
interioare descurajante. Concentra�i-v� aten�ia asupra a ceea ce ave�i de f�cut �n
mod concret, �n loc s� v� pierde�i timpul cu tot felul de �ndoieli fa�� de propria
dumneavoastr� persoan�. Asemenea dialoguri interne v� pot face extrem de
vulnerabil(�) �n fa�a manipulatorilor care �tiu extrem de bine cum s� le observe
�i s� le exploateze.
Ac�ion�nd, analiz�nd, negociind, refuz�nd s� colabora�i sub presiune, ve�i fi mult
mai greu de influen�at.

Sesizarea confuziei cognitive

De multe ori, la nivel macrosocial, dar nu numai, indivizii sunt integra�i unei
"lumi mai bune" prin exploatarea erorilor din vechiul mod de via��, dar, mai ales,
prin controlul informa�iilor. Artizanii manipul�rii apeleaz� la analogii false, la
distorsiuni semantice, la etichet�ri retorice, ajung�nd p�n� la rescrierea
istoriei sau la "reinventarea" unor �tiin�e fundamentale, pentru a motiva noul
sistem social. �n acest mod, individul e �mpiedicat s� perceap� realitatea a�a cum
este, limit�ndu-se la a tr�i �ntr-o lume iluzorie, �n care simbolurile �nlocuiesc
concretul.
�n coagularea societ�ilor bazate pe ideologia comunist�, un rol fundamental l-a
avut reconsiderarea istoriei, pe principiul orwellian, conform c�ruia "cel care
controleaz� prezentul controleaz� trecutul, iar cel care controleaz� trecutul
controleaz� �i viitorul". �n capitolul dedicat sistemelor totalitare am v�zut, pe
larg, cum s-a ac�ionat pentru crearea "omului nou", pentru impunerea unei noi
mentalit�i, pentru redefinirea culturii �.a.m.d. �ns� utilizarea confuziei
cognitive se aplic� �i �n cazuri de manipul�ri medii sau mici, pentru a c�tiga
controlul asupra individului.
�n general, ori de c�te ori sesiza�i c� o explica�ie este neclar�, c� unele
generalit�i sunt extrem de vagi, c� mesajele transmise de diver�i vorbitori sunt
retorice, confuze ori neconforme cu realitatea, �nseamn� c� "nu merge ceva". �n
majoritatea cazurilor, pentru a escamota realitatea sau pentru a-�i ascunde
obiectivele reale, diver�i indivizi �ncearc� s� apeleze la noi construc�ii
semantice, la etichet�ri neobi�nuite sau la teorii cu aparen�� de fundamentare
�tiin�ific�. Spre exemplu, pentru c� tranzi�ia �n Rom�nia postrevolu�ionar� a
�nregistrat nenum�rate poticneli, ea a fost calificat� drept "original�", aceast�
etichet� fiind considerat� suficient� pentru a motiva e�ecurile "inevitabile", dar
�i pentru a induce ideea c�, de�i "original�", tranzi�ia exist� �i avanseaz�
triumfal. Nici unul dintre utilizatorii acestei etichete nu a explicat vreodat�,
�n mod concret, ce �n�elege prin termenul de "original". Dac� analiz�m programele
partidelor de pe scena politic� rom�neasc� vom vedea c� multe, chiar �i dintre
cele cu aderen�� semnificativ� la electorat, nu au o doctrin� clar�, aceasta fiind
�nlocuit� cu generalit�i extrem de vagi �i de confuze. �i exemplele pot continua
la nesf�r�it.
Pentru a sc�pa de tentativele de influen�are prin inducerea unor astfel de
confuzii cognitive, cea mai eficient� cale este aceea de a pune mereu �ntreb�ri.
Atunci c�nd ceva vi se pare neclar, �ntreba�i p�n� v� l�muri�i. Foarte mul�i
agen�i de influen�� �ncearc� evitarea unor r�spunsuri concrete prin crearea unui
sentiment de jen� �n interiorul celui care este nel�murit. Fie indirect, printr-o
privire sever� sau ironic�, fie direct, prin fraze, uneori chiar brutale, de
genul: E�ti prea prost s� �n�elegi! Cum po�i s� pui asemenea �ntreb�ri? Te credeam
mai de�tept! E�ti prea nervos ca s� judeci cu luciditate! �.a.m.d. �n astfel de
cazuri, cel mai indicat este s� aplica�i "metoda Ion Roat�", �ntreb�nd la modul
foarte nevinovat: Domnule, explica�ia dumneavoastr� este excelent�, dar prea
elevat� pentru mine. A�i putea s� repeta�i concret, �n c�teva cuvinte, ce a�i vrut
s� spune�i? Evident, �n func�ie de situa�ie �i de interlocutor, pute�i folosi un
ton serios sau mucalit, pute�i reformula �ntrebarea, pute�i g�si alte variante.
Esen�ial este s� �ntreba�i.

Sesizarea confuziei emo�ionale

Cel mai puternic instrument de manipulare a individului este apelul la
sentimentele sale. Artizanii manipul�rii elaboreaz� strategii, uneori extrem de
complexe, pentru a trece de bariera ra�iunii c�tre emo�iile individului, pentru a-
i exploata cele mai ascunse dorin�e sau temeri, merg�nd p�n� la activarea
instinctului fundamental de conservare. Ei urm�resc cu aten�ie ce anume a�teapt�
subiec�ii �ntr-o anume situa�ie social�, care sunt sursele de team� sau de
inducere a unui sentiment de vinov�ie, ce interese sau dorin�e intime se
manifest�, mai mult sau mai pu�in vizibil, la un anumit moment dat. Cunosc�nd
toate acestea, este foarte u�or apoi pentru manipulatori s� vin� �n �nt�mpinarea
necesit�ilor emo�ionale ale indivizilor, s� le cucereasc� �ncrederea �i s�-i
subjuge, f�r� ca ei s�-�i dea seama. Sau dac� realizeaz� c� au fost manipula�i, de
cele mai multe ori este prea t�rziu pentru a mai face ceva.
Diane Louie, o supravie�uitoare a tragediei din jungla Guyanei (a f�cut parte din
grupul de fugari, condus prin jungl� de Clark, �n diminea�a de dinaintea
masacrului), povestea o amintire dureroas� din via�a ei. �ntr-o zi s-a �mboln�vit
din cauza unui virus intestinal �i a fost dus� la infirmeria din Jonestown. Ceva
mai t�rziu, Jim Jones a venit la patul ei �i a �ntrebat-o: Cum te mai sim�i? Ea s-
a cufundat �n p�turi, evit�nd s�-l priveasc� �n ochi. Ai vrea s� m�n�nci ceva
anume?, a continuat Jones. Diane �i-a amintit atunci de locuin�a ei mizerabil�, de
g�ndacii din m�ncare, de munca istovitoare, de toate promisiunile cu care Jones i-
a �n�elat pe ea �i pe ceilal�i �i a r�spuns: Nu. Totul e �n regul�. M� simt mai
bine. Mult mai t�rziu avea s� declare: Am �tiut atunci c�, dac� acceptam vreo
favoare, i-a� fi apar�inut pentru totdeauna. De aceea n-am vrut s�-i datorez
nimic. Cum spuneam, Diane Louie a fost unul dintre foarte pu�inii supravie�uitori
ai tragediei finale.
�n sistemele totalitare, o strategie extrem de complex� este pus� �n mi�care
pentru exploatarea sentimentului de vinov�ie. Sunt imaginate noi p�cate, se
�ntocmesc dosare, individul este permanent amenin�at cu ceea ce ar putea s� i se
�nt�mple dac� nu respect� normele impuse de regim. Dar strategia este aplicat�, �n
continuare, �i dup� colapsul respectivelor sisteme. �n Rom�nia postrevolu�ionar�,
�antajul a devenit o veritabil� politic� de stat. Primul val a fost reprezentat de
amenin��rile cu publicarea dosarelor �ntocmite de securitate. Cum, �ntre timp,
opinia public� �i-a pierdut interesul fa�� de trecutul mai mult sau mai pu�in
tulbure al diferitor personalit�i, s-a trecut la cel de-al doilea val, reprezentat
de amenin�area cu dosarele penale. �n mod voit, pe de o parte s-a perpetuat haosul
legislativ, iar pe de alta aparatul de justi�ie a fost f�cut ineficient prin
aruncarea lui �ntr-o criz� f�r� precedent. �n acest mod, declan�area urm�ririi
penale, �n marea majoritate a cazurilor �n care sunt implicate personalit�i
importante, a r�mas �n �ntregime la latitudinea celor afla�i la putere. �n
consecin��, ori de c�te ori interesele Puterii o cer, dosarele penale ale unor
opozan�i sunt trimise justi�iei. �n acela�i timp, c�nd acelea�i interese o cer,
procesele sunt stinse �i afacerile mu�amalizate p�n� la noi ordine.
Dar manipul�rile bazate pe confuzia emo�ional� nu se limiteaz� numai la
exploatarea sentimentelor de vin� sau de team�. Extrem de subtil� este exploatarea
dorin�elor intime ale indivizilor. O locuin�� confortabil�, o deplasare �n
str�in�tate, o func�ie important� �.am.d., oferite la momentul oportun, pot crea
sentimente de recuno�tin�� extrem de puternice, prin care chiar �i cei mai aprigi
du�mani pot fi redu�i la t�cere. De asemenea, diversele cadouri, atragerea �n
anumite afaceri, �n care mirajul banilor poate �ntuneca ra�iunea, pot deveni mai
t�rziu instrumente extrem de eficiente pentru �antajul sentimental �i chiar pentru
cel cu conota�ie penal�.
Necesit�ile sexuale ale indivizilor �i cele mai ascunse dorin�e ale acestora �n
domeniu pot fi �i ele exploatate pentru a genera posibilit�i de �antaj ulterioare.
Scandalul de la "Sexi Club", din Bucure�ti, este elocvent �n acest sens. De�i, �n
nenum�rate interviuri, oficialit�ile au vorbit despre zeci de casete pe care
fuseser� �nregistrate, cu camere ascunse, delirurile sexuale ale unor importante
personalit�i ale vie�ii publice rom�ne�ti, respectivele �nregistr�ri nu au
constituit niciodat� obiectul vreunei anchete serioase, ele fiind destinate
exclusiv �antajului la nivel �nalt.
Cobor�nd la nivelul str�zii, trebuie remarcat c� p�n� �i cel mai banal cer�etor se
bazeaz�, �n activitatea lui, pe inducerea unui sentiment de vin� (al�turi de mil�)
�n sufletele trec�torilor, pentru faptul c� ei sunt bine �mbr�ca�i, �n general
bine hr�ni�i, �n timp ce el sufer� de foame sau de frig. La fel, nenum�ra�i
escroci se dau drept gunoieri, controlori, poli�i�ti, angaja�i ai unor asocia�ii
de caritate etc, exploat�nd sentimentele pe care oamenii le au fa�� de
respectivele institu�ii sau organiza�ii.
Pentru a sesiza �ncerc�rile de manipulare ce se fac asupra noastr� pe baza
confuziei emo�ionale, ar trebui s� ne inducem c�teva momente de deta�are, de
analiz� lucid�, ori de c�te ori sim�im c� abuzeaz� cineva de sentimentele noastre,
c�nd avem un disconfort psihic, sau c�nd sesiz�m c� "ceva nu este �n ordine".
�ncerc�nd s� g�sim cauzele acestor activ�ri emo�ionale, am putea, �n multe cazuri,
s� vedem dac� sentimentele avute �n acel moment sunt provocate cu un scop anume
sau au o motiva�ie ce nu �ine neap�rat de manipulare.
�i totu�i, este foarte greu s� ac�ion�m astfel �n toate �mprejur�rile, deoarece ar
trebui s� apel�m la momentele de deta�are cel pu�in de c�teva ori pe zi. O
asemenea metod� se impune doar atunci c�nd �ntr-adev�r sim�im c� presiunea
emo�ional� a atins cote �ngrijor�toare. �n rest, cel mai indicat ar fi s� ne lu�m
c�teva m�suri elementare de precau�ie.
Nu v� dezv�lui�i niciodat�, mai ales �n prezen�a str�inilor sau a unor cuno�tin�e
�nt�mpl�toare, dorin�ele intime, punctele vulnerabile, temerile sau
incertitudinile. Vorbi�i c�t mai pu�in despre trecutul dumneavoastr�, nu v� l�sa�i
antrena�i �n confesiuni ce nu �i au rostul, evita�i s� v� deschide�i sufletul �n
fa�a oricui. Chiar �i cel mai bun prieten se poate folosi, c�ndva, de secretele pe
care i le-a�i dest�inuit numai lui.
Evita�i tenta�iile de orice fel. �n general, darurile nu cad din cer. G�ndi�i-v�,
�nainte de a accepta generozitatea cuiva, la ce v-ar putea duce un firesc
sentiment de recuno�tin��. �n Eneida lui Vergiliu, marele preot al Troiei,
Laocoon, �ncerc�nd s�-i conving� pe concet�enii s�i s� nu introduc� �n cetate
calul de lemn l�sat de ahei pe ��rm, �n care se afla Odiseu �mpreun� cu solda�ii
s�i, s-a adresat mul�imii cu o fraz� devenit� celebr�: Timeo danaos el dona
ferentes (M� tem de danai chiar �i c�nd aduc daruri). Dup� cum se �tie, din
nefericire, temerea b�tr�nului preot s-a dovedit �ntemeiat�. Nu ar fi r�u s� v�
aminti�i acest episod ori de c�te ori cineva la care nu v� a�tepta�i v� ofer�
daruri.
Jocul de-a "alegerea"
�n ��rile cu sistem concuren�ial veritabil, cei mai versa�i v�nz�tori nu se
mul�umesc doar a-l determina pe client s� cumpere unul dintre produsele oferite de
ei, ci continu� discu�ia pentru a-l convinge c� "a f�cut cea mai bun� alegere". �n
acest fel se creeaz� o leg�tur� subtil� �ntre ei �i cump�r�tor, care �l va
determina pe acesta s� le devin� client permanent. Mai mult, �ndat� ce simt c�
omul este decis s� fac� o cump�r�tur� �n magazinul lor, �i prezint� mai multe
sortimente, cu pre�uri din ce �n ce mai ridicate �i de calitate superioar�,
accentu�nd pe faptul c� "alegerea �i apar�ine". Evident, au grij� s�-i induc�
sentimentul c� posibilitatea de alegere se refer� la ce anume s� cumpere, nu la
dac� s� cumpere ceva ori nu. �n caz c� respectivul cump�r�tor �nclin� s� ia un
produs ieftin, �i prezint� �n continuare calit�ile suplimentare ale m�rfurilor de
acela�i gen, dar mai scumpe, suger�ndu-i c� depinde numai de el dac� vrea s� ia un
lucru prost la un pre� mic sau accept� s� dea c�iva bani �n plus pentru a avea o
marf� �ntr-adev�r de calitate.
Tehnica respectiv� nu se aplic� doar �n domeniul comercial. O variant� a ei este
reprezentat� de strategia "fructului oprit". Liderii unor secte extremiste, precum
�i conduc�torii unor organiza�ii cu iz ocult imagineaz� tot felul de ritualuri
ini�iatice, care s� presupun� c�t mai multe eforturi din partea novicelui pentru a
le parcurge. �n acest mod, satisfac�ia final� a noului adept, precum �i
fidelitatea sa fa�� de sect� sau organiza�ie vor fi incomparabil mai mari dec�t �n
cazul unei accept�ri formale. Psihologii Jack �i Sharon Brehm au publicat �n 1981
rezultatul unor studii prin care se constat� c�, cu c�t sunt mai severe
restric�iile impuse individului, cu at�t dorin�a acestuia de a le �nfrunta este
mai mare. Tenta�ia "fructului oprit" �i d� individului sentimentul c� nu are dec�t
o op�iune, celelalte fiind nedemne de aten�ie. Tehnica a fost aplicat� �i de multe
partide extremiste, care, mai ales atunci c�nd au fost scoase �n afara legii, au
reu�it s� adune un num�r record de adep�i, �n special prin exagerarea
persecu�iilor la care au fost supuse sau chiar prin inventarea unor pogromuri ori
atentate la adresa membrilor lor.
Pentru a rezista acestui joc de-a "alegerea", este necesar s� lu�m �n considerare,
�ntotdeauna, �i variante despre care nu ni se vorbe�te. Spre exemplu, imagina�i-v�
c� sunte�i �ntr-un bombardier �i vi se adreseaz� �ntrebarea: C�te bombe ar trebui
s� arunc�m? Una, dou�, sau zece? Nu este necesar s� spune�i c�te. Pute�i foarte
bine alege un r�spuns neindus de �ntrebare: Nici una. De asemenea trebuie s�
analiz�m de fiecare dat�, cu aten�ie, situa�ii �n care suntem ademeni�i cu
"fructul oprit". De multe ori, de exemplu, pre�urile unor produse sunt artificial
ridicate doar pentru c� acestea se v�nd �ntr-un magazin din care cump�r� snobii
sau, mai bine zis, "lumea bun�". Exist� �ns� nenum�rate alte magazine, unde se pot
g�si acelea�i m�rfuri, de aceea�i calitate, la pre�uri sensibil mai mici, doar c�
despre ele nu se vorbe�te.
�n general, atunci c�nd cineva ne impune s� ac�ion�m �ntr-un anume fel, putem s�-i
test�m inten�iile, m�car cu o opozi�ie formal�, pentru a-i vedea reac�iile. Atunci
c�nd ni se ofer� posibilitatea de a alege �ntre mai multe variante este indicat s�
ne g�ndim dac� nu exist� �i o alta nemen�ionat� de interlocutor, �ns�, poate, mult
mai favorabil� nou�. �n anumite situa�ii, interlocutorul poate insista vehement
asupra unei variante numai ca s� ne trezeasc� suspiciunea �i s� ne determine s�
alegem o a doua posibilitate, favorabil� pentru el. Testa�i-l, accept�ndu-i
varianta! Dac� are un plan ascuns, va fi luat prin surprindere �i se va da de gol.
�n orice caz, g�ndi�i-v� c� aproape �ntotdeauna exist� o solu�ie ce nu a fost
luat� �n calcul. Poate fi chiar cea de care ave�i nevoie.

G�ndirea de qrup
Succesul manipul�rilor pe scar� larg� depinde, �n primul r�nd, de modul �n care
individul a fost cufundat �n anonimatul masei de manevr�. Liderii sistemelor
totalitare, precum �i conduc�torii unor secte extremiste depun eforturi
considerabile spre a inocula �n min�ile celor pe care �i manevreaz� sentimentul
fidelit�ii necondi�ionate fa�� de respectivul grup social. Repet�nd la nesf�r�it
preceptele teoriei bazate pe �mp�r�irea oamenilor �n "buni" �i "r�i", ei �i fac pe
adep�i s� cread� sincer c� fac parte din grupul social "bun", "corect", �n timp ce
restul lumii este alc�tuit din "r�i" �i "tic�lo�i". Orice idee ce nu corespunde
respectivei ideologii este calificat� drept eretic� sau drept o expresie a
tr�d�rii.
Manipularea se realizeaz� �n special prin controlul informa�iilor, dar �i prin
izolarea grupului, pentru a evita orice contacte ale membrilor s�i cu lumea
exterioar�. �n capitolul dedicat sistemelor totalitare am v�zut, pe larg, �n ce
mod se face controlul informa�iilor, pentru a permite accesul oamenilor obi�nui�i
numai la �tirile ce sus�in politica regimului. De asemenea, am v�zut cum se
redef�nesc istoria, morala, filozofia, limba, cum se modific� sistemul
educa�ional, cum se d� o nou� �nf�i�are ora�elor, satelor �.a.m.d., totul pentru
a-l rupe complet pe individ de influen�ele vechiului mod de via�� (de
"mentalit�ile burghezo-mo�iere�ti", "reac�ionare") �i pentru a-l transforma �n
"omul nou". Acelea�i tehnici se aplic�, la scar� redus� �i �n diverse variante, �n
orice sect� religioas� extremist�.
O dat� ce individul nu mai are nici un contact cu exteriorul �i nici o
posibilitate de acces la surse alternative de informa�ie, identitatea lui se
evapor� �i el va fi integrat grupului. Comportamentul, g�ndirea �i chiar
sentimentele lui se vor adapta noilor standarde, sisteme de valori, legi �i
regulamente. Pentru a sc�pa de chinul interior, determinat de fenomenul disonan�ei
cognitive, el va ajunge s� cread� sincer �n noua ideologie sau viziune asupra
vie�ii, �n noile reguli de grup �i va fi mult mai preocupat de alinierea la modul
de g�ndire general, dec�t de exprimarea unor p�reri critice sau de analiza
obiectiv� a situa�iilor. Cu timpul va avea chiar impresia c� particip� efectiv la
luarea deciziilor, c� hot�r�rile luate "�n unanimitate" sunt cele "corecte", c�
noua lume �n care tr�ie�te este "cea mai bun� dintre toate". �i chiar dac� nu este
totalmente supus noii ideologii, izolarea fa�� de lumea exterioar�, intoxicarea cu
informa�ii a�a-zis "corecte" �i contactul permanent cu o politic� ce �mparte totul
�n "alb" �i "negru", "bun" �i "r�u", "corect" �i "incorect" �i vor forma un mod de
g�ndire foarte greu de readus la normalitate.
Izolarea este aplicat� �i �n situa�ii dintre cele mai comune, pentru a influen�a
individul s� fac� un lucru sau altul. Poli�ia �i interogheaz� suspec�ii �n camere
goale, f�r� nici un fel de mobilier; pu�c�riile, spitalele de boli nervoase,
centrele de reeducare sunt locuri izolate, sectele extremiste se retrag �n
campusuri unde contactul cu lumea exterioar� este inexistent.
Tehnica inocul�rii unei "g�ndiri de grup", atunci c�nd ea este aplicat� unui
�ntreg sistem social, e greu de sesizat, dar nu imposibil. Greu �n special din
cauza faptului c� cel care sesizeaz� la un moment dat c� "nu merge ceva", se vede
pus �n situa�ia de a se a�eza "�mpotriva curentului general". �i totu�i, dac� �n
sistemele totalitare o astfel de atitudine ar atrage dup� sine pedepse severe, �n
sistemele democratice ea este posibil� f�r� urm�ri, iar �n sistemele democratice
�n curs de cristalizare (precum cele din statele postcomuniste) este chiar bine
venit�, pentru a impulsiona formarea unei mentalit�i noi, deschise confrunt�rii
autentice de idei.
Cum putem sesiza dac� suntem victime ale acestor tehnici de impunere a unei
"g�ndiri de grup"? �n primul r�nd printr-o analiz� la rece a comportamentului, a
g�ndirii �i a sentimentelor noastre. Dac� am ajuns s� credem necondi�ionat �n
anumite idei, de�i suntem pu�i �n fa�a a numeroase fapte concrete ce le contrazic,
dac� �i consider�m pro�ti sau du�mani pe cei care au alte p�reri dec�t ale
noastre, dac� ne limit�m numai la anumite surse de informa�ie, ce ne sus�in
concep�iile, dac� ajungem s� d�m r�spunsuri standard, al c�ror �n�eles profund
nici m�car nu ne este prea clar, �nseamn� c� ne afl�m sub influen�a total� a
manipulatorilor ce ne-au inoculat politica �mp�r�irii tuturor faptelor �i ideilor
�n "albe" �i "negre", �n "corecte" �i "incorecte". �n via�a real� exist�
nenum�rate tonuri de gri, nenum�rate variante �i nimeni nu se poate crede
de�in�torul adev�rului absolut.
Dialogul autentic, schimbul de idei, recunoa�terea gre�elilor, analiza lucid� a
faptelor sunt pa�i importan�i spre evadarea din mrejele unui asemenea tip de
manipulare pe scar� larg�. G�ndi�i-v� atunci c�nd lua�i o decizie dac� ea
reprezint� op�iunea dumneavoastr� intim�. Nu cumva a�i luat-o pentru c� "a�a
trebuie" sau pentru c� o asemenea hot�r�re a�teapt� de la dumneavoastr� cei care
deja v� manevreaz� a�a cum vor ei? Ata�amentul necondi�ionat fa�� de anumite idei,
�n ciuda tuturor eviden�elor ce demonstreaz� contrarul, nu reprezint� un semn al
loialit�ii, ci o dovad� de rigiditate �i chiar de succes al manipul�rii la care
este supus individul.
Accepta�i �n cadrul discu�iilor, nu doar formal, �i p�rerile celorlal�i �i
analiza�i-le cu aten�ie, atunci c�nd sunt sus�inute de argumente concrete. De
multe ori v� pot oferi solu�ii la care poate chiar �i dumneavoastr� v-a�i g�ndit,
dar le-a�i respins pentru c� nu erau "pe linie" sau nu conveneau "politicii
generale". �ncerca�i s� ie�i�i de sub influen�a celor care judec� doar �n "alb" �i
"negru", a celor care �i consider� du�mani personali pe to�i cei care au p�reri
diferite de ale lor. Ie�i�i de sub influen�a celor care sus�in p�n� �n p�nzele
albe idei contrazise de realitate, care nu accept� dialogul, care se erijeaz� �n
de�in�tori ai adev�rului absolut.
Cristaliza�i-v� propriile dumneavoastr� opinii prin observarea atent� a realit�ii,
prin culegerea informa�iilor din c�t mai multe surse. Nu uita�i c� premisa
fundamental� a democra�iei este asigurarea accesului tuturor cet�enilor la surse
alternative de informa�ie. Numai astfel omul obi�nuit poate s�-�i aleag�
reprezentan�ii �n deplin� cuno�tin�� de cauz�. Numai astfel alegerile generale pot
fi considerate libere �i corecte. Aminti�i-v� cu c�t� �nver�unare, ani de zile
dup� revolu�ia din Rom�nia a fost refuzat� acordarea licen�elor de emisie unor
posturi particulare de televiziune, ce nu puteau fi controlate de autorit�i.
Aminti�i-v� c�t de u�or au fost chema�i minerii la Bucure�ti, din cauza
controlului informa�ional total exercitat de puternicii zilei. La �ase ani dup�
revolu�ie, c�nd televiziunile �i posturile de radio particulare au �nceput s� se
dezvolte, asemenea manipul�ri de anvergur� nu mai sunt posibile (sau, oricum, ar
fi posibile cu mult mai mult efort din partea autorit�ilor).
�nv�a�i din gre�elile trecutului, pentru a nu mai gre�i din nou.

Structurile impersonale
�n sistemele totalitare, orice semn de opozi�ie este pedepsit sever. De asemenea,
�n �nchisori, �n spitalele de boli mintale, �n sectele extremiste, �n caz�rmi sau
�n lag�rele de concentrare, conduc�torii acestora au un control aproape total
asupra existen�ei celorlal�i. Nici o �mpotrivire la reguli nu este admis�.
Atunci c�nd presiunea unui sistem autoritar asupra oamenilor obi�nui�i devine
insuportabil�, apare �ntrebarea dac� este posibil� ori nu vreo cale de salvare sau
de r�zvr�tire. Autorit�ile din astfel de sisteme �i iau de obicei m�suri de
siguran��, prin angajarea �n toate posturile-cheie ale suprastructurii a unor
oameni fideli lor, pe care �i pot coordona cu u�urin��. �n asemenea cazuri,
opozan�ii sunt mai tot timpul oameni obi�nui�i, care nu pot face mare lucru f�r� a
fi pedepsi�i. Mult mai u�oar� este lupta �mpotriva unor astfel de sisteme din
afara lor. Asta dac� pot fi g�site c�i de evadare.
�i totu�i, chiar �i �n situa�iile cele mai lipsite de speran�� exist�
posibilitatea organiz�rii unei rezisten�e interne, ce ar putea da rezultate.
Primul pas este analiza atent� a sistemului pentru a vedea ce schimb�ri anume sunt
posibile. Apoi, cei care formeaz� nucleul rezisten�ei �ncep s� testeze concep�iile
�i sentimentele intime ale celor din jur, comenteaz� unele lucruri minore, c�rora
regimul nu le acord� prea mult� importan�� (pentru a demonstra celorlal�i c�
pozi�ia critic� este totu�i posibil�, dar f�r� a se expune prea mult, �n caz c�
informeaz� cineva autorit�ile). Apoi �ncearc� s� stabileasc� pun�i de leg�tur� cu
cei din jur, ax�ndu-se pe discutarea problemelor ce �i fr�m�nt� �i pe ace�tia,
�mp�rt�indu-le nemul�umirile, capt�ndu-le �ncrederea, determin�ndu-i s�-�i
deschid� tot mai mult sufletul.
De �ndat� ce se formeaz� un grup de opozan�i, nemul�umirile acestora fa�� de
sistem vor fi exprimate �n revendic�ri ale grupului, ce vor fi mult mai greu de
anihilat de c�tre autorit�i dec�t r�zvr�tirile individuale. �n acest mod
structurilor impersonale ale regimului li se opun revendic�rile impersonale ale
unei anumite organiza�ii.
Astfel, o minoritate puternic� poate lupta mult mai eficient �mpotriva majorit�ii.
�n continuare, de �ndat� ce minoritatea s-a f�cut cunoscut�, ea poate determina
Puterea s� accepte unele concesii, lucru ce �i spore�te prestigiul �i �i aduce noi
adep�i. O astfel de strategie are destul de pu�ine �anse de succes �ntr-un sistem
totalitar, �ns� variante ale ei sunt aplicate frecvent �n statele ce asigur� un
anume grad de libert�i cet�ene�ti. Ea este caracteristic� �nfiin��rii �i
func�ion�rii unor organiza�ii cet�ene�ti, unor grup�ri ale minorit�ilor na�ionale
sau rasiale �.a.m.d.
Concluzia ce trebuie re�inut� din acest subcapitol este c� rezisten�a colectiv� e
mult mai eficient� dec�t opozi�ia individual�, indiferent c�t de cunoscut� ar fi
persoana �n cauz�. Din p�cate, acest lucru nu este luat �n considerare de diver�ii
veleitari care b�ntuie scena politic� a statelor postcomuniste. Fragmentarea
spectrului politic, sciziunile determinate doar de vanit�ile personale ale unor
lideri sau ale altora nu fac dec�t s� reduc� drastic posibilitatea apari�iei unor
forma�iuni politice puternice, care s� impulsioneze decisiv tranzi�ia spre sisteme
democratice autentice.
�n statele cu un grad �nalt de civiliza�ie, deja scena politic� este dominat� de
un num�r foarte redus de partide, �n multe cazuri numai dou�, astfel �nc�t
stabilitatea sistemului este mult mai mare, iar dezorientarea electoratului e
minim�.
Observarea atent�, deta�at�, a scenei politice poate releva cu destul� u�urin��
care partide �ncearc� s� atrag� electoratul, prin diverse tehnici de manipulare,
doar pentru satisfacerea orgoliilor sau a intereselor strict personale ce �i anim�
pe unii lideri de partid ori pe membrii acestora �i care au �ntr-adev�r un cuv�nt
de spus �n promovarea mecanismelor democratice autentice �i �n asigurarea unei
cre�teri reale a bun�st�rii tuturor cet�enilor.

�n acest capitol am trecut �n revist� principalele strategii de identificare a

tehnicilor de manipulare �i de rezisten�� �mpotriva lor. Se cuvine totu�i o scurt�
recapitulare, oferind astfel celor interesa�i instrumente c�t mai eficiente pentru
a se sustrage presiunii permanente exercitate de agen�ii de influen��. De aceea
vom �ncheia aceast� carte cu o list� cuprinz�nd dou�zeci �i dou� de sfaturi
necesare pentru a rezista manipul�rilor.

Dou�zeci �i dou� de sfaturi practice pentru a rezista manipul�rilor

1. �ncerca�i s� juca�i cu dumneavoastr� �n�iv�, din c�nd �n c�nd, rolul de "avocat

al diavolului", comb�t�ndu-v� propria imagine, concep�iile pe care le considera�i
de nezdruncinat, prejudec�ile, comportamentul, sentimentele. Ve�i ajunge astfel s�
v� cunoa�te�i mai bine, s� v� descoperi�i punctele slabe ori rigidit�ile, dar
poate �i calit�i pe care nu vi le-a�i pus �n valoare. �ncerca�i s� v� privi�i cu
al�i ochi, mereu din alte perspective, pentru a �n�elege mai bine care este
p�rerea celorlal�i despre dumneavoastr�.
2. Exersa�i rostirea unor expresii precum: "Am gre�it", "�mi pare r�u", "E vina
mea", "Am �nv�at ceva din gre�eala asta".
3. Fi�i aten�i la perspectiva din care al�ii �ncearc� s� prezinte, s� �ncadreze o
problem�, o situa�ie, o anume opinie. Accept�nd necondi�ionat premisele lor, le
oferi�i din start un avantaj substan�ial. Fi�i preg�ti�i pentru eventualitatea de
a respinge de la bun �nceput, �n �ntregime, punctul lor de vedere �i de a veni cu
varianta dumneavoastr�. Feri�i-v� s� trece�i la discutarea detaliilor �nainte de a
vedea dac� problema, �n totalitatea ei, nu este cumva gre�it pus�. De multe ori
agen�ii de influen�� �i atrag interlocutorul �n discu�ii pe marginea unei
probleme, pentru ca abia c�nd e prea t�rziu acesta s�-�i dea seama c� �ntreaga
problem� era artificial creat�. Spre exemplu, dup� revolu�ia din 1989, regimul de
la Bucure�ti a f�cut nenum�rate presiuni asupra ziari�tilor pentru discutarea
articolelor pe care ar fi trebuit s� le cuprind� legea presei. Ziarele
independente �ns� au pus problema cu totul altfel: era �ntr-adev�r necesar� legea
presei sau apari�ia ei ar fi putut justifica un nou val de cenzur� informa�ional�?
4. Accepta�i pierderile pe termen scurt (�n bani, timp, efort, sau chiar respect
fa�� de propria dumneavoastr� persoan�) pentru a v� p�stra independen�a. L�s�ndu-
v� atra�i cu u�urin�� de mirajul unor avantaje imediate, pute�i c�dea �n capcane
foarte periculoase, iar suferin�a produs� de apari�ia disonan�ei cognitive va fi
incomparabil mai mare dec�t cea provocat� de nemul�umiri sau de necazuri
trec�toare. Accepta�i micile pierderi �i g�ndi�i-v� c� ele v� sunt �nv��tur� de
minte pentru a nu mai gre�i �n viitor.
5. Pune�i imediat piciorul �n prag atunci c�nd sunte�i nemul�umit, agasat, sau
c�nd suferi�i din cauza comportamentului unei persoane apropiate. Exersa�i-v� �n a
spune:,,Pot tr�i �i f�r� dragostea (prietenia) ta, chiar dac� la �nceput �mi va fi
greu. Dac� vrei s� mai fim �mpreun� (prieteni), �nceteaz� s� mai faci lucrul �sta
�i obi�nuie�te-te s� faci asta", sau: "Pot supravie�ui f�r� favorurile
dumneavoastr�, dac� vre�i s� r�m�nem �n rela�ii bune, g�ndi�i-v� s� m� trata�i cu
mai mult respect" �.a.m.d. �n caz c� nu sunte�i luat(�) �n serios, chiar dup�
avertismente repetate, preg�ti�i-v� s� v� deta�a�i (desp�r�i�i) total de persoana
respectiv�.
6. Evita�i �ntotdeauna s� lua�i hot�r�ri pripite, mai ales �n situa�ii care v�
sunt neclare. Mul�i agen�i de influen�� exagereaz� graba cu care trebuie s�
r�spunde�i, pres�ndu-v�, pentru a nu v� da timp de g�ndire. Judeca�i problema la
rece, lua�i-v� un r�gaz suficient, c�uta�i surse suplimentare de informa�ii asupra
subiectului �i abia apoi pune�i-v� semn�tura.
7. �ntotdeauna c�nd ceva vi se pare neclar, insista�i cu �ntreb�rile p�n� ce v�
l�muri�i complet. Nu-i l�sa�i pe agen�ii de influen�� s� v� fac� s� v� sim�i�i
prost �i astfel s� v� reduc� la t�cere, �n foarte multe cazuri, explica�iile
superficiale sunt semne ale unor tentative de manipulare, dar �i ale
superficialit�ii �i incompeten�ei celui chipurile atot�tiutor.
8. Exersa�i-v� �n descifrarea sensurilor ascunse ale lucrurilor sau situa�iilor
�nt�lnite la fiecare pas, indiferent c�t de banale ar p�rea: rolul uniformelor,
substratul diverselor rela�ii interper-sonale, inten�iile reale ale diver�ilor
vorbitori, rolul nescris al unor legi �i regulamente. �ncerca�i s� v� explica�i ce
s-a urm�rit prin promovarea unor anumite concep�ii arhitectonice, care sunt
tentativele de manipulare prin afi�area diverselor simboluri sau sigle, ce
interese se ascund sub unele alian�e de circumstan��, prin ce mijloace este
ob�inut acceptul sau ata�amentul unora sau al altora fa�� de anumite idei,
organiza�ii sau lideri, cum ac�ioneaz� asupra individului presiunea grupului
social din care face parte, ce se poate citi printre r�nduri �n articolele din
ziare �.a.m.d. Poate fi un joc interesant, dar �i foarte util.
9. Fi�i atent(�) la regulile impuse de gazde, atunci c�nd sunte�i �n rolul
oaspetelui. Uneori respectarea instinctiv� a acestora (pentru a nu da dovad� de
impolite�e) v� poate limita drastic libertatea de exprimare, de ac�iune �i chiar
de alegere. Privi�i cu deta�are regulile de protocol, respecta�i-le, dar nu �ntr-o
asemenea m�sur�, �nc�t s� renun�a�i la a v� mai expune deschis p�rerile. �ncerca�i
din c�nd �n c�nd s� juca�i rolul nonconfor-mistului. Reac�iile celor din jur v�
vor putea demonstra dac� au sau nu inten�ii ascunse.
10. Nu acorda�i credit solu�iilor simple �n cazul unor probleme personale, sociale
sau politice complexe.
11. Aminti�i-v� c� nu exist� dragoste sau prietenie totala, necondi�ionat�, din
partea unui str�in, la prima vedere. Fi�i foarte aten�i la cei care �ncearc� s� vi
se "bage sub piele" �i �ncerca�i s� afla�i ce anume urm�resc s� ob�in� de la
dumneavoastr�. �ns� chiar �i �n cadrul rela�iilor obi�nuite de prietenie sau de
iubire, re�ine�i c� acestea pot fi verificate numai �n timp. De asemenea, este
imposibil ca ele s� reziste dac� unul numai d�, iar cel�lalt doar prime�te.
�ncrederea, adev�rata dragoste sau prietenie au la baz� reciprocitatea �i
respectul fa�� de cel�lalt.
12. Dac� ajunge�i �ntr-o situa�ie social� nou�, �ntr-un anturaj nou, �ntr-o
companie nefamiliar�, �ncerca�i imediat s� afla�i de pe ce pozi�ie pute�i intra �n
contact cu cei din jur �i care sunt principalii agen�i de influen�� ai grupului.
Intra�i pe "lungimea de und�" a acestora, afla�i c�t mai multe am�nunte despre ei,
"citi�i-le" preferin�ele, orgoliile, preocup�rile, flata�i-i dac� e cazul,
�ncerca�i s� descifra�i ce urm�resc �i apoi c�uta�i solu�iile cele mai bune pentru
a rezolva problemele ce se pot ivi.
13. Evita�i situa�iile total nefamiliare, �n care nu v� pute�i manifesta
libertatea de ac�iune sau de exprimare. Dac� totu�i v� afla�i �ntr-o asemenea
situa�ie, �ncepe�i cu testarea limitelor ce v� sunt impuse. Accepta�i un pre� mai
mic pentru a v� elibera, �n loc s� v� supune�i unor suferin�e greu de suportat pe
care vi le-ar putea provoca r�m�nerea �ntr-o astfel de situa�ie.
14. Nu v� dezv�lui�i sentimentele, dorin�ele ascunse, sl�bi-ciunile sau limitele
�n fa�a oricui. Aminti�i-v� c�, uneori, chiar �i cel mai bun prieten v� poate
tr�da sau v� poate exploata cu ajutorul acestor dest�inuiri.
15. Obi�nui�i-v� cu momentele de deta�are emo�iona�, mai ales atunci c�nd dori�i
s� analiza�i cu aten�ie � anumit� problem�. Exersa�i-v� �n p�strarea calmului �i a
s�ngelui rece, �n confrunt�rile cu cei care �ncearc� s� va manipuleze. De foarte
multe ori ei urm�resc s� v� enerveze special pentru a v� crea momente de
vulnerabilitate de care s� se foloseasc� �n a v� �ngenunchea.
16. Nu v� l�sa�i la cheremul l�comiei �i al satisfacerii orgoliului personal.
Agen�ii de influen�� �tiu foarte bine cum s� v� exploateze aceste sl�biciuni
pentru a profita de pe urma dumneavoastr� sau chiar pentru a v� supune �n cele din
urm�. Rezista�i ademenirilor, lingu�elilor, b�rfelor, iar dac� v� sim�i�i
nesigur(�) �i nu �ti�i cum s� proceda�i, g�ndi�i-v� la persoana pe care o
considera�i un exemplu de onestitate �i st�p�nire de sine �i imagina�i-v� cum ar
proceda aceasta �n locul dumneavoastr�.
17. Accepta�i schimbul de idei, analiza�i la rece opiniile sau concep�iile ce nu
coincid cu ale dumneavoastr�, mai ales c�nd sunt sus�inute de argumente concrete,
�ncerca�i s� v� pune�i �n locul celor cu care v� confrunta�i ideile, pentru a
vedea mai bine unde gre�esc ei sau unde gre�i�i dumneavoastr�.
18. Identifica�i momentele �n care sim�i�i un sentiment de vin� �i �ncerca�i s�-i
afla�i originea. Vede�i dac� nu v� este indus �n mod artificial pentru a v�
determina s� ac�iona�i �ntr-un anume fel. �n general, nu lua�i decizii pentru a
sc�pa de sentimentul de vin�. Accepta�i-l ca pe o component� inevitabil� a firii
umane, dar nu ac�iona�i sub imperiul s�u.
19. Ac�iona�i pe deplin con�tient �n toate situa�iile. Nu lua�i decizii doar
pentru c� "a�a trebuie" sau pentru c� a�a v-a intrat �n reflex. �ncerca�i s�
vede�i care anume reflexe corespund convingerilor dumneavoastr� intime �i care v-
au fost impuse prin diverse tehnici de manipulare.
20. G�ndi�i-v� c�, uneori, consecven�a poate conduce la rigiditate. Dac� �n urma
unei analize deta�ate v� da�i seama c� a�i gre�it, nu persista�i �n gre�eal� doar
de dragul consecven�ei.
21. Autorit�ile legitime trebuie respectate, dar cei care se erijeaz� �n autorit�i
f�r� a avea legitimitate trebuie supu�i unei analize atente pentru a vedea care
sunt interesele ascunse ce �i anim� �i pentru a g�si calea de a-i respinge.
22. Vocifer�rile sau reac�iile emo�ionale nu sunt suficiente pentru contracararea
actelor de inechitate sau de injusti�ie. Pentru a lupta �mpotriva oric�ror abuzuri
trebuie s� v� asuma�i deschis op�iunea �i s� le �nfrunta�i p�n� la cap�t,
indiferent de consecin�e.

Lista prezentat� mai sus con�ine dou�zeci �i dou� de sfaturi, �ns� ea constituie
doar un �nceput. O pute�i completa dumneavoastr� �n�iv� cu concluziile proprii
extrase din aceast� carte sau rezultate �n urma observa�iilor din via�a de zi cu
zi. Apoi pute�i analiza din nou toate aceste metode, le pute�i practica, le pute�i
perfec�iona, le pute�i adapta situa�iilor concrete �n care v� afla�i la un moment
dat, le pute�i �mp�rt�i celor din jurul dumneavoastr� sau le pute�i ignora.
Alegerea v� apar�ine...

Referin�e bibliografice
Aronson, Elliot, Akert, Robin M. & Wilson, Timothy D., Social Psychology: The
Heart and The Mind, New York, Harper Collins, 1994
Aronson, Elliot, Social Animal, San Francisco, W.H. Freeman, 1981
Cialdini, R.B., Influence: Science and Practice (ed. III), New York, Harper
Collins, 1993
Conway, Fio & Siegelman, Jim, The Awesome Power of The Mind-Probers, Science
Digest, sept. 1983
Hart, R., Friedrich, G. & Brooks, W., Overcoming Resistance to Persuasion, New
York, Harper & Row, 1975
Hassen, S., Combatting Cult Mind Control, Rochester VT, Park
Street, 1988
Kapferer, Jean-Noel, Zvonurile, Bucure�ti, Humanitas, 1993 Keen, Sam, Faces ofthe
Enemy, San Francisco, Harper & Row, 1986
Le Bon, Gustave, Psihologia mul�imilor, Bucure�ti, Anima, 1990 Lifton, R.J.,
Thought Reform and The Psychology of Totalism, New York, W.W. Norton, 1969
Lutz, W., Double-Speak, New York, Harper & Row, 1983 Mares, William, The Marine
Machine, New York, Doubleday, 1971 Marks, John, The Searchfor The Manchurian
Candidate, New York, McGraw-Hill, 1980
Milburn, M.A., Persuasion and Politics: The Social Psychology of Public Opinion,
Pacific Grove CA, Brooks/Cole, 1991
Milgram, S., The Individual in a Social Work: Essays and Experiments (ed. II), New
York, McGraw-Hill, 1992
Pease, A., Limbajul Trupului, Bucure�ti, Polimark, 1995
Pratkanis, A.R. & Aronson, E., Age of Propaganda: The Everyday Use and Abuse of
Persuasion, New York, Freeman, 1991
Schrag, R, Mind Control, New York, Pantheon Books, 1978
Schwitzgebel, R.L., & Schwitzgebel, R.K. (Ed.), Psychotechnology: Electronic
Control of Mind and Behavior, New York, Hoit, 1973
Weinstein, N.D., Psychiatry & the C.I.A., Washington D.C., American Psychiatric
Press, 1990
Zimbardo, P.G., Ebbesen, E., & Maslach, C, Influencing Attitudes and Changing
Behavior, Menlo Park CA, Addison Wesley, 1977
Zimbardo, P.G., Mind control: Political Fiction and Psychological Reality. �n P.
Stansky (Ed.), On Nineteen Eighty-four, New York, Freeman Press, 1984
Zimbardo, RG. & Leippe, M.R., The Psychology of Attitude Change and Social
Influence, New York, McGraw-Hill, 1991
Zimbardo, P.G., The Tactics and Ethics of Persuasion.
E. McGinnies & B. King (Eds.), Attitudes, Conflict, and Social Change, New York,
Academic Press, 1972