TEMAS

REALIZAREA CONSILIERII PSIHOPEDAGOGICE

1. Cateva sfaturi ~i sugestii pentru consilieri

Z. Modalitiili i tehnici de asistare ~i indrumare a clientilor in realizarea
cunoaterii de sine
3. Aspecte de ordin pragmatic ale realizarii consilierii psihopedagogice
4. Precautii in activitatea de consiliere psihopedagogica

1.

C~lteva

sfaturi i sugestii pentru consilieri

Realizarea consilierii psihopedagogice depinde, in mod esential, de cons ilier i activitatea sa, de abilitatile, competentele de care dispune acesta, de
teoriile i mod~ lele imparti'iite, de modalitatile, procedurile i tehnicile utilizate .
in cele ce urmeaza prezentam cateva sfaturi i sugestii adresate consilierilor (apud. Meier, T. S., 1989):

1) Stabilete contact personal cu clientuf.!

A stabili contact cu clientul inseamna a fi' cu clientul, (nu doar fizic) a
comunica cu el, a-i trezi anumite emoJii, etc.; inca de la prima intalnire trebuie
sa dam atentie clientului, sa tinem cant de s ugestiile lui, creandu-i increderea
ca il putem ajuta sa-i rezolve problemele.

43

2) Coopereaza cu clientul!
Consilierul trebuie sa atraga clientul intr-o relationare i cooperare cu
scopul rezolvarii problemelor clientului. Dand dovada de amabilitate, bunavointa, intelegere, respect i caldura umana, consilierul initiaza 0 relatie de
cooperare eficienta.
3) Explica-te clienJilor demersul ( etapele de parcurs ale) consilierii!
Prin informari i explicatii, consilierul induce clientilor ,rolul de client".
lnducerea ,rolului de client" conduce la increderea clientului cava primi
sprijin, ajutor i indrumare pentru ca problemele lui sa fie rezolvate acceptabil, astfel !neat sa-i redobandeasca functionalitatea optima a propriei personalitati i sa obtina confortul psihologic. Consilierul trebuie sa ofere clientului
speranta ca problemele lui vor fi solutionate.
4) fndruma clientul ~i imprima un anumit ritm conversaJiei (interviului)!
Consilierul trebuie sa tina cont de client i de particularitatile psihoindividuale ale acestuia, de problema acestuia, de sentimentele i atitudinile clientului fata de propria-i problema.
Conteaza capacitatea i abilitatea consilierului de a recunoate i intelege
sentimentele clientului. Acestea sunt conditii ale unci relationari eficiente .
Ritmul procesului de consiliere este dictat de natura relationarii i de gradul
de incredere a clientului in consilier i in modalitatile de lucru ale acestuia.
Focalizarea activitatii de consiliere pe o problema a clientului este mai
indicata decat abordarea concomitenta a mai multor probleme ale acestuia.
5) Vorbete puJin J"jii concis!
In general, consilierii trebuie sa vorbeasca (mult) mai puJin dedit clienJii
lor.

Consilierul vorbete mai mult atunci cand trebuie sa rezume, sa reformuleze cele spuse de client i/sau atunci cand lucreaza cu clienti prea vorbareti, care au tendinta de a divaga de la su biect, de a fantaza. In aceasta din urma
s ituatie, consilierul trebuie sa intervina pentru a readuce clientulla problema
sa. In rest, consilierul trebuie sa foloseasca doar incurajari minimale pentru a
determina clientul sa vorbeasca.

6) Ccmd nu tii ce sa spui, nu spune nimid

Pentru consilier, de multe ori, ,tacerea e de aur". lnterventia prematura
i/sau neadecvata a consilierului poate stopa procesul gandirii i al trairilor
subiective ale clientului.
Consilierul trebuie sa invete sa exploateze momentele in care clientii sunt
absorbiti de gandurile i trairile lor, neintervenind i astfel, obtinand mult mai

44

mult dedit daca ar spune ceva. Uneori, clientul simte nevoia doar sa fie ascultat i/sau asistat (observat atent, cu ingaduinta i atitudine binevoitoare) i, in
asemenea situatii, ditigul in realizarea unei schimbari este mult mai mare
dedit daca ar interveni consilierul, intrerupand clientul sau sugerandu-i un alt
curs al relatarilor i al trairilor emotionale.

7) Ai dreptul sa znfrunJi (sa contrazic1) clientul zn masura zn care 21 susp"i!

A infrunta clientul, a-1 contrazice, nu inseamna a te opune lui, ci, doar, a
scoate in evidenta discrepantele, neconcordantele dintre gandurile, atitudinile
i actiunile acestuia. Regula este: pof1/trebuie sa znfrunfi/contrazici clientul
concomitent cu susJinerea lui, pentru a-1 face sa contientizeze i a depaeasdi
incongruentele sale in gandire i in comportament.
Infruntarea sau confruntarea cu clientul nu este o modalitate inteleapta in
primele faze ale procesului de consiliere. Cand se stabilesc regulile i un anumit curs al procesului, interventia consilierului este binevenita; ea poate orienta clientul, insuflandu-i incredere in sine i motivatia necesara abordarii lucide a problemelor sale.
8) Daca vrei/trebuie sa schimbi ceva, procedeaza 1n aceasta directie!
Schimbarea, necesara uneori, se refera la modificarea atitudinilor clientului fata de problemele sale. Uneori, clientul nu vrea sa vorbeasca despre problemele sale, refuza sa ,vada" cauzele reale ale acestora. in astfel de cazuri,
consilierul trebuie sa recurga la procedee de relaxare a clientului, care ar putea
sa-l determine sa-i schimbe atitudinea i modul de a gandi, despre sine i
des pre problemele sale.
9) Individualizeaza consilierea!
Fiecare consilier adopta un mod/model i un stil propriu de consiliere.
Totui, o consiliere eficienta este consilierea adaptata nevoilor ~i particularitafilor clienJilor. Inclusiv aspectele referitoare la folosirea limbajului, la procedurile prin care se realizeaza consilierea, contribuie la individualizarea acesteia. Inventivitatea, originalitatea i, uneori, ineditul interventiilor consilierului
contribuie la eficienta activitatii sale.
10) Observa rez istenJa clienfilor!
Rezistenta este un obstacol, real sau imaginar, care impiedica desfaurarea procesului de consiliere, creand blocaje in relationarea dintre consilier i
client.
Rezistentele clientilor pot avea cauze diferite i pot fi interpretate in
moduri diferite de catre consilieri. Unele pot fi generate de experiente neplacute, traite in copilarie, altele de inconveniente de ordin social i moral, in

45

sfarit, altele de reticen~e personale ale clientului. Identificarea rezisten~elor

clientilor, a naturii acestora, ii da posibilitatea consilierului sa intervina adecvat pentru a debloca situatia, i pentru a determina clientul sa i le invinga.
Daca rezistenta clientului este repetata i de o anumita amploare, consilierul
poate recurge la procedeul infruntarii acestuia, dar la momentul oportun i cu
implicarea necesarli cazului in speta.
In situatia manifestarii unei rezistente extreme, din partea clientului,
consilierul trebuie sa procedeze cu rabdare i mult calm, indrumand clientul
sa-i diminueze intensitatea trairilor emotionale; acest lucru se poate realiza,
inclusiv, prin schimbarea subiectului discutiei, sau prin modificarea cursului
procesului psihoterapeutic.

11) Cand efjti nesigur, bazeaza-te pe sentimente!

Consilierii ii focalizeaza, adesea, actiunea pe cognitiile clientului i pe
propriile cognitii. Uneori, insa, este necesarli focalizarea activitatii de consiliere pe trairi, pe emotii i sentimentele clientului ( exprimate nonverbal, atitudinal i/sau prin modificari fiziologice ). Intrebari referitoare lace simte clientul
i analiza descrierilor oferite de acesta pot constitui indicii necesare adoptarii
unui mod sau altul de a proceda. De multe ori, clientii merg la cons ilier tocmai pentru a-i exprima anumite emotii i sentimente pe care simt eli nu le pot
gestiona eficient i care le produc ingrijorare, teama, anxietate, ii incarca sufletete, apasiindu-i. In astfel de cazuri o edinta de consiliere este un prilej de
descarcare emotionaUi.
12) Planijicii, de Ia inceput, jinalul procesul de consiliere!
Clientul dorete sa tie dmd i cum vor fi rezolvate problem ele lui.
Anticiparea sfiiritului consilierii are rolul de a dimensiona motivatia, angajarea, efortul i ateptarile clientului. U neori, incheierea procesului de consiliere i anuntarea clientului eli intalnirile lui cu consilierul nu vor mai avea loc
(informatie care i se ofera clientului in ultima sau penultima edinta de consiliere) poate determina reactii neateptate d in partea acestuia. Intre client i
consilier, de-a lungul perioadei de desfaurare a cons ilierii, s-a cristalizat o
legatura puternica, de multe ori, impregnata afectiv, astfel eli tirea ca nu se vor
mai intani poate ,didea ca o bomba" pentru client.
De aceea planificarea finalului consilierii trebuie anticipata, cu cat mai
multa precizie, inca de la inceputul activitatilor de consiliere.
Clientul dorete, uneori, sa pastreze legatura cu consilierul, iar acesta trebuie sa-i ofere posibilitatea de a reveni, in caz de nevoie i ori de ciite ori
dorete acest lucru (chiar daca nu pentru activitati de consiliere propriu-zisa).

46

2. Modalitati i tehnici de asistare i indrumare a clientilor

in realizarea cunoaterii de sine
Cunoaterea de sine a clientului este premisa mobilizarii i angajarii
acestuia in realizarea schimbarii evolutive a propriei personalitati.
A ajuta clientii sa se cunoasca i sa se inteleaga pe ei inii cat mai bine
nu este un lucru simplu i nici UOr de realizat.
In cele ce urmeaza prezentiim cateva idei, sub forma unor sfatun pentru
consilieri, necesare realizarii indrumarii clientilor pentru obtinerea, de ciitre
acetia, a unei cunoateri de sine cat mai adecvata, mai realista.

I) Evita sa dai sfatun/

Consilierii nu dau sfaturi, ci asista, sprijina, zndruma clien]ii sa-~i exploreze propriul Eu, sa-i contientizeze capacitatile, calitatile pozitive i pe cele
negative.
Cilnd oferi sfaturi atepti ca eel caruia ii sunt destinate sa se conformeze,
procedand intocmai cum i-ai sugerat, cum 1-ai sfatuit. Cand asiti, sprijini i
indrumi procesul de autocunoatere realizat prin autoexplorarea Sinelului,
clientul este eel care se angajeaza sa faca acest lucru, eel care decide i ii
asuma responsabilitatea faptelor sale.
Orice sfat, in masura in care este necesar in activitatile de consiliere
psihopedagogica, trebuie sa vina la momentul potrivit, sa fie oportun i util
pentru clientul angajat in procesul schimbarii de sine.

2) Amana rezolvarea prematurii a problemelor clientului!

A oferi imediat, o solutie la problema unui client este, de multe ori, un
mod neadecvat de a proceda al activitatii de consiliere psihopedagogica.
Adeseori, solutia oferita de consilier, chiar daca duce la rezolvarea momentana
a problemei clientului, este apreciata de catre acesta ca fiind nesatisfaditoare,
s-au chiar inop9rtuna. Clientul ajunge, in cele din urma, sa dea vina pe consilier, spunand ca i-a urmat sfatul i cii nu este multumit de rezultate. De aceea
este necesara implicarea clientului in luarea deciziilor privind problemele proprii, decizii pe care i le asuma, chiar daca pot conduce, uneori, la insuccese
sau eecuri.
Decat sa ofere solutii, consilierul mai bine incearca sa afle ce alternative
au fost experimentate sau utilizate anterior de client in situatii asemanatoare
i in ce masura acestea au dat rezultate sau nu. Astfel, consilierul poate intelege mai bine de ce incercarile i eforturile anterioare ale clientului sau au euat,
sau chiar au dat amploare problemei lui i, in consecinta, ii poate adapta
demersul sau de consiliere psihopedagogica.

47

J) Nu te baza ( numm) pe 1ntrebari/

Aflati fata-in-fata cu un client, consilierii incepatori au tendinta de a
pune acestuia cat mai multe intrebari.
A pune intrebari este un procedeu utilizat in activitatile de consiliere
psihopedagogica, dar ele trebuie utilizate cu precautie. Clientii se simt sHinjeniti de multe intrebari i, mai ales, de acelea care le cer sa explice (de ce?) i
acelea care solicita informatii despre viata lor intima.

4) Asculta cu atenJie (i cu interes profesional) ce spune clientul/

Consilierul trebuie sa asculte cu atentie clientul, concentrandu-se pe
intelesul cuvintelor folosite de acesta, care pot oferi informatii pretioase despre viziunea clientului asupra realitatii.
5) Fii atent Ia limbajul non-verbal a! clientului/
Clientii comunica nu doar verbal, ci i prin mijloace non-verbale (expresii faciale, privire, tonul vocii, ziimbet, incruntare, anumite gesturi i miciiri
ale corpului etc.). Modalitatea non-verbala de comunicare a clientului furnizeaza consilierului informatii pretioase pentru realizarea consilierii. Cea mai
interesanta i mai semnificativa situatie este cea in care se constata o discrepanta intre comunicarea verbala i non-verbala. Clientul spune ceva, dar nonverbal, comunica altceva, diferit de ceea ce spune. Consilierii sunt inclinati sa
aiba mai multa incredere in mesajele non-verbale, considerandu-le mai semnificative pentru ceea ce clientul simte, traiete. Mesajul non-verbal este mai
natural, mai real deciit eel verbal. Este mai Uor sane cenzuram comunicarea
verbala dedit pe cea non-verbala.
Pentru succesul procesului de consiliere psihopedagogica, comunicarea
non-verbala este esentiala; pe aceasta cale se transmit mesaje semnificative
care pot contribui la ghidarea procesului de schimbare evolutiva a clientului.
6) Men(ine clientulzn centrul discufiei/
Procesul consilierii trebuie focalizat pe client i pe problemele acestuia.
Uneori, clientii intampina anumite dificultl'iti (rezistente, obstacole interne, reticente etc.) in explorarea Sinelului. Celor care le este greu sa faca dezvaluiri despre sine, sa vorbeasca despre ei inii, consilierul trebuie sa le ofere
sprijin pentru a se autodezvalui.
7) Fii concret i cere clientului sa fie la jet/
Clientul se ateapta ca ajutorul oferit de consilier sa conduca Ia rezolvarea unor probleme concrete ale sale. Apelulla experiente i evenimente concrete determina clientul sa fie mai precis in descrierea trairilor, a ideilor i gandurilor care il framanta i care ii influenteaza comportamentul. Focalizarea

48

consilierului pe problema clientului i incurajarea acestuia sa fie cat mai concret, cat mai precis in circumscrierea evenimentelor i a experientelor care iau provocat trairile i starile actuale contribuie, in mod esen!ial, la eficienta
consilierii psihopedagogice.

8) Fii atent la metafore.'

In consilierea psihopedagogica, atat consilierul cat i clientul pot folosi
metafore. Utilizand metafore consilierul poate provoca schimbari in cogni!iile
clientului contribuind, astfel, la o intelegere mai buna a problemelor sale, de
catre clientul inSUi.
Adeseori, i clientii folosesc metafore pentru a-i ilustra problemele. De
aceea consilierul trebuie sa fie atent Ia metaforele folosite de client in prezentarea problemelor sale; ele il ajuta sa inteleaga semnificatia profunda, uneori
de natura incontienta, a spuselor clientului. Prin metafora clientul creaza o
punte intre universul sau individual i modul cum ii reprezinta acest univers.
9) Sintetizeaza i rezuma rezultatele procesului de consiliere.'
Sinteza i rezumatul celor petrecute in timpul procesului de consiliere i
a rezultatelor inregistrate, pana la un moment dat, sunt modalitati de analiza
i evaluare a activitatii de consiliere i, totodata, surse de informatii pentru
demersurile ulterioare ale consilierului. Cunoaterea de sine a clientului poate
inregistra progrese in masura in care clientul avanseaza in procesul explorarii
Sinelui i are convingerea ca rezultatele activitatii i angajarii sale s unt evidentiate, ajungand lao imagine i o conceptie s intetica despre ceea ce este el
i despre ceea ce poate sa faca, pentru a fi mai eficient i a trai mai confortabil.
In activitatea de consiliere psihopedagogica progresul depinde de realizarile obtinute Ia un moment dat in procesul schimbarii evolutive a clientului,
realizari de care acesta devine contient, Ie percepe, le simte i pe care i le
asuma.

3. Aspecte de ordin pragmatic ale realizarii consilierii

psihopedagogice
Procesul consilierii psihopedagogice, inteles ca un proces de schimbare
evolutiva a clientului cu ajutorul i sub indrumarea consilierului, presupune
anumite abilitati de ordin lucrativ-pragmatice ale consilierului. Astfel de abilitati se dobandesc in perioada formarii initiale a consilierilor, dar ele trebuie
dezvoltate i imbunatatite permanent.

49

Interventia consilierului trebuie sa fie intotdeauna o interventie concreta,

binevenita i utila pentru client, ajutfmdu-1 sa functioneze mai eficient.
Abilitatile pragmatice ale consilierului trebuie sa se manifeste in directia
realizarii unei activitati specifice, eficiente i in beneficiul clientului. Unele
dintre aceste abilitati ale consilierului eficient le prezentam in continuare sub
forma unor sfaturi-indemnuri adresate consilierilor.

1) Dezvolta abilitiifi de intervenfie 'in situafii de criza.

In situatia de criza, clientii se comporta diferit, dedit in mod obinuit. De
aceea consilierul trebuie sa tie cum sa procedeze cu astfel de clienti. Cateva
recomandari adresate consilierilor ar putea fi (apud: Meier, 1989)
a) Histreaza controlul asupra situafiei!
Reuita consilierii unui client, aflat in starea de criza, depinde de abilitatea consilierului de a controla situatia, procedand cu calm i stapanire de sine
la sprijinirea clientului pentru a iei din aceasHi stare. Un consilier in1presionabil i incapabil de autocontrol adecvat este mai putin eficient.
b) Stabilete cine este adevaratul client!
Cineva poate apela la serviciile unui consilier cerandu-i sprijinul pentru a
putea ajuta o alta persoana (prieten, so1fsotie, coleg, propriul copil etc.) sa
depaeasca s tarea de criza in care se afla. Cel ce solicita sprijin poate fi agitat,
ingrijorat sau chiar panicat, astfel incat consilierul poate crede ca acesta este
adevaratul client. Uneori, eel care cere sprijin pentru a-i ajuta prietenul sau
colegul are el insui nevoie de consiliere, fie i macar pentru a nu induce celuilalt spaima, panica, rica, dezamagire.
A stabili cine este adevaratul client este o conditie a reuitei consilierului
:in activitatea sa.
c) Sprijinii-te pe aspectele pozitive!
Aspectele pozitive ale clientului i ale s ituatiei :in care acesta se afla pot
constitui un important sprijin pentru construirea de catre consilier a unei
punti de legatura intre problemele clientului i modalitatile de solutionare a
acestora, oferite sau sugerate de consilier.
d) Mobilizeaza resurse sociale!
Constituie suport social pentru client, familia, prietenii, al caror ajutor
poate fi salvator. Cei apropiati clientului pot suferi un ,OC emotional", ciind
acesta intra in criza. Restabilirea echilibrului emotional al persoanelor apropiate clientului este premisa constituirii acestora drept suport social pentru
ieirea din criza a clientului. Sugestia consilierului ca familia i prietenii sa fie
alaturi de clientul aflat in stare de criza, fie ea i in faza de sfiirit, este modalitatea cea m ai buna de a oferi acestuia sprijinul necesar reabilitarii i redobandirii echilibrului functional al propriei personalitati.

50

2) Acorda atenfe genului i etniei clienjz"lor.

Atitudini discriminatorii, tratarea diferentiala a clientilor in functie de sex
i etnie nu sunt benefice pentru activitatea de consiliere psihopedagogica.
Uneori, neincrederea i atitudinea rezervata a clientilor, fata de genul i etnia
consilierului, pot afecta procesul schimbarii evolutive a clientilor i, mai larg,
nemcrederea in eficienta consilierii psihopedagogice, in generaL De aceea
consilier ii trebuie sa se comporte ca nite profesioniti, fara prejudecati i sa
insufle acest sentiment clientilor lor.
3) Fii deschis la consilierea familia/a ide grupl
Consilierii au unele rezerve in a consilia familii sau grupuri. Ei considera
acest gen de activitati mult mai pretentioase i mai inconfortabile. Totodata, de
multe ori, ei constata ca rezolvarea problemelor unor clienti trimit la necesitatea consilierii familiei acestora sau a grupului lor de apartenenta. Dificultati
legate de interactiune i comunicare pot constitui cauze ale problemelor cu
care se confrunta clientii. Remedierea acestor disfunctionalitati se poate realiza prin activita!i specifice de consiliere familiala i/sau consiliere de grup.
Despre acestea vom vorbi ulterior.
4) Fii atent la deterioarea comportamentului clienf'ilorl
Procesul consilierii poate conduce, uneori, la schimbarea neadecvata a
clientului, nedorita i n escontata de consilier. Aspecte de ordin negativ ale
comportamentului clientilor apar, eel mai adesea, in fazele de inceput ale procesului de consiliere. Clientii se simt inconfortabil, mai ales cand se confrunta
cu propriile convingeri i credinte orientate negativ i manifestate sub forma
unei neincrederi in consilier i a unor rezerve fata de eficienta activitatii acestuia. De aceea comportamentul unor clienti poate indica deteriorarea adaptativa, mai degraba dedit schimbare ameliorativa, evolutiva. Consilierii perseverenti i increzatori in fortele lor construiesc cu grija o relatie cu clientul, care
sa conduca la sprijinirea acestuia sa se adapteze solicitarilor i sii-i schimbe
atitudinile i comportamentul.
5) Mamfesta interes pentru cercetari in domeniul consilieriil
Consilierea eficienta este o arta fundamentata tiinfific. Numai consilierii
preocupa!i de asimilarea rezultatelor cercetarii tiintifice in domeniu pot deveni eficienti, pot adopta modalitati, proceduri i tehnici care sa conduca la
schimbarea evolutiva a personalitatii clientilor lor.
6) Justijica ceea ce facil
Consilierii noteaza adesea ceea ce fac, cum procedeaza in diferite cazuri
i situatii. Uneori, chiar inregistreaza demersul terapeutic realizat in cadrul

51

activitatilor de consiliere. Acest fapt are consecinte justificative: li dovedete

clientului i altora ca activitatea de consiliere are o fundamentare tiintifica, se
desfaoara In conformitate cu anumite principii, norme i legi, se supune unor
standarde de ordin moral i deontologic i evidentiaza traseul parcurs de client
In procesul desHiUdirii consilierii psihopedagogice.

4. Precautii in activitatea de consiliere psihopedagogica

In activitatea lor consilierii, mai ales cei lncepatori, trebuie sa manifeste
anumite precauJii, lncercand sa prelntampine i sa nu dea curs unor supozitii
greite. Contientizarea unor astfel de supozitii este primul pas In realizarea
unei consilieri eficiente, incununate de rezultate pozitive pentru client (i,
implicit, pentru consilier).
In cele ce urmeaza vom prezenta cateva dintre aceste posibile supozifii
grqite care ar putea afecta procesul de consiliere psihopedagogica i rezultatele acestuia.

I) Gtmdirea pozitiva nu este echivalenta cu gtmdirea raJionalii.

A gandi pozitiv inseamna a aborda lucrurile cu luciditate i realism, a ave a
lncredere in fortele proprii, a fi optimist, a avea o stima de sine pozitiva (autoapreciere i credinta autoeficacitatii).
Pentru clienti, gandirea pozitiva presupune anumite credinte i convingeri despre sine, intemeiate pe o anumita logica personala, care, uneori, este
diferita de logica rationala, dar care poate conduce Ia o imagine i o stima de
sine favorabile angajarii In rezolvarea de sarcini incununate de succes. Clientii
cu stima de sine pozitiva se comporta independent, ii asuma responsabilitati,
rezolva, fara mari dificultati, probleme i sarcini noi, ii exprima emotiile, fie
ele pozitive sau negative, solicita sprijin celorlalti i sunt dispu i sa acorde altora ajutor, sunt mandrii de realizarile lor.
Consilierii care gandesc pozitiv accepta clientii aa cum sunt e i, ii incurajeaza sa se manifeste cat mai natural, exprimandu-i ideile i sentimentele,
fara reticente i inhibitii. Ei conving clientii ca sentimentele nu sunt bune sau
rele. Chiar i trairile afective negative, care produc disconfort, in masura in
care sunt contientizate i controlate, pot fi surse energetice care mobilizeaza
clientii i-i determina sa depaeasca astfel de stari.
Consilierea psihopedagogica este, i trebuie sa fie, un prilej de incurajare a clien!ilor sa-i exprime emotiile i sentimentele intr-un mediu/cadru
s igur, aprobator, securizant. Numai astfel, oferim sprijin pentru manifestarea
gandirii pozitive a clientului, cu efecte deosebite asupra angajarii In procesul
schimbarii de s ine, evolutive.

52

2) inJelegerea clientului nu echivaleaza cu emaptizarea cu acesta.

Am aratat anterior ca empatia este o conditie esentialli a realizarii consilierii incununata de succes. Am prezentat elementele componente ale manifestarii empatice, respectiv 'inJelegerea empatica i conduita empatica.
De data asta avem in vedere intelegerea clientului la modul general altermenului. Sa precizam faptul ca intelegerea clientului nu insemna compasiune
fata de acesta i/sau aprobarea comportamentului sau. Prietenii, familia manifesta intelegere i compasiune fata de o persoana, chiar i atunci dlnd aceasta
nu a procedat bine, adecvat sau este vinovata.
Consilierul empatizeaza cu clientul pentru a-1 sprijini i indruma sa-i
exploreze Sinele, sa-i contientizeze gandurile i sentimentele, convingandu1, astfel, sa inteleaga ce ar trebui sa faca pentru a se schimba i determinandu1 sa ia decizii i sa-i asume responsabilitati, in acest sens.
J) Evaluarea psihologica a clientului nu are drept scop judecarea acestuia

i intentarea unui ,proces moral".

Observarea clientului i a manifestarilor sale, testarile psihologice etc., au
drept scop adaptarea procesului consilierii la nevoile i cerintele acestuia. In
realizarea evaluarii psihologice a clientului, cu scop de consiliere a acestuia,
consilierul nu-l judeca spunandu-i ce a facut greit, neadecvat, nici nu-l condamna pentru rezultatele testarilor. Evaluarea clientului este menita sa furnizeze consilierului informatii despre client i sa constituie o baza pentru fundamentarea consilierii i centrarea acesteia pe client i pe problemele lui.
Evaluam, din punct de vedere psihologic, clientul nu pentru a-1 judeca, certa,
apostrofa, invinovati etc., ci pentru a-i acorda sprijinul, ajutorul i indrumarea
necesare schimbarii evolutive a acestuia.
4) Sa nu credem ca putem cunoate ('in profunzime) gcmdurile, sentimentele i comportamentul clienJilor.
De obicei1 credem ca atunci cand interactionam cu cineva, cand vorbim
cu el, tim (ne dam seama de) ceea ce gandete i simte. A ne da seama, a
intui, nu este acelai lucru cu a ti. De aceea, o conduita a consilierului care sa
contina tatonari, ezitari i solicitarea unor noi informatii i dovezi din partea
clientului, este mutt mai indicata decat presupunerea falsa ca tim ce i cum
gandete clientul, ce simte el i de ce se comporta intr-un anumit mod. Prin
intrebari clarificatoare adresate clientului, prin realizarea de rezumari, sumarizari ale celor spuse de acesta sau observate de consilier, activitatea de consiliere va fi mult mai adecvata i mai eficienta. Chiar daca uneori, rezumarile i
reflectiile consilierului sunt mai putin adecvate, ele vor determina clientul sa
faca precizari, sa dea noi amanunte lamuritoare.

53

Consilierii increzatori in sine, in special cei aflati la inceputul carierei,

cred ca nu pot grei in realizarea cunoaterii clientilor lor. Este mai bine, insa,
sa aiba anumite rezerve, sa manifeste precautii in acest sens, decat sa faca afirmatii tranante. Astfel de afirmatii ii pot afecta pe unii clienti in sensul ca-i
determina sa ,ia atitudine", sa faca precizari, sa ofere lamuriri suplimentare.

5) Sa nu presupunem ca tim cum reaqioneaza clien;ii Ia COntientizarea

propriilor lor gemduri, emo;ii i alte stari psihologice.
In procesul consilierii, in masura in care clientul ajunge la autodezvaluirea propriilor idei i credinte, a trairilor sale emotionale, reactiile lui pot fi diferite. Unii clienti manifesta nelinite, sunt tulburati, intra in panica, se simt
inconfortabil sunt chiar apatici sau depresivi, altii, dimpotriva, accepta, cu mai
mare Uurinta, starile i trairile emotionale generate de propriile autoexplorari i autodezvilluiri. Este mai precaut sa observam clientul ded1t sa presupunem, dinainte, cum va reac;iona 2n astfel de situap"i.
Clientii trebuie invata!i sli-i exprime gfmdurile i sentirnentele cat mai
natural, mai firesc, fara reticente, iar consilierul poate observa comportamentul i reactiile acestora in momentul explorarii de sine i al autodezvaluirilor
realizate de clienti. Uneori, clientii sunt confuzi, au trairi pe care le descriu ca
fiind ambigue, au incertitudini i reticente in a se exprima i actiona.
Sugestia adresata consilierilor este aceea sa-i ajute pe clienti sa-i exprime gandurile, emotiile i sentimentele, cat mai firesc, mai natural i sa procedeze, reaqionand, cat mai spontan, in astfel de situatii.
6) Sa nu presupunem ca schimbarea evolutiva a clienJilor se realizeaza
simplu i UOY.
Clientii se ateapta la rezultate imediate i spectaculoase, ca urmare a
participarii lor la activitati de consiliere psihopedagogica. Consilierii au i ei,
uneori, impresia ca schimbarea clientului se va produce repede i relativ UOr.
De cele mai multe ori, astfel de ateptari ale clientilor i presupuneri ale cons ilierilor se dovedesc a fi nemtemeiate.

54