Structura normativa a stiintei

Ethosul stiintei este acel complex de valori si norme considerat a fi obligatoriu pentru omul de stiinta. Normele sunt la randul lor exprimate sub forma regulilor, preferintelor, permisiunilor. Desi ethosul stiintei nu a fost codificat, el poate fi dedus din consensul moral al savantilor. Exista patru seturi de imperative institutionale ce deriva din scop si metode: universalism, comunism, impartialitate, scepticism metodic. Toate acestea cuprind ethosul stiintei moderne. Universalismulisi gaseste expresia imediata in canonul ca afirmatiile cu pretentii de adevar, oricare le-ar fi sursa, trebuie supuse unor criteria impersonale dinainte stabilite. Imperativul universalismului este adanc inradacinat in caracterul impersonal al stiintei. Cand cultura dominanta se opune universalismului, ethosul stiintei este supus unui serios stres. Universalismul este fatarnic afirmat in teorie si inexistent in practica. Comunismul este al doilea element integrant al ethosului stiintific. Conceptia despre stiinta ca parte a domeniului public este legata de imperativul comunicarii oricarei descoperiri.Presiunea pentru raspandirea rezultatelor este sustinuta de telul institutional de a largi granitele cunoasterii. Comunismul ethosului stiintific este incomparabil cu definitia tehnologiei ca proprietate privata intr-o economie capitalista. Impartialitatea Stiinta, precum si profesiile in general, include impartialitatea ca element institutional fundamental. Savantului i s-au atribuit pasiunea pentru cunoastere, curiozitatea, preocuparea altruista pentru binele omeniriisi o serie de alte motive speciale.Institutia pretinde activitate dezinteresata si este in interesul savantilor sa se conformeze, sub amenintarea sanctiunilor sau, in masura in care norma a fost asimilata, sub amenintarea conflictului psihologic. Scepticismul metodic este legat de alte elemente ale ethosului stiintific.Este un mandat atat metodologic cat si institutional. In societatea moderna totalitara, atat antirationlaismul cat si centrazilarea controlului institutional servesc la limitarea proportiilor activitatii stiintifice.