1719: Este publicat Robinson Crusoe a lui Daniel Defoe.

Robinson are ocazia de a vedea inc din prima cltorie maritim c viaa omului atarn de un fir de a. Imediat dup ieirea corbiei in larg, s-a iscat un vant puternic i marea a inceput s spumege. Neobinuit cu furia apelor, marinarul novice e cuprins de un ru cumplit i de o spaim grozav. Sub ameninarea tot mai inspimanttoare a valurilor,Robinson face juruine peste juruine, fgduind c nu va mai pune niciodat piciorul pe vreo corabie, cu condiia ca Cerul s se indure de el i s-l duc teafr pe uscat. Desigur, cuminenia a durat tot atat cat a durat i : furtuna. Odat cu vremea linitit, ii revine pofta de via, hotrarile sfinte se clatin i, cu puin ajutor din partea prietenilor pui pe chefuri i batjocur, sunt date uitrii. Foarte curand, viaa avea s-i dea o nou lecie usturtoare. Dup numai ase zile de navigaie, cand se apropiau de rada portului Yarmouth, evenimentele se precipit din nou. Ctre amiaz, valurile incep s treac peste prora corbiei. Cpitanul ordon s fie aruncat i cea de-a doua ancor. Fr folos. Furtuna ajunge la paroxism. Feele celor mai incercai dintre marinara trdeaz fiorul fatidic al morii. Sunt nevoii s taie ambele catarge,dar fr niciun folos. Infernul apelor url i lovete neostoit. Disperarea e general. Mateloi veterani, pe care marea nu i-a putut speria vreodat, cad neputincioi in genunchi i implor intervenia Celui Atotputernic, ateptandu-se s fie inghiii in orice clip de valuri. Dup inc vreo cateva ore de extrem incordare, dei corabia se scufund, tot echipajul scap pe o barc venit in ajutor de pe un vas aflat in trecere. Robinson calc din nou cu picioarele pe uscat dar, intr-un mod cu totul de neineles, evit s se intoarc acas. Cpitanul il avertizeaz solemn: Cerul te-a pus la incercare, ca s tii ce te ateapt dac strui. Cine tie dac toat nenorocirea nu s-a intamplat numai din cauza dumitale!" Un colac de salvare Comportamentul marinarilor i al lui Robinson insui ilustreaz o tendin aproape general observabil la oamenii aflai in situaii critice. Atunci cand au probleme, atunci cand sunt ameninai de primejdii, cand sunt la ananghie i nu vd nicio cale de ieire sau cand toate eforturile de scpare au dat gre, oamenii apeleaz la ultima soluie, divinitatea. Acest reflex de criz este magistral surprins in cartea psalmilor: Cei ce se pogoraser pe mare in corbii i fceau nego pe apele cele mari, aceia au vzut lucrrile Domnului... furtuna, care a ridicat valurile mrii. Se suiau spre ceruri, se pogorau in adanc; sufletul le era pierdut in fata primejdiei. Apucai de ameeal, se cltinau ca un om beat i zadarnic le era toat iscusina. Atunci, in stramtorarea lor, au strigat ctre Domnul i El i-a izbvit din necazurile lor." Secolele n-au schimbat, in mod esenial, felul in care oamenii reacioneaz la confruntarea cu pericolele iminente. Cultura i civilizaia au rafinat poate gestul fundamental prin care oamenii se aga de un punct de sprijin de dincolo de lumea natural, dar nu au operat modificri radicale in esena lui. in secolul XXI, firea uman pare s funcioneze dup aceleai legiti ale sufletului ca i in urm cu cateva milenii. Sociologii au constatat c atacul terorist din 11 septembrie 2001, indreptat asupra turnurilor din New York, a declanat o cretere masiv a participrii la slujbele religioase i la o indeplinire cu mai mult contiinciozitate a ritualurilor sau indatoririlor sacre. Stresul acut, incontrolabil, pare s-i intoarc pe oamenii din societatea postmodern ca i pe cei din Antichitate sau Evul Mediu spre Dumnezeu i biseric, chiar dac societatea actual este din ce in ce mai secularizat. Nenorocirile care se abat asupra omului par s joace rolul unei scantei care aprinde in sufletul omului simmintele religioase - cel puin pentru un moment sau mcar pentru o vreme.

O palet larg de tehnici antistres Recurgerea la religie pare s fie o strategie antistres accesibil, religia fiind perceput ca un refugiu protector sau ca un izvor de resurse multiple in faa celor mai diveri stresori. Sub aspect practic, trirea religiei cuprinde un numr extrem de mare de tehnici cu potenial efect benefic asupra adaptrii la stres. 0 enumerare complet a acestor mijloace de contracarare a stresului este imposibil. Pe lista celor mai frecvent intalnite modaliti de contracarare religioas a stresului se afl: rugciunea pentru linite sufleteasc, rugciunea pentru mai mult curaj i putere moral, rugciunea pentru a gsi soluia la problem, rugciunea pentru.iertarea pcatelor, citirea Bibliei, citirea altor scrieri sacre, cutarea unei soluii in crile sfinte, participarea la slujbele religioase, spovedania, respectiv mrturisirea pcatelor, solicitarea binecuvantrii lui Dumnezeu, solicitarea sprijinului altor credincioi sau a preotului/pastorului, discutarea problemelor stresante cu ali credincioi sau cu preotul/pastorul, strduina de a evita/invinge anumite pcate sau slbiciuni, incredinarea problemelor in grija lui Dumnezeu, meditaia la un text biblic, recitarea unui text biblic, identificarea binecuvantrilor primite de la Dumnezeu, fapte de binefacere, donarea unor sume de bani pentru o cauz religioas sau de caritate, implicarea in activitile de la biseric, pelerinaj la o mnstire sau un loc sfant, solicitarea de rugciuni din partea altor credincioi sau a preotului etc. Stres i relig ie - o reiela comp lex Religia, prin multitudinea factorilor pe care ii implic la nivel intelectual, afectiv-emoional i comportamental, are o influen complex, pe multiple niveluri, asupra modului de reacie la stres. Probabil cel mai evident element care definete religiozitatea omului are de-a face cu convingerile religioase. Convingerile autentice ii pun amprenta asupra intregii gandiri, cu implicaii majore in ce privete percepia relaiilor cu semenii, a evenimentelor majore i minore. Religia asumat i trit in mod autentic are un impact imens asupra laturii afectiv-emoionale a omului, iar sentimentele religioase, la randul lor, influeneaz reactivitatea la provocrile vieii i impregneaz fiecare element al vieii luntrice, de la gandire, monolog interior, imagine de sine, stim sau apreciere de sine i pan la comportamentul de zi cu zi. Practica religioas constituie i ea, prin multiplele ei aspecte, un factor cu implicaii importante in contracararea stresului. Exerciiul concret al religiei, de exemplu, rugciunile, citirea textelor sacre i alte acte in care se traduce practicarea credinei, aduc un element de ordine, ritmicitate temporal i contribuie la un fond de stabilitate in desfurarea altfel bulversant a vieii. Un alt aspect important al practicii religioase este reprezentat de apartenena la un grup religios, respectiv de frecventarea intalnirilor comunitii religioase. Pe de o parte, apartenena la grup joac un rol semnificativ in conturarea identitii personale, iar pe de alt parte, participarea efectiv la adunrile grupului religios ofer un cadru i o structur de sprijin social deosebit de valoroas pentru adaptarea la cele mai diverse evenimente stresante ale vieii, precum i ocazii de implicare activ in societate i in rezolvarea problemelor ei. Religia remodelea zscara valorilor Credina in viaa venic, intr-o lume viitoare in contrast cu cea actual,

trectoare i lipsit de valoare, ii va pune amprenta asupra felului in care individul respectiv va percepe pierderea sau catigul unor bunuri materiale. E foarte adevrat c, de multe ori,intre convingerile declarate i cele integrate cu adevrat in sistemul de valori personale este o mare prpastie. Ilustrativ in acest sens este experiena ironic prin care a trecut eroul nostru, Robinson. in mod special, merit remarcat monologul su interior din aceste clipe, cu profunde semnificaii i invminte. Cand se pregtea pentru a dousprezecea incursiune de recuperare a lucrurilor de pe corabia avariat, a observat c se starnete vantul. Nevoia il man ins inainte. Pornete grbit spre epav i urc pe punte. Scotocind mai grbit decat in celelalte dai prin cabine, mai gsete unele lucruri trebuitoare: briciuri, foarfeci, cuite i chiar furculie. intr-unui din sertarele unui dulap voluminos, nimerete peste treizeci i cinci de lire sterline in monede europene i braziliene, caiva galbeni i cateva monede de argint. La vederea banilor, Robinson zambete i ii spune in gand: Bogii dearte, la ce-mi mai suntei bune acum? Nu mai avei pre pentru mine i nici nu tiu dac face s v urnesc din loc! Unul dintre aceste cuite imi este mai trebuincios decat toat grmada voastr. Nu am nevoie de voi. Rmanei mai bine aici i ducei-v la fund, cci alt soart nu meritai!" Totui, dup o oarecare chibzuial, Robinson ii strange intr-o bucat de panz i ii ia cu sine. Cercetrile recente efectuate de psihologi confirm faptul c indoielile de natur religioas sau simmantul eecului religios, vinovia asociat faptelor lipsite de virtute i teama de condamnare in focul iadului sunt contraproductive in ce privete rezolvarea problemelor datorate stresului. Foarte multe dintre studiile tiinifice publicate in ultimele decenii au ajuns la concluzii contradictorii, unele artand c religia ar avea un efect benefic, in timp ce altele au constatat mai degrab efecte nefaste. Unele cercetri mai recente au adus clarificri importante, explicand confuzia de pan acum i prin faptul c abordrile folosite in cercetarea influenei religiozitii au fost simpliste, neglijand influena difereniat a diferitelor aspecte care se regsesc in cadrul larg al religiei. Cu alte cuvinte, intrebarea nu este dac religia-sau religiozitatea la modul general-are efecte pozitive sau negative, ci care aspecte ale religiozitii au efecte favorabile i care sunt neutre sau nefavorabile. Printre strategiile pozitive se numr: cutarea purificrii spirituale, oferirea de sprijin spiritual pentru alte persoane, cutarea sprijinului spiritual la alte persoane, rezolvarea problemelorin parteneriat cu Dumnezeu, folosirea religiei ca o modalitate de evitare a factorului stresor, predarea controlului situaiei lui Dumnezeu, redefinirea stresorului ca un act de bunvoin a Divinitii, cutarea unei legturi mai puternice cu Dumnezeu i meninerea voit a normelor de comportament religios. Aceste strategii de contracarare religioas a stresului au fost asociate cu o adaptare mai eficient la provocrile vieii. Printre strategiile religioase negative se numr: nemulumirea fa de preoi sau ceilali credincioi din grupul religios, nemulumirea fa de Dumnezeu i insatisfacia in ce privete relaia cu El, aruncarea vinei pentru stresor asupra Diavolului, ateptarea pasiv a interveniei lui Dumnezeu pentru schimbarea situaiei, redefinirea lui Dumnezeu ca fiind altfel decat atotputernic, identificarea stresorufui ca fiind o pedeaps din partea Divinitii, solicitarea unui miracol din partea lui Dumnezeu sau a unei intervenii directe. Aceste strategii de contracarare religioas a stresului au fost asociate

cu un nivel mai inalt de stres, cu o stare de sntate mai proast i cu apariia mai frecvent a sindromului de stres posttraumatic. Beneficiile strategiilor religioase pozitive Strategiile religioase de contracarare a stresului pot fi de folos persoanelor care sufer de boli grave, cu deznodmant fatal, cum ar fi de exemplu bolile canceroase in faz avansat. Persoanele care au recurs la strategii religioase pozitive pentru contracararea stresului au avut scoruri mai bune la chestionarul de evaluare a calitii vieii. Datele furnizate de studiile efectuate asupra combatanilor participani la rzboiul din Vietnam sugereaz c unele aspecte ale spiritualitii i credinei religioase ar putea proteja persoanele respective de efectele stresului traumatic. Studiile despre veteranii de rzboi au pus in eviden faptul c unele componente ale religiozitii favorizeaz i adaptarea pe termen lung la efectele stresului traumatic. Unul dintre aceste aspecte este i participarea la slujbele religioase. Veteranii care au frecventat mai des biserica au prezentat un nivel mai sczut de stres pe termen lung fa de cei care au mers mai rar la biseric. O posibil explicaie a acestei legturi este faptul c participarea la slujb implic un contact i cu Divinitatea, nu numai cu ceilali credincioi care se adun la biseric. Studiile efectuate pe populaia din New York dup atacurile din 11 septembrie 2001 au pus i ele in eviden faptul c aplecarea spre domeniul religiei in situaii de criz major poate s ofere un grad de protecie fa de sindromul de stres posttraumatic. Stresul existeinal Nevoia fundamental a omului este aceea de a descoperi sensul vieii, spune Victor Frankl. Dorina irezistibil de a gsi semnificaia vieii i lumii este o caracteristic distinctiv a fiinei umane. Nicio alt fiin nuii puneintrebri existeniale, aa cum o face omul. Numai el este mistuit de nevoia de a afla cine este, de unde vine, de ce este unde este i incotro se indreapt. Lipsa de sens este sursa major de stres existenial a omului modern. Absena semnificaiilor i contactul nerezolvat cu absurdul sunt de natur s macine alctuirea luntric a omului, insui miezul individualitii i vieii sale. Frankl este de prere c acest stres existenial este atat de intens, incat muli oameni care solicit asisten medical sau psihologic o fac de fapt datorit vidului existenial pe care il resimt din cauza golului interior, care le face viaa insuportabil. intr-un interviu realizat la Televiziunea Canadian CBC in 1977, Victor Frankl a evocat lecia fundamental pe care a invat-o in lagrul de la Auschwitz, precum i in celelalte locuri de exterminare prin care a trecut. Persoanele care erau orientate ctre un sens, un scop care trebuia indeplinit de ele in viitor, au avut cele mai mari anse de supravieuire. Acest adevr a fost confirmat ulterior de studiile efectuate de psihiatrii americani care au lucrat in taberele de prizonieri de rzboi japonezi i nord-coreeni i, mai tarziu, in taberele de prizonieri vietnamezi. Orientarea ctre viitor -fie realizarea unui obiectiv personal, revederea unei fiine dragi - a fost factorul decisiv care i-a susinut i i-a fcutin stare s reziste. Nu se poate reduce totul la voina de a supravieui pur i simplu, ci la un sens, un scop al supravieuirii. Au supravieuit aceia care aveau un rspuns laintrebarea De ce s supravieuiesc?". in lipsa a ceva sau cineva, o cauz personal de dragul creia omul s fie determinat s

supravieuiasc, supravieuirea era aproape imposibil. Stresul vremelniciei si nefeiiin Mai devreme sau mai tarziu, fiecare om se confrunt cu simmantul copleitor al vremelniciei. Realitatea morii poate constitui un factor stresor cu impact deosebit de profund. Pe de alt parte, la angoasele individuale se adaug frmantrile cu privire la destinul colectiv al omenirii, care uneori pare s galopeze spre autodistrugere. Omul zilelor noastre este asaltat pe toate canalele mediatice de tiri care alimenteaz ingrijorarea pentru consecinele catastrofale ale inclzirii globale sau ale unui rzboi nuclear extins la scar planetar. Toi aceti stresori informaionali i existeniali adancesc starea de bulversare i angoas, afectand in mod sensibil capacitatea individului de a face fa avalanei de schimbri care se succed cu repeziciune in lumea postmodern. Rspunsurile tiinei sunt binevenite, dar i de aceast dat limitate. Revelaia sacr ii ocup i in acest caz locul privilegiat, indiscutabil, prin care omul ajunge s descopere sensul ultim al istoriei omenirii i al vieii individuale. De fapt, aa cum o dovedete problema suferinei in general, exist intrebri la care nici religia nu deine rspunsuri pe deplin mulumitoare. Aceast dilem existenial a fost exprimat cel mai bine inc din antichitate de ctre Epicur: Vrea Dumnezeu s inlture rul, dar nu este in stare? Atunci nu este atotputernic. Este in stare, dar nu vrea? Atunci este ruvoitor. Este atat doritor, cat i in stare? Cine pot s dea un rspuns plin de autoritate, i in acelai timp uor de ineles, la sfaietoarele intrebri pe care, cu obstinaie, suferina le ridic in sufletul celor mai puin rsfai de via: De ce eu?" De ce mie?" lat, in continuare, un rspuns viu", Nick Nick Vujicic s-a nscut fr maini i fr picioare. A intampinat toate dificultile imaginabile pentru o fiin intr-o asemenea condiie de neputin, dar a invat, in mod miraculos, s se ridice deasupra limitelor sale fizice i psihologice. A infruntat izolarea i dispreul copiilor i colegilor de aceeai varst, a luptat cu propriile simminte de manie i revolt fa de Dumnezeu. A reuit s nu cedeze tentaiei de a-i pune capt vieii i s-i gseasc un scop in via, care i-a dat aripi in schimbul membrelor. A reuit s gseasc soluii incredibile pentru a duce o via independent, care include mancat, imbrcat, citit, cltorii, relaxare, sport i multe alte lucruri care fac parte dintr-o via normal. Simte din ce in ce mai mult indemnul luntric de a se implica activ in viaa celor descurajai pentru a-i insuflei prin exemplul i atitudinea sa. incepe s viziteze diverse locuri, biserici, coli, campusuri universitare i vorbete in mod convingtor despre secretele unei viei pline de satisfacie, in ciuda limitrilor aparent imposibil de depit. La 25 de ani, ii ia licena in planificare financiar i contabilitate i continu s demonstreze celor disperai sau deprimai din cauza unor lovituri ale vieii, c poi s-i implineti visuri i s-i atingi cele mai inalte inte, in condiiile cele mai defavorabile, in anul 2008 a vizitat i Romania, fcand mai multe vizite in penitenciarul din Timioara pentru a-i incuraja pe deinui s indrzneasc s cread intr-o via schimbat, in ciuda eecurilor prin care au trecut. 0 scurt prezentare video despre viaa lui Nick, poate fi gsit pe internet sub titlul Life without limbs" - Viaa fr membre".