Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuprins
1. COMPONENTELE UNUI SISTEM DE CALCUL ........................................................................................ 5 1.1. OBIECTIVE ................................................................................................................................................... 5 1.2. SISTEMUL DE CALCUL SISTEM DE PRELUCRARE A INFORMAIILOR ........................................................ 5 1.3. MODELUL STRUCTURAL AL UNUI SISTEM DE CALCUL ................................................................................ 5 1.3.1. Sistem de Calcul cu sistem de I/E cu transfer programat .......................................................... 6 1.3.2. Sistem de Calcul cu sistem de I/E cu transfer prin Acces Direct la Memorie (DMA) ............. 6 1.4. MODELUL FUNCIONAL AL UNUI SISTEM DE CALCUL ................................................................................. 7 1.5. COMPONENTELE HARDWARE ALE SISTEMULUI DE CALCUL ........................................................................ 8 1.5.1. Placa de baza ................................................................................................................................... 8 1.5.2. Unitatea centrala de procesare CPU .......................................................................................... 9 1.5.3. BIOS Basic Input/Output System ................................................................................................ 9 1.5.4. Sloturile de extensie ......................................................................................................................... 9 1.5.5. Tipuri de magistrale .......................................................................................................................... 9 1.5.6. Memoria sistemului de calcul .......................................................................................................... 9 1.5.7. Monitoare si placi video ................................................................................................................... 9 1.5.8. Conectori externi porturile .......................................................................................................... 10 1.5.9. Componente de stocare a datelor ................................................................................................ 11 1.5.10. Carcasa si sursa de tensiune a calculatorului .......................................................................... 11 1.5.11. Componente de retea .................................................................................................................. 11 1.6. DISPOZITIVE PORTABILE .......................................................................................................................... . 12 2. INSTALAREA SI PORNIREA UNUI SISTEM DE CALCUL ................................................................... 13 3. LUCRUL CU INTERFATA GRAFICA (FERESTRE) IN WINDOWS ..................................................... 15 3.1. FEREASTRA UNEI APLICATII....................................................................................................................... 15 3.2. REDIMENSIONAREA UNEI FERESTRE......................................................................................................... 15 3.3. COMUTAREA INTRE FERESTRE ................................................................................................................ . 16 4. LUCRUL CU SISTEMUL DE FISIERE....................................................................................................... 17 4.1. NOTIUNI INTRODUCTIVE ........................................................................................................................... . 17 4.2. CUM ORGANIZEAZA W INDOWS FISIERELE SI FOLDERELE......................................................................... 17 4.3. TIPURI DE FISIERE ............................................................................................................................. ........ 18 4.4. STRUCTURA UNUI FOLDER ........................................................................................................................ 18 4.5. VIZUALIZAREA FISIERELOR DINTR-UN FOLDER ......................................................................................... 18 4.6. GASIREA FISIERELOR ............................................................................................................................. ... 19 4.7. COPIEREA SI MUTAREA FISIERELOR SI FOLDERELOR ............................................................................... 20 4.8. CREAREA SI STERGEREA FISIERELOR ..................................................................................................... . 21 4.9. SCRIEREA PE CD/DVD ............................................................................................................................. 21 5. FACILITATI MULTIMEDIA .......................................................................................................................... 23 5.1. ELEMENTE MULTIMEDIA DE BAZA ............................................................................................................. . 23 5.1.1. Hardware de baza necesar ........................................................................................................... 23 5.1.2. Placa video ...................................................................................................................................... 24
[Type text]
9.4.1. Utilizarea barei de instrumente Formatare pentru a formata textul ......................................... 54 9.4.2. Alinierea textului intr-un document ............................................................................................... 55 9.4.3. Aplicarea stilurilor unui text ........................................................................................................... 55 9.4.4. Formatarea unui text aplicatie practica .................................................................................... 56 10. LUCRUL CU PRELUCRARE TABELARA ............................................................................................. 65 10.1. NOTIUNI DE BAZA ............................................................................................................................. ....... 65 10.2. INTRODUCERE DATE ............................................................................................................................. .. 66 10.3. UMPLEREA AUTOMATA A CELULELOR .................................................................................................... . 67 10.4. COPIEREA, MUTAREA SI STERGEREA DATELOR...................................................................................... 68 10.5. INSERAREA SI STERGEREA DE RANDURI, COLOANE, CELULE ................................................................. 69 10.6. UTILIZAREA FORMULELOR DE CALCUL ................................................................................................... . 70 10.7. FORMATARE CELULE............................................................................................................................. .. 72 10.8. INTRODUCEREA DE FILTRE DE DATE ..................................................................................................... . 74 10.9. REPREZENTARI GRAFICE ....................................................................................................................... . 74 11. REALIZAREA UNEI PREZENTARI IN POWERPOINT/OPEN OFFICE IMPRESS ......................... 76 12. LUCRUL IN INTERNET: BROWSING ..................................................................................................... 81 12.1. INTERNET EXPLORER ............................................................................................................................ . 81 12.2. MOZILLA FIREFOX ............................................................................................................................. ...... 82 13. FOLOSIRE WEBMAIL: YAHOO, GMAIL ............................................................................................... 86 13.1. W EBMAIL YAHOO .................................................................................................................................... 86 13.2. W EBMAIL GMAIL...................................................................................................................................... 91 14. CONFIGURARE CLIENT E-MAIL (PENTRU UN CONT LA GMAIL)................................................. 93 14.1. OUTLOOK2003 ....................................................................................................................................... 93 14.2. THUNDERBIRD 1.5 .................................................................................................................................. 95 15. APLICATIA SKYPE .................................................................................................................................... 97 15.1. FUNCTIILE OFERITE DE SKYPE .............................................................................................................. . 97 15.2. FOLOSIREA APLICATIEI SKYPE ................................................................................................................ 97 16. APLICATIA YAHOO MESSENGER ...................................................................................................... 100 16.1. FUNCTIILE OFERITE DE YAHOO MESSENGER ....................................................................................... 100 16.2. FOLOSIREA APLICATIEI YAHOO MESSENGER ....................................................................................... 100 17. SALVAREA UNEI PAGINI SIMPLE WEB ............................................................................................ 106 18. FUNDAMENTE ALE RETELELOR DE CALCULATOARE ............................................................... 108 18.1. NOTIUNI INTRODUCTIVE DE RETELE DE CALCULATOARE ...................................................................... 108 18.1.1. Definirea unei retele de calculatoare ....................................................................................... 108 18.1.2. Servicii de fisiere, imprimare si aplicatie ................................................................................. 108 18.1.3. Servicii de posta electronica ..................................................................................................... 108 18.1.4. Servicii de gestiunea directoarelor si a numelor in retea ...................................................... 108 18.1.5. Internetul ...................................................................................................................................... 109 18.1.6. Administrarea retelelor de calculatoare................................................................................... 109 18.2. TIPURILE RETELELOR DE CALCULATOARE ............................................................................................ 109 18.2.1. Retele punct-la-punct ................................................................................................................. 109 18.2.2. Retele de tip client/server .......................................................................................................... 109 18.2.3. Retele locale de calculatoare LAN ....................................................................................... 110 18.2.4. Retele de calculatoare de mare intindere WAN ................................................................. 110 18.3. ADAUGAREA UNEI PLACI DE RETEA INTR-UN SISTEM DE CALCUL ......................................................... 110 18.3.1. Ce este o placa de retea? ......................................................................................................... 110 18.3.2. Setarea adresei de IP ................................................................................................................ 111 18.3.3. Servere DHCP ............................................................................................................................ 111 18.3.4. Setarea gateway-ului implicit al sistemului ............................................................................. 111 18.3.5. Sistemul de rezolvare a numelor DNS ................................................................................. 111 18.3.6. Activitate practica Setarea adresei de IP / DHCP / default gateway / DNS server ....... 112 18.4. COMPONENTELE FIZICE ALE UNEI RETELE DE CALCULATOARE ............................................................ 112 3
[Type text]
n sistemele tehnice, informaia este reprezentat n principal sub form analogic i sub forma discret (numeric). Sistemul binar trebuie s disting doar dou valori, deci constituie metoda cea mai sigur de codificare numeric a informaiilor. Unitatea de informaie elementar este n acest caz cifra binar denumit "Bit". Un bit poate avea doar doua valori, respectiv "0" sau "1".
U AL I n t ra r e EP i n t ra re In te r fa t a i n t ra r e UC d a I n t e rf a ta i es ir e EP ie s i r e Ie s i r e
Astfel, indiferent de domeniul de aplicaii, calculatorul poate s fie privit ntr-o prim aproximaie ca un sistem cu o comportare determinist, predictibil, primind la intrare date pe care le prelucreaz si genernd la ieire rezultate. UCda Unitatea de comanda are rolul de a citi, interpreta si executa instructiunile reprezentate sub forma binara.
5
Introducere in utilizarea calculatorului UAL Unitatea Aritmetica Logica are rolul de a efectua operatii aritmetice elementare, operatii logice, operatii de deplasare stanga/dreapta, etc. REG Registre Generale au rolul de a pastra temporar informatia care se prelucreaza sau au un rol predefinit pentru operatiile de adresare memorie. Memoria are rolul de a pastra sub forma binara instructiunile si datele. UCP Unitatea centrala de prelucrare este ansamblul format din Unitatea de comanda, Unitatea arimetica logica si Registrele generale; UCP = {UCda + UAL + REG}. UC Unitatea Centrala este ansamblul format din UCP si Memorie; UC = {UCP + Memorie}. Interfetele I/E au rolul de a asigura att conversia n semnale electrice a datelor reprezentate pe diferite suporturi n mediul extern ct i transformarea acestor semnale n vectori binari cu structura cerut de subsistemul de prelucrare. n mod similar interfetele de ieire trebuie s asigure operaii similare pentru rezultatele trimise spre mediul extern. Masina de Baza este ansamblul format din Unitatea Centrala si Interfetele de Intrare/Iesire; MB= {UC + Intefete I/E}. Echipamente de I/E sunt echipamentele prin care informatia ajunge din/sau spre mediul extern (Tastatura, Monitor, Mouse, Imprimanta, Scanner, etc) SPB Sistemul de Programe de Baza reprezinta programele de baza care asigura buna functionare a sistemului ( Sistemul de Operare, Limbaje si medii de programare,etc) SC Sistemul de Calcul este format din ansamblul Masina de Baza, Echipamente de intrare/Iesire si Sistemul de Programe de Baza; CN = ( MB + Echipamente de I/E + SPB}. Conexiunile efective ntre diferite elemente funcionale ale UCP, ntre UCP i memorie, ntre UC i interfeele de I/E se pot face n diferite moduri, obinndu-se n mod corespunztor diferite structuri de sisteme de calcul Astfel dac se consider fluxul informaiilor ntre UC i interfeele de I/E se obin doua tipuri de transferuri de I/E, si anume: Subsistem de I/E cu transfer programat Subsistem de I/E cu transfer prin acces direct la memorie
Subsistem intrare
UCP
Subsistem iesire
n aceast schem de organizare datele de I/E circul direct prin registrele generale sub controlul UCP. Transferul se efectueaz cuvnt cu cuvnt i pentru fiecare cuvnt transferat UCP execut o secven de instruciuni, numit program de I/E. Soluia este n general simplu de implementat i ca resurse hardware i ca efort de programare dar se preteaz numai la echipamente cu volum de date i rat de transfer sczute.
1.3.2. Sistem de Calcul cu sistem de I/E cu transfer prin Acces Direct la Memorie (DMA)
n cazul unor echipamente periferice cu viteza de transfer ridicat, discuri i benzi magnetice de exemplu, programul care se execut pentru fiecare cuvnt transferat poate s fie prea lung, ceea ce ar duce la pierderea unor cuvinte. Pe de alt parte, volumul de date fiind ridicat, UCP ar fi ocupat mult
[Type text]
numai cu transferul datelor de I/E. n astfel de situaii se utilizeaz transferul prin acces direct la memorie. Fluxul informaiilor n acest caz este artat n Fig. 3.
DMA
Subsistem intrare
MEM
Subsistem iesire
UCP
Dup iniierea unui transfer, UCP poate continua cu alte activiti. Transferul ntregului bloc se execut sub controlul modului DMA. La sfritul transferului sau la apariia unor evenimente, de exemplu erori de transfer, se cere din nou intervenia UCP.
Aplicatii de Baza
Limbaje si Medii de Programare
Introducere in utilizarea calculatorului Nivelul 2 Sistemului de operare reprezint o colecie de programe de baz care asigur pe de o parte o main ct mai eficient i comod de utilizat pentru programator i o utilizare ct mai eficient a resurselor hardware i software, pe de alt parte. Principalele funcii ale unui sistem de operare sunt: controlul ncrcrii i execuiei programelor, care asigur ncrcarea n memoria intern a programelor preluate din memoria extern, lansarea n execuie i supravegherea execuiei acestora; operaii de I/E mai evoluate, bazate pe funciile oferite de maina de baz; gestiunea fisierelor, care asigur crearea ntreinerea i utilizarea fisierelor de date pe suporturile externe (magnetice, optice, etc); gestiunea memoriei care asigur utilizarea i protecia memoriei interne n condiiile n care mai multe procese pot fi active la un moment dat n memorie; crearea, ntreinerea i utilizarea bibliotecilor de programe de baz i aplicaii.
Nivelul 3 Limbaje si medii de programare. La acest nivel am situat limbajele de programare indiferent c sunt de nivel ridicat sau sczut deoarece prin intermediul acestora programatorul are la dispoziie un mod esenial de comunicare cu calculatorul. Operaia de conversie a unui program dintr-un limbaj n altul se numete translatare. Programul original se numete program surs i este scris n limbajul specific. n prezent exist foarte multe limbaje de programare clasificate dup diferite criterii. Astfel sunt: Limbaje orientate main sau limbaje de nivel sczut, care necesit din partea programatorului o cunoatere bun a arhitecturii calculatorului. Translatarea programelor din limbaj de asamblare n limbaj main se face de ctre asamblor. Limbaje de nivel nalt n care utilizatorul i scrie programele ntr-o manier mai apropiat de modul de comunicare uzual. Limbajele de nivel nalt sunt mai eficiente pentru programator dar, n general mai ineficiente pentru main. Programele scrise n limbajele de nivel nalt n general sunt compilate, translatate de ctre compilatoare, direct n limbaje obiect pentru a fi excutate de ctre maina de baz.
Nivelul 4 Aplicaiile de baza reprezint nivelul cel mai important pentru utilizator. Bibliotecile de programe de la acest nivel reflect modul n care poate s utilizeze direct calculatorul n diferite aplicaii i uurina cu care pot fi create noi programe de aplicaii n domenii conexe sau total noi. Nivelul 5 Aplicatiile utilizator reprezinta nivelul care cuprinde aplicatiile din diverse domenii de activitate.
[Type text]
Introducere in utilizarea calculatorului sunt: Refresh Rate este viteza cu care se reactualizeaza imaginea pe ecran; Adancimea culorii reprezinta numarul diferit de culori pe care fiecare pixel il poate oferi, si se masoara in biti; Memoria Video (VRAM) este memoria pe care o poseda placa video a sistemului de calcul; Rezolutia este o caracteristica ce depinde de numarul de pixeli disponibili, cu cat sunt mai multi pixeli pe ecran, cu atat se poate obtine o rezolutie mai mare, si astfel imaginea obtinuta va fi mai clara; Numarul de culori depinde de adancimea culorii aleasa. Pentru a obtine imagini de rezolutii crescute la un refresh rate mare, sunt necesare atat o placa video performanta, cat si un monitor pe masura. Placi video Placa video este interfata dintre calculator si monitor, ea comunicand acestuia ce culoare si intensitate trebuie sa aiba pixelii pe care ii aprinde. Placa video poate fi atat o extensie instalata intr-un slot AGP, ori poate face parte din placa de baza a sistemului. Memoria VRAM este un tip special de memorie, utilizat doar in placile video.
[Type text]
11 11
12 12
[Type text]
Introducere in utilizarea calculatorului b. Rezolutie si refresh rate, setare Wallpaper: i. In Windows XP: toate aceste configurari se realizeaza din dialogul Display, aflta in directorul Control Panels. Poza de fundal se seteaza din tab-ul Desktop, rata de reimprospatare si rezolutia din tab-ul Settings. ii. In Windows Vista: Apasati butonul Start , selectati Control Panel, apoi pe rand optiunile: Appearance and Personalization, Personalization, si in final Desktop Background. Alegeti apoi imaginea pe care doriti sa o folositi pe post de fundal selectand de asemenea si modul in care doriti sa o potriviti pe ecran in sectiunea How should the picturi be positioned. c. Personalizare tastatura: i. In Windows XP: se face in doua dialoguri, si anume Keyboard si Regional and Language Options. In al doilea dialog se seteaza caracteristicile specifice zonei in care se afla sistemul (tab-ul Regional Options), inclusiv al setului de caractere dorit (tab-ul Languages) precum si maparea tastaturi pe setul de caractere prin suboptiunea Details din partea superioara a acestui dialog. ii. In Windows Vista: selectati in bara de setare a limbii, optiunea 1 pentru selectarea setului de caractere pe care doriti sa il utilizati Input Language, si optiunea 2 Keyboard Layout pentru maparea tastaturii pe setul de caractere ales.
14 14
[Type text]
15 15
Comutarea se poate realiza si simplu, prin selectare din bara de instrumente a ferestrei dorite.
16 16
[Type text]
17 17
Introducere in utilizarea calculatorului De asemenea, folderele Documente, Imagini si Muzica se gasesc in meniul Start, imediat sub folderul personal. Retineti ca subfolderele se create in interiorul oricaruia dintre folderele mentionate, pentru a va ajuta sa organizati mai bine fisierele. De exemplu, in folderul Imagini, creati subfoldere pentru a organiza imaginile dupa data, dupa eveniment, dupa numele persoanelor din imagini sau dupa orice alta schema care da o mai mare eficienta.
18 18
[Type text]
Pentru a gasi un fisier sau un folder utilizand folderul Cautare Folderul Cautare reprezinta o alegere buna atunci cand: Nu stiti unde este amplasat un fisier sau un folder. Doriti ca rezultatele cautarii sa includa fisiere din mai multe foldere, precum Imagini sau Muzica. Doriti sa cautati utilizand mai multe nume sau proprietati de fisier.
In mod implicit, aceasta cautare se bazeaza pe un set de locatii denumite Locatii indexate. Acesta include toate folderele din folderul personal (care include Documente, Imagini, Muzica, Desktop si alte locatii uzuale) mesaje de posta electronica si fisiere offline. Daca de obicei stocati fisiere in locatii diferite, aveti posibilitatea sa adaugati aceste locatii la Locatiile indexate. 1. Deschideti Cautare facand clic pe butonul Start, apoi pe Cautare. 2. Tastati un cuvant sau o portiune de cuvant in caseta Cautare.
19 19
Introducere in utilizarea calculatorului 3. Pe masura ce tastati, vor aparea fisiere corespunzatoare cu textul, din diverse locatii de pe computer.
4. Acum, in panoul Cautare, efectuati oricare dintre actiunile urmatoare: 5. Faceti clic pe unul dintre butoanele de filtrare disponibile pentru a se afisa numai anumite tipuri de fisiere, precum Posta electronica, Documente, Imagini sau Muzica. 6. Faceti clic pe butonul Cautare complexa pentru a se afisa filtre suplimentare. Pentru a construi o cautare mai complexa, introduceti informatii in oricare dintre casetele lista, apoi faceti clic pe butonul Cautare. 7. Faceti clic pe un element din lista Locatie pentru a alege un alt set de locatii pentru cautare. Cautarea implicita se efectueaza in Locatiile indexate, dar aveti posibilitatea sa alegeti sa cautati intr-un hard disk intreg sau in oricare alta locatie. Pentru a gasi un program sau un fisier utilizand meniul Start Aveti posibilitatea sa utilizati caseta Cautare din meniul Start pentru a gasi programe, fisiere amplasate oriunde in Locatiile indexate (care includ folderul personal, mesaje de posta electronica si fisiere offline) si site-uri Web stocate in istoricul browser-ului.
Pentru a gasi un program sau un fisier utilizand meniul Start, tastati un cuvant sau o portiune de cuvant in caseta Cautare din meniul Start. Pe masura ce tastati, elementele care corespund textului apar in meniul Start. Cautarea se bazeaza pe textul din numele de fisier, pe textul din fisier, pe etichete si pe alte proprietati de fisier. Nu este nevoie sa apasati pe ENTER, deoarece cautarea are loc automat.
20 20
[Type text]
Cand utilizati metoda glisare si fixare, observati ca uneori fisierul sau folderul este copiat, iar alteori este mutat. De ce? Daca glisati un element intre foldere care se afla pe aceeasi unitate de hard disk, elementele sunt mutate pentru a evita ca doua copii ale aceluiasi fisier sau folder sa fie create pe aceeasi unitate de hard disk . Daca glisati elementul intr-un folder care se afla pe o alta unitate de hard disk (cum ar fi o amplasare de retea) sau pe un suport amovibil, cum ar fi un CD, atunci elementul este copiat. Astfel, fisierul sau folderul nu este eliminat din amplasarea initiala.
21 21
Introducere in utilizarea calculatorului Alegeti formatul Mastered cnd este necesar un disc perfect compatibil care sa se redea pe computere cu o versiune mai veche de Windows sau pe dispozitive media cum ar fi playere CD si DVD care pot citi muzica digitala si fisiere video. 1. Introduceti un CD sau un DVD inscriptibil in CD-writerul sau DVD-writerul computerului. 2. In caseta de dialog care apare, faceti clic pe Inscriptionare fisiere pe disc de date. 3. In caseta de dialog Inscriptionare disc, tastati un nume pentru discul respectiv, apoi faceti clic pe Afisare optiuni de formatare. 4. Faceti clic pe Mastered, apoi pe Urmatorul. 5. Se deschide un folder de disc gol. 6. Deschideti folderul care contine fisierele pe care doriti sa le inscriptionati, apoi glisati fisierele in folderul de disc gol. 7. In bara de instrumente, faceti clic pe Inscriptionare pe disc. Fisierele selectate sunt copiate pe disc. Dupa finalizarea inscriptionarii discului, sertarul inscriptorul de discuri se deschide si discul se poate scoate. Acum, aveti posibilitatea sa utilizati discul pe un alt computer sau dispozitiv media. Acest tip de disc nu trebuie inchis. Pentru a inscriptiona un disc Mastered, trebuie sa eliberati spatiu pe hard disk egal cu capacitatea discului. Pentru un CD obisnuit, aceasta este de aproximativ 650 megaocteti (MO). Daca selectati fisiere pentru inscriptionare, dar va decideti sa nu le copiati pe disc, aveti posibilitatea sa stergeti fisierele temporare, pentru a recupera spatiu pe hard disk. Pentru a sterge fisierele, deschideti folderul de disc, selectati-le, apoi, in bara de instrumente, faceti clic pe tergere fisiere temporare.
22 22
[Type text]
5. FACILITATI MULTIMEDIA
Acest capitol va prezenta capabilitatile multimedia ale unui PC. Prezentarile multimedia sunt mai mult decat text insoti de imagini. Ele includ video, animatii, interactiuni directe cu publicul si sunet.
Multimedia se diferentiaza de filmele traditionale in 2 moduri. Primul este scara productiei. Productiile multimedia sunt, in general, mai mici si mai ieftine. Al doilea este adugarea participarii publicului (multimedia interactiv). Elementele interactive pot include: comenzi vocale manipularea cu mouse-ul introducerea de text touch-screen-uri capturi video realizate de utilizator participarea in direct in timpul prezentarilor
Prezentarile multimedia sunt mai complexe decat prezentarile simple ce contin doar text si imagini. Ele pot fi incluse in multe contexte, inclusiv web-ul, CD-ROM-uri s.a. Tipurile de hardware si software necesare pentru a realiza productii multimedia pe un PC variaza. Necesitatile hardware minime includ un monitor de calculator, o placa de accelerare video si un adaptor de sunet cu boxe atasate. Urmatoarele componente pot fi folosite pentru a genera intrari si iesiri vizuale sau sonore: microfon discuri CD-ROM, CD-RW, DVD-ROM sau DVD-RW conexiune la Internet (pentru fluxuri audio/video, de exemplu) poze digitale sau camere video o placa pentru capturi video
23 23
Monitorul include, de obicei, ecranul (suprafata de proiectie) si dispozitivul care produce informatia pe ecran. Cele mai multe monitoare folossc semnale analogice pentru a afisa o imagine si trebuie sa fie reimprospatate in continuu. Placa video efectueaza urmatoarele operatii: ia datele in format digital trimise de aplicatii stocheaza datele un memoria video cu acces aleator (VRAM) converteste datele in date analogice folosind un convertor digital-analog
5.1.3.1. Capabilitatile de culoare In ziua de astazi, cele mai multe monitoare ofera culori. Monitoarele pot functiona in mai multe moduri de afisare. Aceste moduri determina cati biti sunt folositi pentru a descrie culorile si cate culori pot fi afisate. Un monitor ce functioneaza in modul SVGA poate afisa pana la 16,777,216 culori deoarece poate procesa o descriere de 24 de biti a unui pixel. Numarul de biti folositi pentru a descrie un pixel este cunoscut sub numele de adancimea in biti. Adancimea de 24 de biti este cunoscuta drept "culoare adevarata" si foloseste cate 8 biti pentru fiecare din cele 3 culori primare: rosu, verde si albastru. Modul VGA este cel mai mic numitor comun al modurilor de afisare. In functie de setarile rezolutiei, poate oferi pana la 256 de culori. 5.1.3.2. Dimensiunea ecranului Pe calculatoarele de birou, raportul dintre latimea ecranului si inaltimea acestuia, cunoscut ca fractia de aspect, este in general standardizata la 4 pe 3. Dimensiunile ecranelor sunt masurate in diagonala, de la un colt la altul. Valori curente pentru aceste dimensiuni sunt 15, 17 si 19 inci.
24 24
[Type text]
5.1.3.3. Tehnologia de proiectie Multe monitoare folosesc tehnologia CRT, care este asemanatoare celei folosite in cele mai multe televizoare. Tehnologia CRT necesita o anumita distanta de la raza dispozitivului de proiectie pana la ecran. Folosind celelalte tehnologii, monitoarele pot fi mult mai subtiri, fiind cunoscute sub numele de monitoare plate. Tehnologiile bazate pe LED si pe plasma functioneaza prin aprinderea unor pozitii ale ecranului. LCD functioneaza prin blocarea luminii si nu prin crearea ei. Monitoarele LCD necesita mult mai putina energie decat monitoarele bazate pe LED sau plasma si sunt, in prezent, tehnologia cea mai folosita.
Unele sisteme Windows pot detecta in mod automat driver-ele corespunzatoare pentru placa video proaspta instalata.
25 25
5.4.1.1. Componentele de baza ale unei placi de sunet Componentele de baza ale unei placi de sunet sunt urmatoarele: procesor - Procesorul de semnal digital (DSP) este un chip sau un set de chip-uri, care reprezinta creierul placii de sunet. DSP trateaza instructiunile de baza de prelucrare si de transfer al informatiei audio. De asemenea, DSP-ul poate functiona ca un sintetizator sau un generator de muzica. convertoare - Se folosesc convertoare analog-digitale si digital-analogice in procesele de intrare si de iesire ale informatiei audio. memorie - Placile de sunet mai avansate folosesc memorie pentru a stoca suntele realizate de diverse instrumente muzicale si pentru instructiuni pentru dispozitive MIDI. Aceasta memorie este, de obicei, in forma de ROM, flash sau NVRAM.
5.4.1.2. Calitatea sunetului Calitatea unei placi de sunet este controlata de adancimea in biti, rata de esantionare si facilitatile oferite. Adancimea in biti se refera la dimensiunea unui esantion si a magistralei placii de sunet. In general, cu cat este mai mare dimensiunea, cu atat calitatea sunetului este mai buna. Un esantion de 32 de biti contine mult mai multa informatie decat unul de 8 biti.
26 26
[Type text]
Rata de esantionare este rata la care placa poate inregistra informatie audio. Aceasta rata este masurata in kHz, ceea ce reprezinta mii de cicli pe secunda. In esenta, aceasta masoara cate esantioane de sunet sunt capturate intr-o secunda. CD-urile audio folosesc o rata de esantionare de 44 KHz. Placile de sunet actuale sunt capabile sa esantioneze la 128 kHz sau mai mult. Placile de sunet de calitate ridicata ofera cateva facilitati aditionale, precum coprocesoare 3D-audio. Acestea produc audio spatial in sistemul de boxe. In felul acesta, utilizatorul se poate scufunda intr-o lume de sunete. Sistemul este foarte popular in jocurile pe calculator.
5.4.2.1. Sunet USB USB este o interfata care poate fi folosita pentru a conecta multe tipuri diferite de periferice la un PC. Un astfel de dispozitiv periferic este si un sistem de boxe USB. Acestea permit portului USB sa se comporte ca o placa de sunet. Plug&Play este un avantaj major al USB-ului. Nu sunt necesare alte configuratii o data ce dispozitivul a fost introdus in interfata. Boxele sunt cele care realizeaza conversia digital-analogica. Dezavantajul acestei metode este ca necesita putere de procesare suplimentara pentru a crea informatia audio si poate reduce performantele PC-ului, insa efectul este minimal pe calculatoarele noi. 5.4.2.2. Placi de sunet PCI O placa de sunet PCI este o placa adaptor cu procesor audio pe ea care se conecteaza la placa de baza folosind un slot PCI. Aceste placi folosesc magistrala PCI de 32 sau 64 de biti pentru a transfera informatia audio. Un avantaj al procesorului audio onboard este acela ca nu mai este necesara folosirea procesorului calculatorului pentru crearea informatiei audio, eliberand cicli CPU pretiosi. Placile de sunet PCi au porturi multiple pentru conectarea la alte periferice audio. Porturile externe includ iesiri pentru boxe, intrari pentru microfon si conectori digitali. Interfetele interne sunt folosite pentru conexiuni directe cu discurile CD-ROM si DVD-ROM. Un dezavantaj al utilizarii PCI este acela ca, la fel ca orice placa adaptor, necesita folosirea unui slot PCI liber si a unor resurse ale calculatorului. 5.4.2.3. Placi de sunet integrate Multi producatori de placi de baza integreaza atat placile video, cat si cele audio in produsele lor. Placa de sunet integrata are un procesor audio localizat pe placa de baza sun forma unui chip. In acest fel, placile de sunet integrate au avantajele oferite atat de USB, cat si de placile de sunet PCI. Placile de sunet integrate includ si potrui audio pentru boxe si microfon.
MIDI este o interfata standard folosita pentru a conecta echipamente muzicale. Dispozitivele MIDI de baza sunt controller-e si generatoare. Muzicienii folosesc adesea MIDI pentru a controla si secventia
27 27
Introducere in utilizarea calculatorului generatoare de muzica. Cele mai multe placi de sunet au un port combinat MIDI/joystick. Pentru a folosi functiile MIDI ale unei placi de sunet este necesar un software special, care ste, de obicei, livrat impreuan cu placa de sunet. Conectarea microfoanelor la o placa de sunet ofera utilizatorilor abilitatea de isi inregistra vocile folosind o aplicatie de inregistrare pe calculator. Pentru aceasta, placa de sunet foloseste un convertor digital-analogic. Portul Line in al unei placi de sunet este folosit pentru a captura sunet de la surse amplificate, precum casetofoane, CD player-e externe si alte dispozitive cu optiuni de Line out. O data cu popularitatea surselor audio digitale, precum CD, Minidisk sau DVD, producatorii de placi de sunet au adaugat porturi pentru a captura sunet de la astfel de dispozitive (portul Digital in). Avantajul major al utilizarii optiunii Digital in este ca nu este necesara o conversie analogico-digitala pentru a captura informatia audio.
5.5. CD si DVD
5.5.1. Unitatile CD-ROM
Discurile CD-ROM sunt un mediu de stocare foarte popular. Initial, discurile CD-ROM se voiau a fi folosite pentru audio digital, dar s-au extins rapid in lumea stocarii de date pentru calculatoare personale. Succesul discurilor CD-ROM poate fi atribuit capacitatii lor de stocare si pretului. Datorita acceptarii pe scara larga a acestui mediu, unitatile CD-ROM sunt acum dispozitive standard pe cele mai multe calculatoare personale. CD-urile au 120 mm in diametru si 1.2 mm grosime. In functie de tipul aplicatiei folosite pentru a citi, scrie si crea CD-ul, ele au abilitatea de a stoca 650 MB sau 700 MB de informatie. Ele constau dintrun strat de policarbonat plastic si un strat de metal reflectorizant. CD-urile sunt medii optice, spre deosebire de floppy-disc-uri, hard disk-uri si discurile Zip, care sunt medii magnetice. 5.5.1.1. Categorii pentru unitatile CD-ROM Unitatile CD-ROM pot fi impartite in 3 categorii: interne/externe tipul magistralei viteza de citire
Unitatile CD-ROM pot fi montate in interiorul calculatorului sau ca o unitate exterioara. Unitatile montate in interior sunt cele mai obisnuite. Aceste unitati folosesc curent de la sursa de curent a calculatorului si sunt conectate la magistrala sistemului. Unitatile externe au propria lor sursa de curent. Ele se conecteaza ori direct la un port al calculatorului, precum USB, FireWire sau port paralel, sau la un controller instalat intr-unul din slot-urile calculatorului. Tipurile de magistrala care conecteaza unitatea CD-ROM de restul calculatorului sunt IDE sau SCSI. Cele mai multe placi de baza au controller-e IDE integrate si vor recunoaste automat cand a fost instalata o unitate CD-ROM. Viteza de citire a unei unitati CD-ROM determina rata la care poate fi extrasa informatia de pe CD si trimisa magistralei de comunicatie. In general, cu cat viteza este mai mare, cu atat unitatea este mai rapida. Viteza de citire a unei unitati CD-ROM este masurata in multipli de 150 kilobiti pe secunda (kbps). O unitate cu viteza 1x are o viteza de 150 kbps. O unitate cu viteza 10x poate citi date la viteze de 1500 kbps.
28 28
[Type text]
Unitatile DVD pentru calculator pot fi folosite atat pentru a vizualiza filme, asculta muzica, cat si pentru a citi discuri de date. O unitate DVD poate citi atat DVD-uri, cat si CD-uri.
Introducere in utilizarea calculatorului 5.5.5.4. DVD+RW DVD+RW ste cea mai noua tehnologie de inregistrare pe DVD. Avantajul major al DVD+RW este abilitatea de a folosi rate variabile la codificarea anumitor tipuri de informatii, precum video sau audio.
5.5.6.1. Standarde logice Un standard logic defineste modul in care informatia este stocata pe disc. CD-urile folosesc o serie de piste si sectoare, numite si cadre, pentru a stoca datele pe disc. Standardul logic al unui CD determina structura sistemului sau de fisiere. In prezent, standardul ISO 9660 este formatul standard in industrie. CD-urile create folosind formatul ISO 9660 pot fi accesate de cele mai multe platforme si sisteme de operare existente. Doua formate care imbunatatesc ISO 9660 sunt JOLIET si UDF. JOLIET este o versiune Microsoft a lui ISO 9660 care extinde numarul maxim de caractere din numele unui fisier de la 8 la 64. 5.5.6.2. Standarde fizice Standardele fizice definesc unde este localizata informatia pe un CD. Cele mai multe formate corespund standardelor definite in asa-numitele "carti colorate". Primul standard, pentru Cd-uri audio, a fost publicat intr-o carte ce avea coperti rosii, standardul devenind cunoscut sub numele de Red Book. Respectand acest mod de definire a standardelor, au aparut si alte formate (Yellow Book, Green Book, Orange Book, White Book).
Formatele fizice definesc structura pe disc si suprafetele pe care sunt scrise datele: DVD 5 - un disc cu o singura parte si un singur strat, avand o capacitate de maxim 4.7 GB DVD 9 - un disc cu o singura parte si 2 straturi, avand o capacitate totala de 8.5 GB DVD 10 - un disc cu doua parti si un singur strat pe fiecare parte, avand o capacitate totala de 4.7 GB DVD 18 - un disc cu doua parti si 2 straturi pe fiecare parte, avand o capacitate totala de 17 GB
[Type text]
Rezolutia unei camere este masurata in pixeli. Ea reprezinta cantitatea totala de detalii pe care le poate surprinde camera. In principiu, mai multi pixeli inseamna detalii mai multe si calitate mai buna. Rezolutiile obisnuite utilizate de camerele digitale sunt: 256x256 pixeli, 640x480 pixeli, 1216x912 pixeli si 1600x1200 pixeli. In ziua de astazi exista si camere cu rezolutii de 10.2 milioane de pixeli. Multe camere digitale folosesc un ecran LCD, ce face posibila vizualizarea si stergerea pozelor imediat dupa ce acestea au fost realizate. Urmatorul pas consta in transferul pozelor pe un calculator. Aceasta se poate realiza in mai multe moduri. Camerele cu un spatiu de stocare fix trebuie conectate la un calculator pentru a descarca imaginile. Aceasta conexiune poate fi seriala, paralela, SCSI sau USB. Insa multe camere mai noi ofera medii de stocare mobile. Aceste medii pot fi direct introduse in calculator sau chiar direct la o imprimanta, fara a trebui sa fie conectata camera. Cateva forme de stocare folosite de camerele video sunt urmatoarele: memorie interna card-uri de memorie hard-disk-uri CD sau DVD
Camerele digitale folosesc doua formate principale de fisiere: TIFF si JPEG. JPEG este un format de fisier comprimat, iat TIFF este un format de fisier necomprimat. JPEG este folosit cel mai adesea pentru stocarea imaginilor, oferind diverse setari ale calitatii. Camerele video sunt de doua tipuri: analogice si digitale. Camerele video analogice inregistreaza semnale video si audio in format analogic. Diferenta principala intre formatele analogice este data de tipul de banda video pe care o foloseste camera si de rezolutie. Cateva formate analogice sunt urmatoarele: VHS standard, VHS-C, Super VHS, 8mm, Hi-8. Camerele video digitale inregistreaza imaginile in format digital. Ele au o rezolutie mult mai buna decat camerele video analogice, iar filmele inregistrate pot fi descarcate pe un calculator, unde pot fi vizualizate sau editate.
Pasul 5. In fereastra deschisa la pasul 2, ar trebui sa vedeti fisierele care asteapta sa fie scrise pe CD/DVD. Daca ati inchis intre timp aceasta fereastra, o puteti deschide din nou folosind My Computer sau Windows Explorer si alegand unitatea de CD/DVD.
31 31
Introducere in utilizarea calculatorului Pasul 6. Selectati optiunea Write these filed to CD din partea stanga a ferestrei. Pasul 7. In continuare, va aparea o fereastra ce corespunde wizard-ului de scriere a CDurilor/DVD-urilor in Windows XP. Completati numele pe care doriti sa il dati CD-ului in aceasta fereastra (numele poate avea cel mult 16 caractere).
Pasul 8. Apasati butonul Next. Va aparea o fereastra care va indica progresul operatiei de scriere a fisierelor pe CD/DVD. Pasul 9. La terminarea scrierii fisierelor va aparea o fereastra asemanatoare celei prezentate mai jos. Apasati butonul Finish pentru a incheia cu succes operatia. 2) Utilizare stick USB Pasul 1. Introduceti stick-ul USB in portul USB al calculatorului. Pasul 2. In scurt timp va aparea o fereastra, din care veti alege optiunea Open folder to view files si apoi veti apasa butonul OK. Pasul 3. Se va deschide o fereastra cu continutul stick-ului USB (fisiere si directoare). Puteti copia fisiere in aceasta fereastra sau le puteti sterge, ca si cum stick-ul ar fi unul din discurile sistemului dumneavoastra. Pasul 4. Creati un director nou pe stick, numit dir nou si apoi intrati in acest director.
32 32
[Type text]
Pasul 5. Creati pe discul C: un fisier text nou, numit fisier nou, care sa contina cateva cuvinte.
Pasul 7. Inchideti fereastra cu continutul directorului nou creat pe stick. Pasul 8. Faceti click stanga pe iconita din coltul dreapta-jos al ecranului.
Pasul 9. Faceti click pe optiunea Safely remove USB Mass Storage Device. Acum stick-ul USB poate fi scos din calculator fara probleme. Pasul 10. Scoateti stick-ul USB din portul USB al calculatorului. 3) Copierea pozelor din camera foto digitala pe calculator, folosind facilitatile Windows Vista Pasul 1. Conectati camera foto digitala la calculator folosind portul USB. Pasul 2. Porniti camera foto. Pasul 3. In fereastra ce va aparea, selectati optiunea Import using Windows, pentru a copia pozele pe calculator.
33 33
6. INSTALARE APLICATII
6.1. Notiuni introductive
Aveti posibilitatea de a face multe lucruri cu programele si caracteristicile incluse in Windows, dar veti dori probabil sa instalati alte programe. Modul in care se adauga un program depinde de locul unde sunt situate fisierele de instalare pentru program. In mod normal, programele sunt instalate de pe un CD sau DVD, de pe Internet sau dintr-o retea. Pentru a instala un program de pe un CD sau DVD Introduceti discul in computer apoi urmati instructiunile de pe ecran. Daca vi se solicita o parola de administrator sau o confirmare, tastati parola sau furnizati confirmarea. Multe programe instalate de pe CD-uri sau DVD-uri vor incerca sa porneasca automat un expert de instalare pentru program. In aceste cazuri, caseta de dialog Redare automata va aparea si veti avea posibilitatea de a executa expertul. Pentru mai multe informatii, consultati Redare automata: intrebari frecvente. Daca programul nu incepe instalarea, consultati informatiile care insotesc programul. Aceste informatii probabil vor furniza instructiuni pentru instalarea manuala a programului. Daca nu se pot accesa informatiile programului, aveti posibilitatea de a rasfoi discul si de a deschide fisierul de instalare al programului, numit de obicei Setup.exe sau Install.exe. Pentru a instala un program de pe Internet In browserul de Web, faceti clic pe linkul la program. Efectuati una din urmatoarele: Pentru a instala programul imediat, faceti clic pe Deschidere sau Executare si urmati instructiunile de pe ecran. Permisiune de administrator necesara Daca vi se solicita o parola de administrator sau o confirmare, tastati parola sau furnizati confirmarea. Pentru a instala programul ulterior, faceti clic pe Salvare, apoi descarcati fisierul de instalare pe computer. Cand sunteti gata sa instalati programul, faceti dublu clic pe fisier si urmati instructiunile de pe ecran. Aceasta este o optiune mai sigura, deoarece aveti posibilitatea sa scanati fisierul de instalare impotriva virusilor, inainte de a incepe. Pentru a instala un program dintr-o retea Daca computerul este intr-o retea (cum ar fi o retea interna intr-o corporatie) ce ofera programe ce pot fi adaugate, aveti posibilitatea de a instala programe din Panoul de control. Deschideti Obtinere programe facand clic pe butonul StartImagine a butonului Start , pe Panou de control, pe Programe, apoi pe Obtinere programe. Selectati un program din lista, apoi faceti clic pe Instalare. Urmati instructiunile de pe ecran.
34 34
[Type text]
OpenOffice.org 2.0 este prima suita office open source care ofera suport pentru formatul de fiiere "OpenDocument pentru Aplicatii tip Office" (OpenDocument), standard adoptat de OASIS. OpenDocument este un format de fiiere XML care a fost dezvoltat de OASIS, organismul internaional responsabil cu dezvoltarea i omologarea standardelor in E-Business. Formatul OpenDocument poate fi folosit de catre orice aplicaie office fara riscul dependenei de un anumit producator sau de termeni de liceniere. Acest format confera garania ca documentele vor putea fi vizualizate, editate i tiparite de catre generaiile viitoare, fara necesitatea unor cheltuieli de liceniere software in acest scop. Aplicaia OpenOffice.org se instaleaza urmand paii: - se insereaza cd-ul pe care se afla copiata aplicaia OpenOffice.org sau se da dublu click pe fiierul .exe care a fost descarcat de la adresa web http://download.openoffice.org/index.html (Apare Asistentul de instalare). Se selecteaza Urmatorul; - se citesc termenii de licena, se selecteaza ca suntei de acord cu acetia. Se selecteaza Urmatorul; - se introduce numele de utilizator (poate fi orice nume dorit de d-voastra). Se selecteaza Urmatorul; - se alege o instalare completa. Se selecteaza Urmatorul; - se bifeaza OpenOfice.org Write, Calc, Impress daca se dorete ca fiierele office de pe calculator se vor deschide implicit cu OpenOffice.org. Se selecteaza Urmatorul; - se instaleaza aplicaia iar la final va apare o fereastra in care se specifica daca instalarea a fost efectuata cu succes sau nu. 6.3. Instalare
Pentru instalarea fisierelor de tip pdf, veti avea nevoie atat de programul Pdf995 Printer Driver dar si de Free Converter pe care le puteti incarca de la adresa web http://www.pdf995.com/download.html. Deschideti fisierul de instalare pdf995s si dati click pe Run pentru a face instalarea. Cand vedeti prompt-ul urmator dati click pe No.
Deschideti fisierul de instalare ps2pdf995 si dati click pe Run pentru a face instalarea. Cand vedeti prompt-ul urmator dati click pe Accept.
Selectati apoi ce tip de instalare preferati (daca tipic sau personalizat) si ce alte aplicatii oferite de compania Yahoo sa se mai instaleze:
Vi se v-a prezenta apoi politica de utilizare a aplicatiei si vi se va cere sa confirmati inainte de instalare ca resursele de care dispune calculatorul sunt suficiente pentru instalarea aplicatiei. Va incepe apoi procesul de instalare propriu-zis:
36 36
[Type text]
Dupa ce s-a terminat instalarea aplicatiei, puteti deschide aplicatia Skype oricand printrun simplu click pe iconita de pe desktop sau din bara de instrumente.
Salvati aplicatia pe calculator. Deschideti fisierul de instalare incarcat. Skype are un wizard special pentru instalare care se va lansa cand deschideti fisierul.
37 37
7. LUCRUL CU DOCUMENTE
7.1. Printarea unui document
Varianta 1. Printarea unui document in Windows Vista Pasul 1. Localizati fisierul pe care doriti sa il printati. Pasul 2. Faceti click dreapta pe fisier si alegeti optiunea Print. Varianta 2. Printarea unui document folosind Windows XP sau Windows Vista. Pasul 1. Deschideti fisierul pe care doriti sa il printati folosind un editor de text (Word, Notepad, Wordpad, etc.) Pasul 2. Din meniul File alegeti optiunea Print (sau apasati butonul Print, daca exista un astfel de buton). Va aparea o fereastra din care puteti allege diverse optiuni de printare. Pasul 3. Alegeti optiunile de printare corespunzatoare (numarul de copii, ce pagini sa fie printate, imprimanta pe care doriti sa o folositi), in caz ca nu va convin valorile implicite, apoi apasati butonul OK. Daca optiunile au fost bine alese, fisierul va incepe sa fie printat.
38 38
[Type text]
Pasul 4. Apasati butonul OK. Pasul 5. Va aparea o fereastra in care vi se va cere sa introduceti numele fisierului PDF ce va contine rezultatul conversiei. Introduceti numele dorit si apoi apasati Enter. Va fi creat un fisier PDF ce va avea acelasi continut ca si fisierul DOC.
39 39
40 40
[Type text]
Pasul 6. Din fereastra aparuta, navigati prin structura de directoare a calculatorului pentru a localiza fisierul pe care doriti sa il atasati. Faceti dublu click pe acest fisier.
Pasul 7. Apasati butonul Send. Email-ul va fi trimis cu tot cu fisierul atasat la adresa specificata in campul To.
41 41
8. EDITARE CU NOTEPAD
Pasul 1. Apasati butonul Start din coltul stanga-jos al ecranului. Pasul 2. Din All Programs, alegeti Accesories si apoi selectati aplicatia Notepad. Pasul 3. Scrieti un paragraf in Notepad.
Pasul 4. Din meniul File alegeti optiunea Save As, pentru a salva textul scris intr-un fisier text.
Pasul 5. In campul File name introduceti un nume pentru salvarea fisierului. In mod implicit, fisierul va fi salvat in directorul My Documents. Daca doriti, puteti alege un alt director folosind optiunile din partea de sus a ferestrei.
Pasul 6. Apasati butonul Save, pentru a salva fisierul cu numele introdus. Pasul 7. Din meniul Format alegeti optiunea Font.
Pasul 8. Din fereastra aparuta alegeti font-ul Arial, stilul font-ului Bold si dimensiunea (Size) 8. Apasati butonul OK.
42 42
[Type text]
Pasul 10. Utilizarea diacriticelor in Windows XP. Pasul 10.1. Apasati butonul Start, apoi selectati Control Panel. Pasul 10.2. Din fereastra aparuta selectati Regional and Language Options Pasul 10.3. Selectati tab-ul Languages si apoi apasati butonul Details.
Pasul 10.4. Daca in lista afisata nu se afla tastatura romaneasca, apasati butonul Add.
43 43
Pasul 10.5. Alegeti ca Input language limba romana si apoi apastai butonul OK.
Pasul 10.7. Apasati butonul OK din fereastra de selectare a limbii, apoi apasati butonul OK din fereastra anterioara. Pasul 11. Utilizarea diacriticelor in Windows Vista. Pasul 11.1. Deschideti Control Panel din meniul de Start si selectati optiunea Clock, Language and Region.
44 44
[Type text]
Pasul 11.2. In fereastra care apare, selectati tab-ul Keyboards and Languages si apoi apastai butonul Change keyboards. Pasul 11.3. Daca in lista afisata nu se afla tastatura romaneasca, apasati butonul Add. Pasul 11.4. Selectati limba romana si apoi apastai butonul OK. Pasul 11.5. Selectati ca Default Input language limba romana. Pasul 11.6. Apasati butonul OK din fereastra de selectare a limbii, apoi apasati butonul OK din fereastra anterioara. Pasul 12. Reveniti la fereastra cu Notepad. Pasul 13. Folosind tastele din partea dreapta a tastaturii (dar din stanga tastei Enter) puteti introduce diacritice.
Pasul 14. Din meniul File alegeti optiunea Save As. Pasul 15. Drept Enconding, selectati optiunea Unicode. Pasul 16. Apasati butonul Save. Pasul 17. Apasati butonul Yes in fereastra care va solicita confirmarea suprascrierii fisierului.
Pasul 18. Din meniul File alegeti optiunea Exit, pentru a iesi din aplicatie.
45 45
9. PROCESOARE DE TEXTE
9.1. Obiective
Acest capitol isi propune sa defineasca si sa exemplifice metode generale de lucru cu programul OpenOffice. Presupune insusirea de catre elevi a cunostiintelor principale despre programul OpenOffice si modul de lucru cu acest program. Obiectivele ce se urmaresc a fi atinse in cadrul acestei lectii sunt urmatoarele: deschiderea programului deschiderea unui document existent OpenOffice Writer lucrul cu fereastra de editare navigarea printr-un document utilizarea meniurilor selectarea unui text intr-un document introducerea unui text stergerea unui text crearea unui document restabilirea continutul unui text salvarea unui document formatarea un text crearea unui folder inchiderea unei sesiuni de editare
46 46
[Type text]
In mod implicit OpenOffice amplaseaza barele de instrumente Standard si Formatare pe acelasi rand, sub bara meniu, pentru a economisi spatiu in fereastra. In ilustratia de mai sus, barele de instrumente Standard si Formatare sunt separate pentru o mai mare claritate. Cand barele de instrumente Standard si Formatare impart acelasi rand, nu se pot vedea toate butoanele, dar aveti posibilitatea de a accesa alte butoane facand clic pe sageata indreptata in jos Optiuni bara de instrumente, aflata la capatul barei de instrumente. Alegeti Adaugare sau eliminare butoane pentru a vedea lista de butoane disponibila. Bara titlu: zona unei ferestre sau a unei casete de dialog care afiseaza numele casetei de dialog sau al aplicatiei curente si numele documentului curent. Este amplasata de-a lungul partii de sus a ferestrei. Bara meniu: Zona care listeaza numele meniurilor disponibile in OpenOffice. Un meniu este o colectie de comenzi corelate dintre care aveti posibilitatea de a face o selectie. Bara de meniu este amplasata imediat sub titlu. Bara de instrumente standard: O bara de instrumente care acsigura accesul rapid la functiile de editare pe care le utilizati frecvent. De exemplu, pe bara de instrumente Standard, butonul pe care il utilizati pentru a salva un documente contine pictograma unei dischete. Bara de instrumente Standard este amplasata imediat sub bara meniu. Bara de instrumente Formatare: O bara de instrumente care asigura accesul rapid la functiile de formatare pe care le utilizati frecvent. Numele butoanelor sunt afisate in SfaturiEcran cand pozitionati indicatorul mausului peste butoane. Punctul de inserare: O linie verticala care clipeste, in fereastra documentului, care indica unde va aparea urmatorul caracter (orice litera, numar, spatiu, marcaj de paragraf sau simbol care poate fi introdus intr-un document). Zona de insertie: Zona dintre muchia din stanga a ferestrei si muchia din stanga a unei linii de text.
47 47
Introducere in utilizarea calculatorului Rigla: O scala afisata pe ecran, marcata in inch sau alte unitati de masura, care poate fi utilizata pentru a schimba indentarea paragrafelor, a reinitializa o margine de pagina (zona de spatiu necompletat intre muchia hartiei si text) si a ajusta latimea coloanelor. Riglele sun amplasate sub barele de instrumente si de-a lungul partii din stanga a ferestrei. Bara de stare: O bara care afiseaza informatii despre textul selectat curent, pe muchia de jos a ferestrei programului.
[Type text]
OpenOffice, documentul este sters. Salvati un document facand clic pe butonul Salvare de pa bara de instrumente Standard. Cand salvati documentul, ii atribuiti un nume de fisier unic, pentru a=l regasi pentru o utilizare ulterioara. Prima data cand salvati un document, apare caseta de dialog Salvare ca (Save as), astefl incat sa aveti posibilitatea de a denumi documentul si de a-l amplasa intr-un folder. Un folder este un container in care se stocheaza si se organizeaza documente, programe, ilustratii si fisiere si este reprezentat de pictograma unui dosar. Daca efectuati vreo modificare la un document si este necesar sa il salvati, faceti clic pe butonul salvare si versiunea cea mai recenta a documentului este salvata, dar caseta de dialog Salvare ca nu apare. Un nume de fisier poate sa contina pana la 255 de caractere. Cand salvati fiserul pentru prima data OpenOffice utilizeaza ca nume sugerat al fisierului primele cuvinte ale documentului, pana la primul semn de punctuatie sau sfarsit de linie. Aveti posibilitatea de a accepta acest nume sugerat sau de a-l sterge si de a atribui personal un nume de fisier. Deoarece dispuneti de pana la 255 de caractere cu care sa lucrati, straduiti-va sa dati fisierelor nume cat mai descriptive. Un exemplu de nume de fisier vag si misterios ar fi Intrebari . Este posibil sa nu va aduceti aminte care sunt intrebarile sau la ce servesc. Un nume de fiser mai bun ar fi Intrebari pentru lectia 3 banc de test. Cand salvati un fisier, nu aveti posibilitatea de a include in numele fisierului nici unul din urmatoarele caractere: *, / , \, <, >, ?, :, ;, . In functie de configurarea Windows numele de fisiere din caseta Numa fisier pot avea o extensie care este urmata printr-un punct urmat de 3 litere. In cazul OpenOffice extensia este .odt. Nu este necesar sa tastati extensia dupa numele fisierului in caseta de dialog Salvare ca, in cazul in care ea nu apare; OpenOffice va adauga automat extensia.
49 49
Bara Locuri
9.3.2. Navigarea printr-un document Pentru a modifica textul existent dintr-un document sau pentru a edita, mai intai mutai punctl de inserare in amplasarea unde doriti sa efectuati o modificare. Indicatorul mausului, tastele sageata de pe tastaura (utilizate pentru a muta inicatorul mausului sau punctul de inserare in sus, injos, la stanga sau la deapta) si barele de defilare, toate sunt instrumente de navigare care va ajuta sa va deplasati prin document. Cand indicatorul mausului capata forma de I, aveti posibilitatea de a parcurge textul si de a face editari. Este imposibil sa mutati punctul de inserare cu tasele sageata intr-un document nounecompletat. Cu tasele sageata, aveti posibiliatea de a muta punctul e inserare numai catre amplasarile din document care includ text, tabele sau ilustratii. Urmatorul tabel listeaza fiecare tasta sau combinatie de taste de pe tastatuta care poate fi utilizata pentru a muta repede punctul de inserare. O combinatie de taste este o combinatie de taste de pe tastatura utilizata pentru a executa o functie in loc de a utiliza indicatorulmausului pentru a executa aceeasi activitate. De exemplu, in cazul in care combinatia de taste este Ctrl+Home, tineti apasat butonul Ctrl in timp ce apasati butonul Home. OpenOffice muta punctul de inserare la inceputul documentului.
50 50
[Type text]
Tasta sageata stanga Tasta sageata dreapta Tasta sageata in jos Tasta sageata in sus Ctrl + Sageata stanga Ctrl + Sageata dreapta Home End Ctrl + Home Ctrl + End Page Up Page Down Ctrl + Page Up Ctrl + Page Down
La stanga cu un caracter/spatiu/litera/semn de punctuatie/simbol La dreapta cu un caracter Mai jos cu o linie Mai sus cu o linie La stanga cu un cuvant La dreapta cu un cuvant La inceputul liniei curente La sfarsitul liniei curente La inceputul documentului La sfarsitul documentului Mai sus cu un ecran complet Mai jos cu un ecran complet La inceputul paginii anterioare La inceputul paginii urmatoare
9.3.3. Utilizarea barelor de defilare Dearece fereastra documentului afiseaza de obicei numai o parte a uneipagini odata, trebuie sa mutat (sau sa defilati) vizualizarea unui document pentru a vizualiza o alta parte a acestuia. Daca documentul are mai mult de o pagina, va trebui sa defilati pentru a vedea celelalte pagini ale documentului. Bara de defilare, sagetile de defilare si caseta de defilare pe verticala muta documenul sus si in jos. Bara de defilare, sagetile de defilare si caeta de defilare pe orizontala muta fereastra documentului la stanga si la dreapta.
Sageti de defilare
9.3.4. Inserarea textului intr-un document Principalul motiv pentru a detine un pogram de procesare a textelor este, evident, acela de a introduce text intr-un document.
51 51
Unul dintre primii pasi in editarea unui document este sa invatati sa inserati text. OpenOffice ofera doua moduri de a insera mai mult text. De exemplu, daca raportul anual al companiei dumneavoastra a fost tastat fara o lista curenta a tuturor membrilor consiliului de aministratie, aveti posibilitatea de a insera ulterior numele membrilor consiliului de administratie. OpenOffice utilizeaza modul Inserare la pornirea programului. In modul Inserare, cand tastati text nou, textul existent se muta spre dreapta. Alternativa la modul inserare este modul Suprascriere. In modul Suprascriere, textul existent este sters si inlocuit cu textul pe care il tasati, incluzand spatiile. Cercetarile arata ca marea majoritate a utilizatorilor prefera modul Inserare, prin urmare este modul implicit al OpenOffice. Facand dublu clc pe butonul Suprascriere(de pe Bara de stare), veti comuta intre modurile Inserare si Suprascriere. Comutarea este un buton care activeaza sau dezactiveaza o optiune alternativ, de fiecare data cand optiunea este selectata. Deasemenea comutarea intre cele doua moduri se mai poate face prin apasarea butonului Insert de pe tastatura computerului. 9.3.5. Selectarea textului O abilitate esentiala pentru lucrul cu OpenOffice este aceea de a selecta un anumit text. Dupa ce stapaniti selectarea textului, aveti posibilitatea de a sterge textul selectat sau aveti posibilitatea de a decupa sau copia texul sau de a-l formata. Pentru a edita un text inr-un document, trebuie mai intai sa selectati textul dorit. Un mod de a selecta textul este acela de a tine apasat butonul mausului si de a glisa punctul deinserare peste textul pe care doriti sa il selectati. Deselectati textul facand un clic oriunde in cadrul ferestrei documentului.Aveti posibilitatea de a sti cand un text este selectat deoarece acesta este evidentiat (de obicei, textl selectat apare alb peste fundal negru). Orice modificare va afecta textul selectat. Pentru a selecta rapid blocuri de text, OpenOffice utilizeaza zona de selectie. Zona de selectie este zona de pe marginea din stanga a documentului. Pentru a selecta blocuri de text care nu sunt adiacente intr-un document, selectati primul bloc de text, tineti apasata tasta Ctrl, apoi selectati urmatorul bloc de text. De asemenea, aveti posibilitatea de a utiliza tasta Shift si tastele sageata pentru a selecta cuvinte, linii sau paragrafe adiacente. Pozitionati punctul de inserare in textul pe care doriti sa-l selectati, tineti apasata tasta Shift, apoi apasati o tasta sageata sau faceti clic la sfarsitul textului pe care doriti sa il selectati. Tabelul urmator prezinta metodele de selectare a blocurilor de text. Pentru a selecta Un cuvant O linie O propozitie Un paragraf Un document intreg Procedati astfel Faceti dublu clic pe cuvant. Faceti clic in zona e selectie a liniei. Tineti apasata tasta Ctrl si faeti clic oriunde in cadrul propozitiei. Faceti dublu clic in ona de selectie din stanga oricarei linii a paragradului sau triplu clic oriunde in cadrul paragrafului. Tineti apasata tasta Ctrl si faceti clic oriunde in zona de selectie sau faceti triplu clic oriunde in zona de selectie.
De asemenea, aveti posibilitatea de a selecta text utilizand tastatura. Faceti clic in fata textului e care doriti sa-l selectati si apasati Shift+sageata dreapta pentru a seecta text la dreapta indicatorului mausului si in fata acestu sau Shift + sageata staga pentru a selecta text la stanga
52 52
[Type text]
indicatorului mausului. Remarcati ca, daca apasati Shift + sageata jos la mijlocul unei linii, textul selectat va include o parte din linia urmatoare. De asemenea, daca apasati Shift + sageata jos la inceputul unei linii, se va selecta intreaga linie. Aveti deasemenea posibilitatea de a face clic la inceputul textului pe care doriti sa-l selectati, de a tine apasata tasta Shift si de a face clic la sfarsitul textului pentru a seleta un bloc de text. O alta posibilitate de a selecta un intreg document este facand clicc pe Selectare totala din meniul Editare sau apasand combinatia de aste Ctrl + A. 9.3.6. Stergerea si restabilirea textului intr-un document Una dintre cele mai utile caracteristiciale programelor de procesare a textelr este capacitatea de a sterge text. Pe locul al doilea ca importanta este capacitatea de a restabili text pe care l-ati sters in mod accidental. Pentru a sterge o seciune mare de test, selectati textul si apasati Delete sau Backspace. Aveti posibilitatea de a economisi timp selectand portiuni mari de text ce urmeaza a fi sterse, in loc de a sterge textul caracter dupa carater. De exemplu, in raportul anual pe care l-ati pregatit pentru compania dumneavoastra, ati tastat mesajul de introducere din partea presedintelui companiei; dar acum presedintele a decis sa scrie el insusi. Nu este necesar sa stergeti scrisoarea caracter dupa caracter; in schimb, selectati intreaga scrisoare si apasati Delete. Acum pagina ese complet necompletata si pregatita entru ca presedintele sa adauge prpopria lui scrisoare. Pentru a sterge un singur caraacter, pozitionati punctul de inserare la stanga caracterului si apasati Delete sau la dreapta caracterului si apasati Backspace. Pentru a sterge cuvinte intregi utilizand tastatura, pozitionati punctul de inserare la stanga cuvantului si apsati Ctrl + Delete sau la dreapta cuvantului si apasati Ctrl + Backspace. Un alt mod de a sterge text este utilizarea modului Suprascriere. Faceti dublu lic pe OVR de pe Bara de stare penru a activa modul Suprascriere. Cand modul Suprascriere este activat, veti tasta peste textul existent. Anulare si refacere OpenOffice memoreaza modificarile de editare pe care le faceti intr-un document, astfel incat sa aveti posibilitatea de a elimina cu usurinta o modificare si de a restabili textul asa cum a fost inaninte de efectuarea editarilor. Daca faceti o greseala intimpul editarii, aveti posibilitatea de a face clic pe butoanele Anulare si Refacere de pa bara de instrumente Standard pentru a modifica si restabili text. Anulare Refacere
Pentru a anua o actiune, faceti clic pe butonul Anulare. Daca anulati o actiune din greseala si trebuie sa restabiliti sau sa refaceti actiunea, aveti posibilitatea de a proceda astfel facand clic pe Refacere. Pentru a anula sau a reface mai multe actiuni faceti clic pe sageata orientata in jos din dreapta butonului Anulare sau Refacere si selectati actiunea pe care doriti sa o anulati sau sa o refaceti. Toate actiunile efectute dupa cea pe care o selectati din lista vor fi de asemenea anulate. 9.3.7. Crearea unui folder Pentru a le accesa cu usurinta in viitor, este foarte important sa pastrati in orine fisierle pe care le creati. O componenta esentiala a organizarii fisierelor este crearea folderelor in care sa va stocati documentele. Aceste foldere va permit sa grupati fisierele in diverse moduri, cum ar fi
53 53
dupa tip (de exemplu scrisori, memorii, rapoarte) sau dupa continut (de exemplu gradinarit, baseball, vacanta). Dupa ce creati un document veti dori, poate sa salvati documentul intr-un folder. Un folder este o zona de stocare aflata pe discul dur al computerului sau pe unitate de stocare aflata in retea. O retea este un sistem de computere conectate prin legaturi de comunicatii. Cand un computer este conectat prin intermediul unei retele, este posibil sa utilizati unul din computere pentru a accesa discul dur al unul alt computer din retea,s Aveti posibiliatea de a crea foldere pentru a stoca fisiere dupa proiect, autor, tip de fisier sau dupa aproape orice schima de organizare pe care v-o imaginati. De exemplu, este posibil sa aveti un folder numit Memorii. In acest folder stocati toate memoriile pe care le trimiteti sefului dumneavoastra. Poate doriti sa aveti un subfolder (un folder in cadrul unui folder) in folderul Memorii, numit Trimise marketing. Aici stocati memoriile pe care le trimiti departamentului de marketing. Este posibil sa aveti si un alt subflder in folderul Memorii, numit Trimise finainciar, care sa contina memoriile pe care le trimiteti dpartamentului financiar. Cand deschidet folderul Memorii, nu va fi necesar sa treceti prin toate memoriile pe care le-ati trimis; n schimb, le-ati sortat si salvat in subfoldere, astfel incat sa fie gasite si preluate usor si repede. OpenOffice faciliteaza crearea de foldere, direct din caseta de dialog Salvare ca. Prin intermediul caracteristicilor OpenOffice de gestiune a fisierelor, aveti posibilitatea de a organiza, de a gasi si de a crea foldere cu usurinta, pentru a stoca documente si a salva fisiere cu nume diferite. De asemenea, aveti posibilitatea de a sterge fisiere si foldere din cadrul casetelor de dialog Deschidere si Salvare ca. Pentru a sterfe un fisier sau un folder, selectati ceea ce doriti sa stergeti si faceti clic pe butonul Stergere sau apasati Delete.
Aldin
Cursiv
54 54
Subliniere
[Type text]
Cand selectati text formatat, fontul si dimensiunea fontului textului selectat vor aparea pe bara de instrumente Formatare in casetele Font si Dimensiune font numai daca fontul si dimensiunea de font ale textului selectat sun aceleasi. Daca fontul, stilul fontului sau dimensiunea fontului variaza pe parcursul textului selectat, casetele Font, Dimensiune font si Stil font vor aparea necompletate pe bara de isntrumente de Formatare. Aveti de asemenea posibilitatea de a utiliza bara de instrumente Formatare pentru a elimina formatarea. De exemplu, daca doriti sa eliminati formatarea aldina a unui titlu, selectati pur si simplu textul titlului si faceti clic pe butonul Aldin.
9.4.2. Alinierea textului intr-un document In functie de textul tastat, de aspectul dorit al documentului pe care il create sau de modul in care un paragraph trebuie sa fie evidentiat fata de celelalte, va fi necesar sa stabiliti alinierrea textului in pagina. Alinierea la stanga este setarea implicita de aliniere, dar aveti de asemenea posibilitatea de a alege La centru, Aliniere la dreapta sau Aliniere stanga-dreapta. In mod implicit, textului pe care il tastati I se aplica atributul de aliniere Aliniere la stanga. Cu alte cuvinte, textul este aliniat la marginea din stanga. Cu toate acestea, aveti posibilitatea de a utiliza atributele La centru, Aliniere la dreapta sau Aliniere stanga-dreapta pentru a alinia textul. Textul centrat este amplasat la distanta egala fata de marginea dins tanga si cea din dreapta, textul aliniat dreapta este aplasat la marginea din dreapta iar textul stanga-dreapta umple tot spatiul dintre marginea din dreapta si cea din stanga. Pentru a alinia un paragraf existent, faceti clic oriunde in paragraf si faceti clic pe unul din butoanele urmatoare de pe bara de instrumente Formatare.
Aliniere la stanga Centrat Aliniere la dreapta Aliniere stangadreapta
Utilizati butoanele de aliniere pentru paragrafe complete si nu pentru caractere sau expresii. Nu este necesar sa selectati tot textul dintr-un paragraf inainte de a aplica o aliniere. Trebuie doar sa faceti clic pentru a amplasa punctul de inserare undeva in paragraf.
9.4.3. Aplicarea stilurilor unui text Un stil este un set de caracteristici de formatare pe care aveti posibilitatea de a le aplica textului (inclusive tabelelot si listelor) din document. Cu ajutorul unui stil, aveti posibilitatea de a modifica rapid aspectul textului permitandu-va sa aplicati numeroase formate intr-un singur pas. Stilurile va ajuta sa economisiti timp atunci cand formatati un document si va ajuta sa mentineti un format consecvent in cadrul aceluiasi document si de la un document la altul. De exemplu, sa presupunem ca acum creati un document care contine mai multe subtitluri. Doriti ca aceste subtotluri sa fie verzi si cu un font diferit de cel al textului. In loc sa utilizati optiunile de formatare de pe bara de intrumente Formatare de fiecare data cand tastati un subtitlu in document, aveti posibilitatea de a crea un stil. Dupa ce ati creat stilul, pus si simplu amplasati punctul de inserare in orice loc din textul existent sau in locul din document de unde doriti sa incapa stilul si faceti clic pe sageata orientata in jos a casetei Stil. Selectati stilul dorit si textul va fi modificat cu stilul ales.
55 55
Ori de cate ori deschideti un document nou necompletat, OpenOffice ataseaza automat documentului un sablon standard. Un sablon este un document performant care are propriul sa set de stiluri. Cand tastati intr-un document nou necompletat, caracterele sunt configurate intrun stil iplicit care se numeste Normal (Default). Cuvintele pe care le tastati sunt formatate automat in fontul Times New Roman, la o dimensiune de 12 pncte si aliniate la marginea din stanga. Sablonul Normal are mai multe stiluri dupa cum se vede in imaginea de mai jos:
Aveti posibilitatea de a utiliza stiluri pentru a aplica rapid textului mai multe atribute de formatare. De exemplu este posibil sa specificati atribute cum ar fi aldin, aliniere la stanga, cursiv si chiar culoarea fontului, apoi sa aplicati toate aceste atribute in acelasi timp prin aplicarea unui stil. Pur si simplu selectati textul sau faceti clic pe acesta si, in bara de instrumente Formatare, faceti clic pe sageata in jos a casetei Stil si faceti clic pe stilul pe care doriti sa-l aplicati. Daca doriti sa aplicati un stil unui paragraf intreg, trebuie doar sa faceti clic oriunde in acel paragraf si sa faceti clic pe numele stilului din lista Stil. Aveti de asemenea posibilitatea de a aplica un stil facand clic pe o linie necompletata, selectand un stil din lista Stil si tastand. Textul pe care il tastati din acel moment va aparea in stilul pe care l-ati selectat. 9.4.4. Formatarea unui text aplicatie practica Pentru insusirea cunostiintelor si pentru invatarea deprinderilor principale de lucru cu OpenOffice ne propunem sa realizam o aplicatie practica. Vom construi o pagina de document OpenOffice ce contine majoritaea facilitatilor principale ale editoarelor de texte.Vom face o trecere de la simplu la complex. Se va prezenta pagina initiala care va reprezenta produsul final al lucrarii noastre curente. Se va imparti pagina in elementele sale componente si se va realiza dezvoltarea fiecarui element component. In final imbinarea tuturor acelor elemente va constitui scopul nostru final. Ce ne-am propus sa realizam? Pagina pe care dorim sa o dezvoltam este prezentata in fisierul Exemplu.odt si in imaginea urmatoare:
56 56
[Type text]
Care sunt principalii pasi pe care trebuie a ii parcurgem pentru crearea fisierului Exemplu.odt. Creare fisier Editare Fisier Salvare Fisier
Creare fisier: Pentru a crea fisierul dorit dupa cum am prezentat la inceputul lectiei de astazi se efectueaza urmatorii pasi 1. Porniti programul OpenOffice a. Programul va afisa o fereastra noua in care veti avea un document nou denumit Untitled1. 2. Salvati fisierul curent a. Faceti clic pe butonul Fisier (File) din Bara meniu. b. Faceti clic pe submeniul Salvare ca (Save as) din submeniurile disponibile pentru meniul Fisier (File). i. O sa se deschida caseta corespunzatoare submeniului Salvare ca. c. Navigati prin intermediul casetei afisate in structura de directoare pana in directorul unde doriti sa salvati documentul.
57 57
d. Scrieti in campul Nume fisier (File name) al casetei afisate numele fisierului nou creat. e. Apasati butonul Salvare (Save). Astfel ati reusit sa creati fisierul Exemplu.odt in directorul dorit de dumneavoastra (indicat de cadrul didactic). Acum vom lasa aplicatia OpenOffice deschisa cu documentul nou creat curent si vom trce la pasii urmatori ai aplicatiei practice. Editare fisier: Pentru a realiza editarea fisierului nou creat va trebui a identtiicate elementele componente ale documentului. Iata care sunt acestea in figura de mai jos:
Paragraf 3 Tabel 1
Tabel 2
Subsol Antet si subsol: Anteturile si subsolurile sunt utilizate intr-un document pentru a transmite informatiile utile, cum ar fi numele documentului, numarul de pagina, amplasarea fisierului, autorul documentului, etc. Aceste informatii pot fi adaugate cu usurinta utilizand bara de insrumente Antet si subsl. Cu toate ca exista anumite element standard pe care le regasiti in anteturi si subsoluri, vor exista si situatii cand veti dori sa creati un anet unic. Pentru aceste situatii OpenOffice va permite sa particularizati anteturile si subsolurile unui document. Pe langa numerele de pagina, anteturile si subsolurile sunt utile pentru documentele care contin mai mult de o pagina. Anteturile si subsolurile sunt utile in documentele care cuprind capitole sau sectiuni, deoarece citiorii pot afla unde anume se afla in documen, utiliand antetul sau subsolul pentru a vedea
58 58
[Type text]
ce sectiune citesc in momentul respectiv. Antetul cat si subsolul vor fi afisate pe fiecare pagina a documentului. Cum procedam pentru a crea antetul si subsolul nostru? Antet: Faceti clic pe butonul Inserare (Insert) din bara de meniu Faceti clic pe butonul Antet (Header) o O sa va apara in partea superioara a paginii curente un dreptunghi care reprezinta defapt un paragraf. Acesta va fi editat asa cum am invatat in capitolele anterioare ale lectiei Faceti clic in interiorul dreptunghiului Din bara de instrumente Formatare apasati butonul de aliniere centrat Faceti clic pe butonul Inserare (Insert) din bara de meniu apoi pe submeniul Imagine (Picture). Din acest submeniu alegeti prima optiune Din fisier (From file). o O sa vi se afiseze o caseta de inserare imagine din fisier. Navigati folosind aceasta fereastra prin structura de fisiere si directoare pentru a gasi imaginea daca Scrieti textul corespunzator antetului dumneavoastra Daca mai este necesar mai introduceti o imagine la fel cum atu facut la pasul anterior Subsol: Faceti clic pe butonul Inserare (Insert) din bara de meniu Faceti clic pe butonul Subsol (Footer) o O sa va apara in partea superioara a paginii curente un dreptunghi care reprezinta defapt un paragraf. Acesta va fi editat asa cum am invatat in capitolele anterioare ale lectiei Faceti clic in interiorul dreptunghiului Din bara de instrumente Formatare apasati butonul de aliniere centrat Scrieti textul corespunzator documentului Dumneavoastra urmat de un caracter spatiu Scrieti cuvantul Pagina: Faceti clic pe butonul Inserare (Insert) din bara de meniu apoi pe submeniul Campuri (fields). o Din acest submeniu alegeti optiunea Numar Pagina (Page Number) Scrieti caracterul / Faceti clic pe butonul Inserare (Insert) din bara de meniu apoi pe submeniul Campuri (fields). o Din acest submeniu alegeti optiunea Contor Pagini (Page Count) Lasati un spatiu liber Scrieti cuvantul Data: Faceti clic pe butonul Inserare (Insert) din bara de meniu apoi pe submeniul Campuri (fields). o Din acest submeniu alegeti optiunea Data (Date) Din cele doua spatii goale centrati manual paragraful Subsol astfel incat sa obtineti un rezultat asemanator ca in exemplul prezentat Titlu: Titlul documentului se noteaza pe prima pagina a documentului. De obicei se stilul sau (Font, dimensiune, aldin, cursiv, subliniere) este diferit fata de stilul celolrlalte paragrafe din text.
Introducere in utilizarea calculatorului Din bara de instrumente Formatare apasati butonul de aliniere centrat. Din bara de instrumente Formatare apasati butonul de setare a dimensiunii Dimensiune (Size) si alegeti dimensiunea de 16 puncte . o Nota: nu trebuie realizata o selectare a fontului intrucat in cazul nostru avem font-ul implicit Times New Roman. Daca trebuia sa selectam si font-ul acest pas ar fi fost premergator acestui pas. Scriete titlul dumneavoastra Apasati de doua ori tasta Enter pentru a separa cu un spatiu gol titlul de continutul documentului
Paragraf 1: Vom incepe acum sa scriem primul paragraf din documentul nostru. Economia Bazat pe Cunoatere, cel mai amplu proiect coordonat de Ministerul Comunicaiilor i Tehnologiei Informaiei n mediul rural i mic urban, a fost considerat proiectul cu cel mai bun coninut informaional n cadrul Premiilor IT&C ale Romniei pentru anul 2006. Se observa ca acesta este scris folosind font-ul Times New Roman, dimensiunea de 12 puncte si deasemenea paragraful foloseste o aliniere stanga. Cum realizam scrierea acestui paragraf? Din bara de instrumente Formatare apasati butonul de aliniere stanga. Din bara de instrumente Formatare apasati butonul de setare a dimensiunii Dimensiune (Size) si alegeti dimensiunea de 12 puncte . o Nota: nu trebuie realizata o selectare a fontului intrucat in cazul nostru avem font-ul implicit Times New Roman. Daca trebuia sa selectam si font-ul acest pas ar fi fost premergator acestui pas. Scrieti textul corespunzator acestui paragraf Apasati de doua ori tasta Enter pentru a obtine spatiul despartitor de paragraful urmator Paragraf 2: Vom continua acum cu scrierea celui de al doilea paragraf din documentul nostru.
Se observa ca acest paragraf introduce o notiune noua si anume aceea de scriere pe coloane. Deasemenea fiecare linie a fiecarei coloane este scrisa cu fonturi si dimensiuni diferite si are un obiect Bullet in fata. Prima linie a paragrafului foloseste aliniere Stanga Dreapta (Justify) iar coloanele folosesc o aliniere Stanga (Left). Cum realizam scrierea acestui paragraf? Din bara de instrumente Formatare apasati butonul de aliniere Stanga-Dreapta (Justify) . Toate celelalte caracteristici se pastreaza de la paragraful anterior. Scrieti textul corespunzator primei linii a paragrafului si tastati tasta Enter la sfarsitul liniei. Din bara de instrumente Formatare apasati butonul de aliniere Stanga (Stanga) Din bara de instrumente Formatare apasati butonul de pornire Bullets . Din bara de instrumente Formatare selectati Fontul si dimensiunea corespunzatoare primei linii. Scrieti continutul primei linii urmat de tasta Enter la sfarsitul textului.
60 60
[Type text]
Repetati ultimii doi pasi pana cand o sa scrieti toate liniile folosind Font-urile si dimensiunile specificate. Dupa ce ati scris toate liniile corespunzatoare celor doua coloane din model selectati toate aceste linii. Faceti clic pe butonul Formatare (Format) din bara de meniu Faceti clic pe submeniul Coloane (Columns) din meniul Formatare (Format). Selectati numarul de coloane dorit si apasati Enter. Apasati de doua ori tasta Enter pentru a obtine spatiul despartitor de paragraful urmator
Paragraf 3: Vom incepe acum sa scriem primul paragraf din documentul nostru. Participani: Studentul POPA Cosmin din comuna tefneti, judeul Vlcea, particip mpreun cu IONESCU Constantin la cursul de instruire care are loc la Braov n perioada 30 iulie - 15 august 2007. Se observa ca acesta este scris folosind font-ul Times New Roman, dimensiunea de 12 puncte si deasemenea paragraful foloseste o aliniere Stanga-Dreapta (Justify). Acest paragraf mai foloseste o serie de combinatii de caracteristici aldin si cursiv pentru o serie de cuvinte cum ar fi: POPA Cosmin o Aldin si cursiv tefneti o Aldin IONESCU Constantin o Aldin si cursiv Braov o Aldin 30 iulie - 15 august 2007 o cursiv Cum realizam scrierea acestui paragraf? Din bara de instrumente Formatare apasati butonul de aliniere Stanga-Dreapta (Justify) . o Toate celelalte caracteristici se pastreaza de la paragraful anterior. Scrieti textul corespunzator paragrafului si tastati de doua ori tasta Enter la sfarsitul textului pentru a realiza spatierea fata de paragraful urmator Folosind mausul selectati pe rand fiecare din cuvintele de mai sus Pentru cuvant selectati modul de formatare corespunzator apasand dupa caz unul din butoanele Aldin (Bold), Cursiv (Italic) sau ambele Tabel 1: Vom incepe acum sa scriem primul tabel din documentul nostru. Nr. 1 2 Nume i prenume POPA Cosmin IONESCU Constantin Localitate tefneti tefneti Judeul Vlcea Vlcea Data instruire 29 Iulie 2007 29 Iulie 2007 Vrsta 32 29
Toate aceste cuvinte sunt scrise folosind font-ul Times New Roman, dimensiunea de 12 puncte. Diferite coloane au diferite alinieri. Prima coloana este aliniata stanga. A doua coloana si a treia sunt aliniate stanga. Coloanele Judetul, Data Instruire sunt aliniate centrat. Coloana Varsta este aliniata dreapta. Prima linie este aliniata centrat si caracterele sunt aldine (Bold) si are culoarea galben de fond.
61 61
Introducere in utilizarea calculatorului Cum realizam acest tabel? Fixati punctul de inserare text in locul in care doriti sa introduceti noul tabel Din bara de instrumente Standard apasat butonul care indica inserarea unui tabel
Tineti apasat pe acelasi buton in timp ce mutati mausul pentru a alege domensiunea tabelului pe care doriti sa il inserati. Dupa ce eliberati butonul mausului o sa vedeti cum noul tabel precum si meniul de editare a celulelor, liniilor sau coloanelor - elementele sunt prezentate in imaginea de mai jos Stilul liniei Culoare liniei Margini Culoare de fond
Selectati tot tabelul. De la meniul de selectare a stilului linieie selectati tipul de linie dubla.
62 62
[Type text]
Selectati prima linie De la meniul de selectare a culorii de fond selectati culoarea galbena. Din bara de instrumente de formatare selectati stilul de aliniere centrat. Apasati si butonul aldin pentru a scrie textul aldin. Selectati primele trei coloane fara a selecta si capul de tabel (fara a selecta si prima linie) Din bara de instrumente de formatare selectati stilul de aliniere stanga. Selectati a patra coloana fara a selecta si capul de tabel (fara a selecta si prima linie) Din bara de instrumente de formatare selectati stilul de aliniere centrat. Selectati ultimele doua coloane fara a selecta si capul de tabel (fara a selecta si prima linie) Din bara de instrumente de formatare selectati stilul de aliniere stanga dreapta. Aici se incheie procesul de formatare al tabelului Introduceti datele in tabel La sfarsit fixati punctul de inserare text in coltul din dreapta jos situat in afara tabelului Apasati de doua ori tasta Enter pentru a obtine spatiul despartitor de paragraful urmator
http://www.mcti.ro;
Acest tabel introduce o serie de elemente noi: Introducere de imagine (prima coloana, a treia linie) Hiperlink-uri (prima coloana, a doua linie, a doua coloana prima linie) Scrierea de text numerotat (a doua coloana a doua linie) Adaugarea de hyperlink-uri in documente. Cand tastati o adresa Web direct intr-un document, OpenOffice transforma automat adresa intr-un hyperlink. Un hiperlink este subliniat si colorat in albastru. De exemplu, daca tastati www.microsoft.com si apoi apasati Enter, textul va fi subliniat, colorat in albastru si transformat intrun hyperlink. Pentru a crea un hyperlink pentru o adresa Web, tastati adresa Web in documentul OpenOffice. Open Office recunoaste numai adresele Web care incep cu www. Sau http://. OpenOffice va afisa adresa Web ca o legatura dupa ce apasati Enter sau Bara de spatiu dupa adresa. OpenOffice va da deasemenea posibilitatea de a desemna ca hyperlink un sir de text (cum ar fi un cuvant, mai multe cuvinte sau o propozitie) in loc de o adresa Web completa. De exemplu sa presupunem ca tastati urmatoarea fraza intr-un document OpenOffice: Faceti clic aici pentru a afla mai multe informatii. Aveti posibilitatea, apoi, de a selecta cuvintele Faceti clic aici si de a atribui textului selectat o adresa Web. Cand o persoana deschide si afiseaza documentul OpenOffice apoi face clic pe oricare din
63 63
Introducere in utilizarea calculatorului cuvintele Faceti clic aici (care vor aparea subliniate si in albastru, ca orice alt hyperlink), browserul sau Web se va deschide si va aparea pagina Web pentru acea legatura. Aceasta abordare este utila mai ales daca adresa Web pentru un hyperlink este mai lunga. Pentru a crea un hyperlink pentru anumite cuvinte, tastati si selectati textul pe care doriti sa il utilizati ca hyperlink. In bara de instrumente Standard, faceti clic pe butonul Inserare hyperlink pentru pentru a afisa caseta de dialog Inserare hyperlink. In caseta text Adresa, tastati adresa Web la care doriti sa legati textul sau faceti clic pe o adresa din lista. Aveti posibilitatea de a utiliza aceeasi abordare pentru a crea un hyperlink pentru o imagine sau pentru un alt obiect, selectand pur si simplu inmaginea sau obiectul in loc sa selectati text. Imaginea de mai sus ilustreaza tot ce s-a descris in paragraful curent: Introduceti adresa
Cum realizam acest tabel? Pentru a crea tabelul urmariti pasii de la tabelul anterior Scrieti primele doua linii ale primei coloane. Selectati de la a doua linie cuvantul Jurilovca In bara de instrumente Standard, faceti clic pe butonul Inserare hyperlink (sau din bara Meniu apasati Inserare si apoi Hyperlink) pentru pentru a afisa caseta de dialog Inserare hyperlink. o In caseta text Adresa, tastati adresa Web la care doriti sa legati textul sau faceti clic pe o adresa din lista o In caseta text Text scrieti Jurilovca Tastati Apply si apoi Close Fixati punctul de inserare text in linia a treia a primei coloane In bara de instrumente Meniu, faceti clic pe butonul Inserare si apoi pe butonul Imagine. Din acel submeniu alegeti optiunea din fisier: Navigati in caseta noua deschisa pana ajungeti la fisierul ce reprezinta imaginea dorita. Selectati si deschideti-l apasand pe ok Scrieti prima linie a celei de a doua coloane si tastati Enter o O sa se transforme in hyperlink Fixati punctul de inserare text in linia a treia a celei de-a doua coloane Scrieti prima linie din paragraf si apasati Enter Din bara de formatare apasati butonul de Numerotare (Numbering) Scrieti celelalte 4 linii din paragraf dupa fiecare linie tastand Enter Formatati ultimele 4 linii cu fonturile si marimile corespunzatoare o Stil: Impact Marime: 10 puncte o Stil: Courier Marime: 10 puncte o Stil: Monotype Corsiva Marime: 10 puncte o Stil: Bookman Marime: 10 puncte Astfel ati incheiat ultima componenta a exercitiului dumneavoastra. Ati realizat pas cu pas o pagina complexa ce sitetizeaza marea majoritate a caracteristicilor si facilitatilor editoarelor de texte si implicit OpenOffice.
64 64
[Type text]
Inchidere document
Bara de derulare
65 65
Toate datele unui document sunt scrise in interiorul foii de calcul . Aceasta este compusa din celule al caror continut poate fi editat, sters, formatat. In figura de mai sus este vizibila doar o parte a acestei foi de calcul, deplasarea in interiorul acesteia fiind posibila prin bara de derulare verticala si orizontala. O celula este caracterizata prin numele coloanei si numarul liniei la intersectia carora se afla. Celula activa este marcata printr-un contur ingrosat O celula poate fi facuta activa (selectata) printr-un clic in interiorul acesteia sau prin tastarea adresei ei in in zona stanga din Bara de Formule. Continutul unei celule este editat (modificat) in zona dreapta in Bara de formule. Editarea direct in celula activa se poate face prin apasarea tastei F2 dupa activarea acesteia sau prin dublu clic in zona celulei. O celula poate contine : Etichete caractere alfabetice (text) afisate implicit in stanga celulei Valori numere, date calendaristice si de timp afisate implicit in dreapta celulei Formule text care incepe cu semnul = urmat de operanzi si operatori sau functii predefinite. Daca apare o eroare, atunci in loc de rezulatul formulei se va afisa un mesaj de eroare ce incepe cu semnul # . In continuare se doreste dobadirea deprinderii lucrului cu aceasta aplicatie prin realizarea unui exemplu. Pasii ce trebuie urmati sunt prezentati mai jos.
Introducere valori Pasul 2: Se trec in tabel procentele pentru CAS, Somaj si CASS cu valorile 9.5%, 1% respectiv 6.5%. Fiind valori numerice vor fi formatate automat cu doua zecimale si vor fi aliniate la dreapta.
Pasul 3: Se intoduc prenumele si numele persoanelor. Pentru moment doar primele 7 inregistrari. De asemenea pentru fiecare se introduce salariul brut si institutia in care lucreaza. Se observa alinierea automata a valorilor numerice in partea dreapta si a textului in partea stanga.
66 66
[Type text]
O informatie poate fi multiplicata pe o linie sau coloana. Se selecteaza celula care contine informatia respectiva, se da clic pe coltul dreapta jos al celulei selectate si se trage de acesta peste celulele in care se doreste sa apara multiplicata informatia. O alta metoda este selectarea celulelor unde se doreste multiplicarea, prima fiind celula care contine informatia initiala si
alegerea optiunii Edit Fill Down. Serii de date Pasul 4: Pe coloana A (corespunzatoare Nr. Crt.) se vor numerota persoanele introduse in tabela. Pentru a insera o serie de numere ordonata crescator se procedeaza astfel: 1. Se scrie intr-o celula valoarea de start 2. Se tine apasata tasta Shift si se trage in jos de patratelul dreapta jos a celulei selectate. 3. Mouse-ul se elibereaza dupa selectarea celulelor in care se doreste inserata seria.
O alta varianta este utilizand bara de meniuri: 1. Se scrie intr-o celula valoarea de start 2. Se selecteaza celula impreuna cu suprafata in care va apare seria 3. Se alege Edit Fill Series
67 67
Acelasi efect este obtinut daca dupa selectarea datelor sursa se va alege Edit Copy (sau combinatia de taste simultana CTRL si C) si apoi dupa selectarea suprafetei destinatie se alege Edit Paste (sau combinatia de taste simultana CTRL si V). Stergerea datelor Pentru a sterge datele din una sau mai multe celule, se selecteaza celula sau grupul de celule si se alege optiunea Edit Delete (sau tasta Delete).
68 68
[Type text]
Pentru aceasta se selecteaza cele doua linii sau doua celule continute de aceste linii si comanda Insert Rows. Pasul 7: Sa se insereze doua celule noi inantea tabelului de mai jos utilizand inserarea de celule. Apoi sa se stearga o linie din cele inserate. Stergerea se poate face astfel: 1. Continutul celulelor se selecteaza celulele si se apasa tasta Delete. Va aparea casuta de dialog delete contents in care se poate opta pentru stergerea contutului celulelor (String, Number , Formulas etc) sau a continutului impreuna cu formatarea celulelor (Delete all). Rezultatul este echivalent cu comanda Edit Clear All. 2. Decuparea celulelor din foaie se selecteaza celulele si se alege comanda Edit Delete (sau Delete Cells). Din casuta de dialog se alege una din optiunile: deplasare celule in sus (Shift cells up), deplasare celule la stanga (Shift cells left), stergere rand intreg ( Delete entire row), stergere coloana intreaga (Delete entire column). Pasul 8: Sa se completeze restul bazei de date astfel incat sa se obtina rezultatul de mai jos:
69 69
70 70
[Type text]
Se va selecta celula sursa si apoi se va trage de colutul dreapta jos al acesteia pana la selectarea celulelor in care se doreste inserarea. Desi actiunea consta intr-o multiplicare a celulei sursa, adresele relative continute de aceasta se vor modifica. Utilizarea functiilor oferite de program Functiile se pot introduce prin : 1. Utilizarea butonului dupa selectarea blocului de celule asupra caruia se doreste aplicarea functiei, plus celula in care se va efectua functia. Se poate alege una din functiile existente suma (sum), medie (average), numarare(count), minim(min), maxim(max); sau se pot alege functii mai complexe prin optiunea More Functions (Mai multe functii). 2. Comanda Insert Function sau butonul dupa selectarea blocului de celule asupra caruia se doreste aplicarea functiei, plus celula in care se va efectua functia. In interiorul casutei Insert Function (Inserare functie) se da dublu-clic pe formula dorita. 3. Din caseta dreapta din bara de formule se alege functia dorita dupa editarea celulei in care se doreste inserarea. Exemplu pentru calculul sumei: 1. Pentru a calcula suma valorilor din celule izolate , care nu formeaza un grup compact se va folosii urmatoarea formula: =SUM(C6;C8;C10) 2. Pentru a calcula suma valorilor dintr-un grup compact se va folosii urmatoarea formula: =SUM(C6:C8) 3. Se poate face adunare intre celule si numere: =SUM(C6;20;C10) 4. Se pot aduna numere izolate cu grupuri compacte de celule: =SUM(C6;30;C8:C10) Pasul 12: Se se realizeze suma pe coloane a salariului brut si a venitului net. Alte functii care calculeaza: PRODUCT(lista argumente) produsul elementelor MIN(lista argumente) minimul MAX(lista argumente) maximul AVERAGE(lista argumente) media COUNT(lista argumente) numarul elementelor SQRT(argument) radacina patrata SQR(argument) ridicare la puterea doi POWER(argumet;putere) ridicare la putere IF(conditie,adevarat,fals) afiseaza rezultatul evaluat ca adevarat daca conditia e indeplinita sau in fals in caz contrar COUNTIF(lista argumente,conditie) numara elementele care indeplinesc conditia. Ex: COUNTIF(H6:H13,Primarie)
71 71
Introducere in utilizarea calculatorului Pasul 13: In continuare se doreste o analiza a bazei de date create in aceasta foaie de calcul. Pentru aceasta se cere o statistica a numarului angajatilor din fiecare institutie. Se va utiliza functia COUNTIF.
Pasul 14: Pentru salariul brut, sa se afle salariu minim, maxim si mediu al tuturor angajatilor.
72 72
[Type text]
Italic
Underline
Centrat
Dreapta
Culoare text
Stil linie
Culoare linie
Pentru schimbarea stilului se pot selecta optiunile pentru text: ingrosat (Bold), inclinat (Italic), subliniat (Underline). Testul din celule se poate alinia la stanga (Align Left), centrat (Align Center), dreapta (Align Right). Eticheta Border stabileste un chenar pentru celulele selectate. Stilul liniei se poate modifica din lista Line Style iar Line Color modifca culoarea liniei. Pentru deselectare chenar se alege butonul Borders/None. Pasul 16: Sa se formateze tabelele realizate anterior astfel: - toate titlurile de tabele vor fi formatate centrat, ingrosat si apoi colorate cu nuanta galben - celulele corespunzatoare coloanelor Nr.Crt., Salariu brut , Nr persoane, Valoare, vor fi centrate - celulele corespunzatoare totalurilor vor fi ingrosate, inclinate si centrate - se vor alege culorile dorite pentru formatarea tabelulelor ca in figura de mai jos
Pasul 17: Sa se incadreze tabelele create prin chenare duble la exterior si simple in interior.
73 73
Observati de asemenea, ca orice fel de calcule sunt facute cu datele selectate, se vor reface in functie de selectarea dumneavoastra. Astfel, filtrele sunt extrem de utile pentru a calcula cantitati ale unor subcategorii din tabelele pe care le creati.
74 74
[Type text]
2. Se aleg datele de pe axa orizontala cu ajutorul optiunii Series in: Rows. Datele introduse in acest exemplu vor fi numele angajatilor. Se aleg de asemenea datele corespunzatoare axei verticale cum se va vedea in a doua figura de mai jos.
3.
La acest pas se pot preciza diferite optiuni precum titlul diagramei, pozitia legendei (aici este bottom), hasurare (Gridlines), etichete pentru datele introduse.
4. Place chart stabileste unde va apare graficul. As new sheet graficul va apare pe o noua foaie speciala, in cadrul fisierului a carei nume poate fi stabilit. As object in - graficul va apare ca un obiect de desen in cadrul unei foi de calcul care poate fi aleasa din lista ascunsa.
5. Finalizarea graficului se face prin apasarea butonului Finish. Dupa realizarea graficului acesta poate fi formatat cu ajutorul barei de butoane Chart sau executand clic pe butonul dreapt al mouseului pe elenetul graficului pe care se doreste formatarea.
75 75
76 76
[Type text]
5. 6.
7.
8.
Daca doriti sa utilizati slide-master-ul implicit, treceti la urmatorul pas. Daca doriti crearea unui slide master, urmati pasii: a. In tab-ul View, in grupul Presentation Views, apasati Slide Master b. In tab-ul Slide Master, in grupul Edit Master, apasati Insert Slide Master c. Selectati una din urmatoarele optiuni: i. Daca doriti stergerea unui element nedorit din slide-master, selectati-l si apasati tasta Delete ii. Daca doriti adaugarea unui element nou in slide-master: 1. Selectati un layout pe care il doriti 2. In tab-ul Slide Master, in grupul Master Layout, apasati sageata de langa Insert Placeholder si apoi selectati elementul dorit. 3. Selectati locatia dorita pentru element si apoi utilizati mouseul pentru a-l plasa. 4. Pentru redimensionarea elementului, apasati cu mouse-ul un colt al acestuia si redimensionati dupa dorinta. d. Selectati butonul Microsoft Office , si apasati Save As, alegand un nume specific sau acceptand sugestia programului. e. In optiunea Save as type, selectati PowerPoint Templates, si apasati apoi Save. ii. Selectati un layout standard din colectia Office PowerPoint 2007. Daca insa doriti customizarea acestora, puteti proceda similar ca pentru crearea unui slide master, descris mai sus, doar ca la punctul b alegeti Insert Layout ca ultima optiune. iii. Pentru salvarea template-ului proaspat creat procedati astfel: a. Selectati butonul Microsoft Office , si apasati Save As, alegand un nume specific sau acceptand sugestia programului. b. In optiunea Save as type, selectati PowerPoint Templates, si apasati apoi Save. Adaugarea unui slide in tab-ul Home, in grupul Slides, apasati New Slide si apoi selectati layout-ul dorit din cele oferite de program. Stergerea unui slide selectati cu butonul din dreapta slide-ul pe care doriti sa il stergeti si apoi apasati Delete Slide. Pentru a selecta mai multe slide-uri in secventa, apasati tasta SHIFT in timp ce apasati ultimul slide pe care doriti sa il stergeti. Pentru a selecta slide-uri ce nu sunt in secventa, apasati tasta CTRL in timp ce selectati slide-urile de sters. Duplicarea unui slide Pentru a insera unul sau mai multe slide-uri, imediat dupa ultimul slide selectat, urmariti urmatorii pasi: a. In sectiunea ce contine taburile Outline si Slides, selectati tab-ul Slides b. Selectati slide-urile pe care doriti sa le duplicati c. In tab-ul Home, in grupul Slides, apasati New Slide d. In galeria de layout-uri posibile, selectati si apasati Duplicate Selected Slides. Copierea si inserarea unui slide se poate realiza urmand urmatorii pasi: a. In sectiunea ce contine taburile Outline si Slides, selectati tab-ul Slides b. Selectati slide-urile pe care doriti sa le copiati/inserati utilizand procedeele descrise la punctul 6 pentru selectarea mai multo slide-uri la un moment dat c. Apasati cu butonul din dreapta pe unul dintre slide-uri si selectati Copy d. In prezentarea destinatie, in tabul Slides apasati cu butonul din dreapta slide-ul dupa care vreti sa inserati slide-urile copiata si selectati Paste. e. Pentru a pastra modul de afisare al slide-urilor ca in prezentarea sursa, apasati butonul Paste Options , ce apare langa slide-urile copiate, si selectati optiunea Keep Source Formatting.
i.
77 77
Introducere in utilizarea calculatorului f. Pentru a muta slide-urile in alta locatie din aceeasi prezentare, utilizati mouse-ul pentru a le selecta si deplasa dupa dorinta. Adaugarea de text intr-un slide se poate face adaugand unui slide din prezentare fie un element (placeholder), o forma sau un text box. Elementele pot fi titluri, subtitluri sau texte normale, formatate dupa cum specifica layout-ul ales al prezentarii. Formele pot avea sau nu text in ele. Cele care au, permit modificarea caracteristicilor acestuia. Text box-ul, este un element ce contine text, ce poate fi plasat oriunde pe slide, in general independent de elementele statice ale slide-ului, continute in layout. Pentru a insera in text box intr-un slide, alegeti din tab-ul Insert, in grupul Text, optiunea Text Box, apasati pe slide si utilizati mouse-ul pentru plasarea text boxului acolo unde doriti. O regula nescrisa a inserarii textelor in slide-uri, spune ca pentre ca un slide ce contine text sa poata fi urmarit usor, si pentre ca informatia descrisa in el sa fie optim transmisa, sunt necesare maxim cinci idei pe slide si maxim cinci cuvinte in fiecare idee. Evident ca aceasta regula nu poate fi mereu urmata, insa este util sa se incerce acest lucru cat de des posibil. Sub nici o forma slide-urile nu trebuie sa contina propozitii sau fraze intregi, in afara cazului cand e vorba de citate relevante, si extrem de importante pentru scopul prezentarii. Schimbarea font-ului unui slide sau al intregii prezentari a. Pentru schimbarea fonturilor intr-un singur slide procedati astfel: i. Pentru schimbarea fontului intr-un paragraf anume, a unui element, forma sau text box selectati-l ii. In tab-ul Home, in grupul Font, alegeti fontul dorit din lista Font. b. Pentru schimbarea fonturilor intr-o prezentare intreaga procedati astfel, repetand pasii (i-iv) pentru toate fonturile pe care le dorit modificate: i. Daca schimbati fonturile unui slide-master, toate fonturile elementelor din toata prezentarea vor fi implicit schimbate. De aceea, selectati in tab-ul View, in grupul Presentation View, optiunea Slide Master. ii. In sectiunea din stanga, cu slide master si layout, selectati slide master-ul al carui font doriti sa il schimbati iii. Aici alegeti elementele pentru care doriti sa schimbati fonturile iv. In tab-ul Slide Master, in grupul Edit Theme, selectati fontul dorit din lista Font. v. Dupa ce ati terminat de modificat fonturile, pentru revenirea la editarea slideurilor, in tab-ul Master Slide, in grupul Close, selectati optiunea Close Master View. Adaugarea unei imagini, a unei forme sau a clip intr-un slide in tab-ul Insert, in grupul Illustrations, selectati optiunile Picture pentru inserarea unei imagini; Shapes pentru inserarea unei forme; si Clip Art pentru inserarea unui clip; toate urmate de selectia dorita. Adaugarea unui grafic, a unei diagrame sau tabele intr-un slide in tab-ul Insert, in grupul Illustrations, selectati optiunile Smart Art pentru inserarea unei diagrame sau a unui grafic; si Chart pentru inserarea unei tabele; toate urmate de selectia dorita. Adaugarea unui hiperlink presupune crearea unei legaturi intre un text sau un obiect cum ar fi o imagine, grafic sau forma, catre un slide din prezentarea curenta sau alta prezentare, o adresa de e-mail, o pagina sau un fisier pe Web sau pe acelasi calculator. Pentru a crea o astfel de legatura, alegeti din tab-ul Insert, in grupul Links, optiunea Hyperlink, urmata de selectia destinatiei dorite. Adauga unui header (antet) si a unui footer (subsol) intr-un slide se poate realiza selectand din tab-ul Insert, in grupul Text, optiunea Header & Footer. Selectati apoi elementele dorite (antet sau subsol), modul de aplicare (doar pe slide-ul curent, sau pe intreaga prezentare), precum si stilul de aliniere utilizat. Adaugarea unei imagini de fond unei prezentari presupune urmatorii pasi: a. selectati slide-ul sau slide-urile pentru care doriti sa modificati fundalul.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
78 78
[Type text]
b. In tab-ul Design, in grupul Background, selectati optiunea Background Styles. c. Apasati butonul din dreapta al mouse-ului pe stilul pe care il doriti si apoi selectati una din urmatoarele optiuni: i. Pentru a aplica stil-ul doar slide-urilor selectate, apasati Apply to Selected Slides. ii. Pentru a aplica stil-ul tuturor slide-urilor prezentarii, apasati Apply to All Slides. iii. Pentru a inlocui stilul pentru toate celelalte slide-uri ce utilizeaza acelasi slide master, apasati Apply to Matching Slides. 16. Adaugarea datei si a numarului slide-ului curent se poate face in felul urmator: a. Adaugarea datei si a orei se realizeaza din tab-ul Insert, din grupul Text, cu optiunea Date & Time. In dialogul ce apare selectati formatul in care doriti sa fie afisate data si ora. b. Adaugarea numarului slide-ului curent se obtine din tab-ul Insert, din grupul Text, cu optiunea Slide Number. c. Oricare dintre optiunile de mai sus, se pot plasa si in antetul sau subsolul slide-ului curent, pentru a aparea automat pe toate slide-urile prezentarii. 17. Adaugarea unei tranzitii speciale intre doua slide-uri se realizeaza astfel: a. In sectiunea ce contine taburile Outline si Slides, selectati tab-ul Slides. b. In tab-ul Home, selectati un slide de la care doriti o tranzitie speciala. c. In tab-ul Animations, in grupul Transition To This Slide, selectati efectul de tranzitie dorit. Pentru mai multe efecte, apasati More . Pentru a seta viteza de tranzitie, apasati sageata de langa Transition Speed si selectati viteza. d. In grupul Transition To This Slide, selectati Apply to All. 18. Afisarea sau ascunderea unui slide intr-o prezentare se poate obtine astfel: a. In sectiunea ce contine taburile Outline si Slides, selectati tab-ul Slides. b. Pentru a ascunde un slide, selectati cu butonul din dreapta slide-ul respectiv si apoi apasati Hide Slide. Icon-ul apare in dreptul slide-ului pentru a marca acest lucru. c. Pentru a afisa din nou un slide ascuns anterior, procedati similar, selectand cu butonul din dreapta slide-ul dorit si apasand Hide Slide din nou. 19. Tiparirea unei prezentari handouts si note este posibila cu doua, trei, patru, sase sau noua slide-uri pe pagina. Handout-urile sunt utilizate pentru a facilita publicului urmarirea unei prezentari. Notele dintr-o prezentare sunt folosite pentru a usura invatarea si expunerea prezentarii, ele fiind insa vizibile doar pentru autorul prezentarii. Tiparirea prezentarii in forma de handout sau note se poate realiza in urmatorul fel: a. Deschideti prezentarea pentru care doriti sa afisati handouts sau note b. Apasati butonul Microsoft Office , si apoi apasati sageata de langa butonul Print si apoi selectati Print Preview. c. In grupul Page Setul, langa sageata Print What, selectati pentru Handouts ce layout doriti (cu 2, 3, 4, 6, sau 9 slide-uri pe pagina), iar pentru note Notes Pages. d. Selectati orientarea dorita pentru pagina din sageata de langa Orientation si apasati fie Landscape (pe orizontala) fie Portrait (pe verticala). e. Apasati Print. 20. Realizarea unei prezentari in timpul laboratorului, incercati sa realizati o prezentare similara cu cea oferita in exemplul de mai jos.
79 79
80
Internet Explorer 7 este inclus n sistemul de operare Windows Vista, Internet Explorer 7 ofer utilizatorului un mediu de navigare cu o securitate foarte sporit. Internet Explorer 7 include i un filtru mpotriva "site-urilor neltoare" care are nregistrate peste 10000 de certificate semnate digital, care ofer informaii despre site-urile sigure.
81 81
Firefox asigur suport pentru navigare cu file (taburi). Sistemul de file implicit este foarte simplu (de exemplu nu permite redeschiderea unei file nchise), dar este foarte uor extensibil i adaptabil nevoilor fiecrui utilizator cu ajutorul extensiilor disponibile att pe site-ul Mozilla ct i pe diverse alte site-uri. Alte faciliti importante includ: suport pentru cutare pe web, prin intermediul barei de cutare prezent n dreapta sus. Conine ca standard acces motoarele de cutare Google, Yahoo, Creative Commons i poate fi uor extins pentru diferite motoare de cutare (inclusiv pentru Wikipedia), o facilitate asemntoare cu GoogleBar-ul
82 82
Introducere in utilizarea calculatorului pentru Internet Explorer, dar cu diferena este c vine implicit cu browserul i nu ocup spaiu inutil n fereastra de navigare. cutare rapid n pagin, prin utilizarea unei bare n partea de jos, care ntoarce rezultatele unei cutri pe msur ce utilizatorul tasteaz, prin colorarea rezultatelor opiuni de blocare a ferestrelor popup, uor adaptabile pentru fiecare utilizator extensibilitate foarte mare - browserul poate fi mbuntit sau anumite funcionaliti pot fi modificate prin instalarea unor add-onuri numite extensii. Sistemul, numit xpinstall, permite downloadul extensiilor i update-urilor pentru acestea. n plus, sunt asigurate i uneltele pentru managementul acestora, pentru a le dezactiva i activa dup preferine. Exist extensii pentru o mulime de faciliti, de la prognoza strii vremii i mbuntirea navigrii cu taburi, pna la unelte pentru blocarea reclamelor din pagini, dezvoltare pagini web, simplificara editrii Wikipedia, sau adaptare pentru utilizarea browserului n sistem de punct public de acces Internet personalizare foarte uoar; practic toate barele de unelte i meniurile pot fi configurate n cel mai mic detaliu. n plus, exist o mulime de teme i stiluri grafice disponibile pentru descrcare. Cu minime cunotine de CSS i de alte tehnologii folosite de Firefox, se poate crea propria tem, se pot modifica meniurile i se pot face multe ajustri la comportamentul browserului. Cei interesai pot s-i creeze extensii care introduc capabiliti complet noi este disponibil pentru o varietate foarte mare de platforme i sisteme de operare. n plus, fiind opensource, utilizatorul poate ncerca s-i porteze aplicaia pe sistemul propriu, n caz c nu este deja disponibil o versiune spre download. Actualmente sunt disponibile, fie direct de ctre Fundaia Mozilla, fie de ctre alte entiti, versiuni pentru Microsoft Windows 98, Me, 2000, XP, 2003 Server, Linux (o varietate larg de platforme) i MacOS X (de la versiunea 1.5, numai MacOS X 1.0.2 sau mai recent vor mai fi suportate), BSD (FreeBSD, OpenBSD, NetBSD i PC-BSD) Solaris (x86 i SPARC), BeOS, OS/2, AIX, SkyOS i IRIX. n cazul sistemelor multi-boot, fiierele de configurare i preferine pot fi pstrate o singur dat, pe o partiie accesibil mai multor sisteme de operare este tradus n peste 30 limbi, printre care i romna. Este posibil traducerea lui n alte limbi fr cunotine de programare, doar prin editarea unor fiiere text suport inclus pentru RSS accent pe siguran, Mozilla asigurnd un premiu pentru fiecare vulnerabilitate descoperit. n plus, neexecutarea de cod ActiveX ct i modelul de securitate ales, confer un plus de sigurana n calea viruilor, adware i spyware Link util: http://www.mozilla-europe.org/en/products/firefox/ Cu ajutorul tuturor acestor browsere puteti efectua cautari pe internet in functie de subiectele despre care doriti sa aflati mai multe informatii. In acest sens exista asa numitele motoare de cautare cu ajutorul carora cautarea devine mult mai eficienta. Cele mai utilizate motoare de cautare sunt Google si Yahoo. Motorul de cautare Google poate fi utilizat accesand adresa web http://www.google.ro/. In caseta de cautare introduceti textul pe care il cautati si dati click pe butonul Cautare Google ca in figura:
83 83
Dar puteti sa cautati inafara de text si imagini. Rezultatele cautarii de text care ar putea corespunde cu numele sau descrierea unei imagini pot fi vizualizate prin simpla selectare a sectiunii Imagini :
iar pentru anumite preferinte ale cautarii optiunea Preferine (Limba Interfeei, Limba de Cutare, Numrul de Rezultate, Fereastra cu Rezultate).
84 84
Un alt motor de cautare des utilizat este Yahoo pe care il puteti utiliza accesand adresa web http://www.yahoo.com/. Cautarea se face in mod similar cu cea de la Google introducand textul in caseta de cautare si apasand apoi butonul Search. Rezultatele sunt afisate in mod asemanator. Exista deasemenea optiuni legate de preferinte si cautare avansata.
85 85
86 86
Yahoo ID este cel mai important, fiind numele contului dvs. de pe Yahoo, nume care va apare n adresa de e-mail Yahoo:
Alegeti un nume unic, pe ct posibil, deoarece Yahoo are foarte multi utilizatori, si s-ar putea ca numele pe care l alegeti sa fie deja "luat" de catre altcineva. Parola este la fel de importanta, deoarece cu ajutorul parolei puteti sa-i "tineti" pe altii afara din casuta dvs. postala. Numai cel care stie parola poate sa va citeasca scrisorile. Pnetru ca ceea ce tastati sa nu se vada, parola nu este afisata, se afiseaza doar asteriscuri n locul fiecarei litere. Dar, din cauza ca nu vedeti ce tastati, pueti gresi parola, de aceea ea trebuie introdusa de doua ori. Atentie: n cazul parolei, se face diferentiere ntre literele mari si mici, pentru a face mai grea ghicirea parolei de persoane neautorizate. Ca sa fie ct mai grea de ghicit, nu folositi ca parola data de nastere, numele copilului, numarul masinii etc. Este mai usor dect credeti sa se observe obiceiurile unui om si sa i se ghiceasca parolele, nu numai la contul de webmail, dar si la seif. Folositi litere mari si mici alternativ, si si cifre n parola, ca sa fie ct mai greu de ghicit. De exemplu, la contul ibagaciosul de mai sus, am introdus parola LaN1mereala, litera "i" fiind nlocuita de cifra "1", ca sa fie mai complicat. Ca o masura de siguranta, pentru cazul n care ati uita parola, Yahoo mai ofera si o a doua parola, pe baza unei ntrebari la care numai dumneavoastra stiti raspunsul:
87 87
Introducere in utilizarea calculatorului Ultima zona din formular este o protectie al serverelor Yahoo. Din moment ce nu va opreste nimeni sa va creati mai multe conturi Yahoo, unii oameni au creat programe speciale care nu fac altceva dect sa se conecteze la Yahoo si sa creeze sute de conturi de e-mail, prin care apoi sa trimita mii de e-mailuri n toata lumea, ori n scopuri publicitare, ori n scopuri si mai malefice. Imaginea pe care scrie un cuvnt oarecare, care trebuie scris n casuta de text de deasupra asigura faptul ca aceste programe nu pot crea automat conturi Yahoo. Un om vede clar cuvntul de pe imagine, nsa un program deosebeste foarte greu punctele din fundal de literele utile. Mai mult, imaginea se schimba aleator la fiecare ncercare de creare a unui cont nou, deci este necesar ca crearea contului sa se faca manual, nu automat, prin program. Scrieti cuvntul de pe imagine n casuta de text:
Va trebui apoi sa fiti de acord cu termenii de folosire a serviciului de mail dand click pe butonul I agree.
Accesati site-ul www.yahoo.com si apoi selectati tabul Mail. Introduceti userul si parola nou create. Cand va autentificati pentru prima data selectati Go to My Mail.
88 88
Aveti mai multe directoare n cont, cel mai important fiind Inbox, n care se tin scrisorile dvs. Ca sa cititi scrisorile, trebuie sa dati clic pe Inbox.
Apare o lista cu scrisorile primite; dati clic pe subiectul scrisorii pe care doriti sa o cititi. Se afiseaza continutul scrisorii.
89 89
Introducere in utilizarea calculatorului Daca doriti sa stergeti o scrisoare, selectati casuta din stnga ei, apoi dati clic pe Delete de la sfrsitul listei. Puteti sterge mai multe scrisori deodata, trebuie doar sa le selectati pentru stergere. Daca sunteti siguri ca ati mai primit scrisori n timp ce le citeati, puteti dat clic pe Check Mail din lista de legaturi din stnga listei de scrisori. Pentru compunerea unei scrisori, dati clic pe Compose din lista de navigare din stnga. Va apare pagina de compunere a scrisorilor:
Orice e-mail contine trei parti de baza: Adresa expeditorului; Adresa destinatarului; Titlul, sau subiectul scrisorii; Corpul - textul scrisorii. Adresa expeditorului este adresa dvs. Yahoo va pune automat adresa dvs. pe "plicul" n care se trimite e-mailul. Adresa destinatarului trebuie sa o scrieti n casuta de text cu titlul To:; puteti scrie mai multi destinatari, separnd adresele cu virgula. O alta metoda este sa trimiteti copii "la indigo" (copii identice) ale scrisorii, daca scrieti adrese n casuta CC:, care nseamna "Carbon Copy". Puteti trimite scrisori la mai multi destinatari, fara ca acestia sa stie ca si altcineva a primit scrisoarea. Puneti adresele n casuta BCC: ("Blind Carbon Copy"). Destinatarii din BCC vor primi o copie a scrisorii, dar adresa lor nu va aparea pe scrisoare. Subiectul scrisorii este important, deoarece n casuta postala a destinatarului, scrisorile apar ntr-o lista, fiind afisata data primirii, expeditorul si subiectul mesajului. Corpul scrisorii este mesajul n sine, desi, daca aveti ceva scurt de trimis, puteti omite corpul scrisorii, bazndu-ne doar pe Subject. Dar acest lucru nu este civilizat, deoarece destinatarul tot cauta textul scrisorii si crede ca s-a pierdut. Observati legatura Add/Delete Attachments dupa textul scrisorii. Puteti atasa fisiere scrisorii dvs. Fisierele se vor copia de pe calculatorul dvs. pe serverul Yahoo, dupa care serverul le lipeste de scrisoare si le trimite mpreuna cu aceasta. Daca nu doriti sa trimiteti scrisoarea acum, puteti sa o salvati ca "ciorna", cu Save Draft. Cnd ati terminat de scris scrisoarea, si ati completat toate adresele la care doriti sa ajunga, dati clic pe butonul Send. Observati ca puteti adauga adresa destinatarului ntr-o carte de adrese, Address Book. Puteti folosi apoi Address Book sa copiati adrese din el, cnd trimiteti o noua scrisoare.
90 90
Limbi: Mesajele pot fi trimise i citite n majoritatea limbilor. Interfaa Gmail este disponibil n multe limbi, incluznd engleza britanic, daneza, franceza, germana, italiana, japoneza, coreeana, portugheza, rusa, spaniola i chineza simplificat i tradiional i continum s adugm i altele. Acces: Redirecionare automat i acces POP3 gratuit
Pentru a va face un cont la Gmail trebuie mai intai sa accesati pagina http://gmail.google.com/ si dati click pe Sign up for Google Mail.
Exista un formular foarte asemanator cu cel de la Yahoo care trebuie completat cu date asemanatoare :
91 91
Dupa completarea informatiilor si crearea contului, trebuie sa va autentificati in mod asemanator ca si la webmail yahoo cu numele de utilizator si parola creata. Veti avea urmatoarea interfata la dispozitie:
Pentru compunerea mesajelor, citirea mesajelor, stergerea mesajelor, adaugarea contactelor aveti functii asemanatoare cu cele de la Yahoo. Gmail ofera functionalitati multiple de personalizare.
92 92
Completati toate campurile necesare astfel incat sa includa urmatoarele informatii: User Information Your Name: Introduceti numele dumneavoastra (acesta va apare la expeditor "From:"). Email Address: Introduceti adresa completa Gmail, incluzand @gmail.com (username@gmail.com) Server Information Incoming mail server (POP3): pop.gmail.com Outgoing mail server (SMTP): smtp.gmail.com Login Information User Name: Introduceti numele de utilizator Gmail (incluzand @gmail.com) Password: Introduceti parola Gmail
93 93
Introducere in utilizarea calculatorului Faceti click pe tab-ul Advanced tab, selectati checkbox-ul This server requires an encrypted connection (SSL) de sub Incoming Server (POP3).
Faceti click pe More Settings... iar apoi click pe tab-ul Outgoing Server Selectati checkbox-ul My outgoing server (SMTP) requires authentication si selectati Use same settings as my incoming mail server.
Selectati checkbox-ul This server requires an encrypted connection (SSL) de sub Outgoing Server (SMTP), si introduceti 465 in casuta de langa Outgoing server (SMTP). Faceti click pe butonul OK. Faceti click pe butonul Test Account Settings... Dupa ce primiti mesajul "Felicitari", testul s-a incheiat cu succes, faceti click pe Close. Faceti click pe butonul Next, si apoi click pe butonul Finish.
94 94
Introduceti un nume, pentru contul creat, in campul Account Name si faceti click pe Next.
Selectati checkbox-ul POP la tipul serverului de pe care veti primi mesajele, iar in campul Incoming Server scrieti pop.gmail.com. Introduceti smtp.gmail.comin campul de langa Outgoing Server apoi faceti click pe butonul Next. Verificati-va daca informatiile introduse sunt corecte, in casuta de dialog ce apare apoi faceti click pe butonul Finish.
95 95
Selectati Server Settings din Tools/Account Setting precum in imaginea de mai jos.
Selectati intrarea smtp.gmail.com din lista si faceti click pe butonul Edit. Va aparea o fereastra numita 'SMTP Server'. Introduceti smtp.gmail.com ca Server Name si portul 587.
Asigurati-va ca numarul portului este 995. La sectiunea Security Settings, selectati SSL de sub Use secure connection: Selectati Check for messages at startup si Automatically download new messages, astfel la pornirea clientului Thunderbird vor fi downloadate toate mesajele noi. Faceti click pe Outgoing Server (SMTP) din lista de directoare.
Bifati checkbox-ul Use name and password si introduceti numele de utilizator Gmail (incluzand@gmail.com) in campul User Name. Bifati checkbox-ul TSL de sub 'Use secure connection:' si faceti click pe OK. Faceti click pe butonul OK pentru a salva toate modificarile facute.
96 96
In cadrul aplicatiei aveti la dispozitie o lista de id-uri Skype, din care puteti alege cu cine sa comunicati. Initial, in aceasta lista nu se afla decat id-ul Skype Test Call, care este folosit pentru a testa configurarea corecta a aplicatiei, insa puteti adauga sau sterge id-uri din lista respectiva oricand doriti. Pe langa comunicarea prin voce unu-la-unu, Skype permite crearea de conferinte la care pot participa mai multi utilizatori. In afara comunicarii prin voce, Skype ofera si posibilitatea comunicarii in mod text, folosind un sistem de tip chat, asemanator lui Yahoo Messenger, precum si transfer de fisiere de la un utilizator la altul. In plus, Skype foloseste conceptul de status si ofera o modalitate de gestionare a acestuia. Doua dintre variantele posibile sunt: sa deveniti invizibil pentru ceilalti utilizatori (sa nu stie daca sunteti conectat pe Skype sau nu) sa va puneti un status de ocupat (prin care ceilalti vor sti ca sunteti conectat pe Skype, insa nu sunteti disponibil momentan).
Status-ul celorlalti utilizatori este vizibil in lista de id-uri Skype pe care o aveti la dispozitie. Mai nou, Skype este folosit si pentru convorbiti telefonice internationale.
97 97
Introducere in utilizarea calculatorului Pasul 5. Introduceti o adresa de e-mail valida, alegeti tara si introduceti numele orasului in care locuiti. Apasati butonul Sign In. Pasul 6. Daca aveati deja un id de Skype, introduceti in fereastra principala id-ul si parola si apasati butonul Sign In. Pasul 7. Daca apare fereastra Getting Started, inchideti-o. Pasul 8. Faceti dublu-click pe Skype Test Call. In felul acesta, veti putea testa ca Skype este instalat si configurat corect. Pasul 9. Dupa beep, vorbiti in dreptul microfonului timp de aproximativ 10 secunde. Dupa beep-ul urmator, ar trebui sa auziti exact ceea ce ati spus in dreptul microfonului. Apasati pe butonul rosu di partea dreapta-jos a ferestrei. Pasul 10. Din meniul Contacts alegeti optiunea Add a Contact.
Pasul 11. Introduceti id-ul de Skype al unei persoane cunoscute (de exemplu, id-ul de Skype al persoanei asezate langa dumneavoastra). Apasati butonul Find. Pasul 12. Apasati butonul Add Skype Contact pentru a adauga in lista persoana respectiva. Pasul 13. Scrieti un mesaj de introducere. Apasati butonul OK.
98 98
Pasul 14. Daca ramane deschisa fereastra pentru adaugarea unui contact, apasati butonul Close. Pasul 15. Persoana adaugata in lista va primi un mesaj de notificare ca a fost adaugata in lista de catre dumneavoastra si va avea posibilitatea de a accepta sau refuza. De asemenea, va putea sa va adauge si ea, la randul ei, in lista pe dumneavoastra. Cand persoana este online, o veti vedea in lista cu un simbol verde in dreptul ei.
Pasul 16. Faceti dublu-click pe persoana adaugata in lista pentru a o suna. Pasul 17. In partea de jos a ferestrei vor aparea, pe rand, mesajele Connecting si Ringing In momentul in care persoana raspunde, va aparea un contor de timp reprezentand durata trecuta de la inceputul conversatiei. Pasul 18. Vorbiti in microfon pentru ca persoana pe care ati contactat-o sa va auda. Veti auzi in boxe au in casti ceea ce vorbeste persoana cealalta. Pasul 19. Apasati butonul rosu din partea dreapta-jos a ferestrei pentru a incheia conversatia. Pasul 20. Din meniul File selectati optiunea Sign Out. Veti iesi din aplicatia Skype.
99 99
Status-ul celorlalti utilizatori este vizibil in lista de id-uri Yahoo pe care o aveti la dispozitie.
Introducere in utilizarea calculatorului Pasul 5. Alegeti unul din id-urile propuse sau scrieti un id propriu (selectand optiunea Create My Own). Introduceti apoi parola dorita in campul Password si reintroduceti aceeasi parola in campul Retype Password. Apasati butonul Next.
Pasul 6. Daca id-ul deja exista sau parola nu respecta regulile impuse de Yahoo!, va aparea o fereastra de eroare. Apasati OK si apoi incercati un id nou sau o parola noua.
Pasul 7. Alegeti o intrebare ce va fi folosita in caz ca va uitati parola si un raspuns la aceasta intrebare. Apoi selectati luna, ziua si anul in care v-ati nascut. Apasati butonul Next.
Pasul 8. Introduceti cuvantul pe care il vedeti in imagine si apoi apasati butonul Next.
Pasul 9. Apasati butonul Finish. Pasul 10. Introduceti Yahoo id-ul creat si parola. Debifati optiunea Sign in as invisible to everyone, in caz ca este bifata. Apasati butonul Sign In.
101 101 101
Pasul 11. Inchideti fereastra Inside Yahoo! (daca apare). Din meniul Contacts alegeti optiunea Add a Contact.
Pasul 12. Introduceti Yahoo id-ul unei persoane pe care o cunoasteti, pentru a o adauga in lista (de exemplu, introduceti Yahoo id-ul persoanei asezate langa dumneavoastra). Apasati butonul Next.
Pasul 13. Scrieti o scurta introducere despre dumneavoastra pe care o va vizualiza persoana pe care incercati sa o adaugati in lista. Apasati butonul Next.
Pasul 15. Cand persoana adaugata in lista va folosi Yahoo! Messenger data viitoare, va fi anuntata ca ati incercat sa o adaugati in lista si va putea accepta sau refuza. De asemenea, va putea sa va adauge si ea, la randul ei, in lista proprie. In acest caz, va aparea o fereastra similara cu urmatoarea.
Pasul 16. Selectati optiunea Allow this person to add me and see when I am online si apoi apasati butonul Finish.
Pasul 17. Faceti dublu click pe id-ul din lista dumneavoastra. Scrieti un scurt mesaj si apoi apasati Enter. Mesajul va fi trimis persoanei respective.
Pasul 18. In timp ce persoana cu care vorbiti scrie un raspuns, va aparea un mesaj in partea de jos a ferestrei, anuntandu-va in legatura cu acest lucru.
Introducere in utilizarea calculatorului Pasul 19. Cand persoana cu care vorbiti va trimite un mesaj, acesta va aparea in fereastra.
Pasul 20. Din meniul Messenger, alegeti optiunea Sign Out. In felul acesta, veti iesi din aplicatia Yahoo! Messenger.
6. De asemenea, in sectiunea Tools mai exista o optiune numita Web Options, unde se pot seta o serie de parametrii specifici exportului de pagini Web cum ar fi rezolutia dorita pentru pagina ce va fi generata, setul de caractere utilizat s.a.m.d. 7. Unele programe, cum este Microsoft PowerPoint, mai au pe langa optiunile prezentate mai sus, si optiunea Publish, ce va crea o serie de pagini unde sunt prezente toate slide-urile prezentarii. 8. Dupa selectarea tuturor optiunilor dorite, se poate apasa butonul Save pentru a salva continutul paginii create.
Introducere in utilizarea calculatorului 9. Verificarea paginii astfel obtinute, se face prin deschiderea noului fisier .htm sau .html cu un browser de web. Eventualele modificari/actualizari se vor face in programul care a generat pagina, urmand apoi a mai fi salvata inca odata urmand pasii de mai sus. 10. In cazul in care sunteti curiosi sa vedeti cum arata pagina de web pe care ati generat-o in formatul HTML, puteti face acest lucru editand fisierele apasand cu butonul din dreapta de la mouse pe acestea si selectand din optiunea Open With, fie WordPad, fie Notepad. In mod sigur nu veti mai recunoaste documentul dumneavoastra asa cum il stiati, si nici pagina asa cum o vedeti. Aceasta este functia browserului de web, si anume sa translateze acest format, in cel pe care il vedeti dumneavoastra cand navigati pe Web. 11. Realizarea unei pagini simple web in timpul laboratorului, incercati sa realizati o pagina de web similara cu cea oferita in exemplul de mai jos.
Introducere in utilizarea calculatorului in retea. Intr-un mod similar cartii de telefon, reteaua trebuie doar sa aloce un nume unic utilizatorilor si serviciilor disponibile, pentru ca apoi oricine sa poata identifica si utiliza un anume serviciu, fara a sti neaparat locatia fizica a acestui serviciu. Locatia fizica poate sa se si schimbe, atata vreme cat utilizatorii pot gasi serviciul doar dupa numele sau. Astfel, serviciile de gestiune a directoarelor si de rezolvare a numelor de retea fac utilizarea retelelor mult mai usoara. Dupa initializarea sistemului, translatia din nume in adresa fizica a unui serviciu se face transparent pentru utilizatori.
18.1.5. Internetul
Internetul este o retea publica globala de retele, ce conecteaza mii de retele mai mici, intr-o mare panza de paianjen de comunicatie. Mai mult retele private, cu mii de utilizatori in ele, se conecteaza la Internet utilizand un ISP (Internet Service Provider Furnizor de servicii de Internet). Acest tip de conexiune permite astfel partajarea la distante mari a informatiilor si dispozitivelor de retea. Cu alte cuvinte, Internetul functioneaza ca o autostrada utilizata pentru a schimba date intre utilizatori cu locatii geografice sau institutionale diferite. Datorita naturii sale, Internetul doboara multe limite impuse de timp si de spatiu, deoarece permite accesarea datelor publice din retea aproape instantaneu, de oriunde de pe glob.
Introducere in utilizarea calculatorului intreprins, si prin accesul usurat la resursele dedicate. Nu in ultimul rand, costurile pot fi crescute si de nevoia de personal specializat pentru administrarea si intretinerea acestor servere. In plus, din timp in timp, serverele necesita upgradari si adaugari de hardware si software specializat, lucru ce poate creste semnificativ costurile.
Introducere in utilizarea calculatorului recomandarea de a folosi ultimele doua variante deoarece acestea ofera rate crescute de transfer. Fiind placi de extensie, NIC-urile necesita alocarea unei cereri de intrerupere (IRQ), o adresa de port de intrare/iesire (I/O), si un spatiu de memorie special folosit de driverele placii de retea utilizate de sistemul de operare. In plus, noile generatii de placi de retea sunt de tip plug-and-play, permitand astfel o instalare si configurare usoara a acestora.
18.3.6. Activitate practica Setarea adresei de IP / DHCP / default gateway / DNS server
1. Selectati din directorul Control Panels, dialogul Network Connections, apoi deschideti conexiunea LAN activa.
2. Selectati in fereastra dialogului aparut optiunea Internet Protocol (TCP/IP) si apasati Properties. 3. Daca doriti asignarea manuala a adreselor de IP alegeti optiunea Use the following IP address si completati cele trei campuri, respectiv pentru adresa de IP, masca de subretea si default gateway. Daca doriti asignarea manuala a serverului DNS alegeti optiunea Use the following DNS server addresses si specificati adresa de IP a acelui server, plus, eventual a unei adrese de la un server alternativ.
4.
5. Daca doriti asignarea automata a adreselor de IP prin DHCP alegeti optiunea Obtain an IP address automatically. 6. Daca doriti asignarea automata a adresei serverelor DNS prin DHCP alegeti optiunea Obtain DNS server address automatically.
Introducere in utilizarea calculatorului Topologiile hibride combina mai multe tipuri de topologii. Un posibil exemplu este o arhitectura compusa dintr-o magistrala ce conecteaza doua retele utilizand alte topologii de tipul Inel sau Stea, si ce se numeste o topologie stea cu magistrala. In general magistralele sunt folosite pentru a transfera date intre topologiile de tip stea.
Pentru a obtine adresa de IP a unei statii cand se cunoaste adresa de MAC a acesteia, se utilizeaza protocolul RARP (Reverse ARP). Orice masina din sistem poate face o cerere RARP pentru a isi afla adresa de IP, si aceasta informatie poate fi obtinuta atat din tabela ARP a gateway-ului cat si din cache-ul local ARP. Un alt utilitar util este NSLOOKUP.EXE. El intoarce adresa de IP a unei masini a carui nume a fost dat ca parametru. Astfel, comanda NSLOOKUP.EXE cisco.com va furniza adresa de IP a acelei masini, si anume 198.133.219.25.
Iata cum se foloseste utilitarul Ipconfig: Pasul 1. Faceti click stanga cu mouse-ul pe butonul Start din coltul stanga-jos al ecranului. Pasul 2. Selectati optiunea Run. Pasul 3. Scrieti cmd si apasati Enter. Pasul 4. In linia de comanda scrieti ipconfig /all si apasati Enter. Vor fi afisate informatii referitoare la adresa IP proprie, precum si alte informatii.
Pentru a utilizautilitarul Tracert, tastati: Pasul 1. Faceti click stanga cu mouse-ul pe butonul Start din coltul stanga-jos al ecranului. Pasul 2. Selectati optiunea Run. Pasul 3. Scrieti cmd si apasati Enter. Pasul 4. In linia de comanda scrieti tracert www.pub.ro si apasati Enter. Vor fi afisate informatii despre statiile intermediare prin care a trecut pachetul pana a ajuns la destinatie (daca s-au putut obtine astfel de informatii).
Ar trebui sa se realizeze un program pentru activitati specifice care sa fie desfasurate in anumite momente ale zilei, saptamanii si lunii. De ce este necesara intretinerea ?
De fiecare data cand este executata o activitate de intretinere asupra unui calculator, aceasta ar trebui notata intr-un jurnal de mentenanta. Fiecare inregistrare din jurnal ar trebui sa contina data, ora, numele tehnicianului si calculatorul asupra caruia a fost executata activitatea. Cum va fi intretinut sistemul ?
Pastrarea unei zone de lucru curate su fara praf va preveni multe probleme. Un jurnal al schimbarilor periodice si alte tipuri de documentatie pot fi folositoare in diagnosticari viitoare.
Un tehnician va intalni multe tipuri de suruburi, motiv pentru care trebuie sa aiba la indemana un set variat de surubelnite. Anumite tipuri de suruburi ar putea sa necesite surubenlnite de anumite lungimi pentru a putea fi accesate. Tehnicienii petrec mult timp lucrand cu fire si cabluri. Uneori, un fir sau un cablu va trebui taiat, caz in care tehnicianul va trebui sa dispuna de uneltele necesare. Un aspirator antistatic, recipiente cu aer comprimat, diversi solventi si bucati din materiale textile ar trebui sa fie disponibile, de asemenea. Aspiratoarele antistatice ar trebui folosite pentru componentele
Introducere in utilizarea calculatorului calculatorului, deoarece aspiratoarele normale genereaza electricitate statica. Aspiratorul antistatic ar trebui sa fie certificat special pentru a fi folosit la un calculator. Aerul comprimat este unul din cele mai folositoare lucruri pentru a curata componentele unui calculator. Un recipient cu aer va inlatura praful din interiorul unui calculator fara a genera electricitate statica. O bucata de material textil poate fi folosita impreuna cu putina apa si putin sapun pentru a curata exteriorul computer-ului sau al unei componente. Un multimetru digital combina functionalitatea unui voltmetru, ohmmetru si ampermetru. Un multimetru poate fi folosit pentru a efectua teste electrice si a masura tensiunea, intensitatea curentului si rezistenta, atat in curent continuu, cat si curent alternativ. Pot fi testate surse de curent, tensiuni continue si alternative, polaritati, rezistente, diode, cabluri coaxiale, prize si baterii. Este important sa cunoastem intervalul rezultatului asteptat inainte de a efectua un test. De exemplu, inainte de a efectua un test pentru tensiune continua pe placa de baza, este util sa stim ca rezultatul asteptat ar putea fi +/- 12 V sau +/- 5 V. Ne putem astepta ca tensiunea masurata sa difere fata de aceste valori cu pana la 5%. Testul pentru tensiune continua este folosit pentru a testa circuite in curent continuu aflate in stare normala de functionare. Acest test este efectuat, de obicei, pe circuitele de pe placa de baza. Un test paralel trebuie efectuat pe circuite. Un test paralel consta in conectarea circuitului la capatul rosu de masurare si conectarea capatului negru la potentialul de referinta (pamant). Un test de rezistenta sau de continuitate poate fi efectuat pentru a verifica ca un dispozitiv sau un conductor are rezistenta zero. Inainte de a efectua un test de rezistenta, trebuie sa ne asiguram ca am oprit curentul. Atat tehnicianul, cat simultimetrul pot fi afectati grav daca nu a fost oprit curentul. De asemenea, un circuit trebui scos din sistem inainte de a putea efectua un test de rezistenta asupra lui. O componenta poate fi izolata de restul sistemului prin decuplarea unuia sau ambelor capete ale circuitului. Multimetrul poate fi setat pentru a produce un sunet cand nu este detectata nici o rezistenta. Acesta este folosit, in mod obisnuit, pentru a testa continuitate in modulele de memorie RAM. Mai intai, modulul este scos de peplaca de baza. Apoi capetele de culoare rosie si neagra sunt folosite pentru a atinge ambii pini terminali ai modulului simultan. Un sunet indica continuitate. Daca nu se aude nici un sunet, chip-ul de memorie este foarte probabil stricat. Testul de tensiune alternativa este folosit pentru verificarea componentelor sistemului. Testul de tesniune alternativa este folosit in mod special pentru a verifica surse de curent, care necesita o atentie marita. Curentul electric generat de o sursa de curent poate rani tehnicianul. Mufele de loop-back ofera informatii importante pentru diagnosticarea si identificarea problemelor porturilor seriale si paralele. Testarea cu loop-back functioneaza trimitand semnale la iesire si verificand ca se primeste semnalul corect la intrare. Se pot obtine informatii de diagnosticare de la pini individuali, porturi si controller-e.
Introducere in utilizarea calculatorului Temperatura camerei server-elor este controlata de doi factori. Pe timp de vreme rece, sistemul de incalzire mentine temperatura la un nivel normal. Pe timp de vreme calda, aparatul de aer conditionat asigura ca server-ele sa ramana sub temperatura maxima de operare. Cele mai mlte centre folosesc aer conditionat pe toata durata anului, datorita caldurii degajate de catre echipamente. Cand este adus un nou server, este important sa verificam numarul de BTU (British Thermal Unit) pe care acesta le emitUneori, aceasta este greu de realizat, deoarece cantitatea de BTU emise nu este prea des mentionata in specificatiile server-ului. Tehnicianul trebuie sa se asigure ca aparatul de aer conditionat poate raci numarul total de BTU emise. Daca server-ul este montat pe un rack, atunci tehnicianul trebuie sa se asigure ca exista o ventilatie buna. Un server tipic ar opera normal daca se resepecta urmatoarele caracteristici: temperatura de operare este intre 10 si 35 de grade Celsius temperatura de stocare este intre 4.5 si 40.6 grade Celsius disiparea de caldura maxima este de 10.000 BTU/ora.
Umiditatea este un alt factor de mediu important. Daca umiditatea aerului este prea ridicata, componentele electronice ale server-ului s-ar putea defecta. Daca mediul este prea uscat, insa, pot avea loc descarcari electrostatice. Daca server-ul se afla intr-un mediu controlat, atunci sistemul de aer conditionat sau de incalzire va controla, de obicei, si umiditatea aerului. Un server de retea ar trebui tinut intr-un mediu cu climat controlat, care mentine o umiditate relativa in intervalul 20% - 50%. De asemenea, este important sa existe la dispozitie extinctoare de foc corespunzatoare incendiilor ce implica echipamwente electrice si lichide inflamabile. Extinctoarele trebuie amplasate in locatii usor vizibile si accesibile. Inundatiile reprezinta o problema critica pentru calculatoare si servere. Daca echipamentul nu este salvat inaintea inundatiei, acesta se va strica si va deveni inutilizabil. Urmatoarele actiuni pot salva echipamentele in cazul unei inundatii iminente: Toate datele aflate pe suport mobil sau de backup vor fi mutate din camera respctiva si voi fi introduse in containere etanse, pentru a putea fi recuperate dupa inundatie Toate server-ele trebuie oprite si mutate in cea mai inalta locatie din cladire. Daca este posibil, ar fi bine sa fie mutate chiar in alta cladire.
Un plan de recuperare in caz de dezastru este important pentru situatii precum inundatiile. Daca datele sunt replicate si stocate intr-o locatie separata, atunci sistemul poate fi repornit. Starea server-elor trebuie monitorizata in relatie cu mediul. Pentru a preveni pagubele pe care le-ar putea cauza factorii de mediu, trebuie monitorizate temperatura, tensiunea pe linie si alte caracteristici operationale. O noua generatie de placi de extensie ce pot fi adaugate server-elor ofera informatii detaliate despre starea mediului unui server.
Introducere in utilizarea calculatorului Pentru impachetarea microchip-urilor si a circuitelor imprimate se folosesc materiale de impachetat speciale, ce variaza de la materiale plastice si spuma pentru microchip-uri, la pungi antistatice pentru circuitele imprimate. Componentele nu trebuie scoase din materialul in care sunt impachetate decat atunci cand sunt gata pentru a fi instalate. Pentru a evita descarcarile electrostatice, este bine sa stim cand este cel mai probabil ca acestea sa aiba loc. Potentialul pentru descarcari electrostatice creste semnificativ cand umiditatea este scazuta, cand temperatura este rece sau cand exista covoare pe jos. O zona de lucru buna contine mocheta antistatica pe jos, mese de lucru impamantate, cu covoare antistatice. Zona trebuie sa fie curata, bine luminata, iar nivelul d eumiditate trebuie pastrat intre limitele corespunzatoare.
19.3.2. Mouse-ul
Mouse-ul poate fi mecanic sau optic. Un mouse mecanic poate sa nu mai functioneze corect daca devine prea murdar. Cand se asaza praf pe mouse pad, acesta este tras in interiorul mouse-ului. Cel mai rapid mod de a curata mouse-ul este de a inlatura placuta de pe suprafata inferioara a mouse-ului, de a scoate apoi bila si de a curata interiorul de praf. Un mouse optic ar putea sa necesite curatarea suprafetei cu senzorul optic folosind o carpa usor umeda. Insa aceasta ar putea cauza defectiuni mouse-ului si ar trebui realizata numai daca este absolut necesar. Inainte de a curata mouse-ul, deconectati-l de la calculator. Evitati contactul dintre ochi si raza laser a mouse-ului.
19.3.3. Tastatura
Tastatura este componenta unui calculator cea mai bruscata din punct de vedere fizic. Tastaturile sunt, de asemenea, expuse mediului, ceea ce permite acumularea prafului pe tastatura, in timp. Curatarea periodica a tastaturii ii va prelungi perioada de viata si va preveni eventualele defectiuni. Tastele pot fi inlaturate, pentru a permite accesul usor la suprafetele unde se aduna praful. Se poate folosi aer comprimat pentru a elimina praful de sub taste. Tastatura trebuie tinuta vertical sau intr-o pozitie inclinata in timpul folosirii aerului comprimat pentru a elimina mizeria si praful. In felul acesta nu vor ramane blocate in interior particule mari de mizerie sau praf.
19.3.4. Imprimanta
Imprimantele au multe parti mobile in interiorul lor. Prin urmare, ele necesita un nivel ridicat de mentenanta. Imprimantele produc impuritati care se aduna pe componentele din interiorul dispozitivului. In timp, aceste impuritati trebuie curatate, altfel imprimanta s-ar putea defecta. Cand lucram cu imprimante matriciale, suprafetele mobile trebuie curatate cu o carpa usor umeda. Cablul de alimentare trebuie scos din priza inaintea acestui proces. In cazul unei imprimante cu jet de cerneala, mecanismul de procesare a hartiei poate aduna particule de hartie, in timp. Acestea pot fi inlaturate cu o carpa usor umeda, cand imprimanta este scoasa din priza. Imprimantele laser necesita, de obicei, un nivel scazut de mentenanta, cu exceptia cazurilor in care sunt localizate intr-o usprafata plina cu praf. Cand curatam o imprimanta laser, trebuie folosit un aspirator special pentru inlaturarea particulelor de toner imprastiate in interior. Inaintea acestui proces, imprimanta trebuie deconectata de la priza, datoritata tensiunilor mari existente in interior. Hartia si cerneala utilizate intr-o imprimanta sunt importante din urmatoarele motive: Alegerea hartiei - Tipul corespunzator de hartie va ajuta imprimanta sa traiasca mai mult si sa tipareasca mai eficient. In majoritatea magazinelor ce vand consumabile pentru calculator exista mai multe tipuri de hatie disponibile. Fiecare tip de hartie este etichetat clar cu tipul imprimantei pentru care se intentioneaza a fi folosit. Tipurile de hartie includ hartie pentru imprimante cu jet de cerneala si imprimante laser. Alegerea cernelii - Manualul imprimantei indica marca si tipul de cerneala recomandate de producatorul imprimantei. Daca este instalat un tip gresit de cerneala, imprimanta ar putea sa nu functioneze sau calitatea tiparirii va fi redusa. Evitati incercarea de a reumple cartusele de cerneala, deoarece cerneala ar putea curge in exterior.
19.3.5. Scanner-ul
Este important sa mentinem curata suprafata unui scanner. Daca sticla se murdareste, trebuie consultat manualul pentru a citi recomandarile in privinta curatirii. Daca manualul nu ofera nici o recomandare, folositi o solutie de curatare a sticlei si un material textil moale, pentru a nu zgaria sticla. Daca se murdareste interiorul suprafetei de sticla, cautati in manual instructiuni pentru cum se deschide unitatea si cum se scoate suprafata de sticla din scanner. Daca este posibil, curatati ambele parti ale suprafetei si montati-o inapoi in scanner asa cum se afla initial.
Introducere in utilizarea calculatorului Defrag - Cand se instaleaza un program pe un calculator, acesta poate fi stocat in mai multe locuri pe hard-disk. Acest proces este numit fragmentare. Fragmentarea micsoreaza performantele unui disc. Utilitarul Defrag optimizeaza spatiul pe hard-disk pentru a permite programelor sa se execute mai rapid. Tehnicienii vor utiliza Defrag, in general, dupa ce au utilizat in prealabil ScanDisk. REGEDIT - Registry-ul este o baza de date ce contine date de configuratie despre hardware si mediul PC-ului. REGEDIT este o comanda folosita de tehnicienii avansati. Editorul de Registry ofera acces la Registry intr-o maniera similara cu Windows Explorer. Daca se modifica ceva in Registry, sistemul ar putea sa nu mai functioneze corespunzator. Modificarile efectuate nu pot fi anulate, astfel ca se recomanda atentie marita la utilizarea acestui program.
19.4.2.1. Gestionarea aplicatiilor Cand instalati aplicatii, folositi utilitarul Add/Remove Programs. Anumite aplicatii nu folosesc un kit de instalare si daca procesul de instalare genereaza o eroare in mijlocul instalarii, atunci este posibil ca intregul sistem s anu mai functioneze corect. Utilitarul Ad//Remove Programs poate fi folosit si pentru a sterge complet o aplicatie din sistem. 19.4.2.2. Gestionarea fisierelor si directoarelor Sistemul de gestionare a fisierelor al unui sistem de operare are rolul de a mentine datele intr-o structura ierarhica arborescenta. Hard-disk-ul trebuie organizat pentru a lucra cu fisiere si programe din locatii diferite. In felul acesta, fisierele pot fi gasite si salvate mai usor. 19.4.2.3. Salvarea muncii efectuate pe calculator Intrucat un sistem se poate defecta oricand, fisierele personale ar trebui salvate si replicate in mod regulat. Cel mai bun mod de a salva si replica date este de a le copia pe un mediu de stocare mobil, precum un CD, DVD sau zip-disk. Mediul de stocare ar trebui stocat cat mai departe de calculator, de preferat intr-o alta cladire, pentru a evita ca toate datele sa fie pierdute in cazul unui incendiu sau al altui dezastru. Nu folositi acelasi disc in mod repetat. Folositi mai multe disc-uri si creati copii multiple ale acelorasi date.
19.4.3. Anti-virusi
Virusii de calculator sunt programe care au fost scrise de oameni cu intentii malitioase. Dupa ce a fost infectat un calculator, virusul se poate raspandi si pe alte masini prin conexiunile de retea sau pe mediile de stocare mobile. O aplicatie anti-virus poate fi folosita pentru a opri infectarea cu virusi a unui sistem. Programele antivirus pot fi rulate, de asemenea, la comanda, oentru a scana intregul calculator sau doar o anumita parte a acestuia, pentru a descoperi eventualii virusi. Daca este gasit un virus, programul anti-virus va curata fisierul infectat sau va izola fisierul. Daca un fisier devine izolat, utilizatorul nu va mai putea sa-l deschida. Programele anti-virus trebuie aduse la zi cat mai des sau in mod automat.
Introducere in utilizarea calculatorului Virusii sunt trimisi, in mod obisnuit, ca atasamente la e-mail-uri. Dupa ce este deschis, virusul va infecta calculatorul si se va trimite pe sine folosind adrese de e-mail gasite in programe precum Microsoft Outlook. Alti utilizatori vor presupune ca e-mail-ul este legitim, ceea ce va permite virusului sa se extinda. Atasamentele de e-mail avand extensiile .exe sau .pif trebuie privite cu suspiciune. 19.4.3.1. Tipuri de virusi Este important sa recunoastem diferitele tipuri de virusi si ceea ce fac: Virusi de fisier - Acesta este un virus obisnuit si va modifica un program existent, astfel ca utilizarea unui program in aparenta sigur va activa virusul. Virusi de sector de boot - Acest tip de virusi se instaleaza in sectorul de boot al fiecarui floppy-disk sau hard-disk. Daca sectorul de boot al hard-disk-ului principal este infectat, virusul va fi activat de fiecare data cand este pornit calculatorul. Virusi de macro - Acest tip de virusi utilizeaza limbajele de programare bazate pe macro-uri existente in procesoarele de text. Macro-urile sunt folosite pentru formatarea automata a documentelor si pot fi foarte folositoare. Insa ele pot fi scrise si pentru a realiza lucruri daunatoare.
Daca un calculator se comporta ciudat si componentele hardware sunt verificate a fi corecte, atunci este posibil sa existe un virus. Un virus poate actiona ca o defectiune hardware. Daca aveti instalat un program anti-virus, executati-l pentru a fi siguri ca sistemul este curat si programati-l sa se execute in mod periodic.
19.4.4. Firewall
Multi oameni incep sa foloseasca avantajele de a fi mereu conectati la Internet prin conexiuni de latime de banda mare. Acesti utilizatori trebuie sa fie, insa, constienti de riscurile de securitate asociate cu conectarea calculatorului la lumea exterioara. Bresele de securitate de pe un calculator personal pot permite unui hacker sa fure date stocate aici sau sa foloseasca calculatorul pentru a "sparge" si alte calculatoare. Pot fi luate multe masuri pentru a minimiza riscurile de securitate implicate de conectarea unui calculator la Internet. Un firewall poate fi folosit pentru a preveni atacurile unui hacker asupra calculatorului personal. Firewall-urile sunt cea mai populara metoda de a proteja retelele interne ale firmelor si corporatiilor de intriuziuni exterioare. Un firewall este un sistem hardware si/sau software folosit pentru a nu permite unor persoane neautorizate sa acceseze date importante. Un firewall de pe calculatorul personal este localizatin mod obisnuit la interfata dintre echipamentele locale si conexiunea la Internet. Intreg traficul de date, video si voce dintre calculator si orice alt calculator este examinat de firewall. Cateva caracteristici tipice ale unui astfel de firewall sunt urmatoarele: inchide conexiunea la Internet daca detecteaza atacuri asupra calculatorului permite ca diferiti utilizatori sa isi stabileasca propriul nivel de securitate inregistreaza toate evenimentele de acces la Internet
Dupa instalarea unui firewall, anumite porturi vor trebui deschise pentru a putea utiliza e-mail-ul si Internet-ul. SMTP foloseste portul 25 si POP3 foloseste portul 110 pentru a transmite si primi e-mailuri. Portul 80 este folosit de HTTP pentru a accesa site-uri web. Windows XP are un firewall incorporat, numit Inernet Connection Firewall (ICF). ICF este o componenta software care blocheaza traficul nesolicitat de pe Internet. ICF monitorizeaza toate
124 124 124
Introducere in utilizarea calculatorului pachetele care vin si pleaca. Windows XP poate crea un jurnal text cu evenimente precum blocarea unor pachete. In mod implicit, ICF va bloca toate pachetele primite nesolicitate. Daca un calculator foloseste un server FTP, deschideti tab-ul "Services" din "Advanced Settings" si bifati casuta "FTPServer".
Introducere in utilizarea calculatorului 19.5.1.3. Dezvoltarea unei solutii Dezvoltarea unei solutii este al treilea pas din procesul de diagnosticare. Tehnicianul va evalua datele adunate si va folosi experienta, logica, rationamente si bunul simt pentru a gasi o solutie. Uneori, diagnosticarile initiale se dovedesc a fi fara succes si strategia trebuie revizuita. 19.5.1.4. Implementarea solutiei Al patrulea pas al procesului de diagnosticare consta in implementarea solutiei. In esenta, tehnicianul testeaza solutia aleasa prin manipularea componentelor hardware sau software ale calculatorului. Cateva indicatii importante sunt urmatoarele: Salvati toate datele critice inainte de a realiza schimbari. Incepeti cu lucrurile cele mai simple. Schimbati numai cate un singur lucru la un moment dat si verificati efectul schimbarii asupra calculatorului. Renuntati la orice schimbari care agraveaza problema sau dauneaza si mai mult sistemului.
19.5.1.5. Verificarea solutiei implementate Verificarea ca problema a fost rezolvata este ultimul pas al procesului de diagnosticare. Dupa ce a fost implementata solutia, tehnicianul poate rula teste de diagnosticare si inspecta vizual sistemul pentru a se asigura ca problema a fost rezolvata. De asemenea, tehnicianul trebuie sa se asigure ca utilizatorul este satisfacut de rezultate. Daca sistemul functioneaza corect, atunci procesul de diagnosticare si solutionare a problemei se incheie cu succes. Daca nu functioneaza corect. tehnicianul trebuie sa anuleze schimbarile efectuate su sa reia procesul de la inceput. 19.5.1.6. Documentarea solutiei Documentarea solutiei este ultimul pas din cadrul procesului de diagnosticare si rezolvare a problemei. Este important sa documentam toate schimbarile introduse ca urmare a rezolvarii problemeei. Aceste inregistrari pot fi punctul de pornire pentru diagnosticari ale unor probleme viitoare. In timp, documentatia tine evidenta tuturor schimbarilor realizate asupra sistemului. Problemele viitoare vor putea fi diagnosticate mai usor de tehnicieni diferiti. Inregistrarile reparatiilor anterioare sunt unelte valoroase de diagnosticare si il vor ajuta oe tehnician sa inteleaga starea anterioara a masinii. 19.5.1.7. Utilitare de diagnosticare Exista multe aplicatii comerciale care asista tehnicianul in procesul de diagnosticare a problemei. Unele dintre cele mai populare sunt urmatoarele: SpinRite (http://grc.com/default.htm) Checkit (http://www.hallogram.com/) PC Technician (http://www.windsortech.com/) SiSOft Sandra (http://www.3bsoftware.com/)
SpinRite este un program pentru recuperarea datelor de pe un hard-disk care s-a stricat. SpinRite este o aplicatie capabila sa boot-eze independent de sistemul de operare. Checkit realizeaza analiza si
Introducere in utilizarea calculatorului testarea sistemului. Poate crea rapoarte de performanta pentru componentele hardware. PC Technician poate realiza teste de diagnosticare pe porturi paralele, hard-disk-uri, tastaturi, placi video si memoria RAM. SiSOft SANDRA este un program freeware care ofera un set de utilitare de diagnosticare si evaluare a componentelor calculatorului, Sandra poate testa performanta procesorului, a placii video, a memoriei, BIOS-ului si a hard-disc-urilor.
Introducere in utilizarea calculatorului 19.5.2.3. Probleme legate de procesor Simptomele unor erori de procesor includ performanta scazuta, beep-uri de eroare in timpul verificarii POST sau un sistem care nu functioneaza corespunzator. Daca sistemul numar in continuu memoria RAM sau se blocheaza in timpul numararii, procesorul genereaza erori si s-ar putea sa trebuiasca inlocuit. 19.5.2.3.1. Probleme de racire Cele mai multe procesoare au un ventilator instalat pentru a le raci. Daca sistemul se blocheaza sau se supraincalzeste, atunci este posibil ca ventilatorul procesorului sa nu functioneze corect. O intretinere corespunzatoare a componentelor interne va preveni reperatii costisitoare ale procesorului. Pastrati calculatorul intr-o zona bine ventilata si curatati praful in mod regulat. 19.5.2.3.2. Probleme de tensiune Procesoarele trebuie setate pentru a primi tensiunea corecta ca sa functioneze corespunzator. Placile de baza care folosesc chip-uri Socket5, Socket 7 sau Super Socket 7 trebuie sa foloseasca regulatoare de tensiune. Cele care folosesc Socket370, slot 1, slot A sau socket A folosesc un sistem automat de reglare a tensiunii. Aceasta capabilitate permite determinarea automata a setarilor de tensiune ale procesorului. Regulatoarele de tensiune trebuie setate la tensiunea corespunzatoare pentru a nu se strica procesorul. 19.5.2.4. Probleme cu memoria RAM In ziua de astazi, cele mai multe memorii RAM sunt de tipul SDRAM si DRAM (sau RDRAM). Modulele SDRAM cu 168 de pini sunt cele mai comune. Calculatoarele mai vechi foloseau module EDO RAM sau FPM cu cate 72 de pini. Defectele modulelor de memorie RAM sunt ori bruste, ori intermitente. Memoria defecta sau suprafolosita poate determina o cadere a sistemului in orice moment. Performanta sistemului este un indicator bun al starii memoriei. Daca sistemul merge bine si aplicatiile se blocheaza rar, atunci memoria RAM este folosita corespunzator. Daca sistemul d eoperare al calculatorului este multitasking si aplicatiile se blocheaza des, atunci cantitatea de memorie RAM este probabil insuficienta. Diagnosticarea memoriei RAM este simpla. Memoria RAM este ieftina si usor de inlocuit. Tehnicienii pot inlocui oricand memoria suspectata ca fiind problematica si pot adauga un modul functional. De asemenea, trebuie verificat ca modulul a fost instalat corect; modulele de memorie pot fi instalate doar intr-o singura directie. Alte probleme ce pot aparea sunt probleme de compatibilitate. Memoriile RAM au viteze de functionare diferite. Daca sunt instalate mai multe module de memorie ce functioneaza la viteze diferite, sistemul ar putea sa nu functioneze corect. 19.5.2.5. Probleme cu cablurile Multe probleme cu cablurile se datoreaza conectarii proaste a acestora. De obicei, reconectarea cablurilor resolva multe probleme. O alta problema comuna consta in interfete nepotrivite. Cabluri diferite pot arata foarte asemanator. Verificati intotdeauna ca tipul potrivit de cablu este folosit cu tipul potrivit de interfata. Amplasarea cablurilor langa o sursa electrica poate cauza interferente electromagnetice, distorsionand semnalul.
Introducere in utilizarea calculatorului 19.5.2.6. Probleme cu sistemul video Cand un sistem prezinta erori de afisare pe monitor, sistemul s-ar putea, totusi, sa booteze normal, insa imaginea afisata sa fie distorsionata sau absenta. Diagnosticarea problemelor cu monitorul ar trebui sa inceapa in afara carcasei calculatorului. Trebuie verificat ca monitorul este pornit si conectat intr-o priza functionala. Dupa aceea, trebuie verificata conexiunea la calculator. Dupa ce s-a constatat ca toate conexiunile sunt atasate corect, deschideti carcasa calculatorului si verificati ca placa video este instalata corect. Daca placa video este instalata intr-un slot PCI, incercati sa o mutati in alt slot PCI liber. Uneori apar probleme de la configurarea gresita a placii video. Placi video cu performante ridicate pot supraincarca un monitor cu performante mai scazute. In aceste cazuri, setati monitorul la o rezolutie VGA standard de 640 x 480 pixeli. 19.5.2.7. Probleme cu hard-disk-urile In cazul in care un calculator are instalate 2 sau mai multe unitati de disc, pot aparea probleme daca acestea nu sunt configurate corespunzator. De exemplu, daca cele 2 unitati sunt instalate pe acelasi cablu IDE, una dintre ele trebuie configurata pentru a fi master, iar cealalta pentru a fi slave. Sistemul de operare trebuie instalat pe unitatea de disc configurata ca fiind master. Configurarile master-slave se realizeaza prin setarea corespunzatoare a jumper-ilor corespunzatori fiecarei unitati de disc in pozitia corespunzatoare. Aceste pozitii difera de la o unitate de disc la alta, deci trebuie consultat manualul. 19.5.2.8. Probleme cu placile de sunet Placile de sunet mai vechi aveau conflicte de intreruperi bine cunoscute si documentate cu alte dispozitive. Erori de hardware puteau fi cauzate de setarea necorespunzatoare a jumper-ilor sau de o placa de sunet stricata din punct de vedere fizic. Daca un utilizator are probleme cu placa de sunet, incepeti investigatia in afara carcasei calculatorului si abia apoi verificati inauntrul ei. Verificati ca boxele sunt pornite si conectate la portul corect de pe placa de sunet. O eroare comuna consta in conectarea boxelor la portul pentru microfon. Sistemul de operare Windows are facilitati de diagnosticare a problemei. Faceti click dreapta pe My Computer, apoi selectati Properties. Din casuta de dialog care apare, selectati tab-ul Hardware si apoi butonul Device Manager. Selectati lista "Sound, video and game controllers". Daca sistemul detecteaza vreun conflict, va afisa un semn galben de exclamare in dreptul dispozitivului. Faceti click dreapta pe dispoztiv pentru a vedea ce resurse ocupa dispozitivul respectiv. De asemenea, verificati ca este instalat driver-ul corect. 19.5.2.9. Probleme cu sursa de alimentare Sursa de alimentare joaca un rol vital in functionarea oricarui calculator. Daca sursa de alimentare nu functioneaza corect, componentele calculatorului nu vor primi tensiunile potrivite si vor functiona defectuos. In cazul in care o sursa de alimentare se defecteaza, ea poate fi reparata sau inlocuita. 19.5.2.10. Supraincalzirea componentelor calculatorului Componentele calculatorului functioneaza la viteze mari si in spatii restranse, fiind susceptibile la supraincalzire. Fiecare carcasa de calculator are nevoie de un flux de aer corespunzator pentru ca elementele componente sa functioneze la nivele optime. De obicei, sursa de curent este cea care genereaza majoritatea fluxului de aer. Ventilatorul de pe sursa
129 129 129
Introducere in utilizarea calculatorului de curent raceste unitatea sursei si alte componente interne ale sistemului. Cele mai multe procesoare din ziua de azi au un ventilator atasat procesorului. Carcasele calculatoarelor au gauri mici prin care poate circula aerul. Acestea trebuie pastrate curate, pentru a nu bloca circulatia aerului in interiorul carcasei. In cazul calculatoarelor car stau perioade lungi de timp in medii calde, se pot adauga ventilatoare suplimentare.
Daca problema nu a fost rezolvata in urma verificarii conexiunilor, atunci ea se poate datora unui conflict de resurse, precum conflicte de memorie, de intreruperi si de adrese de intrare-iesire sau unui driver instalat necorespunzator. Folositi facilitatile sistemului de operare pentru a detecta aceste probleme.
Introducere in utilizarea calculatorului anumitor activitati, insa altele vor produce mesaje de eroare care vor simplifica procesul de identificare al cauzelor. Pentru diagnosticarea problemelor aparute puteti folosi o serie de utilitare care insotesc sistemul de operare Windows. Pentru a lansa in executie programul configurare a sistemului, apasati butonul Start si apoi selectati optiunea Run. Scrieti msconfig si apoi apasati Enter. Acest utilitar poate fi folosit pentru a incarca driver-e si a seta optiuni software. 19.6.1.3. Probleme cu utilizarea memoriei Erori referitoare la utilizarea memoriei apar cand sistemul de operare sau o aplicatie incearca sa acceseze locatii de memorie care nu ii sunt alocate. Cand apare un astfel de conflict, locatia de memorie nealocata devine corupta, iar sistemul, de obicei, se blocheaza. Mesajul de eroare tipic este "This application has performed an illegal operation and is about to shut down." Unele erori de utilizare a memoriei nu sunt fatale, ceea ce inseamna ca ele nu vor bloca aplicatia sau sistemul. Aceste erori ii dau utilizatorului optiunea sa continue lucrul sau sa inchida aplicatia. In caz contrar, aceasta ar putea devina instabila si s-ar putea bloca, cauza pierderea datelor nesalvate. Cand resursele sistemului de operare Windows ajung la un nivel prea scazut, anumite aplicatii sau sistemul de operare s-ar putea bloca. Acest tip de eroare indica faptul ca memoria reala si virtuala sunt aproape complet utilizate. Performanta sistemului va incepe sa de degradeze. Acest lucru se intampla, de obicei, cand sunt folosite mai multe aplicatii in acelasi timp sau cand sistemul nu a mai fost repornit de mult timp. In partea dreapta-jos a ecranului exista o zona in care pot fi vizualizate o parte din aplicatiile care se fla in executie. Aceste aplicatii utilizeaza resursele sistemului si, daca nu sunt necesare, ar trebui oprite. 19.6.1.4. Probleme la inchiderea calculatorului Uneori, desi a fost selectata optiunea de oprire a calculatorului, acesta nu se inchide. Aceasta situatie s-ar putea datora unor aplicatii care se afla inca in executie. Apasand Ctrl+Alt+Del veti putea vedea o lista cu aplicatiile aflate inca in executie, pe care le veti putea opri manual.
Introducere in utilizarea calculatorului Windows XP include o noua facilitate de ajutor, numita Help and Support Center. Pagina principala a acestuia include legaturi catre utilitare de baza, precum Disk Defragmenter, Network Diagnostics si Windows Update. Toate aceste utilitare pot fi rulate din pagina respectiva.
Introducere in utilizarea calculatorului 19.6.3.5.4. Netstat Utilitarul Netstat afisaza conexiunile TCP/IP curente si informatii despre protocolul utilizat. Netstat poate afisa si informatii despre traficul de pachete pe interfetele de retea configurate.
19.7. Exercitii
1) Folsirea utilitarului ScanDisk din Windows XP pentru a scana discul C: Pasul 1. Apasati butonul Start din coltul stanga-jos al ecranului Pasul 2. Din meniul afisat, selectati My Computer Pasul 3. Apsati click dreapta cu mouse-ul deasupra discului C: Pasul 4. Din meniul afisat, selectati Properties Pasul 5. In fereastra aparuta, selectati tab-ul Tools Pasul 6. Apasati butonul Check now Pasul 7. In fereastra aparuta, bifati ambele optiuni (Automatically fix file system errors si Scan for and attempt recovery of bad sectors) Pasul 8. Apasati butonul Start din cadrul aceleiasi ferestre. Pasul 9. Asteptati pana cand utilitarul termina verificarea. 2) Accesarea proprietatilor placii de sunet in Windows XP Pasul 1. Faceti click stanga cu mouse-ul pe butonul Start din coltul stanga-jos al ecranului. Pasul 2. Faceti click-dreapta cu mouse-ul pe My Computer. Pasul 3. Selectati optiunea Properties. Pasul 4. Selectati tab-ul Hardware. Pasul 5. Apasati butonul Device Manager. Pasul 6. Din sectiunea Sound, video and game controllers selectati placa de sunet si faceti click dreapta pe ea, alegand apoi optiunea Properties. Pasul 7. Din fereastra aparuta se pot selecta diverse tab-uri pentru a vizualiza proprietatile placii de sunet.
3) Lansarea in executie a utilitarului Msconfig. Pasul 1. Faceti click stanga cu mouse-ul pe butonul Start din coltul stanga-jos al ecranului. Pasul 2. Selectati optiunea Run. Pasul 3. Scrieti msconfig si apasati Enter. Pasul 4. Va aparea o fereastra similara cu cea prezentata in figura de mai jos.
Pasul 5. Din tab-urile Services puteti selecta serviciile care sa fie pornite la urmatoarea repornire a sistemului. Pasul 6. Din tab-ul Startup puteti selecta ce aplicatii sa fie pornite automat la urmatoarea repornire a sistemului.
4) Lansarea in executie a Task Manager-ului in Windows XP. Pasul 1. Apasati Ctrl+Alt+Del. Va aparea o fereastra asemanatoare cu cea din figura de mai jos, unde sunt afisate aplicatiile aflate in executie. Pasul 2. Selectati una din aplicatiile aflate in executie si apoi apasati butonul End Task. Daca apare o fereastra in care vi se comunica ca programul nu raspunde, apasati butonul End Now in aceasta fereastra.
5) Lansarea in executie a utilitarului Event Viewer Pasul 1. Faceti click stanga cu mouse-ul pe butonul Start din coltul stanga-jos al ecranului. Pasul 2. Selectati optiunea Control Panel. Pasul 3. Din fereastra aparuta, faceti dublu-click pe Administrative Tools. Pasul 4. Din fereastra aparuta, faceti dublu-click pe Event Viewer.
Pasul 5. Selectati Application din lista afisata in partea stanga a ferestrei pentru a vizualiza evenimentele recente inregistrate.
6) Pornirea utilitarului pentru oferire de ajutor in Windows XP Pasul 1. Faceti click stanga cu mouse-ul pe butonul Start din coltul stanga-jos al ecranului. Pasul 2. Selectati optiunea Help and Support.
Coordonator: Nicolae pu Colectiv de redactare: Emil Sluanschi Mugurel Andreica Laura Du Sorin Simoiu Eleonora Mocanu