PARALELA INTRE AUDITUL INTERN SI CONTROLUL INTERN Conceptele de control intern si audit intern, desi diferite, au o serie de elemente

care le apropie si altele care le diferentiaza, ceea ce creeazasuficiente confuzii chiar printre specialisti. In continuare, intr-un tabel sinoptic, prezentam o paralela care sa contribuie la clarificarea acestor concepte: Nr. Controlul intern (este) crt. 1. Integrat organizatiei 2. Proces continuu 3. In structura fiecarei functii de conducere, o componenta a fiecarei activitati 4. Organizat la fiecare nivel al managementului 5. Un ansamblu de instrumente, tehnici si proceduri puse in practica 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. Auditul intern (este) Structura independenta Misiune planificata Functie a conducerii entitatii Organizat la cel mai inalt nivel

13. 14. 15. 16. 17.

Da asigurari asupra functionalitatii controlului intern pe baza unor standarde profesionale Obiectivul de baza al auditului intern Componenta cea mai inalta a controlului intern Obligat sa elaboreze politici si proceduri Obligat sa semnaleze pentru eliminarea riscurilor eventualele isfunctionalitati in evaluarea controlului intern Urmareste aplicarea procedurilor in Ajuta entitatea auditata sa-si atinga practica obiectivele Face constatari, stabileste raspunderi si Face constatari si emite recomandari urmareste valorificarea costatarilor si concluzii Asemanator cu inspectia Total diferit de inspectie Evalueaza mediul extern pentru ca lumea Evalueaza mediul intern al entitatii si se schimba continuu adauga valoare muncii sale Constatarile controlului sunt acceptate Recomandarile auditorului, bazate pe prin lege, de cei controlati expertiza in domeniu, pot fi considerate cadouri pentru controlul intern, desi nu sunt percepute astfel intotdeauna Constatarile controlului sunt obligatorii Recomandarile auditorului sunt optionale Raporteaza sefului ierarhic, nu nivelului Are linie proprie de raportare, cel mai inalt al conducerii respectiv nivelului cel mai inalt al conducerii O activitate permanenta prin necesitatea Este o activitate periodica, planificata de evaluare a riscurilor si aprobata anticipat In sistemul de control intern In sistemul de control intern, dar si in afara lui, fiind separat de blocul operational de control intern Priveste la intreaga organizatie Intreaga organizatie priveste la auditul intern

Controlul intern nu se organizeaza ca un compartiment distinct in cadrul entitatii, el regasindu-se in structura fiecarei functii a managementului, a fiecarei activitati si

este in responsabilitatea fiecarui angajat. Fiecare raspunde de controlul sau intern. Managementului de linie, in afara propriului control intern, ii mai revin si alte atributii de control pe care poate sa le diminueze sau sa le dezvolte in functie de evolutia riscurilor in entitatea pe care o conduc. Auditul intern, spre deosebire de controlul intern, se organizeaza ca structura distincta in subordinea managerului general al entitatii. Sistemul de control intern din entitati cuprinde mai multe controale, asa cum am mai precizat, si anume: autocontrolul, controlul mutual, controlul ierarhic, controlul partenerial, controale de calitate si controlul financiar preventiv, inventarierea patrimoniului, controlul contabil, controlul financiar, inspectii s.a. Aceste controale pot fi grupate astfel: controale ex-ante: autocontrolul, controlul mutual, controlul ierarhic si controlul financiar preventiv; controale ex-post: autocontrolul, controlul mutual, controlul ierarhic, inventarierea patrimoniului, controlul casieriei, control contabil, control financiar, controale de calitate, inspectia s.a. Toate aceste controale enumerate nu se organizeaza in compartimente de sine statatoare, ci se regasesc pe fluxul de operatii intre fazele unui lant procedural, exercitat de fiecare post de lucru, la fiecare nivel de responsabilitate sau prin delegare de competenta, atasate intrinsec activitatilor curente. Datorita acestei organizari, atunci cand auditorul intern stabileste inexistenta procedurilor, inadaptabilitatea sau neactualizarea sistematica a acestora, in functie de evolutia riscurilor, neimplementarea recomandarilor s.a., acestea reprezinta probleme majore pentru management si pentru auditorii interni. Acest sistem este specific Romaniei, care a implementat auditul intern in sectorul public incepand cu 1 ianuarie 2003. Avand in vedere atat particularitatile sistemului anglo-saxon, cat si specificul sistemului de control intern romanesc, consideram necesara instituirea unei structuri de control intern in cadrul entitatilor publice in subordinea managerului general care sa aiba ca principale atributii urmatoarele: implicarea in crearea procedurilor acolo unde nu exista; supravegherea actualizarii sistematice a procedurilor functie de schimbarile legislative si de evolutia riscurilor; coordonarea sistemului de control intern al entitatii si realizarea evaluarii riscurilor; sprijinirea managementului pentru implementarea recomandarilor auditorilor interni; asigurarea consultantei solicitate de management. Structura de control intern, organizata numai la nivelul ordonatorilor principali, trebuie dimensionata de analiza evaluarii riscurilor asociate activitatilor si nu este potrivit sa depaseasca din numarul auditorilor. Controlorul sef, responsabil al structurii de control intern, nu va realiza efectiv control si va avea o munca de consilier, supervizare si actualizare permanente a sistemului de control intern al entitatii publice. La nivel central se poate constitui o unitate de armonizare a controlului intern sau poate exista o singura unitate de armonizare a auditului intern si controlului intern cu departamente separate pentru cele doua activitati.

Organizarea in acest fel a sistemului de control intern din entitatile publice va eficientiza activitatea de audit intern, prin asigurarea implementarii recomandarilor auditorilor, responsabilizarea managerilor si executantilor si realizarea mai rapida in practica a unei diferentieri clare intre activitatile de audit intern si control intern si atingerea, astfel, a obiectivelor de preaderare. Desigur pentru a respecta buna practica in domeniu si in Romania in perspectiva trebuie sa se infiinteze Comitete de audit pe langa structurile de audit in subordinea managerului general, si care sa preia o parte din problemele auditorilor interni care in prezent sunt inaintate U.C.A.A.P.I. Standardele profesionale ale I.I.A. 2100-1 prevad ca o activitate majora in responsabilitatea auditului intern - managementul riscului, in sensul ca acestuia ii revine evaluarea calitatii procesului de gestionare a riscurilor. In lipsa unui asemenea proces, auditorul intern poate ajuta la identificarea, evaluarea si crearea unui sistem de management al riscurilor si de control, care sa permita gestionarea acestora, fara a se implica in decizia de implementare a sistemului. O solutie practica este si aceea prezentata mai sus cu constituirea unui responsabil cu controlul intern la nivelul entitatii care raporteaza direct managementului general.