(curs 4) Presiunea arteriala sistemica Reprezinta forta exercitata de coloana sanguina asupra peretilor arteriali sub influenta activitatii

contractile ritmice a cordului si in vederea deplasarii sangelui in arborele vascular. Se exprima prin 2 valori: sistolica si diastolica ce la barbatul tanar adult are urmatoarele valori: presiunea arteriala sistolica 120-140 mm/Hg si presiunea arteriala diastolica 70-90 mm/Hg. Presiunea arteriala depinde de: forta de contractie a cordului, masa sangvina circulanta, rezistenta vasculara periferica. Presiunea arteriala sistolica: reprezinta presiunea sangvina inregistrata in artere in timpul sistolei ventriculare(in arterele mari si mijlocii 120-140 mm/Hg si in arterele mici 70-80 mm/Hg, in capilare 30-35 mm/Hg). Presiunea arteriala diastolica: reprezinta presiunea sangvina in arterele mari sau mijlocii in timpul diastolei ventriculare . Aceasta presiune reprezinta presiunea cu care sangele continua sa se deplaseze in arborele arterial in timpul diastolei ventriculare cand sigmoidele arterelor mari sunt inchise. Relatia aproximativa intre cele 2 componente este: presiunea diastolica= (presiunea sistolica/2) + 10 mm/Hg. OBS: Diferenta intre cele 2 componente poarta numele de presiune diferentiala si este in jur de 50 mm/Hg. In functie de aceasta presiune, s-au descris 2 tipuri de presiune arteriala: 1. Presiunea de tip convergent(presiunea sistolica ramane constanta, dar creste diastolica); aceasta situatie este intalnita in hiperreactivitatea sistemului renina-angiotensina. 2. Presiunea de tip divergent, sistolica constanta dar scade diastolica, mai mare de 50 mm/Hg. Se intampla la sportivii bine antrenati si in mod patologic se intampla in insuficienta aortica. Variatii fiziologice ale presiunii arteriale: In functie de: 1.varsta: la nou-nascut 60-40 mm/Hg, la un an 80-60 mm/Hg, la pubertate 120-70 mm/Hg, peste 50 de ani 140-90 mm/Hg. 2.gradul de activitate: in effort fizic, presiunea arteriala creste deoarece creste debitul cardiac, se activeaza si intoarcerea venoasa 3.pozitia corpului: clinostatismul(culcat) este pozitia de echilibru presional, ortostatismul(vertical) se inregistreaza tendinta la hipotensiune 4.factori de mediu: stresul emotional produce tahicardie, vasoconstrictie, hipertensiune arteriala OBS: presiunea arteriala inregistreaza si variatii patologice, in insuficienta cardiaca presiunea va scadea, in feocromocitom hipertensiune arteriala, in anemii hipotensiune. Reglarea presiunii arteriale: -reglarea de tip nervos are la baza existenta unor zone reflexogene, cele mai importante fiind sinocarotidiana si endocardoaortica. La acest nivel se afla structuri nervoase sensibile la variatiile de presiune, de compozitie chimica a sangelui. Mai exista zone cu receptori sensibili la presiunea arteriala si anume: in atrii, ventriculi, artera mezenterica, globii ocular, artere vertebrale. La nivelul sinusului carotidian si in regiunea endocardoaortica se afla acesti transductori ai variatiilor de presiune si compozitie chimica a sangelui. Acesti transductori(receptori) actioneaza in sens inhibitor asupra centrilor vasomotori din bulb.(ex: daca presiunea arteriala creste=> sunt excitati acesti receptori=> sunt inhibati centrii vasomotori si cardiaci bulbari=> vasodilatatie periferica, bradicardie, scaderea fortei de contractie a inimii; daca scade presiune arteriala sub valori normale, atunci=> nu mai sunt inhibati centrii bulbari=> creste presiunea arteriala gratiei existentei unui tonus bazal de tip simpatic) 1.La nivelul atriului drept exista receptori sensibili la variatiile de presiune si la variatiile de intindere ale fibrei musculare atriale. Stimularea lor produce tahicardie reflexa. Efectul tahicardizant al distensiei atriale=efect Bay Bridge.(are la baza inhibarea nucleului dorsal al vagului de catre impulsurile plecate de la acesti receptori atriali) 2.Distensia atriului stang in exces provoaca diureza reflexa prin inhibarea secretiei de ADH 3.Reflexul Bezold Jarish consta in: daca sunt injectate substante iritante in arterele coronare sau daca se obstrueaza arterele coronare s-a observat ca se prabuseste presiunea arteriala 4.La nivelul globilor ocular: stimularea mecanica a globilor ocular duce la scaderea frecventei cardiace si reflexul se numeste Aschner Dagnini. OBS: pe langa centrii presori si vasoconstrictori de tip simpatic , centrii depresori si vasodilatatori de tip parasimpatic, mai exista centrii nervosi cum sunt cei din hipotalamus cu actiune vascoconstrictoare sau vasodilatatoare si implicit cu influente asupra tensiunii arteriale, astfel in hipotalamusul posterior exista centrii de tip simpatic prin a caror stimulare se produce vasoconstrictie si termogeneza, in timp ce in hipotalamusul anterior exista centrii de tip parasimpatic prin a caror stimulare se produce vasodilatatie, termoliza si implicit hipotensiune arteriala.

-reglarea umorala completeaza si prelungeste efectele reglarii nervoase. Se realizeaza cu ajutorul urmatoarelor substante: a)substante mediatoare: 1.mediatori simpaticoadrenergici=catecolamine(adrenalina, noradrenalina) 2.mediatori chimici colinergici= acetilcolina, produce vasodilatatie, are si rolul de a se autocorecta, rol excitoganglionar compensator b)hormoni locali: substante biologic active, rezultate din metabolismul propriu tisular si necesare asigurarii fluxului sangvin local 1.histamina-se gaseste in piele, tub digestiv, tesut pulmonar, depozitata in mastocite alaturi de heparina, se elibereaza din mastocite in timpul reactiilor alergice, este vasodilatatoare arteriolara 2.serotonina- metabolit al triptofanului, produce vasoconstrictie in teritoriul splanhnic si vasodilatatie cutanata in regiunea cefalica 3.familia plasmachininelor(polipeptide vasoactive)- kalidina, metioninkalidina, kalicreina si bradikinina(cel mai puternic vasodilatator local). 4.angiotensinele-vasoconstrictoare, cea mai puternica este angiotensina II, ele rezulta in urma activarii angiotensinogenului de catre renina secretata de aparatul juxtaglomerular renal. Stimuleaza eliberarea de aldosteron de la nivel suprarenalian. Activarea intregului lant renina-angiotensina-aldosteron duce la hipertensiune arteriala. 5.prostaglandinele- rezultate in urma degradarii acizilor grasi nesaturati, o parte din ele au actiune vasoconstrictoare(prostaglandinele F), altele au actiune vasodilatatoare(prostaglandinele A, E) 6.factorul endotelial de relaxare-produce vasodilatarea vaselor de calibru mic de tip capilar 7.NAF/factorul natriuretic atrial- este un atriopeptid in momentul distensiei in exces a atriului, stimularea secretiei sale duce la diureza bogata in Na, vasodilatatie si hipotensiune. De asemenea inhiba reabsorbtia tubulara de Na, secretia de renina, secretia de aldosteron, eliberarea de ADH.