Tema II. PIATA NTREPRINDERII. SEGMENTAREA PIETEI 1. Piaa. Tipuri de piee. 2. Nia ca oportunitate comercial, segmentarea pietii. 3.

Politici comerciale neloaiale in mk industrial Obiective: Pregtirea terenului pentru receptarea fr dificulti a unor concepte, modele i aplicaii cu care auditoriul nu a fost familiarizat pn n momentul predrii Cunoaterea tipologiei pieelor (din punctul de vedere al marketingului) i a avantajelor pe care le ofer nia, la un moment dat nsuirea metodelor de segmentare a pieei i nelegerea importanei acestui proces n delimitarea grupurilor-int de poteniali cumprtori Contientizarea ideii c, i n sfera inovrii, trebuie de lansat pe pia ceea ce se vinde, nu de forat comercializarea unui produs tiinific fr utilitate practic, ce nu-i folosete altcuiva dect autorului.

1. Piaa/Tipuri de piee. Un rol important n economia modern l ocup piaa cu mecanismele ei, studierea crora permite naterea interrelaiilor dintre producie i consum, strategia dezvoltrii economice, relaiile dintre ageni economici. Piata reprezint o categorie economic a productiei de mrfuri n care si gseste expresia totalitatea actelor de vnzare cumprare, privit n unitate organic cu relatiile pe care le genereaz si n conexiune cu spatiul n care se desfsoar. Drept urmare, marketingul nu poate fi separat de sfera economic a pietei, de natura, dimensiunile si mecanismul su de functionare. Piaa fiind o categorie a economiei de schimb si reflect sistemul de relaii vnzare-cumparare ntre diferii ageni economici i un mecanism complex ce const din cerere i ofert, concuren, preuri, etc. Piaa este locul unde sunt efectuate tranzaciile dintre cumprtor i vnzator. Asemenea tranzacii sunt bursa, iarmarocul, licitaia, trgul etc. Piaa include nu numai schimbul, dar i producia, reparaia i consumul, adic toate fazele de reproducie. n condiiile pieei cumprtorul, procurnd sau ignornd marfa, "voteaz" cu banii si "pentru" sau "contra" producia acestei mrfi. Piaa verific, n ultim instan, concordana sau neconcordana dintre volumul, structura, calitatea produciei (ofertei) i nivelul, structura i calitatea consumului (cererii). Prin informaiile oferite de pia, agenii economici pot aciona n sensul realizrii concordanei relative dintre cerere i ofert. n linii generale piaa exercit urmtoarele funcii: a) ntreine relaia permanent dintre productorii de bunuri i servicii i consumatorii acestora, asigur alocarea i utilizarea eficient a resurselor materiale, umane i funciare, determinnd deciziile agenilor economici cu privire la producie, reparaie, schimb i consum. b) Economia naional se autoregleaz prin piaa, stabilete independent propoziiile i echilibrul necesar propriei producii. c) Asigur echilibrul dintre cerere i ofert, realiznd interesele agenilor economici cu privire la utilizarea resurselor disponibile. Trsturile de baz ale pieei sunt concurena liber dintre productorii de mrfuri i proprietarii de resurse, migrarea liber a capitalului ntre ramuri economice i regiuni; realizarea mrfurilor la preurile de echilibru, ce reflect real corelaia dintre cerere i ofert.

n orice ar economia naionala trebuie s dea rspuns la 5 ntrebri "fundamentale": 1. n ce limite pot fi folosite resursele disponibile? 2. Ce fel de mrfuri i servicii trebuie produse? 3. Cum s fie produse aceste mrfuri i servicii? 4. Cine sunt destinatarii acestor produse? 5. E capabil oare actualul sistem economic s se adapteze la schimbrile de structur a necesitilor consumatorului, la modificrile din resursele i tehnologiile de producie? La aceste probleme fundamentale poate da rspuns numai sistemul de pia care asigur, n primul rnd, o dezvoltare echilibrat, propoziional a economiei naionale, contribuie la stabilirea unei corelaii dintre factorii de producie (munca, acumulare, resursele naturale), ntre sferele i ramurile economice, ntre producie i consum, ntre veniturile diferitor pturi sociale ale populaiei. n al doilea rnd, n sistemul de pia cumprtorii i vnztorii de mrfuri, aflndu-se n interaciunile de concuren, determin nivelul de preuri la produsele livrate i gradul de utilizare a resurselor existente. n al treilea rnd, sistemul de pia e capabil s schimbe operativ volumul i structura ofertei, adoptnd-o la satisfacerea cererii. Aceast adaptare se face pe contul schimbrii volumului de producie, precum i schimbrii nivelului de preuri. n sistemul de pia sunt fabricate numai produsele n urma vinderii crora se obine un venit ce acoper n primul rnd cheltuielile de producie, inndu-se profitul normal. Dac produsele nu aduc productorului de mrfuri profit normal, ele nu se fabric. n al patrulea rnd economia de pia presupune o suveranitate a consumatorului. Teama de a suporta pierderi sau de a da faliment impune productorii (firma) i furnizorii de resurse s se conduc n activitatea lor numai de cerinele consumatorului. Totodat, sistemul de pia impune consumatorul s aleag cea mai raional structur de consum, deoarece el l face pe consumator s sesizeze preurile ce reiese din cheltuielile reale. n al cincilea rnd, concurena n sistemul de pia impune firmele s aplice cheltuieli de producie reduse, s aplice o tehnologie modern pentru a obine o productivitate nalt, s stimuleze dezvoltarea progresului tehnico-tiinific. n al aselea rnd sistemul de pia contribuie la distribuirea resurselor de munc i acelor materiale, concentrndu-se acolo unde e cea mai mare nevoie de ele. n al aptelea rnd, sistemul de pia, bazat pe concuren, mbin interesele personale cu cele publice. Firmele i furnizorii de resurse n goan dup profit majoreaz mereu volumul de producie, fapt ce conduce la solicitarea cerinelor publice (asigurarea populaiei cu mrfuri i servicii). Trebuie s menionm c sistemul de pia nu poate, totui, rezolva absolut toate probleme social-economice: omajul, declinul economic, inechitatea economic i social pot fi rezolvate numai prin intervenia statului. Pieele sunt de mai multe tipuri i pot fi analizate prin prisma de elemente componente ale lor, deoarece n realitate acestea constituie un sistem de piee, dintre care se stabilisc relaii de interaciune reciproc. Criteriile conform crora se grupeaz pieele sunt diverse. Dac obiectul tranzaciei de vnzare-cumprare e prezent, atunci piaa e numit real; daca acesta lipsete, ea e considerat fictiv. Piaa real exprim cererea i oferta de bunuri i servicii care pot satisface imediat o anumit necesitate social. Piaa fictiv (bursa) presupune o confruntare dintre cererea i oferta titlurilor de proprietate asupra unora dintre aceste bunuri, fr ca acestea s fie prezente n momentul tranzaciei de vnzare-cumprare. Conform naturii economice a bunurilor ce fac obiectul tranzaciei comerciale, piaa se mparte n piaa bunurilor de consum personal final i piaa factorilor de producie. Piaa bunurilor de consum personal final const din ansamblul de vnzri i cumprri, piaa factorilor de producie vine s satisfac necesitile personale i cele colective. 1. Piaa factorilor de producie include piaa resurselor naturale (inclusiv pmntul), piaa capitalului i titlurilor de valoare, piaa monetar, piaa ofertei de munc (piaa muncii), piaa de resurse informaional-tiinifice. 2. Piaa bunurilor de producie const la rndul ei din alte piee, din piee de sector ce corespund bunurilor i serviciilor produse i cumprate n societate (piaa bunurilor de consum, piaa mijloacelor de producie, piaa serviciilor, piaa de locuine, piaa de automobile etc. ). Piaa muncii, de exemplu, const din tot attea piee cte domenii profesionale exist. Pentru completarea aspectelor de dinamic procesual a pietei, trebuie adugate relatiile dintre cerere si ofert, ceea ce-i

confer o sfer de manifestare si confruntare pentru realizarea acestora prin acte de vnzare cumprare. n acest context, activitatea economic a organizatiei capt sens si substant si se manifest efectiv pe o component a pietei, piata organizatiei. Pe aceast piat se exprim raporturile care se formeaz ntre oferta proprie, alctuit din unul sau mai multe produse ori servicii, si cererea pentru acestea. Din corelatia de oferte a mai multor organizatii pentru anumite produse si servicii se contureaz piata produsului (serviciului) definit prin gradul de penetratie a acestuia n consum. Sfera pietei organizatiei cuprinde: piata liber care caracterizeaz situatiile n care actele de vnzare cumprare se desfsoar nestingherit, dar n cadrul regulilor impuse de impozite, taxe, politic de credit etc.; piata controlat (planificat), n care actele de vnzare cumprare sunt dirijate, n special prin msuri administrative; piata afacerilor este alctuit din totalitatea organizatiilor care cumpr bunuri si servicii n scopul procesrii altor bunuri sau servicii; piata de consum este piata n care se exprim cererea consumatorilor individuali; piata bunurilor si serviciilor se defineste n functie de obiectul tranzactiilor si care se mparte, la rndul ei, n: piata mijloacelor de productie si a bunurilor de consum; piata serviciilor de productie si a serviciilor de consum. Fat de o abordare instrumental si dimensional, definim: piata efectiv, determinat de dimensiunile atinse la un moment dat; piata potential, determinat de dimensiunile posibile n cadrul crora urmeaz s aib loc tranzactiile. Evaluarea dimensiunilor pietei (efective sau potentiale) se poate face legtur cu: aria care reprezint relatia piat spatiu si n care se localizeaz structura si se manifest capacitatea acesteia; dup locul de desfsurare a relatiilor de vnzare cumprare piata poate fi extern (international sau mondial) sau intern (local, urban, rural etc.); structura pietei se compune din diferite segmente, delimitate dup anumite criterii; segmettele de piat reprezint fractiuni ale pietei, cu particularitti n formarea si manifestarea cererii n functie de: natura cumprtorului, nivelul veniturilor, comportamentul de cumprare etc.; capacitatea pietei reprezint elementele cantitative de exprimare a raporturilor ntre cerere si ofert si vnzare cumprare si se defineste prin: volumul ofertei; volumul cererii; volumul tranzactiilor pe piat (vnzrile); cota de piat ponderea definit de organizatie; numrul de consumatori (utilizatori) ai produsului; numrul de clienti ai organizatiei. Dinamica pietei organizatiei se defineste n functie de evolutiile dimensionale, de modificrile de structur, de fizionomia pietei si de dinamica mediului de afaceri n care se dezvolt. Ciclul de viat al pietei este structurat pe patru etape: aparitia este marcat n mediul de afaceri de o nevoie nesatisfcut si de aparitia unui ntreprinztor care initiaz o afacere pentru satisfacerea acestei nevoi; cresterea este marcat de aparitia pe piat si a altor organizatii, contribuind la cresterea vnzrilor; maturitatea este marcat de un anumit echilibru ntre cerere si ofert, ntre raporturile de concurent; declinul reprezint abandonul unei oferte, din lipsa cererii, si iesirea din segmentul de piat al produsului respectiv. La rndul su, dinamica pietei produsului este dependent de evolutia categoriei de nevoi, gradul de accesibilitate a produsului, vrsta acestuia, raportul resurse nevoi, precum si de relatia acesteia cu pietele altor produse.

2. NIA PIEEI CA OPORTUNITATE COMERCIAL Ce trebuie sa stim inainte de a aborda o nisa de pia? Majoritatea firmelor, mari sau mici, isi directioneaza activitatea de marketing spre selectarea publiculuinisa; chiar si cei mai mari producatori din tara tintesc spre segmente de piata atent selectate pentru a-si optimiza eficacitatea programelor si ataca nise diferite pentru fiecare grup de produse. Hewlett-Packard, de exemplu, comercializeaza aparatura de birou multifunctionala 3 in 1 (imprimanta, fax si scaner) pe piata micilor intreprinzatori, in timp ce oferta pentru companiile mari este de unifunctionale la preturi mult mai ridicate. Comercializarea pe nise este extrem de avantajoasa din punct de vedere al costurilor. De exemplu, imaginati-va ca ofertiti un produs/serviciu potrivit unui anumit grup demografic sau etnic din zona voastra, sa spunem hispanici sau asiatici. Ati putea cumpara timp de radio pentru a va promova oferta la posturile etnice, care au rate de audienta mult sub cota posturilor cu o raza mai mare de emisie. Ati putea cheltui bugetul de marketing pe o frecventa mai mare pentru a spori paleta de mijloace massmedia. In adresarea niselor de piata apar riscuri reduse, daca respectati cateva reguli: 1. Veniti in intampinarea nevoilor. Avantajele promise sa prezinte o anumita atractivitate pentru piata nisa. Puteti furniza un produs nou si irezistibil ? Identificati nevoile specifice publicului vizat si metodele de a va adapta produsul/serviciul la ele. Porniti de la variantele ofertei. In ce priveste comercializarea de sapunuri, de exemplu, nu s-au inregistrat schimbari notabile de-a lungul anilor. Dar sa presupunem ca sunteti producatorul unui sapun care sa indeparteze usor clorul din parul inotatorilor. Veti avea o oferta atractiva pentru o piata nisa de la utilizatorii piscinei publice din oras pana la echipa olimpica de inot. 2. Spuneti ceea ce trebuie. Cand va adresati unei piete nisa, vorbiti-le pe limba lor. Aflati-le clapitele si vorbiti-le ca si cand ati fi unul de-ai lor, nu un strain. Pe langa lansarea unei campanii unice pentru o nisa noua, veti vrea poate sa modificati sloganul, in cazul unei traduceri defectuoase. Chiar daca preluarea unei piete nisa noi nu implica modificari de limba si obiceiuri, trebuie totusi sa le intelegeti problemele majore si modul preferat de comunicare. Sa presupunem ca o societate care comercializeaza printr-un site bunuri din piele pentru barbati ar vrea sa abordeze si piata femeilor lucratoare. Si ele prefera comfortul cumparaturilor pe Internet, dar se asteapta la un continut sporit, pentru a putea face o evaluare completa a produselor si companiei care le ofera. Pentru ridicarea incasarilor pe noua nisa de piata, compania respectiva va trebui sa isi modifice situl si mesajul. 3. Testati mereu piata . Inainte de a continua, identificati concurenta directa de pe piata si stabiliti cum va veti raporta la ea. Organizati o analiza completa a promotiilor concurente (anunturi, brosuri, situri), cautandu-le punctele cheie, preturi, livrare si alte servicii specifice. Dar daca nu exista concurenta ? Nu e intotdeauna un semn bun. Ar putea sa insemne ca ceilalti nu au descoperit produsul/serviciul pe care nisa l-ar putea cumpara. Desigur. Dar ar mai putea fi situatia ca au incercat si altii si nu au reusite sa penetreze grupul. Intotdeauna testati cu atentie receptivitatea pietei la un produs/serviciu si mesaj. Actionati cu prudenta. SEGMENTAREA PIEEI Segmentarea pietei reprezint fenomenul de fragmentare a acesteia n functie de anumite variabile, criterii sau modele de segmentare. n setul general de variabile de segmentare sunt cuprinse variabilele geografice, demografice, psihografice si de comportament. n functie de stilul de viat, W.A. Kamakura si M. Wendel stabilesc c variabile de segmentare clasa social, sexul, vrsta, nivelul de instruire, pozitia n familie, statutul marital si existenta copiilor. Segmentarea pieei este acel proces al cercetrii de MK n cadrul cruia cumprtorii sau utilizatorii unui produs din cadrul unei piee sunt fracionai n grupuri cu caracteristici similare care se fac sa aiba aceleas nevoi. Segmentarea pieei reprezint operatia de diviyare a pieei totale n poriuni utilizabile. n literatura de specialitate exist patru criterii de segmentare si anume :

1. COMENSURABILITATEA (posibilitatea de msurare a mrimii i puterii de cumprare a segmentului) 2. MATERIALITATEA (obinerea ntr-o msur suficient de profit potenial de pe urma segmentului. 3. ACCESIBILITATEA, capacitatea firmei de a senzibiliza si a servi in mod eficient segmentul respectiv. 4. Actionabilitatea , capacitatea firmei de a genera programe eficiente pentru atragerea segmentului respectiv. Prin aplicarea unui model bazat pe teoria distributiei structurii finite, B.L. Bayus si R. Mehta au stabilit o segmentare a pietei potentiale bazat pe unele bunuri de uz ndelungat (frigider, masin de splat rufe, televizor, aspirator de praf, filtru de cafea) si alte variabile de segmentare legate de situatia familial (venitul familiei, numrul de persoane, prezenta copiilor, ocupatia sotiei, locuinta, existenta instrumentelor de plat). Alte modele stabilesc pentru segmentare variabile de tipul: reactii la pret sau promovare, frecventa cumprturilor, cantittile cumprate, fidelitatea fat de marc, rata de consum, rata cumprturilor, alegerea mrfii etc. Cea mai nou segmentare a pietei este cea care se refer la piata traditional si cea virtual (cibernetic) comertul electronic. CONFIGURAREA PRODUSULUI COMPARTIMENTUL DE MARKETING Cuprinde atributii de prospectare si analiza a pietii precum si actiuni specifice de promovare a vanzarilor: dezvoltarea si mentinerea relatiilor de catre representantii medicali ai firmei cu clientii prin disponibilitate, profesionalism, toleranta, sinceritate, prezentarea ofertei de produse cu toate facilitatile, planificarea si urmarirea vanzarilor, urmarirea livrarii si onorarea la timp a produselor, coordonarea si mentinerea legaturilor cu firma producatoare, pregatirea si instruirea farmacistilor cu privire la produse.

LINIA DE PRODUSE Linia de produse reprezinta un ansamblu de articole strans legate intre ele prin faptul ca fie satisfac aceeasi categorie de nevoi fie sunt destinate aceleasi categorii de clienti fie sunt oferite la acelasi punct de vanzare.O linie de produse poate fi analizata prin prisma a doua dimensiuni: -latimea -adancimea Latimea e definita prin numarul de persone care fac parte din linia de produse. Adancimea este data de numarul de variante in care este fabricat fiecare produs in parte.In cadrul firmei Eurotrading latimea este definite prin numarul femeilor si a barbatilor care folosesc produsele iar adancimea este data de variantele produselor firmei. SEGMENTARE Operatia de identificare si decupare a diverselor grupuri tipice de clienti care actioneaza pe o piata se numeste segmentarea pietei. Gama Relax Maternity este destinata femeilor in timpul sarcinii si dupa sarcina . Relax Maternity sunt produse de foarte buna calitate realizate cu o tehnologie moderna si sunt concepute sa ofere maxima eficienta,frumusete, confort si protectie igienica . Tratamentul antibacterian Santized, garanteaza o protectie igienica sigura si constanta in timp si lipsa aparitiei alergiilor de contact. Gama Relaxsan Benefic sunt destinate prevenirii si tratarii insuficientei venoase fiind recomandate atat femeilor cat si barbatilor. PIATA TINTA

Producatorii si distribuitorii sunt nevoiti sa delimiteze cat mai prcis segmental de piata pe care se decide sa concureze. Aceasta poarta numele de piata tinta.A segmenta piata inseamna a alege precis o anumita clientela.In cazul firmei Eurotrading clientii sunt: -femeile in timpul sarcinii si post partum -femeile si barbatii cu insuficienta venoasa COMPARTIMENTUL DE MARKETING- atributiile si actiunile sale Cuprinde atributii de prospectare si analiza a pietii precum si actiuni specifice de promovare a vanzarilor: -dezvoltarea si mentinerea relatiilor de catre representantii medicali ai firmei cu clientii prin disponibilitate ,profesionalism,toleranta,sinceritate,prezentarea ofertei de produse cu toate facilitatile -planificarea si urmarirea vanzarilor -urmarirea livrarii si onorarea la timp a produselor -coordonarea si mentinerea legaturilor cu firma producatoare -pregatirea si instruirea farmacistilor cu privire la produse SISTEMUL DE INFORMATII DE MARKETING-FLUXUL DE INFORMATII SI DATE Sistemul de informatii de marketing se refera la fluxul de informatii si date dintre: 1.in cadrul firmei intre diverse compartimente: -dintre compartimentul de marketing si compartimentul aprovizionare. - dintre compartimentul de marketing si compartimentul financiar contabil -dintre compartimentul aprovozionare si compartimentul financiar contabil 2.in cadrul firmei -dintre firma si clienti priviind modalitatile de livrare si onorare -dintre firma si piata priviind reclama si publicitatea CICLUL DE VIATA In cadrul ciclului de viata al produsului pot fi indentificate faze avand caracteristici si cerinte distincte. Pot fi identificate cel putin patru faze: a)faza de lansare b)faza de crestere c)faza de maturitate d)declinul a) Faza de lansare in cadrul societatii Eurotrading a avut loc in momentul in care a aparut produsul pe piata. b)Faza de crestere a reprezentat cunoasterea produselor de catre medici si farmacisti prin intermediul reprezentantilor medicali. Cresterea a fost garantata si de umbrela unei marci de prestigiu ducand astfel la o faza de maturitate.Aceasta faza incepe in momentul in care ritmul de crestere al vanzarilor incepe sa scada iar volumul vanzarilor tinde sa se stabilizeze. MARCI CONCURENTE Pentru gama Relaxan Benefic: - Scudotex -Sano -Ortoprofil Pentru gama Relax Maternity: -Sano

CONFIGURAREA PROMOVARII Reclama produselor Reclama produselor S C Eurotrading S A se realizeaza prin intermediul: -mass media -ziare -farmacii -cabinete medicale Rolul reprezentantului medical este de a promova produsele de a pronunta numele produselor si a firmei,de a face cunoscute avantajele produselor,eficienta lor,pretul si se enumera pe rand caracteristicile produsului transformandu-le in avantaje,si facand comparative cu produsele concurente. PROMOVAREA VANZARILOR Gama Relax Maternity poate fi promovata cu ajutorul medicilor de familie,ginecologie,prin farmacii si prin anumite magazine (Materna,Bebe,Universale) Gama Relaxsan Benefic poate fi promovata cu ajutorul medicilor cu diferite specializari: -chirurgie generala -chirurgie vasculara -flebologie -internisti -medici de familie -medici ginecologi -chirurgi plasticieni precum si in farmacii,magazine, aeroporturi. VANZAREA PERSONALA Desi pare simpla vanzarea personala nu este o munca usoara. Promovarea produselor proprii este baza muncii reprezentantului medical,edificiul este reprezentat insa de VANZARI. Abilitatea de a comunica si de a construi relatii interpersonale este adesea cheia succesului si calea cea mai sigura de a atinge obiectivele obtinand cat mai multe recomandari de la fiecare doctor. 3. POLITICI COMERCIALE NELOAIALE PRACTICI ABUZIVE - metode de vnzare, restrictive sau condiionate, care afecteaz interesele consumatorilor; produs - orice bun material cunoscut sub denumirea de produs, care, inclusiv n cadrul unei prestri de servicii, este destinat consumatorilor sau poate fi utilizat de consumatori n condiii previzibile, chiar dac nu le este destinat, i care este furnizat sau pus la dispoziie n cadrul unei activiti comerciale cu titlu oneros sau gratuit, fie c este n stare nou, este folosit sau recondiionat, indiferent de metoda de vnzare. Prezenta noiune nu se aplic produselor care snt furnizate ca antichiti sau ca produse ce trebuie s fie reparate ori recondiionate nainte de utilizarea lor numai n cazul n care furnizorul informeaz n mod clar persoana creia i furnizeaz produsul respectiv despre necesitatea acestei reparaii sau recondiionri; produs sigur - orice produs care, n condiii normale sau rezonabil previzibile de utilizare, inclusiv de durat i, dup caz, de punere n funciune, de instalare i de ntreinere, nu prezint nici un risc sau prezint numai riscuri minime, compatibile cu utilizarea produsului i considerate ca acceptabile i corespunztoare unui nivel nalt de protecie a sntii i securitii oamenilor, lundu-se n considerare: a) caracteristicile produsului, n special compoziia, ambalarea, condiiile de asamblare i, dup caz, de montaj i de ntreinere; b) efectul asupra altor produse, n cazul n care se poate prevedea n mod rezonabil c va fi utilizat mpreun cu alte produse; c) prezentarea produsului, etichetarea acestuia, orice avertizri i instruciuni privind utilizarea i distrugerea lui, precum i orice alt indicaie sau informaie referitoare la produs; d) categoriile de consumatori expuse riscului n cazul utilizrii produsului, n special copiii i persoanele n vrst.

Posibilitatea obinerii unor niveluri nalte de securitate sau disponibilitatea altor produse care prezint un grad de risc mai sczut nu constituie un motiv suficient pentru considerarea unui produs ca fiind periculos; produs periculos - orice produs care nu corespunde noiunii "produs sigur"; risc grav - orice risc semnificativ, inclusiv riscurile ale cror efecte nu snt imediate, care necesit o intervenie rapid din partea autoritilor publice; productor: a) fabricantul produsului, n cazul n care acesta i are sediul n Republica Moldova, sau oricare alt persoan mputernicit care se prezint drept fabricant prin aplicarea pe produs a numelui su, a mrcii sale comerciale sau a unui alt semn distinctiv, precum i persoana mputernicit care recondiioneaz produsul; b) reprezentantul fabricantului, n cazul n care fabricantul nu i are sediul n Republica Moldova; c) importatorul produsului, n cazul n care fabricantul nu are nici un reprezentant cu sediul n Republica Moldova; d) ali ageni economici implicai n circuitul plasrii pe pia, n msura n care activitile lor pot influena caracteristicile de securitate ale unui produs; plasare pe pia a produselor - aciune de a face disponibile produsele pe pia, inclusiv pstrarea lor n scopul distribuirii, oferirii prin vnzare sau prin oricare alt form de transmitere cu titlu oneros sau gratuit; distribuitor - orice agent economic implicat n circuitul plasrii pe pia, a crui activitate nu influeneaz caracteristicile de securitate ale produsului; returnare - orice aciune care are ca scop napoierea unui produs periculos, pe care productorul sau distribuitorul l-a furnizat deja consumatorului ori l-a pus la dispoziia acestuia; retragere - orice aciune ntreprins cu scopul de a preveni plasarea pe pia a unui produs periculos pentru consumatori. (1) n cadrul activitii lor, productorii trebuie s asigure consumatorii cu informaii relevante care le vor permite s evalueze riscurile inerente ale unui produs pe durata perioadei medii de utilizare, pe o durat ce poate fi prevzut n mod rezonabil ori pe durata termenului de valabilitate, atunci cnd aceste riscuri nu snt imediat perceptibile de ctre consumatori fr avertizrile corespunztoare, precum i s previn astfel de riscuri. Prezena avertismentelor nu exonereaz productorii de ndeplinirea celorlalte obligaii prevzute de prezenta lege. (2) n cadrul activitii lor, productorii trebuie s ntreprind msuri adecvate caracteristicilor produselor pe care le furnizeaz, care le-ar permite: a) s se informeze asupra riscurilor pe care produsele ar putea s le prezinte pentru consumatori; b) s ntreprind aciunile corespunztoare, inclusiv, n cazul cnd este necesar de a evita aceste riscuri, s dispun retragerea de pe pia a produselor, avertizarea adecvat i eficient a consumatorilor, returnarea produselor de la consumatori. (3) Aciunile specificate la alin.(2) din prezentul articol vor include: a) informarea, prin intermediul produsului sau al ambalajului, asupra identitii i detaliilor privind productorul, informarea asupra produsului sau, dup caz, asupra lotului de produse din care acesta face parte, cu excepia cazurilor cnd omisiunea acestei informaii este justificat de reglementrile tehnice respective. Obligativitatea identificrii produsului prin indicarea lotului respectiv, precum i, dup caz, a modului de ntrebuinare a produsului, se stabilete n reglementrile tehnice specifice; b) efectuarea, n caz de necesitate, a ncercrilor asupra mostrelor de produse plasate pe pia, analiza reclamaiilor, inerea unui registru de reclamaii, informarea, de ctre productor, a distribuitorilor asupra monitorizrii acestor produse. (4) Aciunile prevzute la alin.(2) lit.b) din prezentul articol se ntreprind benevol sau la cererea autoritilor competente, n conformitate cu prevederile art.8 din prezenta lege. (5) Returnarea se face doar ca ultim modalitate de soluionare, cnd celelalte aciuni nu snt suficiente pentru prevenirea eventualelor riscuri, n cazul cnd productorul consider necesar sau cnd este obligat s ntreprind aceast aciune ca urmare a unei decizii luate de ctre autoritatea competent. Articolul 5. Obligaiile distribuitorilor n cadrul activitii lor, distribuitorii snt obligai: a) s acioneze cu atenia cuvenit pentru a contribui la respectarea cerinelor de securitate aplicabile, n special s nu distribuie produse despre care au cunotin sau pe care, n baza informaiilor deinute i n calitate de specialiti, ar fi trebuit s le considere neconforme cu aceste cerine; b) s participe la monitorizarea securitii produselor plasate pe pia, n special prin:

- transmiterea informaiei privind riscurile produselor n condiiile art.6 alin.(1) i (2) din prezenta lege; - deinerea i furnizarea documentelor necesare pentru determinarea originii produselor; - colaborarea, n cadrul aciunilor ntreprinse de productori i de autoritile competente, n vederea evitrii riscurilor. Articolul 6. Alte obligaii ale productorilor i distribuitorilor (1) n cazul n care productorii i distribuitorii au cunotin sau ar trebui s cunoasc, n baza informaiilor deinute i n calitate de specialiti, c unele produse pe care le-au plasat pe pia prezint riscuri incompatibile cu cerina general de securitate, ei trebuie s informeze imediat autoritile competente despre aciunile ntreprinse n scopul prevenirii riscurilor pentru consumatori. (2) Informaia trebuie s includ, ca minimum: a) date ce permit o identificare precis a produsului sau a lotului de produse respective; b) o descriere complet a riscului pe care l prezint produsul respectiv; c) toate informaiile disponibile pentru depistarea produsului; d) o descriere a aciunilor ntreprinse n scopul prevenirii riscurilor. (3) n cadrul activitii lor, productorii i distribuitorii trebuie s colaboreze cu autoritile competente, la solicitarea acestora, n aciunile ntreprinse n scopul evitrii riscurilor prezentate de produsele pe care ei le furnizeaz sau le-au furnizat. (4) Procedurile pentru aceast colaborare, inclusiv procedurile de dialog cu productorii i distribuitorii respectivi n probleme ce in de securitatea produselor, se stabilesc de ctre autoritile competente. nclcrile depistate n cadrul controalelor de stat:

plasarea pe pia, comercializarea produselor nemarcate/marcate neconform, fr informaia n limba de stat 580 cazuri; neafiarea la vedere a informaiei pentru consumatori 523 cazuri; lipsa registrului reclamaii 463 cazuri;
de cas, lipsa indicatoarelor de pre) 435 cazuri; utilizarea mijloacelor de msurare neverificate metrologic 282 cazuri; de

nerespectarea regulilor de comer (nenmnarea bonului

produse n lipsa certificatelor /declaraiilor de conformitate 255 cazuri; nerespectarea condiiilor tehnice de pstrare/sanitare a produselor 122 cazuri; termenul de valabilitate al produselor expirat 112 cazuri, 970 loturi produse; nelarea consumatorului 110 cazuri; nerespectarea disciplinei tehnologice la fabricare 110 cazuri; lipsa autorizaiilor de funcionare/licenelor 52 cazuri; nesoluionarea plngerilor n termen 52 cazuri; produse necorespunztoare cerinelor de calitate i inofensivitate 47 cazuri; lipsa preului unitar (HG nr.966) - 34 cazuri; refuz de a nregistra petiia - 25 cazuri: utilizarea practicilor comerciale incorect 15 cazuri; lipsa facturilor fiscale 13 cazuri;

marcarea eronat a produselor 4 cazuri. Produsele necorespunztoare, n sum de 50,5 (0,53%) mln lei, au fost interzise spre comercializare.

prezena clauzelor abuzive n contractele ncheiate cu consumatorii 3 cazuri;

1.6 Masurile aplicate Pentru neconformitile depistate n cadrul supravegherii pieei, n privina agenilor economici i persoanelor responsabile au fost aplicate urmtoarele msuri juridice: - 2001 prescripii de nlturare a neconformitilor, executate 1357(68%); - 837 prescripii de interzicere temporar a lotului, executate 610(73%); - 283 prescripii de interzicere a utilizrii mijloacelor de msurare neverificate, Defectate, executate 190(67%); - 37 decizii de remediere gratuit, nlocuire gratuit, restituire a contravalorii produsului/serviciului necorespunztor, executate 10(27%); - 4 decizii de incetare a practicilor comerciale incorecte, executate 0; - 1 prescripie de retragere de pe pia, executat (100%); - 1 prescripie interzicere definitiv (serviciu frizerie/cabinet cosmetic), executat; - 3333 procese-verbale cu privire la contraventie. Din 3164 prescripii/decizii aplicate, sunt executate 2169 (68,6%) prescripii/decizii. 1.7 Aplicarea sanctiunilor contraventionale Dintre controalele efectuate n a.2012, n cadrul a 2073 (77,9%) controale sa constatat nerespectarea prevederilor legale n domeniul proteciei consumatorilor, fiind aplicate sanciuni contravenionale: aplicate sanciuni de ctre Agenie 2455 procese-verbale, n sum 5181,2mii lei; n examinare 86 procese-verbale; remise ctre ali ageni constatatori - 757 procese-verbale, inclusiv: ctre Comisariate de Poliie 454 procese-verbale; ctre Inspectoratul Fiscal - 172 procese-verbale; ctre CCCEC 25 procese - verbale; ctre Agenia Medicamentului 5 procese verbale; ctre Direcia Sanitar Veterinar 3 procese- verbale; judectorii - 71 procese verbale. ncetate de Agenie - 8 procese - verbale; achitate amenzi, n sum de 2030,15mii lei; 1.8 Controale tematice de aplicare a legislaiei proteciei consumatorilor Controale tematice : n cursul anului 2012, prin aciunile tematice, au fost controlai 774 (32,5%) ageni economici, neconformiti au fost stabilite prin 652(85,0%) controale de stat.

10

 Au fost iniiate un ir de controale simultan la mai muli ageni economici care comercializau produse lactate, la unii din care s-au depistat produse neconforme, cu coninut de grsimi vegetale, ce contravine normelor prescrise, sau cu coninut de grsimi naturale sub normele prescrise, cu termenul de valabilitate expirat, cu marcarea eronat, aa numitul lapte de mne. Au fost iniiate un ir de controale simultan la mai muli ageni economici care produceau i comercializau cvas i alte buturi rcoritoare, deasemenea la unii s-au depistat produse neconforme prevederilor prescrise, dupa indicii de inofensivitate, coninutul de ndulcitori. Ca urmare a reclamaiilor consumatorilor, pentru verificarea modului n care erau respectate prevederile legale n domeniu, au fost iniiate controale simultane i la cantinele grdinielor din mai multe localitati, unde deasemenea s-au depistat produse cu termenul de valabilitate expirat, alimentarea copiilor sub limita raiei de alimentare, nlocuirea produselor alimentare cu altele de o valoare nutritiv mai joas, etc. Neconformiti s-au depistat i n cadrul controalelor inopinate organizate simultan la agenii economici care comercializau materiale de construcii. n cadrul controalelor din domeniul metrologiei legale, pe lnga mijloacele de msurare controlate, n unele instituii medicale au fost depistate mai multe loturi de medicamente i preparate medicale cu termenul de valabilitate expirat. Sucuri marcate neconform!!! Accesri: 700 La data de 16.05.2012, ca urmare a sesizrilor consumatorilor, Agenia pentru Protecia Consumatorilor (APC), prin autosesizare, a iniiat controale de stat la o companie industrial de comer din Chiinu. Scopul controlului a fost verificarea subiectului expus n sesizri privind expunerea spre comercializare i comercializarea sucurilor din fructe i legume cu nclcarea prevederilor reglementrii tehnice sucuri i anumite produse similare destinate consumului uman" aprobate prin Hotrrea Guvernului nr.1111 din 06.12.2010: Marcarea neconform - lipsa total a marcrii n limba de stat

Prezentarea informaiei necorespunztoare prevederilor legislaiei Republicii Moldova - prezentarea n informaia destinat consumatorului a cuvintelor natural" i 100%" inem s menionm, c n conformitate cu legislaia n vigoare, pentru a indica corect natura produsului, marcarea natural" i/sau 100%" este interzis, deci nu poate fi plasat pe ambalajul sucurilor sau produselor similare. Ca urmare a controalelor de stat efectuate, inspectorii APC au depistat depozitarea i plasarea pe pia a 34507 de uniti de ambalaj, sucuri de legume i fructe n sortiment , cu origine de import, n valoarede 454130, 00 lei. Fa de nclcrile constatate, inspectorii APC au aplicat msura de sistare temporar de la comercializare a produselor neconforme sus menionate i cu aplicarea ulterioar a sanciunilor contravenionale conform prevederilor legislaiei n vigoare.

11

12