CLASIFICAREA BACTERIILOR IN FUNCTIE DE FORMA

- coc

- bacil

- spirochete Actinomiceta sunt bacterii in culturi tinere de a doua zi, formeaza filamente lungi si ramificate, care se fragmenteaza, rezultand forme bacilare de diferite lungimi. Forma: bacteriilor poate sa fie modificata in functie factorii de mediul extern, varsta, procesele fiziologice. Bacteriile au dimensiunide ordinul micronilor. 10-3 mm = 1 (micron) Miscarea si forma: bacteriilor se poate examina cu microscopul optic. - vibrion Structura bacteriei se examineaza cu microscopul electronic. Virusii se studiaza numai cu microscop electronic. 10-4 mm =1 mili (milimicron) CLASIFICAREA BACTERIILOR IN FUNCTIE DE AFINITATEA LA COLORATIA GRAM Exista bacterii gram pozitiv (G+), se coloreaza albastru si bacterii gram negativ (G-), se coloreaza rosu. Exista 4 faze ale inmultirii: 1. Faza de lag (perioada de acomodare): dureaza 2 ore. 2. Faza de crestere logaritmica: dureaza 8-10 ore. In aceasta faza incepe brusc multiplicarea bacteriilor. In aceasta faza incep procesele metabolice, patogenitatea si virulenta ating punctul maxim. 3. Faza de stationare: dureaza intre 5-6 ore. In aceasta faza se instaleza un echilibru intre ritmul de multiplicare si moartea bacteriei. 4. Faza de declin: ritmul multiplicarii scade, si durata depinde de la germene la germene. Modul de actiune a antibioticelor Antibioticele si chimioterapicele antimicrobiene pot actiona asupra microorganismelor patogene, bactericid sau bacteriostatic. Actiunea bactericida consta in in intoxicarea ireversibila a germenilor microbieni la concentratii minime inhibitorii (CMI), sau ceva mai mari. Actiunea bacteriostatica: consta in inhibarea multiplicarii germenilor. Germenii pot fi omorati in vivo (in organism) {sau in vitro - in eprubeta}, ca urmare a interventiei mecanismelor de aparare ale organismului.

Cele aproximativ 100 de trilioane de bacterii care triesc n i pe corpul uman au preferine" pentru anumite zone ale organismului, asociate de unii specialiti cu nite cartiere rezideniale. De exemplu, Propionibacterium acnes, inofensiv n majoritatea cazurilor, dar responsabil de apariia acneei n unele situaii, prefer zonele uleioase ale corpului, cum sunt fruntea, zonele cu pr i partea extern a nasului. Iar stafilococilor le plac mai mult ariile corporale mai ntunecoase, cum sunt cele din partea inferioar a corpului, la periferie". Pentru a ne face o idee despre numrul speciilor de bacterii pe centimetru ptrat de corp, iat un exemplu: un studiu american a scos la iveal c doar n buric se gsesc 1.400 de tulpini de bacterii distincte. Mai mult, n cadrul acestei cercetri, oamenii de tiin de la Universitatea de Stat din Carolina de Nord au descoperit chiar i tulpini nemaintlnite pn atunci, 662 la numr. Top 3 cele mai importante bacterii 1. Staphylococcus epidermidis Pe fiecare centimetru ptrat de piele se gsesc ntre 10.000 i 100.000 de astfel de bacterii, au artat studiile. S. epidermidis este esenial pentru sntatea esutului cutanat, oferind o prim linie de aprare contra agenilor patogeni. Totodat, aceast bacterie asigur pielii nivelul optim de sebum, pentru a o menine catifelat. Alte bacterii bune" de pe piele sunt propionibacteriile, micrococii i bacteriile corineforme. 2. Bifidobacteriile Acestea, dar i alte bacterii din intestine au un rol esenial n procesul de digestie, de asimilare a unor substane nutritive din hran i sunt surse de enzime care lipsesc organismului uman. De exemplu, n aparatul digestiv uman nu se gsesc n mod natural anumite enzime necesare pentru metabolizarea carbohidrailor, iar bacteriile intestinale le produc i, deci, ne ajut s digerm fibrele alimentare, unele zaharuri, chiar i lactoza (proteina din lapte). 3. Bacilii Dderlein Aceste bacterii fac parte din flora vaginal normal. Ba chiar se poate spune c aceti bacili asigur starea de sntate intim a femeilor. Ei, mpreun cu alte bacterii bune" din aceast zon, sunt responsabili de pH-ul vaginal acid (< 4,5), care previne infeciile genitale.

tiai c...
... bacteria care ne mbolnvete de sifilis a fost adus pe continentul european de echipajul lui

Cristofor Columb? Analizele osemintelor datnd din 1495 au artat c un membru al acestui echipaj a contractat n Antile i a adus n Europa bacteria din care s-a dezvoltat mai trziu Treponema pallidum. ... oamenii de tiin au descoperit c unele bacterii i pot combina ADN-ul cu material genetic uman? O echip de cercettori de la Universitatea de Nord-Vest din Chicago a artat c Neisseria gonorrhoeae, bacteria responsabil de gonoree, a cptat ADN uman. Potrivit specialitilor, acest lucru face ca microorganismul s se adapteze cu uurin la condiiile de mediu din corpul uman i s treac aproape neobservat de sistemul imunitar