Sursele de informare

Sociologie de teren si sociologie de cabinet De-a lungul timpului s-a remarcat un numar foarte mare de cercetatori ai vietii sociale, care si-au manifestat interesul fata de tot ceea ce inseamna individ, relatii sociale, societate.Bineinteles acestia se impart in 2 categorii si anume asa numitii filosofi sociali care au studiat societatea pe baza unei teorii pur generale, asupra carora nu au realizat niciun fel de cercetare, dar exista si numerosi antropologi sociali si culurali, etnografi, folcloristi si cercetatori ai vietii oamneilor in societate, care au perceput-o si au constatat problemele sociale la fata locului, pe teren, studiind cazurile in mediile sociale proprii. Dintre cei care si-au dedicat viata strangerii documentelor, fiind valorosi sociografi ii remarcam pe: Emile Durkheim ,Marcel Mauss ,Gabriel Tarde. Insa pe langa acestia au existat si sociologi de teren care si-au dedicat viata cercetarilor si anchetelor sociale.Printre cei mai de seama se regaseste Ion Ionescu de la Brad(1818-1891), care a vizitat si a studiat din multe puncte de vedere sate si regiuni precum:Mehedinti, Dobrogea, Putna, lucrarile lui fiind opere de baza ale sociologiei romanesti. SURSELE DE INFORMATIE LIVREASCA Baza necesara a oricarei gandiri metodice trebuie sa fie completata cu o cunoastere si intelegere sub toate aspectele realitatii sociale .Oamenii si faptele lor de viata sunt interesanti oricare ar fi ei, apartinand oricarui timp, oricarei societati, de orice rasa , nationalitate si religie. Orice investigator social al vietii oamenilor trebuie sa fie in permanenta cautare a stirilor despre oameni si ca atare sa foloseasca cele 2 cai posibile de informare: sa citeasca si sa asculte ce I se povesteste despre oameni si mai ales sa ii cerceteze ei insusi direct. Literatura istorica Citirea lucrarilor de istorie si mai ales citirea directa a documentelor istorice constituie unul din semnele cele mai sigure care te pot face sa recunosti gradul de maturizare al unui sociolog. De-a lungul intregii sale vieti, sociologul trebuie sa fie un mare pasionat de istorie ca numai in felul acesta isi va da seama de importanta legii de baza a vietii sociale:caracterul tranzitoriu al oricarei situatii sociale. Literatura ca exprimare a unor experiente sociale. Orice literatura reala si sincera exprima spontan realitatile vietii sociale. Unii autori insa au dorit in mod expres sa infatiseze prin mijloacele artei parerea de si-au facut-o despre viata societatii lor. Societatea franceza burgheza asa cum este infatisata in Comedia umana a lui Balzac sau cea din a doua jumatate a aceluiasi veac asa cum apare in operele de Istorie naturala a unei familii ale lui Emile Zola au mai mare impact decat unele analize reci sau prea dogmatice ale multora din profesionistii stiintelor sociale. Jurnalele de calatorie Insemnari zi de zi sau redactari ulterioare din memorie pot sa aiba ca tema nu experienta directa a trairii dintr-o anume societate din care te-ai nascut ci dimpotriva experienta unei societati straine pe care le-ai cunoscut cu prilejul unei calatorii. Lucrarile de sociografie Tot atat de utile pentru informarea profesionala a unui sociolog sunt descrierile facute de diversi cercetatori in special a unor popoare asa numite primitive. Aceste descrieri denumite

sociografii nu sunt totusi lipsite de valoare stiintifica.Sunt in aceasta privinta cateva lucrari clasice care ar trebui citite de orice sociolog. De pilda. The Golden Bough a lui James Frazer. Geografia umana De asemenea studierea geografiei este obligatorie pentru orice sociolog intrucat problema relatiei oamenilor cu natura este socotita a fi de importanta capitala in marxism.Se remarca numeroase carti clasice ale lui Karl Ritter, Elisee Reclus sau in romaneste lucrarile lui Simion Mehedinti, George Vaslan. Sursa principala de documentare: investigatia directa. Lectura ajuta formarea profesionala a unui sociolog dar nu o constituie. Sociolog in adevaratul sens al cuvantului devi doar in momentul in care incepi a face investigatii pe cont propriu. E bine insa ca sociologul sa stie ca cercetarile profesionale nu se restrang doar la acele perioade de timp in care particila la campanii si anchete sociale ci el trebuie sa fie atent in permanenta la felul in care oamenii reactioneaza, gandesc si executa hotararile luate, la mentalitatea si psihologia lor. In concluzie, sociologul pasionat de discipilina sa este un vesnic calator, profitand de orice drumetie pentru a cunoaste oameni si locuri noi. Drumetia iti da deci o imagine foarte vie a vietii sociale, mai vie decat ti-o poate da lectura oricarei carti.