5.2.3.

CUPLAJELE MOBILE
5.2.3.1. CUPLAJELE MOBILE CU ELEMENTE RIGIDE
Cuplajele mobile cu elemente rigide compenseaza mici deplasari relative
ale celor doi arb::lri (fig. 5.3) intr-o singura directie, care poate fi axiala (t1l),
radiala (t1r), unghiulara (t1oc:) sau in mai multe directii, fie prin montarea cu
joc a elementelor rigide ale cuplajului, fie prin posibilitatea deplasarii lor.
, func
. doua
-:e. Mai Is
Lalcu
'V
Fig. 5.3 - Posibilitati
:-. ) nerii
d e compensare a depla
sarilor celor doi arbori
prin euplaje mobile
Dintre acest ea, cuplaj ele cu cepuri crestate (fig. SA) realizeaza imbinarea
prin profilarea coresp:mzato:lre a capetelor arborelui. Sint simple de
montat se folo3e3c pentru trans:uiterea foarte mici. Permit
tn directie axiaia, datorita jO:': Ullli dintre capetele arborilor. Din
cauZ3. d-;pla31ril r, se pro:iuc uzuri mari pe suprafetele de contact. Dimcn
sionarea se face constructiv.
Cuplajele cu discuri (fig. 5.5) se folosesc mult in mecanica fina, in
constructia aparatelor de masurare, a contoarelor electrice Cuplarea se
realizeaza printr-un fixat de un disc introdus Cll joc intr-un canal
periferic al celuilalt disc. Cuplajul permite compensari axiale chiar unghiu
lare. In caz'.!rile dnd este necesara demontarea periodici:i a arborelui, pentru
reglarea sa'.! punerea la punet a mecanismului, se utilizeaza solutia din figu
ra 5.5, b, la care este fixat pe un inel elastic imbinat cu unul din discuri.
Pentru eliminarea jocurilor moarte la mecanismele de precizie se folosesc
arcuri compensatoare, cum se vede in montajul din figura 5.5, c. Bilele
(5.20) contribuie la marirea randamentului prin miqorarea frecarii.
1n caleul intereseaza, mai ales la mecanismele de precizie, eroarea de
a arborelui antrenat, adica determinarea erorii cauzate de jocul dintre
canalul corespunzator. Se creeaza un decalaj intre unghiul de rotatle
al discului condus $i al celui motor, ceea ce va da eroarea = ct - <po Din
figura 5.5, d rezulta
. . a.
sm 0 = -sm<p. (5.21)
r
Fig. 5.4 - Cuplaje mobile eu cepuri crestate
397
unde: J.1tJ E: :
Valoarea maxima a erorii corespunde lui sin cp = 1, deci cp
de frecare
cp =

270
0
(pozitia orizontala), la care 0maz =
. a
arc sm-;.
Valoo
Daca se iau masuri suplimentare pentru eliminarea curselor moarte,
eroarea da tora ta acestora va fi
a


b
c
Fig. 5.5 - Cuplaje mobile
eu diseuri
d
180 j
Y=---'
(5.22)
7t r.
unde: j este jocul maxim dintre canalul din disc; r. - raza
Eroarea totala este e= a
maz
+ y.
Pentru determinarea randamentului cuplajului, din figura 5.5, d rezultii
v.' viteza discului antrenat, asHel:
. a. .
v, = VI SIn 0 = wir - sm cp = wia SIn cp,
r
unde ttli este vitez3 unghiulara a arborelui conducator, in S-l.
De aici, lucrul mecanic consuma t prin frecare L, va fi:
[r. M rr. M . dcp M
L, =, V, - p. dt =, wia - P. sm - = 2a _ p.,
(5.23)
.0 r . r WI r
398
=- moarte,
(5.22)

d rezuWi
(5.23)
unde: 111 este momentulla arborele conduditor,in daN mm; [L- coeficientul
de frecare; t - timpul, in s.
Valoarea medie a randamentului"YJ este:
2a[L L
f
= 1- - = 1 - --. (5.24)
rcN! rcr
RezuWi, deci, di randamentul cuplajului cu excentri
ciHitii a fap. de raza r. Frecarea dintre bolt canalul din disc produce uzura
deci jocului dintre acestea. Acestea trebuie avute in vedere la proiec
tarea cuplajului, lnindu-se in considerare jocul maxim admis.
Din punetul de vedere al rezistentei, se verifica la forfecare deter
minindu-se tensiunea T
f
, astfel:
P M/ c 1
= - =-- -- :;;;T
aj
(5.25) 7
f
A r
4
Cuplajele cu discuri element intermediar san cuplajele de tip Oldham
se folosesc pentru compensarile in directie radiala. Un astfel de cuplaj (fig.
5.6, a) se compune din doua semicuplaje montate pe arborele motor si arbo
rele condus, prevazute pe suprafata frontal5. cu doua canale, un
intermediar, avind pe fetele frontale cite un prag situat la 90 unul, fata de
altu!. se transmite prin contact direct pe fetele laterale ale pragurilor,
compensarile fiind posibile datorita jocului dintre canal prag. Cuplajul
permite a deplasare radiala !lr :;;; 0,05 d a inclinare relativa a arborilor
!let < 1.
Din punet de vedere cinematic, centrul 0' al elementului intermediar
(fig. 5.6, b) este situat pe doua linii drepte trecind prin 0
1
O
2
, axele celor
doi arbori, astfel se deplaseaza pe cercul de raza egala cu excentricitatea a.
. ,
c
Fig. 5.6 - Cuplajul de tip Oldham
Dadi arborele cu centrul in 0
1
se cu viteza unghiulara WI> atunci
viteza instantanee VI a lui 0', in directia 0'0
2
, este
VI = WI 0'0
1
= WI a cos
,399
de unde viteza periferidi v a lui 0' va fi
lar viteza unghiulara
VI
V = - =wla,
cos cp
wla
w=-- = 2Wl'
a
2
Viteza periferidi V2 a arborelui condus este
V2 = wla sin cp,
iar viteza unghiulara
V2
W2 = = WI,
asin cp
(S .26)
(S.27)
adidi egaHi cu viteza arborelui conduditor. Cuplajul de tip Oldham asigura
o viteza constanta la arborele condus ~ i nu provoadi erori de a ~ e z a r e pentru
deplasarile radiale ale arborilor.
Randamentul mediu, cu notatiile din figura S.6,. b ~ i pentru 0 raza me die
r
m
, se poate stabili scriind lucrul mecanic de frecare, la 0 rotatie cu un sfert
de cere, astfel:
(S.28)
de unde
(S.29)
Se vede, deci, di pentru 0 excentricitate mica randamentul se miqoreaza
foarte multo
Dimensionarea cuplajului se face constructiv, dupa care se efectueaza.
o verificare la presiunea de contact. Considerind di tensiunea de contact cr"
se repartizeaza pe 0 anumita lungime l = 0,3 (D - !J.r) ~ i di fortele sint si
tuate la distanta 0,8 (D - !J.r), din figura S.6, c se obtine
F 81'vf
tc
8M
tc
cr" = A = (D --1 !J.1lh:::::: D2h ~ cr".. ,
(S.30)
unde h este inaltimea .de contact prag-canal.
Din cauza uzurii rriari intre praguri, care poate merge pina la gripaj,
intrudt lubrificarea acestora este foarte dificila, cuplajul de tip Oldham este
utilizat, limitat, la transmisii neportante, mai ales in domeniul unor aparate
precise de masurare, dnd se cere preluarea unor deviatii radiale mari ale
arborilor.
400
CU"
carii inn
pensarii '':
din doua
cu 0 pies;:
unde :
vite:
Cuplajele articulate sau carda nice -se folosesc pntru transmiterea
dirii lntre doi arbori, care fac lntre ei un unghi a, sau pentru a permite com
pensarii unghiulare mari. Cuplajul cardanic simplu (fig. 5.7, a) se compune
din doua buqe in forma de furca, 1 2, fixate de cei doi arbori imbinate
cu 0 piesa In forma de cruce prin articulatii situate la 90 una fata de alta.
J
-ICOflJ't
1
a
Fig. 5.7 - Schemele cuplajului cardanic simplu dublu
Daca se noteaza prin a unghiul dintre cei doi arbori, atunci la viteza unghiu
lara WI = const. a arborelui conducator corespunde un W2 :F const. pentru
arborele condus. Raportul dintre cele doua viteze unghiulare este
cos a
(5.31 )
unde q> este unghiul de rotire al arborelui conducator.
tntrucit la 0 rotatie a arborelui conducator, arborele condus va avea 0
viteza maxima W2 max = 0 viteza minima W2 min = WI COS a, va exist a
cos a
urmatorul grad de neregularitate:
= W2 max - W2 min = tg a sin a.
(5.32)
WI
Pentru a evita mersul nel1niform al arborelui condus, in practica se folo
cuplajul articulat dublu (fig. 5.7, b),obtinut prin montarea unui arbore
intermediar intre arborii conducator condus. Pentru a se obtine W2 = const.,
trebuie ca cele doua bucse-furci ale arborelui intelmediar sa fie in acelasi plan
arborele intermediar fC),ca un unghi egal cu arborii conducator
(al = az). Arborele intermediar se telescopic. .
Elementele cuplajelor se executa din otel aliat cu crem sau otel pentIu
rulmenti, calit pina la duritatea HRC = 58 ... 64, iar in cazurile mai putin
pretentioase, HRC = 48 ... 55. Articulajiile trebuie unse periodic
contra impuritatilor.
Forme constructive ale cuplajelor cardanice simple slnt aratate In fi
gura 5.8, a c, iar ale cuplajelor cardanice duble in fjgura 5.8, b d. Fcr
mele constructive mai simple (fig. 5.8, c d), folosite indeosebi in mecaniea
fina, SIRt denumite, dupa forma articulatiei, cuplaje cu nuci.
Dimensiunile cuplajului cardanic :ie adopt a constructiv se face 0 vri
ficare a fusurilor piesei In forma de cruce la IncovoiEre prEsiune de ecntact.
26 - Elemente constructive de mecanica fina - c. 1002 401
(5.26)
(5.27)
asigura
- :re pentru
medie
n sfert
(5.28)
(5.29)
tfectueaza
contact (j"
sint si
(5.30)
a
.r:,

.Arbor!' conducotOr .
b
Fi g. 5.8 - Forme eonstrL1cti,e ale euplajului eardanie
5.2.3.2. CUPLAJELE MOBILE CU ELEMENTE ELASTICE
Cuplajele mobile cu elemente elastice permit compensarea in orice directie,
pe baza unui element elastic, care poate fi metalic sau nemetalic. Elementul
elastic asigura si preluarea unor sarcini mici de scurUi. durata si 0 functionare
mai buna in vibratorii . "
Parametrul de bazi'i al acestor cu pIa je 11 constituie rigiditatea elementului
elastic. Din acest punct de. vedere se disting euplaje cu rigiditate unghiuladi
t t
- (M ). . dt . bl
cons an a C'P = -; =eonst. cu ngl 1 ate vana 1 a.
Dintre cuplajele cu elemente elastice metaliee, cel mai raspindit tip
eonstructiv in meeaniea fina este cuplajul eu membrana (fig. 5.9, a), care se
compune dintr-o membrana de forma inelara, exeeutata din otel aliat, bronz
fosforos sau textolit imbinata rigid eu diseurile de pe eei doi arbori . Este
folosit la meeanismele de preeizie la aparatele de calc t.J. 1, deoareee, din eauza
lipsei joeurilor, intre elemente nu exista curse moarte. Cuplajul nu asigura,
insa, transmiterea unei viteze unghiulare constante din cauza deformatiei
G
Fig. 5.9 - Cuplaje mobile eu membrana.
membranei. Pentru eliminarea acestui neajuns se utilizeaza soll:ltia cu doua
membrane imbinate prin elementul intermediar (fig. 5.9, b).
Dimensiunile euplajului se adophi construct iv, efectuindu-se, dnd este
neeesar, 0 verificare la rezistenta rigiditate a membranei.
402
Unul c::
mecanica fi -
discuri mont
de disc (exeCi.:.
La solutia .
introdus'in .:...
Mate_ '
iar al bol .:.-.
Dim . __
boltului la :.::
eu 0 .:..
unde: PI = -=-
bolt, resp.:-=
Elerr
unde -
element.
dit tip
::.: asigura,
:onnatiei
.:-:.. eu doua
-: d nd este
.-
Unul dintre tipurile de cuplaje cu elemente elastice nemetalice folosite in
mecanica fina 11 reprezinta cel din figura 5. 10, a, care se compune din doua
discuri montate pe arborele conduditor condus, elementul elastic in forma
de disc (executat din cauciuc, piele sau fibra) boljurile fixate rigid de discuri.
a b
Fig. 5. 10 - CupJaje mobile eu elemente elastiee ncmetaJiee
La solutia din figura 5.10, b, elementul elastic are forma unui
introdus in alezajul unuia din cele doua discuri.
Materialul semicuplajelor este fonta sau, pentru turajii mai mari, otelul,
iar al boljurilor otelul.
Dimensiunile cuplajului se adopta constructiv apoi se face verificarea
boltului la Incovoiere, considerindu-l ca 0 grinda Incastrata In disc Incarcata
cu 0 sarcina PI' Tensi u nea lncovoiere va fi:
(5.33)
unde: PI = 2M
tc
este forta ce revine unui bolt; dB D. diametrul unui
D.z
bolt, respectiv diametrul de al acestora; z numarul bolturilor.
Elementul elastic se verifid la presiunea de contact a", cu relatia:
PI
a" = - :( aka
ld.
unde aka reprezinta tensiunea de contact admisibila pentru materialul acestui
element.
5.3. CUPLAJELE fNTERMITENTE SAU AMBREfAJELE
5.3.1. DEFINITIE. CLASIFICARE
Cuplajele intermitente sau ambreiajele, utilizate des in tehnica actuala,
fac posibiUi cuplarea decuplarea arborilor In timpul funcjionarii acestora.
O-clasificare a acestor cuplajese poate face, dupa moduI in care ele slnt puse
in funcjiune, in:
403
- cuplaje cOlnandate, la care cuplarea decuplarea se face in urma
unor comenzi exterioare, pe cale mecanica (pedaHi, maneta), electrodinamica
sau electronidi care pot fi prin contact rigid prin frict iune ;
- cuplaje automate, la care cuplarea decuplarea se face de la sine,
la 0 anumita turatie sau la un anumit moment de torsiune, care pot fi auto
mate centrifuge, de siguranta, pentru sellS unic cu actionare rapida .
Dadi se tine seama de modul in care se realizeaza forta sau momentul
de cuplare sau de ambriere se deosebesc ambreiaj ele prin contact rigid,
ambreiaj ele prin frictiune, ambrciajele e!ectromagneticc ambreiaj ele hidra
ulice. Ccle cu practica generala sint ambreiajele prin contact rigid
ambreiajele prin jric!iuJte.
5.3.2. AMBREIAJELE COMAN DATE PRIN CON TACT RIGID
Cel mai utilizat ambreiaj prin contact rigid este ambreiajul cu gheare
sau cu dinti frontali (fig. 5.11, a), campus din doua discuri, ull11.lmontat fix
pr; arborele conduciHor, iar altul cu posibilitate de deplasare axiaEl pe arbore Ie
condus. Acestc discuri slnt prevazute pe supra.fctele lor frontale Cll dinti,
care in sectiune (fig. 5.11, b) pot avea profiltriunghi ularsimctric, triunghiu-,
lar asimetric, trapezoidal, dreptunghiular sau de alta forma . Momentul se
transmite prin contactul direct cEntre dinti, ceca ce neccsita 0 forta axiala
pentru mcntinerea cuplarii (se rea]izeaz8. cu un arc montat CLl prestringere).
Proiilul triunghiular asigura 0 cuplare rapida necesitii lnsa 0
fort a axiala mate transmitc momente de torsiune mici. Profilul trapezoidal
transmite momente si turatii mai mari si necesita fort c axialc rnai mici. Pro
filul dreptunghiular 'se utilizcaz[l la putcri mai mari: iar profilele asimetrice
numai la cuplajclc cn sellS de ncrcversibil.
Discurile sc executa din otcl aliat 41 C 10, 41 CN 12, dllit plna la duri
tatea HRC = 51 ... 60.
Pentru calcul treb;}ie cleterminaUi forta de cnplare Qcare cstc compusa
din forta de impiinare a dintilor Q' forta cle frecare Q" dintrc discul mobil
LU
a b
Fig. 5.11 - Ambreiajul ell dinti frontali
arbore sau pana. Daca. se noteazii cu Dm - diametrul mediu al danturii
discurilor prin d diametrul arborelui se poate scrie:
Q
_ Q' + Qft _ 2M,c t a( '+ ) + 2M/c_
- . b
lX
(j) fJ-1
d
-
21'f.I,c [ ( m) Dm ]
=-_. tg ex; + (j) +--tgq>1 '
Dm d
( 5.34)
404
unde s-a notat cu . f:.
disc si arbore. Se , .
de in'clinare a fet
el
Forta de decuplare __
Q
2lv1tc [t ( _
1=- - g IX
D",
Arcul prin ca.
se dimensioneaza i :
Din punctul -
dintii se verifica
forfee
trice, care intra il1
la diametrul medi_
- pentru _r - .
D ::x
t = --I!!. t g
2
- pent rn
- pentru
Forta pe
unde ko = 2 .. .
fOffil a.
"\ erificar'
D -- D,
unde ---
2
Se dct
unde s-a notat cu C'f' <PI unghiurilc de frecare dintrc dinti, respectiv dintre
disc arbore. Sc vede ca., la llll M,
c
, forta Q crqte cu cit unghiul
de lnclinare a fet elor dintilor (fig. 5.12) este mai mare.
Forta de decu plare Ql va fi:
Ql= 2M/
c
[tg (a_cp) - D,n t g <Pl]' (5.35)
d .
Arcul prin care se rcalizeaza cuplarea
se dimensioncaza se verifica pentru forta Q.
Din punctul de vedere al rezistentei,
clintii se vErifidi la t cnsiunc ae contact,
lncovoiere forfecare. Dimensiunile geome
trice, care intra In calcul, slnt cele referitoare
la diametrul mediu Dm anume:
- pentru profilul trie nghiular,
t = D
2
", tg 2
a
; h = _ _t ;
2 tg
a
b c
- pentm profilul fi edlstrau,
Fig. 5. i2 - Scheme pentru calclllul
dinti10r

2 '
- pentru profilul dreptunghiuIar,
h _ _ _t _
2 tg 3
Dm .
t = -"' S111a'
7 2
II = t sau /I =-t.
2 '
3
Forta periieridi. PI care revi ne unui dintc va fi:
P
_ 2M,c!?o
1 --
Dmz
(5.36)
unde !?o = 2 ... 3 este Ull coeficicnt care ia III considerare indt rcar('a neuni

Yerificarea Ia presiunea de contact (J" se face ca relatia :
P1Z
Uk = --- - Ck
a
,
D - D
h
2
(5.37)
d
D - D; l ' d ' d' t 'I ( f' - )
un e 2 estc me Ie a 111 ,lor ,'. 19. J.1 J, a .
Se deter mina tensiunca de illcovoi re Gj cu relatia
(5.38)
405
gheare
tat fix
arborele
dinti,
..1 'nghiu
LuI se
:-=. axiaia

. danturii
( 5.34)
Dad (01
con5uma num;
Timpul ,
contact
5.13, b este rc
nire in gol, J
diagramei.
Consider
notind eu
se obtine
Se .
dednd mom
o cuplare
astfel de
Dupa peri
momentul
cuplajul.
K .-:.. 1,25 .. .
Proe _
sus, din c !.
a unor ,
aduce, in r :
friciiu I1C.
este, deei, .
depinde d.
axiala Q
Pe :-
desigur l l:'.
ridicat e i!
eu
slnt da c
tehsiunea de forfecare
P
l
T / = -Z-t--:-( Dt)
(5.39)
Ambreiajele cu dinti sint folosite pe scara larga la mecanismele de cea
sornic pentru intoarcerea arcului potrivirea indicatoarelor.
5.3.3. AMBREIAJELE COMANDATE PRIN FRICT'UNE
5.3.3.1. TEORIA AMBREIAJELOR PRIN FRICTIUNE
Ambreiajele prin frictiune transmit ca urmare a frecarii ce
ia intre doua sau mai multe discuri sau piese, a caror suprafata de
frecare poate fi plana, conid1 sau cilindrica. Avantajul lor principal consta
in aceea ca, la cuplare, viteza arborelui condus treptat pina atinge
viteza arborelui conducator, deci fara sa se produca Se realizeaza.
astfeL 0 legare prin forta, dnd cuplarea se poate face sub sarcina. Forta nece
sara cuplarii se poate obtine prin arcuri, dmpuri magnet ice sau manual.
Pentru transmiterea trebuie ca
(5.40)
unde NIle este momentul de torsiune de caleul pe care-l transmite cuplajul.
Momentul furnizat de arborele conducator se consuma pentru invingerea
momentelor rezistente M
lr
, date de sarcinile u tile de frecarile din me canis
mele exterioare, a momentelor M
ta
necesare pentru accelerarea maselor
montate pe arborele condus. Spre deosebire
de cuplajele permanente la care se pune in
atit arborele conducator, cit cel
condus, la ambreiajele prin frictiune, arborele
conducator se liber la inceput cu
viteza (01.
_ __ Cind discurile de pe cei doi arbori Yin
1(' II" IT t in contact, momentul de frecare isi mareste
I I a I progresiv valoarea T'lna la cea'
w + I I I !t'
l I II necesara transmiterii Variaiia mo
__1--1_- - -=-"-T"':"T mentului de frecare cu timpul se poate con
sidera ca in figura 5.13, a. Admitind mo
mentul rezistent util constant, de;;i cele
b T t doua discuri sint in contact, iar discul 1 se
Fig. 5.13 _ Diagramc refcritoare la te cu W1, discu12 nu incepe sa se roteas
oria arnbreiajelor prin frictiune ca dedt daca 111/ '9 M,r, pentru timpul t'.
Pentru ca viteza W2 a arborelui cond us
sa ajunga la valoarea (02 = (01, este neeesar un anumit tim.p pentru invingerea
fortelor de ineriie ale rnaselor de pe arborele eondus. Ca urrnare trebuie ca
(5,41)
406
(3.41)
Dad. WI = W2, atunci J1ra = momcntul la discul conduditor se
con5uma numai pentru invingerca momelltelor utile, deci Alre = Mrr = M/"
(5.39)
Timpul care se scurge, din momentul in care cele doua semicuplaje yin in
contact pina dn9 W2 = WI, se perioacia de ambreiere, T. tn figura
5.13, b este reprezentata variatia lui W2, pentru aceasta perioada. La por
nire in gol, J.11rr = 0, astfel inch (ste valabila l1umai partea superioara a
diagramei.
Considerind = M
t
, relatia (5.41) devine
(5.42)
notlnd cu
(5.43)
se obtine
(5.44)
Se observa ca, dad! timpul de ambreiere tl = T - t' M
ra
(col1si
derinel momentele ele inertie 12 constant e) va fi mai mic. De aici rezulta ca
o cuplare prea brusca (tl foarte mic) elue la 0 a lui lV/
ra
pina la 0
astfel de valoare, pentru care motoru!' neputlnd invinge rezist nta, se oprqte.
Dupa perioada ele ambreicre, K devine un coeficient de sigmanra, eleoarece
momentul este mai mic decit cel- pe care este capabil sa-l transmita
cu pIa jul. Pentru cazurile curente din mecanica fina se reccmanda
J{ - 1,25 ... 1,5.
Procesul de ambreiere este in realitatc mai complex dedt cel aratat mai
sus, din cauza variatiei momentului de ambreiere, coeficientului de frecare,
a unor fenomene vibratorii. Studiul mai detaliat al acestui proces nu
aduce, in principiu, modifid.ri calculului elimensionarii ambreiajelor prin
frictiune.
De retinut este faptul ca, momentul de torsiune maxim transmisibil
este, deci, cel mult egal cu momentul de frccare. Momentul datorita frECarii
depinde de dimensiunile cuplajului, coeficientul de frecare forta de
axiala Q a celor doua jumatati ele cuplaj.
Pentru realizarea unor momente de frecare cit mai mari, se folosesc
unnatoarele cupluri de materiale: otel-bronz; otel-alama; otel-material
fibros; otel-piele; otel-material sinterizat altele. Materialele trebuie sa aiba
desigur un coeficient de frecare mare sa fie rezistente la uzura, temperaturi
ridicate coroziune. Caracteristicile unor cupluri de materiaIe mai des folosite
cu valorile admisibile pentru coeficientul de frecare presiunile admisibile
sint date in tabelul 5.1.
407
Tabelul 5.1
Caracteristicile cup!urilor de materia!e pentru ambreiaje!e prin frictiune
Tensiunea
Temperatura
Nr. Condi\iile Coeficient maximcl
crt.
Cuplul de material
de lucru de frecare

admisibilil
(daN/em')
(0C]
"
1 Ote! e1Uit pe ote! dHit Cu ungere 0,08 6 ... 8 250
2 Fonta. pe fonta sau ote! Cu ungere 0,6 6 ... 8 250 ... 300
3 Fonta pe fOllta sau otel Fara ungere 0,15 2,1 .. .4 250 ... 300
1 Bronz pe fonta sau ote! Cu ungere 0,05 1 !50
5 Azbest presat pe fonta sau
ote! Fara ungere 0,3 2 .. . 3 150... 250
6 Metalo-eeramie pe fonta
sau ote! Fara ungere 0,1 3 550
7 Metalo-eeramie pe fonta
sau otel Cu ungere 0, I 8 550
5.3.3.2. AMBREIAJELE PRIN FRICTIUNE CU SUPRAFETE PLANE
Cea mai simpHi forma construct iva de ambreiaj prin frictiune este ambre
iajul cu 0 singura sUl'rafata plana.
Din figura 5.14 se vede ca discurile 1 2 sint apasate unul asupra
celuilalt prin intermediul arcului 3. Discul 1 este mont at fix pe arborele con
ducator, iar discul2 poate fi deplasat de-a lungul arborelui condus, cu ajutorul
unei pene co fete paralele.
Calculul ambreiajului prin frictiune cu suprafata plana pleaca de la rna
mentul de frecare M
I
, care ia pe suprafata de contact dintre cele
doua discuri, considerindu-se forta de apasare Q uniform distribuita.
Daca se ia un element din suprafata de contact de grosime dr,lncrns
de un unghi la centru notind cu p presiunea specifica se poate scrie, ca
forta de frecare elementara este:
elF = 11-pr dj,
Fig. 5. 11 - Ambreiajul eu 0 singura. suprafat1l. plana de frecare
iar momentul de frecare, cu notatiile din figura 5.14, va fi
M,= tlP21t -'--'.

r
S
_ r1l
r' 0 3
(5.'1.5)
408
Daca se i n]
se obtine:
In care prin rc

sarll discurilor
iar moment :..
cu momentul -
unde
Din c
unde pent:-.:
se dimens:c.
arborc-' -:
sabil d-o':'
cu -
urma
care ";.:..
-
Temperatura
maximA
admisibilii
[OC)
250
250 ... 300
250 .. . 300
150
150.. .250
550
550
,
,
.
Daca se p cu valoarea sa medie
p = Q ,
n(r; rf)
(5.46)
se obtine:
2 r3_
r
?
M/=-3 fJ.Q; = fJ.Qro,
re -r,
( 5.47)
in care prin ro s-a notat
Momentul de frecare se mai poate determina, ca, In urma apa
sam discurilor cu forta Q, se produce intre acestea 0 fort a de frecare fJ.Q,
iar momentul dat de aceasta forta trebuie sa fie mai mare sau cel mult egal
cu momentul de torsiune, adidl.
unde
M/ = fJ.Qrm = M
te
,
re +Y,
Y = .
m 2
Din compararea relatiilor (5.4 7) eu (5.48) rezulta ca
M/ = fJ.QYm = M
te
,
(5.48)
(5.49)
unde pentru calcule se poate lua Yo = Y
m
Din relatie se determina Q cu care
se dimensioneaza arcul, astfel
( 5.50)
unde: D este diametrul mediu al arcului; d diametrul barei acestuia; Tat -
tensiunea admisibila la torsiune a materialului arcului.
Din relatia (5.48) rezulta ca pentru a mari momentul de torsiune trans
mis, se poate influenta asupra coefieientului de frecare, fortei de apasare
razei medii. tntrucit coeficientul de frecare este limitat de material, forta de
apasare de presiunea de contact, iar raza me die '
de gabaritul ambreiajului, se pot utiliza doua
solutii constructive pentru marirea momentului
de frecare: ambreiajul cu mult mai multe lameIe
ambreiajul conic.
Ambreiajul cu mai multe lamele (fig. 5.15)
este alcatuit dintr-o caseta cu lamele, fixaHi pe r;
arborele conducator un disc cu lamele, depla
sabil de-a lungul arborelui condus, de regula, Fig. 5.15 - Amhreiajul eu mai
9 muIte lamele
cu a ju torul unor pene cu fete paralele. III
urma apasarii celor z lamele intre ele, numarul plane de fre
care va fi egal cu (z - 1), iar momentul de frecare va avea valoarea:
M/ = fJ.Q(z - 1) Y
m
= kM
t
(5.51)
409,
Tabelul 5.1
.
(5.45)
Com
.
.
cu.
plajul in
sau, la a
1\1/c mai
La
A
dedt d
Din relatie se vede ca momentul de frecare este de z -1 ori mai mare,
iar forta de aphsare Q, de z 1 ori mai midi. Pe baza fortei Q se face dimen
sionarea cuplajului al carui gabarit va fi desigur mai mic decit al celui cu 0
singura suprafata de frecare. '
Ambreiajele cu lamele multiple mai au avantajul unei cupUiri line, tara
insa prezinta dezavantajul unei decD pliiri lente a unei raciri necores
punzatoare.
5.3.3.3. AMBREIAJUL PRIN FRICTIUNE CU SUPRAFATA CONICA
Ambreiajul conic (fig. 5.16) are 0 suprafata de frictiune tronconica exte
rioara. Suprafetele ambelor discufi fiind prelucrate la unghi de virf (1.,
forta de apasare Q da reactiunii N, normala pe suprafata de contact,
fortei de frecare p.N, dirijata in sens contrar cu pliuii.
Pentru transmiterea trebuie indeplinita conditia
M
J
= f.LN Dm = M/e = KM
t
, (5.52)
2
in care f.LN este fort a de frecare perpendiculara pe planul figurii.
La cu plare a pare in planul figurii 0 forta de frecare f.LN, astfel ca forta
Qc' obtinuta prin proiectia fortelor pe orizontala, va fi
Qe = N (sin IX + f.L cos IX). (5.53)
In timpul transmiterii forta de frecare 11-1'/ din planul figurii
dispare fort a necesara pentru cuplare devine
= 1V sin IX,
iar cea pentru decuplare Qrt va fi
Qrt = N (sin a. - (J. cos IX).
(5.54)
(5.55)
Determinindu-se N din relatia (5.52) introducind succesiv nloarea ei
In relatiile (5.53), (5.54) (5.55) se
Q
2il1,e ( . )
e = -- Sill IX + (J. cos IX ,
11-
D
m
(5.56)
q
(5.57)
Q
2il1te ( . )
rt = - 5111 IX -11- cos IX .
f.1.
D
m
(5.58)
Daca. se noteaza,
(J.
(J.'= - -,
sin IX + ,u. cos IX,
(5.59)
forta de cuplare apare sub forma
Fig. 5. 16 - Ambreiajul conic
Q
= 2111/c .
e 'D
(J. m
(5.60)
410
(5.52)
d . forta
(5.53)
- I figurii
( 5.54)
(5.55)
-- loarea ei
(5.56)
(5.57)
(5.58)
(5.59)
(5.60)
I
Comparind valorile lui Qc Qd, din relatia (5.58), se observa ca, pentru
cuplu de materiale D
m
, deoarece fl' > fJ., rezuWi pentru cu
plajul intermitent conic 0 forta de impingere mai mica dedt pentru acel plan
sau, la forta de impingere, se poate transmite cu primul un moment
M,c mai mare.
La dimensionare se latimea b a suprafetelor de lucru din relatia
N =P =-!2- =it Dmbp.
(5.61)
fJ. SIll <X
Ambreiajele conice au dezavantajul ca nu lucreaza pe toata suprafata
dedt daca sint precis executate bine intretinute.
5.3.4. AMBREIAJELE AUTOMATE PRIN fRICTIUNE
Ambreiajele automate limiteaza fie turatia, fie momentul de torsiune
transmis. Pentru limitarea turatiei se folosesc ambreiajele prin frictiune cen
trifugale. Acestea realizeaza legatura tot prin frecarea dintre suprafete,
dar utilizeaza pentru ambreiere debreiere forta centrifuga a unor mase
rotitoare, forta care, dupa CUI:;}, se cu marirea turatiei. Slnt de doua
tipuri:
- cu actiune directa, dnd se folosesc pentru cuplarea automata la 0
anumita turatie liIDita no, dnd n no, unde n cste turatia de regim;
- cu actiune indirecta, dnd se folosesc la decuplarea automata dnd
n no.
La cuplajele cu actiune direct a (fig. 5.1'7, a), 0 masa inertiala rotitoare
mI' materializata prin sabotul S, care se poate deplasa radial, este legata de
arborele conduditor AI' tni (sabotul) este apasata sub influenta fortei
centrifuge Pc, pe conturul interior al discului aflat pe arborele condus A
2

Daca veste viteza masei mobile
ml, al direi centru de masa se ga- Pc
la distant a r
l
de axa arborilor,
forta centrifuga Pc va fi:
mIv
2
Pc =--'
rl
( 5.62)
iar momentul de frecare produs_ de
aceasta este
mIv
2
M
f
= PcfJ.Y = --fJ.Y,
YI
(5.62' )
unde Y este raza suprafetei de
a sabotului.
a
Pc
b
Fig. 5.17 - Ambreiajele automate centrifugale
Daca se adauga forta Fa a arcului prin care slnt lega ti sabotii, care actio
neaza impotriva fortei centrifuge, momentul de freQare este:
(5.63)
411

arbori sau d'
pericul
oase
,
sistemele a '1 -.
Cele II!
sarcinii, ciL
permit a1 ':-.- .
5.18, a _tt:
drept cup::.o
momentul
deci cupla:--:-
a celui t rar...=
toru1 dis
Cup- .
in sens ic..'
solicitari a
u tilizare 1::::
'.
Astfe!. :.:.
reglarea.
ceasoIU: ..
2 crest
La ree- 0 -
Ambreierea Incepe 1a 0 viteza (turatie) vo(no) care se realizeaza pentru
F = Pc. Pina atunci forta ccntrifuga este echilibrata de forta elastica a ar
cului, care pcntru limita prescrisa va fi
Fa = 11tlV6 = mlYl W5 = (
im
O)2,
r
1
g , 30
(5.64)
de unde rezulta
no = -
30V
7t" Gr
1
t
5
.
65
)
unde G este greutatea sabotului, iar g acceleratia gravitatiei.
Ecuatia generala pentru transmiterea miycarii la aceste cuplaje, aVlnd z
saboti, va fi:
r = M/ c'
(5.66)
Calculul practic al cuplajelor centrifugale se poate efectua, alegindu-se no
din relatia (5.65), dup8. care se detennina Fa yi apoi din relatia (5.66), adoptind
constructiv sabotul, se calculeaza turatia n1' Daca exista restricFi cu privire
la gabarit, toate elementcle se pot alege consh'uctiv, deci se cunosc F yi G
yi se determina no yi 111'
Dupa dimensionare, sc eiectll cazil calculul de verificare la presinnea de
contact lncalzire, ca la orice cuplaj prin frictiune.
La cu pIa jele cu actiune indirecta (fig. S. [7, b), frecarea necesara pentru
cuplare este produsa de 0 forta (forta unui arc Fa),opusa fort ei centrifuge
Pc. Dupa pLmcrea 'in functiune, momentul de frecare va fi:
M, = (Fa .- Pc) !J. rz = KMI = M
lc
' (5.67)
de frecare descrcyte cu
terea turatiei, iar la turatia pentru care
Fa = Pc,
momentul atinge valoarea zero cuplajul se
desface automat, dcci el precizeaza limita
su a turatiei.
Cup1ajele centrifugale clirecte se folosesc
frecvcnt la cuplarca mecanismelor cu motoa
rele clectrice, care an un moment reclus de
demarare, iar cde illdirecte servesc, in gene
ral. la regIa rea, respectiv mcntinerea turatiei
inductoarelor la 0 valoare constanta.
Un tl ezavantaj important al aces tor
Fig. 5.18 - Ambrei aj centrifugal eu ambreiaje este tendinta lor ca sabopi sa se
saboti pi'ro tanti.
blocheze 111 calea de ghidare.
o constructie Imbunatatita sabotii pivotanti (fig. 5.18) ..
Ambreierca sc produce dncl forta centr ifuga Pc lnvinge elastica Fa a
arcurilor elicoida1e. Cn datele din figura 5. 16 se poate scrie:
Pc c -Fad
lY = ,
bofJ. + a
(S,68 )
412
iar
Ambrei
deoarece in -
pentru
- -tica a ar
(5.64)
(5.65)
=. avind z
(5.66)
(5.67)
-ylajul se
. lii1ll ta
. . g. 5.18).,
:ci Fa a
(5.68)
'.
iar
(5.69)
Ambreiajul poate functiona numai in directia aratata de sageata,
deoarece in sensul opus se autoblocheaza.
5.3.5. CUPLAjELE DE SIGURANTA
Cuplajele de siguranta permit desfacerea de la. sine a legaturii dintre
arbori sau dintre anumite elemente montate pe dadi apar suprasarcini
periculoase. Slnt, deci, tot cuplaje automate, utilizate cu precadere in
sistemele automate, nesupravegheate in timpul functionarii.
Cele mai simple cuplaje de siguranta realizeaza desfacerea legaturii
prin ruperea unor elemente, de regula sau dimensionate
pentru 0 sarcina limita. Dezavantajul evident al cuplajelor de siguranta cu
element de rupere este ca pentru repunerea lor In functiune necesihi inlocuirea
elementului distrus.
De aceea mai practice slnt ctlplajele prin alunecare, care la aparitia supra
sarcinii, dnd momentul transmis este mai m.are dedt momentul de frecare,
permit alunecarea re1ativa a suprafetelor care realizeaza legatura. 1n figura
5.18, a este reprezentat un cllplaj prin frictillne, care poate servi
drept cuplaj prin alunecare. Dara momentul transmis este mai mare dedt
momentul de frccare callzat de forta elastica a arcuilli, se produce alunecarea,
deci cuplarea arborilor Inceteaza. Marimea momentului de frecare, deci
a celui transmis, se regleaza prin tensionarea corespunzatoare a arcului cu aju
tornl dispozitivului cu b.
Cuplajele prin alunecare se mai pot folosi daca, la transmiterea
in sens illvers sensului de ar exista pericolul unei supra
soliciUiri a arborclui condllcator a pieselor fixate pe acesta. 0 asemenea
utilizare este data cuplajelor prin alunecare, mai ales in constructia de aparate.
. a . b
Fig. 5.19 - Cuplaje de siguranj:l!. prill alunecare
Astfel, in figura 5.19, b este reprezentata schema folosirii procedeului, la
reglarea manuala a indicatorului sau rotii de a vans de la mecanismele de
ceasornic ale unor aparate de masurare. Indicatorul 1 este fixat pe 0
2 crestata longitudinai, pe arbore cu roata dintaUi de antrenare 3.
La reglarea indicatorului cu ajutorul (dintata in zona 4), dara .. momen
tul transmis va fi prea mare, aceasta va aluneca pe arbore , evitind suprasoli
citarea rotii 3 a piesclor de antrenare legate de ea.
Cuplajele prin alunecare se folosesc, in general, la transmiterea momen
telor mici, deoarecc, altfel, 0 alunecare indelungata ar duce la uzura rapida a
suprafetelor de Iucru.
6 5
Fig. 5.20 - Cuplaj de siguranta eu bile
Un cuplaj de siguranta utilizat Ia electrice de calculat este
aratat in figura 5.20. Boltul 3 antreneaza discul fixat pc arborele condus 2.
La su prasarcini pcriculoase bilele, 4, sint expulzate din lor, sc produce
decuplarea, 6 se iar bileIe fac zgomot prin frecare pe supra
fata cilindrica interioara a discului, deci avertizeaza asupra incarcarii aparute.
5.3.6. CUPLAJELE DE SENS UNIC
Cuplajele de sens unic, cunoscute sub denumirea de cuplaje cu mers
in gol, se folosesc pentru transmiterea intr-un singur sens, sau dnd
este necesara rotirea libera a elementului condus in acelasi sens cu a clemen
tului conduditor. Se disting urmatoarele tipuri cuplajul cu
clichet, cu sabot, cu bile sau role.
Sec!"unt:a A-A
/-"1:::::-::=-=11---
A I
Fig. 5.21 - Cuplaj de sens unic eu eliehet
CupIajul cu clichet (fig. 5.21) este format dintr-un disc condus 3
unul conducator dintr-un clichet 1. Cuplarea este posibiia numai dadl
sistemul se in sensul sagetii. Pentru a impiedica in sens invers,
414
dad elementul condus of era 0 rezistenta sdizuta, se clichetul 4 care
impiedica aceasta Dezavantajul acestor cuplaje il constituie existenta
la pornire a zgomotului la mersul in gol. De aceea, ele se folosesc
la:turatii momente mici.
a
Fig. 5.22 - Cuplaje de sens unie eu dise are elieoidal
In constructia de aparate, pentru momente de torsiune de transmis mici,
clichetul sau sabotul poate fi inlocuit printr-un arc fixat de arborele condus,
extremitatea arcului angrenind cu dantura unei roti pe arborele con
ducator. Astfe!, in figura 5.22, a, arcul elicoidal conic, care axial,
aIloareneaza cu dantura de pe partea frontaHl a discului aflat pe arborele
condus, iar la cu plajul din figura 5.22, . b arcul elicoidal antreneaza discul
numai la stringerea completa lipirea lui de arbore; la rotatia in sens invers,
se produce decu plarea.
in iocul cupUirii prin forma, zgomotoasa supusa uzurilor marL se
pentru transmiterea intr-un singur sens, cuplarea prin forta.
o blocare prin forta este asigurata de cuplajul cu bile sau role din figura
5.23. Legatura dintre arbori se obtine la rotirea discului in sensul sagetii prin
deplasarea rolei blocarea ei in spatiul ingust dintre cele doua discuri. Decu
plarea se face automat la rotirea in sens invers, cind rolele devin libere. Siste
mul functioneaza fara zgomot aproape fara cursa moarta admite citeva
sute de cuplari pe minut.
b
Fig. 5.23 - Cuplaj de sens unie eu role
Elementelor componente ale acestui cuplaj trebuie sa Ii. se asigure 0 duri
tate mare. De aceea materialul rolelor sau bilelor este ote1ul Rul 1 Rul 2,
iar pentru celelalte elemente se folosesc acelea9i ote1uri sau altele similare,
calite pin a la HRC = 60 ... 65.
Dimensiunile principale, adidi diametrele D d se aleg constructiv.
Pentru dimensiunile rolelor se recomanda d z 0,125 D, iar lungimea t = 1,5 d.
Unghiul y rezulta din conditia de a nu avea intepenire; in general se reco
manda y z 7. Din considerente geometrice, cu notatiile din figura 5.23, b
rezulta
a = R sin y .
(5.70)
2
Pentru calcululla rezistenta, se determina forta normaHi pe suprafetele
de contact,
(5.71)
zRtg.1.
l.
unde z este numarul rolelor.
Tensiunile de contact, CIC' pentru contactulliniar, la role din otel pentru
E1 = E2 = E vor fi,
(5.72)
relatie cu care se face verificarea la rezistenta.
Un cu plaj interesant care asigura blecarea tot prin forta este aratat in
figura 5.24. Cele doua suprafete profilate in forma de cama de pe arborele
condus 2 asigura blocarca rolelor 3, deci cuplarea discurilor de pe cei doi
arbori are loc la in sensul aratat de sageaHi (fig. 5.24, b).
In calculul acestui cuplaj, se asigurarea blociirii verificarea
la rezistenta.
Cu notatiile din figura 5.24, b, admitind cii fortele de frecare dintre rola
discuri sint egale, F1 = F2 = F, proiectlnd dupa directia AK se obtine:
oc
ocF N oc
F1s1n-+ <2S1n- -
N
1 cos -
oc
- 2 cos - =

,
2 2 2 2
K
a
Fig. 5.24. - Cuplaj de sens unie eu role suprafat1l. profilat1l.
intrudt N1 = N2 = N, rezulta
2N sin!!:...- 2Fcos!!... = 0,
2 2
416
deci
(5.73)
Conditia de blocare este


2

sau
:it
,
2
deci
29 (5.7'1)
In calculul la rezistenta se determina N cu relatia:
F=Ntg!!:..= 1. 11,c
2 zR
sau
N = :lI
tc
(5.75)
zR tg-

2
unde z este nHmarul bilelor, iar R - raza suprafeiei interioare de contact.
Daca Inceteaza actiunea lui momentul In raport cu L va fi
(5.76)
unde /1 /z sint coeficientii frecarii de rostogolire dintre rola cele doua
inele.
Din relaiia (5.76), rezulta
sin /1 +/z
(5.77)
r
admitlnd ell. /1 /2 slnt mai mici decit jumatate din l;'ttimea suprafetei de
contact dintre role discuri se poa te scrie:
sin :it 2N ( __1_+ )
(5.78)
-rrlr Ul}: mnx (121; mnx
u nde: VI. maz v2," max slnt tensiunile maxime de contact ce se stabilesc cu
relatiile lui Hertz: l - lungimea rolei .

27 - Elemente constructive de mecanica fina - c. 1002
417
Daca se considera figura 5.25, a in care se presupune ca unghiullX
ramine constant, desi raza interioara R a discului Cl'este datorita defor,11atiilor
a impreciziilor fabricatie , din triunghiurile 0B.4. OHB rezultft: .
(R - r) sin C(
tg Y=
(R y) cos :t. r
SJU
ctg y = ctg IX -
(
1<. 1)' --; sm C(
t5. 79)
in care tj; este unghiul cuprins intre nm'mala la curbura camei intr-un punct
vectorul radial al acelui punct intr-un sistem de coordonate polare in 0 ..
Apare, deci, d unghiul y trebuie sa descreasca in timp ce raza H
dad unghiul IX ramine constant. deoareee variatiile razei R
produse de deformatii imprecizia de fabricatie sint foarte mici, se poat e
presupune eu aproximatie d unghiul y ramine constant, dad unghiul :t.
ramine el constant. Aceasta conditie este indeplinita de spirala logaritmica.
Considerindu-3e dreapta BBI (fig. S.2S, b) tangenta la 0 curba cu un unghi
constant de inclinare y, dupa deplasarea punctului de eon.tact din B in B]
prin unghiul d 9, se poate scrie:
drl
- .- = tg Y= constant.
rId?
(5.80)
Prin integrare rezulta ecuatia profilului logaritmic
In rl - In 1'0 = ? tg y, (5.81)
in care ro este raza initiala a camerei.
L
B
a
Fig. 5.23 - Condi!ii pentru profilarca carnelor la cllplajelc de sens u!lie
Deoareee profilullogaritmie este dificil de prelucrat, el poate fi inlocuit,
cu 0 precizie satisHicatoare, cu un arc de cerc. :'IIetoda aproximativa de tra
sare a acestui arc este data in figura 5.2S, a. Se duce eercul cu raza R ,?i
418
centrul in 0 tangcnta la seqiunea transversala a rolei. Dreapta AH, dusa
prin centrul A al roleL trebuie sa fie inclinata cu unghiul dorit 0(. Punctulde
contact Beste marcat pe circumferinta rolei. Se traseaza cercul eu centrul
in 0 trecind prin punctul B. Punctele C D marcheaza intersectia lui cu
laturile unghiurilor dcp, care au vi'rfurile in 0 slnt plasate simetric fat{t de
BO. unghiul H BO = este desenat de punc- .
tul B, catre exteriorul cercului, de la segmen
tui BC spre interiorul acestuia, de la seg
mentul BD. Intersectiile date de punctele
F G cu laturile unghiului dreptele
OC OD si'nt puncte ale camei. Areul
profilului camei este acum tras prin punctele
F, B G; centrul sau este plasat pe linia
BH in apropierea punctului H.
Cuplajul se poate construi mai simplu
cu profilarea interioara a inelului exterior (fig.
5.26). Profilarea se face in sectiune, prin
doua arce de cerc, de realizat practic.
Inelul interior montat pe arborele conducator Fig. 5.26 - Cuplaj de sens IlIlie eu
este similar inelului de la un rulment eu bile. bile profilare interioara
Unghiul de blocare se poate calcula din
triunghiul ABO. Cu momentului de transmis a deformatiei un
ghiul 0( dar foarte putin, deoarece unghiul (3 este mic. Calculul este la
fel cu cel de la cuplajul precedent.
5.3.7. AMBREIAJELE CU ACTIONARE RAPIDA
La unele mecanisme linii automate si'nt necesarc cuplaje eu gabarit
redus, care sa pennita un numar mare de cuplari decupliiri in unitatea de
timp. Cu unele modificari constructive se pot folosi ambreiajele prin
mai ales in ceea ce mecanismul de aetionare, dadi indeplinesc unele
conditii, ca: frecventa cuplarii mai mare de 10 Hz; timpul de pornire, cit mai
constant; la un gabarit redus, sa asigure un moment de transmitere cit mai
mare, de circa (10 ... 20)daN . cm. In timp, desigur, trebuie satisfa
cute conditiile cuplajelor adica: durabilitate, ..de cuplare
decuplare, siguranta i'n exploatare.
Dintre diferite tipuri constructive se poate mentiona cel din figura
5.27, a, la care elementele de frictiune si'nt cuplate permanent. La mersul
in gol, la pornire la suprasarcina, are loc 0 alunecare intre elementele de
frictiune. In acest scop, pe arborele condus este montata 0 roata cu clichet
blocata eliberata dupa necesitati, prin atractia exercitata de 0 bobina.
Deoarece, semicuplajele sint in contact permanent, nu exista pierderi de timp
pentru cuplare, iar vibratiile, datorita decuplarilor, sint repede amortizate.
La mersul in gol, cuplajul este indircat, astfel ca, pentru 0 buna functionare,
este necesara 0 evacuare completa a caldurii, cauzata de frecare.
o aWi forma constructiva este reprezentata in figura 5.27, b. Elementele
de frictiunc sint decuplate la cursa libera, iar la pornire suprasarcina au lac
alunediri. Cuplarea se realizeaza printr-un arc montat intre clichet arborele
condus. Pentru descarcarea ulterioara protejarea cupIajului de deteriorari
419
se un clichet suplimentar, care momentul corespunza tor,
datorita energiei cinetice a masei elementului condus. Acest tip de cuplaj,
la dimensiuni, transmite un moment de aproximativ douazeci de ori
mai mare dedt cuplajul anterior.
a
q

+--
!
b
Fig. 5.27 - Scheme de functionare ale ambreiajelor cu actionare rapida
Parametrii principali, care intereseaza la aceste cuplaje, sint timpul
consumat la pornirea arborelui condus momentul de frecare al cuplajului.
Timpul consumat la pornire este
tp = 90 , (5.82)
(,}l
unde: Cfio este unghiul relati,' de rotire al arborelui motor in raport cu
condus, corespunzator timpului scurs de Ia eliberarea mecanismului de co
manda cu clichet pina Ia sincronizarea ambilor arbori; (,)1 - ,'iteza unghiu
lara a arborelui motor.
Timpd consumat se compune din tc - timpul necesar pentru cuplare
to - timpul consumat de Ia contactul celor doua semicuplaje, pina dnd
incepe sa se rotea.sdi arborele condus, deci tp = tc + to. Prima component a
4,-----,,-----n7-.
t
'1'[1
a
Fig. 5.28 - Caracteristicile cllplajelor cu actiunarc rapid1\.
depinde numai de caracteristicile cn pIajuIui, pe dnd cea de-a doua de marimea
maselor montate pe arborele condus. Caracteristica Cfi = f(t) este reprezen
tata in figura 5.28, a, pentru primul tip de cuplaj in figura S.27, b, pentru
420
cel de-al doilea. Dupa cum se observa, la primul cuplaj te = 0, pe cind la eel
de-al doilea acest parametru are 0 valoare apreciabila. Dad se considera di
momentul necesar pentru accelerarea maselor conduse este constant, atunci
se poate lua to = T, unde T cste. perioada de ambreiere, (timpul necesar
2
pentru ca (02 =(V1)'
Daca se noteaza cu 12 - momentul de ineriie al maselor de pe arborele
condus, se obiine
(V112
=--. ( 5.83)
2JI
ta
Momentul de frecare intereseaza mai ales cind accentul se pune, nu pe
frecvenia mare a cu plarilor, ci pe u n timp de cu plare 1n orice condiiii
de functionare. Relatia momentului de frecare se poate pune sub forma
= p.'QRo(z - 1) ;::::: /Q(z - 1) , (5.84) M
f
in care: z - 1 reprezinta uumarul su prafetelor de frecare; Ro - raza medie
a suprafetelor; p.' - coeficientul relativ de frecare, dependent de coeficientul
de frecare p. de particularitaiile constructive ale cuplajului.
Pentru a se obtine un moment mare la un gabarit redus este necesara
marirea lui p.', conditie realizabila mai ales la cel de-al doilea tip de cuplaj.
De obicei, se recomanda ca alegerea raportului dintre p. p.' sa se faca astfe),
incit variaiia relativa a momentului sa fie mai midi decit variaiia relativa a
coeficientilor de frecare.
In figura 5.29 sint aditate doufl cxcmple constructive ale cuplajelor de
primul tip.
Q b
Fig. 5.29 - Ambreiaje eu actionare rapida eu cuplare permaIIenH.
Cuplajul cu dise (fig. 5.29, a), la care frecarea se produce fntrc discurile
din otel de pfsla, se caracterizeaza prin p.' = p. tp = to. Pentru
pastrarea unui coeficient de frecare p. cit mai constant pentru
pier:!erilor prin se recomafoLda ..plslei, dupa imbibarea ei cu u1ei.
In hmpul functIOnal'll, pentru eVltarea uscarn complete, este necesara 0 buna
0 ungere intermitenta a pislei cu ulei sub stare pulverizata.
421
Cuplajul cu bare inclinate (fig. 5.29, b) are discul legat cu elementul
conducatorprin trei bare inclinate cn care, in timpul functionarii, au
tendinta sa se apropie de corp prin aceasta sa miqoreze forta de apasare.
Aceasta duce la 0 oarecare egalizare a fortei de frecare ca urmare, la com
pensarea abaterii momentului in pozitia final;t.
Coeficientul de frecare .u:, este
/).
!J.' == - - '--- ,
1 +.u. tg
unde: = arctg este unghiul reclus; rc - raza
Rl/I
de fixare a barelor; Rill = Dill, iar D,.. este diame
2
trul mediu al discurilor.
Fig. 5.30 - Ambreiaj e Cll
:Vlomentul de free are fiind lV!f = .u.'Q (z - 1)
actionare rapida decllplate
la Cllrsa libera
deoarece .u..' < ;.t, pentru a se pu tea transmite
D
moment de frecare trebuie marit produsul Q (z-l), ceea ce, pentru
2
Dm (8' - 1) constante, duce la marirea lui Q la valoa rea QIJ' care este
Qb = Q( 1 - .u. tg (5.85)
in figura 5.30 este aratat ambreiajul cu saboti, un ambreiaj cu actionare
rapida de tipul al doilea. Acesta realizeaza legatura prin apasarea sabotilor
pe suprafata interioara a tamburului. Decuplarea este mentinuta cu ajutorul
arcurilor. Cursa foarte mica a saboiilor necesi t5. 0 precizie mare de execu tie a
ansamblului.
Cuplajul permite 0 frecvenFl de cuplari de 10 ... 15 Hz transmite
momente de ordinul a 15 daN cm. Pentru 0 anumita valoare a lui tJ., forta
de frecare devine infinita, ceea ce corespunde fenomenului de autofrinare.
S.3.8. AMBREIAJELE MAGNETICE
AmbreiaJele magnet ice pot fi de tip electromagnet'ic sau w magnetz:
permanen!i. Cele electromagnetice sint folosite in diferite aparate de mecanica
fina, aVlnd un ,rol foarte important, indeosebi, in sistemele de comanda.
Momentele transmise de aceste ambreiaje sint de ordinul fractiunilor de sutimi
dintr-un daN m merg pini't la dteva sute de daN m. Cele ma'i u tilizate ambre
iaje cu functiune electromagnetica sint cu pulbere prin inductie. Se utili
zeaza unul sau mai multe discuri. Suprafetele de frictiune sint apasate de
forta generata de un electromagnet sau ca reznltat al actiunii dmpului mag
netic. Ambreiajele electrodinamice pot sa aiba timpi de functionare mai mici
dedt cupIajeIe electromagnetice.
La ambreiajele cu pulbere se 0 pulbere electromagnetica, in
spatiul dintre discul conduditor condus. Pulberea poate fi uscata sau nmeda.
ultima fiind amestecata cu Iu brifiant. Intensitatea dmpului magnetic
cu curentul de cuplarea realizindu-se cu ajutorul pulberii. deci
tot prin frecare. In timp ce cuplajele cu frictiune se afla numaiin doua
conditii diferite, cuplate sau decuplate, in cuplajele cu pulbere, momentul
422
transmis este in functie de excitatie. Aceasta proprietate este folosita pentm
sistemele de control si comanda.
Ambreiajele pri'n inductie functioneazii pe principiul cimpului electro
magnetic al inductorului (magnet permanent sau electromagnet), 'care constituie
o parte a cuplajului ce actioneaza asupra acestui curent al cimpului s:lU
magnetic indus In cea de-a doua parte a ambteiajului. Cuplarea ambelor
p{lrti este efectuata de cimpul magnetic,la fel ca in aparatele de masurare
electrice. Se folosesc, cu deosebire, ambreiajele asincrone, atit pentru cuplarea
transmisiilor, cit pentru controlul vitezei.
Ambreiajele cu magneti permanenti sint folosite la aparatele de masurare
care functioneaza sub presiune, pentru transmiterea de la camera de
presiune in exterior. Ambreiajul este a1ciituit din doi magneti fixati pe arbori
plasati pe cele doua parti ale unui perete (fig. 5.31). Pina de curind, aceste
ambreiaje au fost folosite pentru transmiterea unor momente puteri foarte
mici din cauza fortei 111ici de tractiune a magnetilor permanenti. Introducerea
magnetilor de ferita, mici ca dimensiuni, a permis constructia unor ambre
iaje care transmit momente mult mai mari. Functionarea ambreiajelor cu ferita
rezulU! din figura 5.32, a. Pliicile 1 3au fost magnetizate in mod normal,iar polii
, 1 4
.x
Fig. 5.3\ - Ambreiaj magnetic
pentru aparatele de masurare, care
funqiolleaza sub presiune
unit i magnetic. Sistemul va avea un maximum de cnergie potentiaHi, cind pliicile
,-or fi cu polii de fel fatii in faFt un minimum, dnd polii de sens
opus sint faFt in fata. In primul caz, sistemul va fi intr-un echilibru instabil,
in al doilea, in echilibru stabi!. Se poate presupune ca., atunci cind sistemul
423
Fig. 5.32 - Schema din care rezult1l. functionarea
ambreiajelor cu ferita .
este schimbat dintr-o pozitie in alta, energia potentialii E va varia proportio
nal cu sin (2; x - ;) + 1, in care peste distanta intre polii de fel, iar
x - deplasarea relativa dintre placi. Forta tangentiala T, care actioneazJ.
intre placi, ca derivata a energiei in raport cu deplasarea, va fi proportionala
(
2it it) f 5 2 b ' 1 . -
cu cos p x - 2 - Igura .J, - va avea va oarea maXIma pentru
deplasarile x = Pl4 x = (dnd polii superiori sint simetric
4
fata de cei ai pHicii inferioare). Cind placa este schimbaUi din pozitia echili
brului stabil (in care polii de sens opus sint fata in fata), forta pina la
maximum pentru x = Pi4, apoi la zero dnd x = P12; forta va
schimba semnul, atinge 0 valoare negativa maxima pentru x = P devine
zero din nou pentru x = P (0 nou;1 pozitie de echilibru).
Forta exercitata de magneti va fi
maxima dnd:

(5.86)
in care b este latimea magnetului.
o a grosimii produce pier
deri magnetice mai mari, cum se vede
in diagrama din figura 5.32, b. Se poate
demonstra ca forja tangentiala maxima
pentru x = PI4 este:
Tmax = 3,2.1O-10.H;A(1 (5.87)
in care: He este forta coercitiva intr-un
sistem de coordonate, de inductie B= f(H) ;
H - intensitatea dmpului; A - aria
V) . polilor unui magnet, in mm
2
; la - golul
. / . dintre magneti; P - distanta intre polii
/ de sens, in mm; C - coeficient
__/ depinzind de forma magnetului ; daca con-
Fig. 5.33 -Ambreiaj magnetic de tiplradial ditia (5.86) este indepliniHi, atunci C::::: I.
In aiara de ambreiajul frontal, se ambreiajul de tip radial
(fig. 5.33). Acesta are dimensiuni de gabarit mai mici 0 rezistenta mai
mare, deoarece separatia magnetilor este plana, dar are dezavantajul ca apare
() forta de intindere axiala care trebuie preluata prin rulmenti . Aceasta forta
axiala P
amax
se poate calcula cu suficienta aproximatie cu relatia:
P
amax
= 4,2.10-
10
H;A [daN], (5.88)
unde notatiile au semnificatii ca cele din relatia (5.87).
424
pentru
simetrie
va fi
(5.86)
- (5.87)
'. intr-un
== f(H);
,_ - ana
- golul
.::. : ::-e polii
- _.: :1ieient
- 8)
In ambreiajul radial nu exista forte axiale. Daca dimensiunile se inlocuiesc
in rela ria( 5.87) sc 0 btine formula de calenl pentru momentul transmis M
ma
%, astfel:
- pentru cuplajul frontal,
Jf
ma
% = S 1O
10
H:(m - Ri)( 1- rC [daN.mm]; (S.89)
- pentru cuplajul radial,
Nl
ma
% = 2 10
9
H; R
2
b (1- 4; rC [daNmmj. (5.90)
)Iomentul de frinare datora t eurentilor turbionari poa te fi ealeu la t din rela tia:
11 - . - 10 I 3!!:..
j b - 3,2 10 111",a% ' (5.91 )
p
in care : 111ma% este momentul maxim transmis de euplaj ; t - grosimea dielec
trieului; v viteza periferica a euplajului, in mm/s; p rezistenta speeifica
a rnat erialului dieleetrieului.
Din analiza funetionarii ambreiajului rezulta, ca, pe masura ce este incar
cat, el cedeaza pina dnd devierea atinge valoarea maxima P14. Aeeasta trebuie
luat a in eonsiderare la aparatele de masurare cu rezistenta variabila in timpul
Clnd e supraineareat, ambreiajul magnetic se decupleaza automat,
deci poate fi utilizat drept euplaj de siguranta. Valoarea momentului de
decuplare poate fi reglata eu sehimbarea Hitimii intrefi erului . Un avantaj
important al aeestor euplaje, folosite ca sigurante impotriva supraincarearilor,
eonst a in faptul ca nu apar eurenti turbionari in magneti, deoareee feritele
au 0 rezistenta speeifidi foarte inaWi (similara materialelor eeramiee).
Daea euplajul transmite momente care se modifica repede pot rezulta
vibratii nedorite. Pentru a evita intrarea inrezonanta a euplajului se utilizeaza
efeetul de amortizare al eurentilor turbionari, care apar datorita vibratiilor
relati\'e dintre eele doua parti ale euplajului.
Clnd ambreiajele funetioneaza intr-un domeniu larg de varia tie a
temperaturii funetionarea se indHzirea miqorind forta
eoereitiva. Aeeasta forta He desere)ite cu
aproape 0,2% pe grad momentul transmis
de ambreiaj se aproape eu O,S% pe
grad, deoareee depinde de H;. Coefieientul
t ermie al euplajului, in functie de t emperatura
est e dat de relatia:
C
_ tl.M
t
t -
111
20
(S.92)
Fig. 5.31 - Variatia coeficientului
termic la ambreiajul magnetic.
in care: 111120 este momentul maxim transmis .de eu plaj la temperatura de
20C; tl. j1,;l
t
- momentului maxim pe 1C. In figura S.34 este
data variatia lui C
t
cu temperatura. Sehimbarea proprietatilor magnetiee
ale euplajului nu este daunatoare din punet de vedere construetiv, deoareee,
dupa revenirea la t emperatura initiala, ambreiajul reeap;Wi proprietatile
ini tiale,
425
6
ELEMENTELE PENTRU TRANSMITEREA,
TRANSfORMAREA
AMPLIFICAREA SEMNALELOR
6.1. CARACTERfZARE. GENERALITATf
Elementele pentru transmiterea, transformarea amplificarea scmnalclor
au, in general, roiul de a transmite transforma cantitati\' (cle
la 0 viteza la alta), fie calitativ (din rotatie in translatie sau invers). Ele slnt
dcnumite, adeseori, transmisii mecanice.
Transmiterea transformarea se poate face:
- prin contact direct, ca la rotile dintate, rotile de frictiune, meca
nismele cu b (u pirghie;
- cu element intermediar, ca la transmisiile prin curele, banda, lanturi.
Transmiterea si transformarea misdirii de rotatie, cta mai rasplndita
din tehnidi, 'se poate face cu roti'de frictiune, 'roti dintate, transmisii
prin curele, banda lant.
Raportul cantitativ cu care se transforma viteza sau tura tia
se raport de transmitere. Dad se noteazii, cu WI viteza unghiulara a
elementului conduciitor cu 1/.1 turatia, cu W
2
viteza unghiulara a elementului
condus cu n2 turatia, raportul de transmitere va fi
(6.1 )
Semnul plus, luat conventional, corespunde In sens, iar
semnul minus in sensuri contrare.
Existii mecanisme la care i12 = const. mecanisme la care raportul de
transmitere este variabil (variatorii). Dad. i
12
< 1, deci WI < W2, variatorul
cste reduct or (demultiplicator), iar dad i12> I,deci W1 > W2' transmisia este
multiplicatoare.
Dad se noteazii cu Jlft! momentul transmis de elementul condudi tor,
momentul la elementul condus va fi
.M
t2
= i
12
JI
Il
''l, (6.2)
in care '1) reprezinta randamentul transmisiei.
426
in practica, de multe ori se cere ca viteza elementului condus sa se men
tina constanta la 0 viteza constanta a elementului conducator. Pentru reali
zarea acestui scop este necesar ca rotile de frictiune sau dintate, la transmi
terea prin contact direct, sa aiba sectiunea circulara.
6.2. ROrrLE DE FRrcTIUNE
6.2.1. DEFINITIE. CLASIFICARE. MATERIALE
RoWe de frictiune reprezinta cea mai simpla cale de transmitere a
carii de rotatie. Functionarea lor se bazeaza pe frecarea care ia intre
suprafetele in contact ale elementelor.
Clasificarea se poate face in functie de raportul de transmitere, in roti
cu raport de transmitere constant rori cu raport de transmitere variabil.
deci variatoare de viteza sau turatie.
Daca se tine seama de pozitia relativa a axelor geometrice de rotatie ale
elementelor conducator condus, rotile de frictiune se pot imparti in trei
grupe:
- cilindrice, care transmit de rotatie (fig. 6.1, a) sau transforma
de rotatie in rectilinie invers (fig. 6.1, b 6.1, c) sau
carea de rotatie in elicoidala (fig. 6.1, d) la care axele celor doua
clemente sint paralele;
- conice, care transmit de rotatie, axcle rotilor fiind concurente
(fig. 6.1, e).
- variatori de viteza, la care, in functie de utilizare, axele geometrice
ale rotilor pot avea diferite pozitii in plan sall in spatiu.
Suprafetele de contact dintre elemente pot fi, la rinclul lor, netede sau
canelate (fig. 6.1, a) . .
Avantajele transmisiilor cu frictiune sint: constructie si executie simple;
unctionare fara zgomot; posibilitatea patinarii ia lipsa
curselor moarte; reglare a vitezei elementului condus; cuplari
decuplari comode. Ca dezavantaje se pot mentiona: necesitatca unor forte
de apasare dintre roti (care cer introducerea de elemente suplimentare);
solicitari mari in arbori lagare; uzudi. pronuntaHi ; gabarit grcutatc mario
, I .
, Q

b
c
e
Fig. 6.1 - Clasificarea transmisiilor prill roti de fri ctillne
Rotile eu frietiune si variatoarele ell roti ell frietillne se intrebuinteazi't
in diferite domenii ale fine. Ele urmi'ltoarele rapoarte
de transmitere: i
12
< '7, la mecanismele in < 15,la mccanismele
neportante; i
12
< 25, pentru mecanismele actionate manual. La \'ariatoare,
gama de turatii este, in general, !1i = 4 ... 9.
427
Materialele utilizate pentru rotile de frictiune trebuie, in primul rind,
sa aiba un coeficient de frecare cit mai mare, pentru a se obtine forte de apa
sare mici. In plus, pentru ca valoarea coeficientului de frecare sa se mentina
aproximativ constanta, este necesar ca materialele sa fie rezistente la uzura
sa aiba un modul de elasticitate ridicat, pentru ca deformarea permantnUi
sa fie cit mai mica.
Pentru transmisiile portante, se poate utiliza otelul calit pe otel calit,
care permite realizarea unor dimensiuni de gabarit relativ mici, insa necesita
prelucrare montaj precise. Mai rar se utilizeaza font a pe fonta, care are
dezavantaje ca $i otelul, la care se mai adauga rezistenta scazu til 12
presiune de contact. Transmisiile prin frictiune cu roti metalice pot functiona,
aUt uscate, dnd realizeaza coeficienti de frecare mai mari, cit in bai de
ulei, cind au 0 durabilitate mai mare.
Pentru toate tipurile de roti de frictiune dau bune rezultate otelul pc
materiale plastice (1n special pe textolit), deoarece functioneaza usca t, au
coeficienti de frecare mari, deci forte de apasare mici, nu necesita prelucrare
prea ingrijiUi. Au dezavantajul unui randament mai scazut a unor dimen
siuni de gabarit mai mario
Fibra, pielea, azbestul presat, hlrtia stratificata, cauciucul se utilizeadl
ca bandaj pentru suprafetele in contact au dezavantajul ca. se deformeaza
chiar daca au fost facute mai rezistente prin diferite procedee de intarire.
6.2.2. ROTILE DE FRICTIUNE CU RAPORT DE TRANSMITERE
CONSTANT
6.2.2.1. ROTILE DE FRlqlUNE CILINDRICE
6.2.2.1.1. Rotile de frictiune cu suprafete cilindrice netede. La rotile
cilindrice cu suprafete netede, de la elementul 1 la elementul 2
(fig. 6.2) se transmite ca nrmare a fredirii ce se produce intre suprafctele
Q laterale ale rotilor, prin apasarea acestora,
una asupra alteia. Mecanismul se mai denu
transmisie cilindridi prin fricti une.
Din punct de vedere cinematic, daca nu
existaalunecare intre suprafetele de contact,
vitezelc periferice ale celor doua roti sint
egale, deci cu notatiile din figura se poate
scrie:
2

. (')1 R2

- (v2 Rl
Fig. 6.2 - Transmisia eilindriea prin unde (vI (,)2 sint vitezclc unghiulare.
friet iune eu suprafete netede . 1:) . R d
lar '-1 2 - razele celor oua ro!i. Se
vede di, raportul direct dintre vitezele unghiulare este egal cu raportul
invers dintre raze, deci cu raportul de transmitere. Conditia ca 12 sa fie egal
cu raportul invers al razelor este absenta alunecarii.
428
Practic, intre cele dOlla roti au loc alunediri elast:ce uneori geometrice,
astfel ca in general:
i
1
? =lw1 = H2 = _ R2 , (6.3)
W2 R1(1 - <:)
unde s este coeficientul de alunecare elastica (1; = 1 - <:).
_Uunecarile elastice sint cauzate de deformatiile elastice care iau nastere
pe periferia celor doua roti in zona de contact. Ele se iau in considerare 'prin
coeficientul e a carui marime se determina experimental de material.
Pentru rotile metalice, deformatiile locale fiind mici, alunecarea elastica cste
foarte redusa (<: = 0,002). Pentru alte cupluri de materiale, acest coeficient
(la textolit pe otet <: = 0,01; la cauciuc pe otel, <: = 0,05).
_-'l.lunecarea geometridi se diferentei dintre valorile absolute ale
vitezelor diferitelor puncte ale suprafetei de contact. La rotile cilindrice cu
netede nu exista alunecare gcometrica, intrucit teoretic toate punctele
liniei de contact sint situate la raza. Inschimb, la rotile canelate a par aceste
alunediri, cu exceptia punctului pentru care wlR
I
=W2R2 (de rostogolire pura).
Din punct de vedere dinamic, dad se noteaza prin Q forta de apasare
dintre roti, pentru ca for a periferica P sa poata fi transmisa (se considera de
obicei forta P aplicata la roata condusa de raza R2 = R), este necesar ca
fLQ P,
uncle :1. estecoeficientul de frecare dintrc materialele rotilor.
ill
t
. . . . .
Deoarece P = -, en relaha de mal sus, la hmlta, se obt,ine
R '
Q=(3 l.1{t ,
(6.4)
f1.R1J
uncle Jlt este momentul de torsiune transmis, (3 - coeficientul de signranp.,
care se introduce pentru evitarea alunecarii, iar '1) = 0,80 .,. 0,90 - randa
mentul transmisiei .
\-alorile coeficientului defrecare f1. sint date in tabelul 6.1. Intrucit coe
fici entul ,1. depinde de starea suprafetelor in contact (umiditate, lubrifianti),
trebuie contat pe 0 alunecare mai mult sau mai putin importanta.
Tabelttl 6.1
(oeficien\ii de frecare presiullile de contact admisibile pentru unele cupluri de materia!e
I )Iat erialele cuplul ui

I
pe fouta
Ote! t urnat pe fonta
Fonta pe fonta sau otel pe otel
t0 te) t ll mat pe otel
IText oJit pe otel sau fontil
iFibri! pe otel sau fouta
IHirtie pe ofe! sau font a
Wiele pe fouta
jLemn pe font a.
cauciuc sintetic pe fonta.
A)ama (striata) pe hirtie
iZinc c:>e a)amil
I
I
Pentru eoefieientul de siguranta al aeestor transmisii se u
,"alori apropiate de 1,5, clad sint folosite la transmisii portante, ,"alori de
2 ... 3, daea sint folosite In eonstruetia de aparate. Trebuie remareat, d. utili
zarea lor ea transmisii portante este limitata din eauza fortelor de apzlsare
relativ mari, care inearea lagarele, a gabaritelor mai mari dedt a rotilor
dintate, intrebuintate in seopuri similare. La sareini reduse la presiuni
de apasare mari, transmisiile eilindriee prin frietillne se utilizeaza pe seara
larga in aparatele de eomanda, aparatele de masurare de ealcul (aparatele
de diferentieri, integrari, planimetrari). Aeesta este motivul eoefieientului de
siguranta mare care se adopta pentru eonstruetia de aparate (sigurantii. la
aluneeari, portanFI midi).
Transmisiile eu roti de frietiune cilindrice netede pot prezenta varian
tele schitate in figura 6.1, b c d. Frecarea dintre roata cilindridi un
plan (v. fig. 6.1, c) aplicarea la mecanismele de rulare, dnd roata se
deplaseaza Impreuna eu axa sa, la transformarea de rota tie In
de translatie dnd axa rotii este fixa. Frecarea dintre cele doua roti
cilindrice banda B (v. fig. 6.1, b) a pliearea la mecanismele de
avans pentru transportul materialelor in forma de banda (de regula !lirtie),
din domeniile de seris prelucrarea datelor, telegrafiei, telefoniei etc.
Roata cilindrica bara de forma cilindrica (v. fig. 6.1, d) permit sa se
transfonne 0 de rotatie in una elicoidala invers.
Consideratii teoretiee, similare eelor de la transmisia eilindrica eu supra
fete netede, se pot face pentru transmisiile de tipul cclor din figurile 6.1, a,
b, c.
Caleulul la rezistenta al rotilor de frictiune cu suprafete netede se face
la presiune de contact, utilizind in acest scop relatia lui Hertz pentru con
tactul liniar. Daca rotile sint metalice, deci coeficientul lui Poisson este egal
aproximativ cu 0,3, relatia de caleul va fi:
= 0,418 VQE , (6.5)
. . bp
unde: at max este tensiunea maxima de contact (fig. 6.2); Q- de
sare; b - latimea suprafetelor in contact; p - raza de curbura echivalenHi.,
care se determina din relatia:
1 1 1
- =-+- ,
P Rl R2
Rl R2 fiind razele de curbura ale celor doua suprafete; E - modulul de
elasticitate eehinlent, care se sta cu formula:
E= 2E)E2
E1 +E2
E1 E2 fiind modulele de el2.sticitate ale materialelor celor doua roti.
Yalorile pentru tensiunea admisibila aka depind de duritatea starea
suprafetelor in contact, fiind:
- pentru otel calit pe otel calit, cuprinse intre 6000 ... 8000 da:\ /em2;
- pentru otel pe textolit cuprinse intre 800 ... 1 000 da:\ (cm
2
.
430
Gnd relatia lui Hertz este utilizata pentru dimensionare, forta Q se
In raport cu momentul de torsiune transmis. Din relatia (6.5) se
poate determina, de asemenea, latimea suprafetei de contact pentru rotile
cilil1drice:
b = O, 175QE,
. (6.6)
pai
a
1\ nde s-a Inlocuit Uk prin uka'
Pentru rotile nemetaliee, la care deformatiile riu mai slnt proportionale
eu forta ea la cefe metalice, Eitimea b se . poate calcnla eu relatia simplifi
caUi: .
(6.7)
unde p" este datil in tabelul 6.1.
6.2.2.1.2. Ro!ile de frictiune cilindrice cu suprafata canelatii. Pentru
transmiterea periodic[l a misca.rii de rotatie, se utilizeaz{l si rotile cilindriee
de frietiune cu caneluri. lor este de a de' apasare Q
consecintele acesteia, incarcarea lagarelor uzura suprafetelor In contact,
marind freearea dintre cele doua elemente. . .
in aeest scop (fig. 6.3), la periferia rotilor se unnumar de 1:
caneluri (i = 2 ... 6), a caror unghi la virf este lx. Din figura 6.3, b se vede,
ca, forta de apasare Qi' ee revine unei caneluri, lao repartitie egala pe aces
tea a incilrcflrii totale Q, este: .
Qj = i N sin:r.+ 2!J..V cos a,
deci, iorta totala \'a 1'i:
Q= iQj = 2Si (sin x + tJ. cos cr.). (6.8)
Pentru a fi posibil[l transmiterea fortei periferice P, mai este nceesar ea:
2_
'\ "
sau
P
(6.9)
11
Combinindu-se relatiile (6.8) cu (6.9) se obtine"
Q'?- P (sin (f. + !J.eosx), (6.10)
[1.
ceca ce arata justetea afirmatiei anterioare, relativ la manmea fortei Q in
cazul canelurilor, deoarece sin (f. cos (f. sint subllnitari.
Utilizarea temporara a transmisiilor eu caneluri este determinata de
uzura mai ridicata a suprafetelor de contact ale acestor transmisii, la care
intotdeauna apare aluneearea geometridi, deei freearea de rostogolire este
insoti t a de freeare de '1-luneeare. Rostogolirea pura, In acest eaz, apare Ilumai
in p"nctele aflate In zona de contact a cercurilor de rostogolire de diametre
D1 D2 (fig. 6.3, a).
Din punct de vedere constructiv, jocurile de la extremitatile canelurilor
sint create spre a se asigura contactul pe flancurile acestora.
431
20:
Din calcululla rezistenta al
de frictiune cu suprafetele canelate, se
de regula, numarul i de cane
Iuri. Astfe!, din figura 6.3 tinind seama
de incarcarea admisibila Pa' pe unitatea
de Iungime, rezulta:
N = bPa. = IIPa, (6.11)
cos CI..
unde b = _h_l_
cos CI..
Din relatia (6.9) la limitrl, se ottine
- It ( )
P = 2 [J.2Pa-- \ 6.12
cos CI..
;;i dadi se inlocuie;;te P cu valoarea
sa obtinuta din relatia (6.10), se poate
scrie:
a
Qcos CI..
Fig. 6.3 - TransID.isia eilindriel!. -prin /rie
z = ( 6.13)
p.une eu supra/ail!. caneJatA
2Pah(sin CI.. +[-L cos CI..)
6.2.2.1.3. Rotile de frictiune conice. Dintre transmisiile conice, cea mai
utilizata este transmisia la care axele celor doua roti formeaza intre de un
unghi = 90, adidi la care: = + = 90, unde stnt semiun
ghiurile la VIrf ale conurilor celor doua roti (fig. 6."1). tn acest caz, dad, cen
trele conurilor din care fac parte rotile coincid, raportul de transmitere este:
WI 111 Ri..
112 = -- = - = 16.14)
W2 112 R
1
(1 - E)
b
a b
Fig. 6.-4 - Transmisia cOllica prin frictiulle
unde: nl ;;i 112 sint turatiile rotilor; Rl R2 - razele medii; E - coefic::- ntul
de alunecare elastica (are valori ca ;;i la rotile cilindrice).
Daca se neglijeaza alu nee area , din figura mai rezulta
Din punct de vedere dinamic, cind rotile sint apasate una asupra alteia
eu forte1e Ql Qz, la fllnctionarea lor in regim tranzitoriu, conditiile de
eehilibru stnt:
- pcntru roata 7,
Q1 - cos 3
1
- N sin 3
1
= 0; (6.16)
- pentru roata 2,
6.11)
Q2 .- ;;.N cos 3
2
- N sin 3
2
= 0.
in regim permanent, cind foria dirijaHi de-a lungul generatoarei comune
de contact fLN dispare, se obiine
ob}ine
Ql = iV sin 3
1
Q2 = N sin 3
2
(6.17)
6.12) in rela tiile (6.16) (6.1 '7), cu N s-a notat reactiu nea dintre roti, iar prin
.CI. - coeficientul de frecare dintre ele. Pentru ca forta periferidi P sa poata
,:!oarea
fi transmisa este necesar ca: ,u.N P (fori a de frecare fLN care se opune
iortei periferice P va actiona du pa 0 directie perpendiculara pe planul figurii),
:-oate
care inlocuita in relatia (6.17), pentru cazullimita, va da:
0. 13)
_ Psin 3
1
Q Psin
Q1 - 2 = , (6.18)
fL tL
de unde se vede di pentru i12 > 1 dadi < deci Ql < Qz, este reco
mandabil, pentru miqorarea incarcarii lagarelor, ca roata mare sa se constru
iasca fixa, iar roata midi. sa fie apasata pe ea.
Calculul la rezistenta al rotilor conice se face tot cu relatia lui Hertz,
pentru contactul liniar:
.14)
(6.19)
unde E p au semnificatii ca la rotile cilindrice, iar N - reactiunea
nonnal1i, se in functie de forta 0e apasare.
Se poate stabili astfel latimea b a rcitilor pe generatoarea comuna:
b = 0,175 NE
(6.20)
u nde s-a inlocu it G/.: max prin Ck
Raza de curbura echivalent5 p, potrivit notatiilor dinfigura 6.4, b, va fi:
1 1 1 cos 3
1
cos
-=-+- =--+- - . (6.21 )
t' R; Rl R2
astfel ca inlocuind relatia (6.21) in (6.20) se obtine:
b = 0,17: HE (COS +cos
cka Rl Rz
eu b cunoseut se pot determina latimile b
1
b
2
ale eelor dOUrl roti.
28 - Elemente constructive de mecanica fina - c. 1002 433
6.2.3. VARIATORII DE TURAT'E CU ROTI DE FRICT'UNE
cu roti d'2 frictiu ne se pot u tili za 5i pentru realizarea 11 nor
rapoarte de transmitere cu roti de' frictiune dau posibilita
t ea fE'gUirii f;t r[\ t repte a turatiei. iar cci de tip modern concureaza cu varia torii
hidraulici electri ci, de care 52 deosebesc prin 5implitate gabarit e redust' o
Prineipalele tipuri de \ 'ariatori stnt:
- variat orii cu rori de fri ctiune cilindrice ell contact frontal lateral;
-- varia t or ii ell rori conice;
- variatorii cu roti de frictiune 5i elemente intennediare (benzi, curele,
discnri etc.); , , ,
- variatorii Cll roti eu suprafete sferice, toroidale sau de alta forma.
Unul dintre variatorii eu roti de fri ctiune eilindrice este reprezentat III
fi gura 6.5, de unde se vede di roa ta 1 se deplaseaza, pentru modificarea tura
tiei rotii 2, paralel cu suprafata frontala a ultimei. Raza Rl a rotii 1 este con
s tanta, iar raza R2 a J;otii 2 variaza intre limite Ie R
z
milO R2 max ' Pentru aceste
\'alori cOrespuI\d urmatoarele rapoarte de transmitere:
WI R
zmax
11 , 2ma x = ;R '
(6.22)
. U)2min 1
unde = 0,097 .. 0,995.
Parametrul de baza al vadatorilor este ins a gama de variatie tJ.i a . viteze
lor la element).!l eondus sau a raportului de transmitere, adidi ,
.\ . ('.)2 ma :r "l' 1, 2 mll,1; Rzma:l."
!.J.-t = --- = - - - = ---"'-"-"- ( 6.23)
(')2 ; -1 1. 2 mill R',!. min
b
2
-
a
b
Fig. 6. 5 - \ 'ariatorul e ll roti ct c fri q illne ci linctrice, ell tra nsmisie
Gama de vit eze unghiulare la variatorii de tipul eelui din figura 6.S, a
se limiteaza la tJ.i = 2 .. ,4, deoareee la diametre prea mari, uzura
mult. La acest variator apare alunecarea geometridi, motiv pentru care
se roata mobiUi eu periferie sferiea (fig. 6.S , b), la care vitezele abso_
Iute ale punctelor de contact sint t eoretic
434
Calculul la rezistenta al reductorului pleaca de la forta de apasare Q,.
care, daca se noteaza prin JIll Afl2 momentele de torsiune la elementele
conduca tor condus, va fi data de relatia:
Q= = =
(6.24)
,u. P.Dl ,.L D
2
-fj
Pe baza eforturilor unitare de contact, se stabilqte latimea b a rotii 1-
Tinfnd seama 6\: = rclatia (6.5) dc-ine
p R1
(6.25)
P(; ntru roata cu suprafaFl de raza r , la care contactul (;ste puncti
1 1 . I' H -.
form, - =-, iar relat1a Ul crtz ,'ail:
p y
(6.26)
Varia torii cu roti cilindrice au a vantajul unei forme constructive simple
reversibilitatii Dezavantajul lor cste rezistenta la uzura midi
randamentul scazut.
Sub formele prezentate sau sub forme asemaniltoare, dar combinate Cll
alte elemente, variatorii cu roti cilindrice se folosesc ca mecanisme de intc
grare, fnmultire, logaritmare etc.
Apasarea dintre roti se poate, In general, realiza pe doua cai:
- cu forta constanta, realizata cu ajutorul unor arcuri; va loa rea fortei
elastice Q creata de arcuri se determina cu relatiile (6.4) sau (6.10);
- eu forta reglabila, a carei marime se adapteaza automat la variat ia
fortei periferice (raportul PIQ trebuie sa fie mentinut constant) ..
, Ultima solutie se utilizeaza mai ales la variatori poate realiza reglarea
eu ajutorul unei bile (fig. 6.6, a) sau a unui (fig. 6.6, b).
a b
Fig. derealizare a forte i de apasare
este intrebuintarea sistemulu i cu bile, deoarece' cel cu surub introduce freeari
suplimentare (cele din filet, caremiqoreaza precizia de reglare).
In figura 6.7 sint reprezentate schemele a doi variatori cu roti conice.
La nriatorul din figura 6.7, a transmiterea modificarea vitezei
433
se realizeaza prin deplasarea rotii cilindrice 3, de-a lungul rotilor conice egale
1 2. Gama de variatie a vi teze lor LJ.:i va fi:
n
t1i = (1)2 ma.?: ,
(02 mU,
Fig. 6.7 - Variator cu rop con ice
,
In care (U2max (,)2 min se Vor inlocui din relatiile
deci
2
b
(6.27)
Dad se da tl.i se determina raportul D, In fundie de care se dimen
d '
sioneaza rofile.
La variatorul cu roti conice din figura 6.7, b, cn notatiile de pe desen,
rezulta:
dleci


. R
min
WI
11. 2miJl = == .- ;
ru2 max
Rmax
= -_.
R
min
(6.28)
Variatorii de tipnl celor din figura 6.7 au avantajul unor forme construc
tive simple, Insa randamentul lor este scazut In plus, dispozitive
speciale pentru reglarea vitezei unghiulare.
Dintre variatorii cu elemente intermediare se pot mentiona cei din figura
6.8. Variatorul din figura 6.8, a este format din patru roti conice, care se
pot deplasa axial, de la 0 pereche la alta transmitlndu-se printr-o
136
banda de otel sau 0 curea. Variatia de turatie se obtine, banda, prin
deplasarea rotilor, pe diferite raze. Gama de viteze la acest yariator este:
D.1:= n
m ax
=
1l
mzn
a
Rmax
11--
R
min
Rmin

Rm(ix
b
Fig. 6.8- Variatori eu roti de fri c!iune elemente intermediare
(6.29)
Variatorul din figura 6.8, b se variator toroidal, deoarece are rigid
legate de arborii conduditor condus, talerele toroidale Tl T
2
, al caror profil
de lucru este format din arce de cere trasate dintr-un acelasi centru. Variatia
turatiei se obtine prin inclinarea axelor de rotatie ale discuriior Dl D
2

de turatii la acest variator este la fel cu cea a variatorului din figura 6.8, a.
ultimele doua tipuri de variatoare, dind rezultate bune la viteze mari
permitind realizarea unei precizii mai ridicate, sint folosite mai larg dedt
cele anterioare indeose bi la tran
smisii portante.
: G
In constructia de aparate se
pot folosi variatori cu contact punc
tiform intre calote sferice roti cilin
drice sau conice (fig. 6.9). Modificarea
vi tezei se 0 btine, fie schim bindpozi tia
rotii cilindrice sau conice, fie pozitia
calotei sferice. eu notatiile din figura
6.9, a, dadi unghiul de inclinare al
axei rotii conducatoare cilindrice este
raza' efectiva R
z
care corespunde
:Junctului de contact dintre cele
doua elemente va fi:
R2 = R sin ct.,
Fig. 6.9 - Vari atori prin frictiune cu contact
punctiform
unde R este raza calotei sferice, deci raportul de transmitere este
. Rz R sin ct.
112=-=--
1<1 Rl
(6.30)
437
Intrudt R Rl sint constante, raportul de transmitere este direct pro
portional cu sin
Variatoarele de acest tip nu pot fi utilizate dedt pcntru transmiterea
lInor forte si \'iteze reduse.
rezistenta se face Ctl relatia lui Hertz pentru contactul puncti
form:
7
J]:;-:'
Uk "la x = 0,388 "7 <U/(" ,
V..
unde t' se delcrminfl din ecuatia
1 I 1
-= --, + - ,
p R Rl
tar Cit" sc ia de circa 1,5 ori mai mare dedt la contactul liniar.
6.3. ROTtLE DINTATE
6.3.1. GENERALITATI. CLASIFICARE
Transmit erea direct a a miscarii de rotatie cu mentinerca constanUl a
raportului de transmitere in fortelor m'ari se realiza eu ajutorul
rotilor dintate de sectiune circulara. Mecanismele alc5.tuit.e din astfel de
roti slnt numite angrenaje.
Transmisiile prin roti dintate, cunoscute de multe sccole, din antichitatc,
au fost perfectionate continuu, ajungindu-se astazi Ia 0 teorie
generaUi a angrenajelor. Este posibil, astfel, S{l se realizeze asHizi roti dintate
de 0 construqie riguroasa de mare durabilitate.
Raportul de transmitere la rotile dintate este dat de 0 relatie similar?
eu cea de la rotile prin frictiune:
, {il l1/,1 1<2
112== - =:: - =':' - , '
UJ2 n2 HI
insa, la rotile dintate, Nl R2 reprezinta razele unoI' cercuri care nu se exe
cuta, deoarece transmiterea a fortelor se realizeaza prin pre
siunea pe care dintii u neia dintre roti 0 exerciUi asu pra clintilor celeilalte roti.
Acest mod de transmitere a permitc, ca, :n anumite condit ii, rapor
tul de transmitere Sci. se mentina constant.
De aceea, rotile dintateau 0 [oartc larga utilizare in constructia de apa
rate la gama' variata de turani, de la 2 m/min la 90 'mis, de
puteri, de la 0,01 kW la peste 10 000 kW, iar diametrullor numai la un an
grenaj simplu, format din doua roti dintate, poate varia de Ia citiva mm la
peste 12 m.
Clasificarea angrenajelor se poate face, in raport cu pozipa relativa a
axelor geometrice ale eelor roti, in angrenaje: eu axele rotilor paralele
(fig. 6, 10, a), dnd rotite au forma cilindrid., cu axele rotilor concurentc
(fig. 6.10, b), dncl rotile au forma conica, cu axele rotilor neparalele neCOll
curente (fig. 6.10, e, d), dnd rotile pot fi elicoidale, clad slnt din por
tiunile centrale (A, fig. 6.10, c), sau ipoide daca sint din portiunile
438
m;irgina;;e (B, fig. 6.10, c), ale unor hiperboloizi cu 0 plnza. Din catcgoria
angrenajelor cu axele rotilor neparalele mai face parte angrenajul cu roaUl:
melcata mclc (fig. 6.10, e), care se poate considera ca un caz particular
al angrenajului elicoidal.
b c
d e
Fip;. 6.10 - Clasificarea rorilor dintate
a
Iii iI I1; IlTI! II
b
wzf/?A
c 8/#5/1 Po/ZA
Fig. G.ll - dintilOl
fata de axa rotii
Primele dOU[l grupe de angrenaje sen'esc la transmiterea de
totatie in plan, iar ultimele doua la transmiterea In spatiu.
Dantura rotilor dintate, care este partea lor principala de lucru, poate
a"ea: dinti drepti, a caror directie este paralela cu genera toarea rotii, Inclinati
sub un anumit unghi fata de generatoare si curbi, formati din arce de cerc,
cicloida, evolventa etc. (fig. 6.11).' ,
Contactul dintre dintii rotilor poate fi exterior, dnd sensul de rotatie se
schimba, sau interior, dnd sensul de rotatie ramine acelasi. Pentru precizarea
acestui fapt se uneori, ca, cazul contactu'lui exterior, raportul
de transmitere sa se noteze cu semnul minus, iar in cazul contactului interior,
cu semnul plus.
6.3.2. GEOMETRIA ROTILOR DINTATE CU DINTI DREPTI
6.3.2.1. ELEMENTELE GEOMETRICE ALE DANTURII
Cea mai importanta parte a rotilor dintate este desigur dantura acestora,
prIn care se transmite transforma
Principalele elemente geometrice ale danturii re}atiile fundamentale
dintre ele se vor stabili pentru rotile dintate cilindrice cu dinti drepti, urmlnd
439
sa se fad comp1etari1e necesare 1a fiec;are din ce1elalte tipuri de roti. Defi
nirea all1anuntita a elementelor geometrice ale roWor dintate este
prezentata in STAS 915-73 STAS 6522-62.
Se va considera 0 portiune
dintr-o roata dintata cilindridi, avinci
dantura exterioara (fig. 6.12).
Ce1'cul (ci1indrul) de raza Rr
cercul (cilindrul) corespunzator al
rotii pereche, reprezentind cercul
(cilindrul) de f1'ictiune, care, rosto
golindu-se fara a1unecare
(cilindrul) celeilalte roti poate mlocui
angrenajul cu 0 transmisie cilindrica
prin frictiune, se cere (eiliJl
drtt) de rostogolire.
Portiunea ABCD dintr-un
dinte, exterioara cilindrului de 1'os
Fig. 6.12
togolire, se caput dintelui ,
iar portiunea CDEF, interioara ci1in
drului de rostogolire, se pieiorul dintelui. Ce1'cul de raza R
e
, care delill1i
teaz;! spre exterior dintele, este eereul de virJ (exterior), iar cel de raza R
i
, care-l
delimiteaza spre interior, se cere de Jmzd (interior). Distani,:a h, mas\.!
rata radial, dintre cele doua cercuri se 2niiljl:mea dintelui 9i este:
It = a + b.
unde a este inaltimea capului, iar b inaltimea piciorului dintelui.
Suprafetele reprezentate prin curbele AE BF, care delimiteaz:,
dintele lateral, se numesc Jlanwrile (sting 9i drept) dintelui, iar, in sectiune,
curbele A E BF se numesc profihtrile dintelui.
Arcul masurat pe unul din cercurile cu centrul in 01> intre doua puncte
identice de pe doi dinti consecutivi, reprezinta pasul pe cercul respectiv
se noteaza cu p. Dad se noteaza prin z numarul de dinti al roFi cu D dia
metrul cercului, se poate serie:
r.D
p=_.
(6.31)
z
Latimea dintelui se noteaza prin Sa, iar Hirgimea golului dintre dinti
prin S9' deci p = Sa +Sg.
Cercul pe care pasul este egal cu pasul de referinta sau normalizat se
cere de divizare, iar diametrul sau se noteaza prin D sau Da.
Pentru a introduce in calcu1e, in locul pasului (marime incomensurabila),
numere intregit se notiunea de mod'Ui
P D
m = _ .=-,
(6.32)
1t Z
care se mai 9i diametral, deoarece rezulta din impartirea dia
metrului cercului de divtzare cu numarul de dinti. :Modulul este 0 marime
eomensurabila, standardizata. "
4;40
.. ..
_-: 1

.6.3.2.3. CONSTRUqlA LlNIEI DE ANGRENARE. TRASAREA PROFILULUI CONJUGAT
Legea fundamentaIa a angrenarii permite sa se traseze linia de angrenare.
Dadl se profilul AIBICID
I
al dintelui rotii cu centrul inOl (fig. 6.15, a),
1n punctele AI, Bv C1> Dl se duc normale la profil, determinindu-se la inter
sectia lor cu cercul de rostogolire punctele aI, b
v
CI d
l
. Dudnd din polul P
u, .
. .,
0,
b
a
Fig. 6.15 - Linia eli:: allgrcn,lre profilul conjugat
arce de cerc cu razele PA = AlaI, PB = Blb
l
, PC = CIC
I
PD = Dld
l
,
pin a la intersectia lor cu cercurile duse din 0
1
ca centru trednd prin punc
tele Av B
I
, C
I
, Dv se obtin punctele A, B, C, D, care unite printr-o linie
continua Vor da linia de angrenare.
Unghiurile Cl, dintre normala NN la linia centrelor, dusa prin punctul
de rostogolire P normala la profil in punctul de contact, se numesc unghiuri
de angrenare se obtin prin unirea punctelor A, B, C, ' " cu punctul P.
Aceste unghiuri sint Cl.{ Cl
n
, aratate pe figura 6.15, a.
Trasarea profilului conjugat rezult5., de asemenea, din legea fundamen
tala a angrenarii. Fiind dat profilul AIBIC
I
al dintelui rotii conducatoare 1
(fig. 6.15, b), se linia de angrenare ABC, dupa metoda aditata.
Prin punctele A, B, C, se due cercurile cu centrul in O
2
(centrul rotii conduse 2),
apoi pe cercul de rostogolire al acestei roti, se iau arcele Pa2 = Pal; Pb
2
=
.; Pbl; PC2 = PCl' Din punctele a2, b
2
, C2 ca centre se duc arcele a2A2 = alAI,
b
2
B
2
c= blB
l
, C2C2=CICI, pina la intersectia lor cu eereurile duse prin A,B,C
avind eentrul In O
2
Unind punctele A
2
, B
2
, C
2
se va obtine profilul eonjugat
cautat.
Se observa, ea, daca punctele Al A2 slnt In contact In punctul A
de pe linia de angrenare, punctele al a2 se snprapun in polul P, iar sub
normalele alAI a2A2, care, de asemenea, se suprapun, trec prin P. Evident
ca cele doua cercurL care trec prin P (eereurile de rostogolire), se rostogolesc
tara alnnecare. Problema se pune In mod similar pentru eelelalte puncte
alecelor dona profiluri.
6.3.2.4. CURBELE FOLOSITE PENTRU PROFILUL DINTILOR
eea mai important5. parte a dintilor 0 reprezinta flancurile (profilurile)
deoareee prin intermedinl lor se transmite Pentru profilurile con
jugate se utllizeaza, de regula, curbe .
443
In general, orice asemenea curbe, in lor relativa, satisfac legea
fundamentala aangrenarii. Cele mai utilizate, in practica, sint insa curbele
ciclice. Ele sint descrise de un punct invaria bil al unui cerc, ruleta sau cercul
generator, care se fara alunecare pe 0 curba oarecare, baza.
0.
N
A '
R<".j
a b c d
Fig. 6. 16 - Cur bele cicloide
Daca baza este un cere, curbele generate poarta numele de cicloide. Ruleta
de raza l' se poat e rostogoli, fi e pe ext eriorul cercului de baza de raza R, dind
la 0 epicicloida (fig. 6.16, a), fie in interiorul cercului de baza, dind
la 0 hipocicloida (fig. 6. 16, b). Cn caz particular al hipocicloidei apare
cl l ' R, d h' . 1 'd f , d
Claca raza ru etel este }' = --, em IpOClC 01 a se trans orma mtr-o reapta
2
diametrala (fig. 6.16, b). Daca. cercul de baza va avea 0 raza infinita, deci
va fi 0 dreapta, epicicloida hipocicloida vor fi la fel vor purta numele
generic de cicloida (fig. 6.16, c).
Daca raza ruletei devine infinita, deci ruleta se transforma intr-o dreapta,
curba generata de un punct al acestei drepte, care se peste bazii,
se evolventa sau developanta cercului (fig. 6.16, d).
Dintre aceste curbe, pentru profilarea dintilor rotilor dintate se utili
zeaza, in primul rind, evolventa intr-o masura mai mica (numai la anumite
mecanisme din mecanica fina) hipocicloida epicicloida. Evolventa este curba
folosita astazi, aproape in mod general, pentru profilarea dintilor rotilor
dintate, datorita unor proprietati importante pe care Ie are care
constructia angrenajelor permit 0 buna exploatare a lor.
6.3.2.5. ECUATIILE EVOLVENTEI PROPRIETATILE EI
Pentru reprezentarea grafidl a evolventei (se va intelege de aici inainte,
in mod limitativ, prin evolventa, numai evolventa cercului), se imparte cercul
de baza de raza Rb (fig. 6.17) intr-un numar de arce egale, prin punctele 1',
2', ... Se due tangente la cere in aceste puncte se iau pe ele segmentele:
f1 = arc P1; 2'2 = arc P2; 3'3 = arc P3, ... lntrucit dreapta genera
toare se H'tra alunecare pe cercul de bazi!., punctele 1',2',3' ...
obtinute, apartin evolventei, care se traseazzi prin unirea lor.
444
Din constructia evolventei rezulta ca ea se caracterizeaza prin aceea
di: nu are punete in interiorul cercului de baza (punctul ei initial este chiar
pe acest cerc); normala in orice punct, fiind tocmai dreapta care 0 genereaza,
este tangenta la cercul peste care se adidi la cercul de baza;
!J
Fig. 6.17 - Trasarea evoi-rell Fig. 6.18-Stabilirea ecuat iilor
. tei prin puncte evolventei
centrul de curbura in orice punet al ei se afla pe cercul de baza; raza de
curbura in orice punct este egala cu lungimea arcului peste care se
segmentul de dreapta, care reprezinta raza de curbura.
Acestea stau b baza stabilirii ecuatiilor parametrice, in coordonate
polare carteziene, ale evolventei.
Din figura 6.18 di:
AkI = arc AMo,
se pot scrie ecuatiile parametrice ale evolventei_ Astfe!, daca se alege ca para
metru unghiul <X dintre raza vectoare r a unui punct oarecare 111 al evolventei
raza Rb a cercului de baza, dusa in centrul de curbura A al evolventei
pentru punct, se poate scrie:
- Rb tg ,; = + 6),
de unde
'" 6 = tg <X - <X = inv ,; = ev (6.38)
Functia 6, importanta pentru teoria angrenarii, se involute! sau
evotutr"i, iar valorile ei, necesare pentru calculul geometric al angrenajelor,
sint calculate si date in tabele.
Din triun'ghiul OAM se mai poate scrie:
Rb
1'= - - , (6.39)
cos ;I;
determinindu-se, astfe!, cele doua ccuatii parametrice ale evolventei,
. . Rb
6 = 111Y ;I; = tg C( - 0; r = --.
cos 0;
Eliminind pe intre cele doua ecuatii, se poate obtine ecuatia evolventci
in coordonate polare, care va avea forma: r = f(6).
445
Din ecuatiile evolventei rezuWi unele proprieUiti ale acestei curbe utile
pentru constructia, exploatarea rotilor d{niate. Astfel, din ecua
tiil
e
parametrice proprietatea c5. forma evolventei depinde de raza
cercului de baza RI>' In figura 6.19, slnt ari'itate evolventele }, 2, E
3
, E ,o-
I
I
If?- \i
I . i

Fig". 6. 19 Evoi"J'cnte pcntru dife
ri te raze ale eereului de bazil.
Fig. 6,20- Evobente ide,,
ti ee pc cere de bal.).
pcntru diferite raze ale cercului de baza. Se "ede ca, dad raza cercuillide
baza devine infinita (cercul se transforma intr-o dreapti'i), e\,olventa "h
va fi 0 linie dreapt{!, perpendiculara pe R
b
.
Proprietatea este u tila la prelucrarea danturii.
JIai rezultii ca evotvcntele de pe cere sint identice. Deci, oricl' curba
c;:are se afla la 0 distanta egala de 0 evolventa este tot 0 evolventa. Distanta
se masoaril. pe normal{l cum aceasta este tangent;! la cercul de baza, rezulta
ca se poate masura lungimea unui arc printr-un segment de dreapta (fig. 6.20),
care este pasul PI> pe cercul de bClza. Proprietatea este utilii la controlul
rotilor. din tateo
, Alte proprieUiti rezulta din ecuatia evolventei in coordonate rectangu
lare. Pentru stabilirea acesteia, din figura 6.18 se scriu coordonatele x y
ale unui punet curent :11, astfel:
;\: = Rb(sin Iji - Iji cos Iji),
y. Rb(COS + y sin Y).
Se va ohtine raza vectoare r care este:
y = Jx
2
+? = R/)JIji2 +- I
lungimea llnui element de arc ds de evolventa,
ds
2
= dx
2
+ dy 2 =
In care
el \: = Rb(COS + sin y - cos y) el:)i = sin ydy,
. ely = R
b
( sin -I- Ycos y + sin y) ely = R/)'f cos Y
Lungimea s a arcului ele evolventa va fi:
e u
2
s = R/).) yely = Rb
0
446
( 6.40}
(6.41}
Relatia (6.41) s.eoate in evidenta 0 aWl proprietate anume ca, lungimea
de evolventa repede cu unghiul de pozitie (variaza direct
i:1 rdport cu patratul lui). Pe masura ce se produce 0 indepartare de cercul
e baza, evolventa se aplatiseaza, raza ei de curbura crescind.
Proprietatea este importanta pentru aprecierea soliciUirii la presiune
in contact.
arcului de evolvenUi cu indepartarea de cercul de baza se
poate stabili, dadi se imparte unghiul intr-un numar de unghiuri egale 1)
(fig. 6.21). Rezulta ca arcul de evolventa, corespunzator primului unghi, este ;
. Rb
o2
21= S1 = - -,
2
iar arcul corespunzator ultimului 1) va fi
unde,
ill = SIt - sn - 1'
R
o
Cn1)F .
S" = - -'----' S/I _1 =
2
inlocuind in relatia (6.42) se obtine:
Rb[(n -. 1)OJ2
2
( 6.42)
(6.43)
relatie care arata ca arcul de evolventa crqte eu seria numerelor impare
este importanta pentru prelucrarea danturii intelegerea aluneca.rii dintre
profile.
t Din ecuatiile evolventei mai rezulUi 0 proprietate.cunoscuta sub numele
de. "cola peste it din!i". Dad se construic:sc doua evolvente opuse (fig. 6.22, a),
tpate tangentele limitate de cele doua evolvente sint '.
egale cu arcul de pe cerculde baza, cuprins intre . .
cele doua evolvente. . .
. Determinarea lungimii acestor segmente se face
luillli 0 coarda oarecare perpendicular;, pe 0 V de [,
/
/
Illngime $",. , care va fi:
unde,
deci
Sx, = Be = 2r." sin (0 - inv
R/,
r;r= -"
cos
2R" . (". )
Sf, = --SIn .
cos ex.
(6.44)
/
",*,--+-+--0-1.
Fig. 6.2! - Dctcrminarea
arcului de evo!vcntrt
Valoarea maxima a lui SXc se obtine prin derivare prin anularea deri
vatei. Rezulta:
d Sx, = 2 Rb - cos ex. cos(1) inv tg2: +sin sin (0 - in,," ct.) ,
dz
( 6.45)
447
deoarece
- (inv IX) = - (tg IX - IX) = - ( 1. - 1) = - tg
2
0:.
do: cost 0:
Coarda este maxima pentru va
r
loarea IX = 1X1 care anuleaza numa
ratorul. Impartind prin cos IX1 cos
- inv IX
1
) ega lind cu zero numa
ratorul, se obtine:
- tg
2
IX1 + tg IX1 tg - inv IX1) = 0,
sau
tg IX1 = tg inv IX1),
--:u- - - - de unde
a b
Fig. 6. 22 - Stabilirea cotei peste n dinti prin m'mare
= tg 1X1' (6.46)
Deci, coarda maxima este determinata de tangent a la cercul de baza, iar
din rela tia ( 6.44) rezuita ca:
(6.47)
Deci, aceasta coarda, numita cola peste n dinti este egala cu arcul
de cerc limitat de inceputurile celor doua evolvente este egala cu toate seg
mentele de tangente la cercul de baza, limitate de cele doua evolvente.
Proprietatea este folosita la verifiearea masurarea pasulu i, cum
se vede in figura 6.22, b.
Dad se utilizeaza bile sau role se poate determina marimea golului
dintre dinti cum se vede in figura 6.23. lntroducind bila sau rola de
diametru d
m
intre dinti, ducind evolventa prin eentrul C al bilei tangenta
la eereul de baza prin pUllet, eu notatiile din figura se poate serie: /
areA F ' arc AG +- are CD - are F D (6.48)
sau
Db .
are -'4F- = Rb 1n\' IX/II = - - 111V IXm'
2
Intrudt,
AG d
m
are [I =-, are GD =!..!?.
arc FD = Pb = -:-:D
b
,
2 2. 2 2z
prin inlocuirea in relatia (6.48) se obtine:
Db in" IX.. = din +.!.!!. _ -:-: D(, .
(6.49)
2 2 2 2 z
Daea se Sb = Db inv IX.
/
.
448
. d", + sa +. ;:
InVct.
m
=- - InVct.O--'
D mz 2'
de unde se obtine grosimea Sit a dintelui pe cercul de divizare
. . . ;: dm )
Sa = mz Inv Ct.", - Inv 0:0 + - - , (6.50)
(
2 mz cos C(o
..
=
Fig. 6.23 - Determinarea largimii go- Fig. 6.24 -l\fiis ur<:rea rotilor diutate de module mid
l1llui dintre dintii CII ajutorul rolelor CIl ajutorul rolelor
relatie care se la masurarea rotilor dintate de module mici prin intro
ducerea a doua role in golurile dintre dinti. Cu ajutorul unui micromet ru se
masoara eota M pe direetia diametrului de la rotile eu un numar par de dinti
(fig. 6.24, a) nu se suprapune peste diametrulla rotile cu un numar impar de
dinti (fig. 6.24, b). Se mai vede ca la rotile eu un numar par de dinti
(6.51 )
iar la cele en llllmar impar,
(6.52)
Cu M determinat se poate ealcula D
m
, astfd:
Dm = jU - d
m
(6.53)
PClltru rotile Cll numar par de dinti
D = l11-dm
til 900
eos
z
pentru rotile ell numar impar de dinti.
2D - Elemente constructive de mecanica fina - c. 1002
449
Grosimea dintelu i pe cercul de divizarc rezulta din rclapa:
Sri = Inv - lnV 1/.0 -1 - - ,
D(
' . T;; dm )
2 111 Z cos C:o
uncle :7." sc detennina din relatia
D cos :7.0
COS(Y.m= - ---'-
Dm
(6.54)
Valoarea lui S,l obtinuta, astfel, se compara cn valoarea determinata
pnn calcul ad. taU\. la paragraful 6.3.3.5.6.
6.3.3. CINa-1ATICA ANGRENARII DINTILOR iN EVOLVENTA.
6.3.3.1 . SEGMENTELE DE ANGRENARE. TRASAREA FORMEI DINTILOR
La rotile dintatc cu profil in evolventa, linia de angrenare este 0 c1rcapta
si am,me, ta ngenta comuna interioara a cercurilor de baza a1 celor doc2. roti,
deci punctul de contact a1 profilurilor in evolventa se
pe accast{, dreapta. Explicatia rezulta simplu, dad. se preslipullc di, la 0
de intimpinare a celor doui:'. profilui in cvolventa E1 2, ele vor
face contact in punctele a
1
a2' Dudndu-se normala aln1 la profih:l E
l
, ca

.0
,
I
i
!
11
I
a

N
Rei
8'J?
b
Fig. 6.25 - Segmcnte\e liniei de angrenare trasarea formei dinti\or
va fi tangenta 1a cercul de baza a1 rotii 1, iar normala a2nZ 1a profilul E 2,
la cercul de baza a1 rotii 2 (fig. 6.25, a). In momentul contactlliui celor doua
evolvente E1 E2 in punctul a(al' a2), aces tea vor avea 0 normaia comuna,
adica clrepte1e alltl a2n2 sc vor dispune pe 0 singura clreapta NN, ramini nd
450
te iiecare la cercul sau de baza, Dreapta astfd obtinuta reprezinU't
geo;:;.etric a1 punctelor de contact ale celor doua profiluri, adica linia
_- angrenare.
Dad se urmareste angrenarea unei perechi de roti dintate, se obselT{l ca
eputd 'contactului la 0 pereche de loc in pUilctele
erioare extreme ale dintilor. Prin trasarea cercurilor exterioare ale rotilor
:.13 la intersectia lor cu linia de angrenare NN, se determina punctele' Kl
';' 54)
, : K
z
, unde incepe sal! se termina contactul (fig. 6.25, b). Portiul1ca ]{1]{Z
:11 linia de angrenare se portiune de lucru 'au activ[l.
Daca, cu centrele in 0
1
O
2
, centrele de rotatie ale rotilor, CLi razele
Ol ]{1 0
2
1(2 se duc arce de cerc pina la intersectia lor eu evolvent ele El
,:i E
2
, se dctennina punctele unde extremitatea dintelui unei roti face contact
ell dintele rotii eli care angreneaza, adica punctele k1 kz, care stabilesc
porriunile active sau de lucru de pe flancurilc dintilor. Punctele de pe evol
\'entele El E
2
, care nu apartin portiunilor de lucru, nu participa la
ngrenare.
Ond razele cercurilor interioare slnt mai mici dedt razele cercurilor de
baz;t, portiunea de profil dintre cercul de baza cel interior nu poate fi tra
- P, t a dupa evolventa. AceasUi portiune se poate trasa dupa drepte diame
,::nt r alc, dar trebuie sa se asigure neparticiparea ei la angrenare, deoarece intregul
o ealcul presupune transmiterea dupa profilulil1 evolventa. De aieL rezdta, ca,
-'or \'olventa El poate intra in angrenare in punctul aflat pe cercul de
a baz;l, adica In punctul Al de contact al normalE:i WN' cn actst cerc, iar e'vol
" "nta 2 in punctul A
2
Portiunea de lueru 1(11(2 nu trebuie sa depa
aeasd't limitele segmentului A
1
A
2
, care se segment limita de
(!JTlgrcnare.
Imrudt, porriunea activa dinlinia de angrenare se cletennina prin cercu
r ile exterioare ale celor dona roti, rewWi regula importanta ca, cercl1rile
ale roWor nn hebnie sa intersecteze linia N:\ in afara segmentnlu i
limita (Ite angrenare. Nerespectarea acestei reguli poate duce 1a blocarca angre
mj ull1 i la alIc ddiciente h1 functionare.
Pc baza cclor aratate se traseaza forma dintclui cu prolil 111 c\'oln:nta.
Din centrul 0
1
se dace un cerc cu raza RbI alegindu-se pc el llll PUl1ct
initial convenabil, se traseaza evolvcnt a E1 prin puncte, astfel ca 2_ sa
tread, prill pold Pal angrcnajului. Se duce normala j\'?'l 1a evolvent a E1
prill poled P care va fi tangenta la cercul de RbI. Din punctul 0';" ce11
trul rotii conause, se duce 0 perpendiculara pc normala N ,V se cletennina
cered de raza Rb2 = A
2
0
2
. Alegind pe acesta un punct convenabil, :-:t: COl1
evolventa 2, tangenta la evolventa E1 in polul angrenajului. Curbele
1 2 siut cLlrbe conjugate pot fi utilizate la trasarea profilului dinrilor.
Oricare a1' fi pozitia eelor dona profiluri tangente lntrc ele in punct ul P,
nOr1118.b. lor comuna va face un unghi CI. = const. cu tangenta COl11una Jusa
la eeremile de rostogolire. Acest unghi, care reprezini.a linghiul de angrenare,
este standardizat, pentru tipizarea constructiilor de roti dintate, in majorita
tca cazurilor la valoarea de 20. Determinarea compleat a profilului Se face
prin trasarea cercurilor exterioare interioare.
Din eele aratate privitor la cinematiea angrenarii rezulta noi proprietati.
care se refera, nu la profilul singular, ci la transmiterea misdirii cu a in torul
a dona evolvente, deci la angrenaj nu lei. roaHi. Astfe!, pe roF
451
eu eentrele ill 0
1
O2 (fig. 6.26) se evclvente la distante egale cu
pasul PI> pe eercurile de baza, acestea fae contact pe 0 linie dreapta, linia
de angrenare.
E"olventele taie segmcnte cgale pe linia de angrenare, deei pentru a
fi in contact ele trebuie sa lie la distanta unele de altele pc ambele roti.
Fig. 6.26 - vitezele pe cerc u
ril e de t aza pe cercurile de roslogoli re
Accasta inseamna di pasul PI> pe cered
de baza trebuie sa fie acclasi si ca urmare
pasul pe cercul de 'p, sc poate
exprima in raport Cll pasul pc cercul de
baza Ph' Deoarece arcele pe cele clouzt
cercuri concentrice su bin tind unghi,
sc poa te scrie:
deei,
p, = PI>.
Rr R/)
Din triunghiul 0]A
1
P
Rb = Rr cos (J.
(6.55)
Pr = PI>
sau p, (6.56)
R, Rr cos C1.. co C1..
Din asemanarca triunghiurilor ()IA IP
0 2A 2P se poate scrie :
Rb2 Rr2 (>J1. ("
- = - = - =112, 0.57)
RbI R,] (u2
ceea ce arata dt marimea t'azelo1' CC1'C1I1'!o r de bm:i'i dctermintl 1l11ivGC raportu!
de tra llsmitere.
Din egalitatca de rapoarte (6.57) sc obtinc
R/)2 _ (01
- - - ,
RbI (u2
de ul1l1e
(6.58)
H. ezulUi. ca, la angrenarea rotilor Cl! dinti in evol\' enHi, nu nun:.ai \'itc
zele pc cercurile de rostogoli re Sll1t fgale ci cele de pe cercurile de
Dadl se
R bl = R,I cos C1.. Rb2 = Rr2 cos (I.,
se obtine
sau
Vb = c' cos (I.,
ceea ce se poate vedea in figura 6.26.
o a doua proprietate care trnsmiterea eonsHi in faptul
ea angrenajul format din dourt roti cu profil 111 evolvenUi cste insensibil din
452
- .i:: de vedere cinematic la modifidirile mici ale distantei dintre centrel
_ '0 rotatie ale celor doua roti.
Dadi cereurile de baza au centrele in 0
1
O
2
(fig. 6.27) se modifidi
: zitia lui O
2
in distanta dintre axe de la valoarea Ao la A, linia
angrenare se muta din pozitia A1A2 in
::" 1'1 din P in P', iar unghiul de angrenare
la 0:0 la a(0: > ao).
Intrucit razele cereurilor de baza s-au pastrat
elea)i, raportul de transmitere este:
. Rb2
212= -,
Rbl
din a3emimreJ. de triunghiuri cu
unghiurile opuse la virf din P (raza R = Rr)
P' (raza R = R;) se poate serie:
Legea fundamentala a angrenarii se respecta,
noile cercuri ue rostogolire impart eic linia cen
trelor Intr-un raport invers cu vitezele unghil1lare
au vitezele periferice egale.
0'
2
Fig. 6.27 - Insensibilitatea an
grenajului en profil in evolven
til. la variatia distantei dintre
eentrele de rotatie ale rotilor
Insensibilitatea angrenarii profile lor In evolventa, la modificarea dis
tantei dintre axe. reprezinta 0 proprietate utila la deplasarea profilelor in
yederea perfectionarilor functionale constructive la remedierea unor defecte
rezuitate din manta j din uzura lagarelor flancurilor dintilor.
Daca se scriu relatiile Intre raze, la angrenajul modificat. rezuWi:
de unde
(6.60)
eos 0:0 cos a
prin urmare,
Ao cos exo = A cos ex. (6.61)
in relatia (6.61), fundamentala pentru angrenarea profilelor in evolventa,
ciistanta A0 corespuncle unui angrenaj la care cercurilc de rost ogolire coincid
cu cdc de divizare.
6.3.3.2. CREMALIERA DE REFERINTA
Dadi la 0 pereche de roti clintatc, raza unei roti se transforma Intr-o
dreapta, roata se transforma lntr-l1n segment dintat sau intr-o cremaliedt
(fig. 6.28). Dreapta de rostogolire a cremalierei se confundii. cu tangenta 1IJM,
453
/1
dusa prin polla cercul de rostogolire; normala NN la profiluri face Cll tangenta
111;1[, care este dreapUi de rostogolire, unghiul de angrenare (x, iar evolventa
E2 s-a intr-o dreapta, obtinuta prin rostogolirea norma lei NN
de-a lung-ul cercului de raza infinita, Mi11. Dad nu raza rotii conc1use, ci
raza ;' otii conducatoare este infinita, inlocul acestei roti se \'a obtine 0 crema
, liera cu' ca cre
, maliera rotii condusc. De aici
./' -- ./ rezulta" ca" pentru ca doua roti
// / dintate cu profil in evolvenU't
/ sa poata augrena una cu alta,
I este necesar ca ele sa angreneze
. independent cu crema
" p liera. Aceasta prezinta 0 dub1rl
A J importanta practica. Prima con
sUi. in posibilitatea determinarii
e1ementelor geometrice ale dan
turii unei roti dintate din ele
mentele principale ale cre
malierei, motiv pentm care
F ig. 6.28 - Obtinerea cremalierei de referinta ultima se cremaliera
de referinta.
Elementele geometrice principale ale cremalierci slnt:
- pasu1 p, care spre deosebire de roti este pentru orice dreapta
})araleEi Cll baza sau cu linia medie 111M a profilului, denumit a dreapta
de referinFt; pe dreapta de referinta latimea dintclui Sd estc egala cu liiti
me-a golului SII' cicci cu P!2;
- unghilll la vlrf a1 cremalierei CY.o, ega1 cu unghiuI de augrenare (la (J.
rotile la care cercu1 de divizare coincide cu cErcul de rostogolire dreapta 111M
este tangenta la acest cerc);
- inaltimea It a dintelui cremalierei, Intre dreapta de fund dreapta
de yllf.
In fignra 6.28 este reprezentatfl schematic angrenarea rotii cu erema
liera, aratindu-se portiunea act iva din linia de angrenare portiunile de Iucrn
ale profilurilor.
o a doua importallp. practica consUL In aceea, ca, daca 0 roata dintata
poat(: angrenacu 0 cremaliera avind fIancuri drepte, profilul in evolventa
se poate executa Cll ajntorul unei scule in forma de eremaliera, ea dnd
aceasta ar angrena cu roata a cftrei dalltura 0 taie. 0 asemellea scula, eu
flaneuri drepte, este, bineinte1es, de confeetioriat. Daca cremaliera este
inlocuita cu 0 roata dintata, pentru realizarea danturii pe un semifabricat
se poate utiliza procedeu a1 angrenarii treptate dintre roata semi
fabricat, pre1ucdndu-se astfel dintii prin metoda ruUirii sau rostogolirii .
Pentm normalizarea rotilo!" dintate, profilu1 dimensiunile eremalierei
de referinta, identiee ell ale cremalierei scnIe, sint standardizate. Pentm rotile
ell modul' 'I'n > 1 mm, forma principalele dimensiuni sint date in STAS
821-75 sint aratate in figura 6.29, a. Principalele valori pentru m > 1 slnt:
1,25; 1,5; 2; 2,5; 3; 4; 5; 6; 8; 10; 12; 16; 20; iar pentru m < 1 slnt:
0,3; 0,4; 0,5; 0,6; 0,7; 0,8 (la unele aparate de inalta finete se utilizeaza
modulele de 0,1 0,2 mm).
454
<. erc
aiei
_ roti

ita,
Celelalte elemente geometriee ale eremalierei, care determina elementele
geometriee ale rotilor, stIlt:
- inaltimea ea pului dintelui, a = 10m (fo este eoefieientul de lualtime
al eapului dintelui, care de eele mai multe ori se ia egal eu 1, iar uneori,
egal en 0,8);
p
pi? pi?
r+-In Confroproflf
t1
c
Fig. 6.29. - Cremaliere de referinta
- inaltimea pieiorului dintelui, b = a + c = 1,25 m (unde c = com =
= 0,25 tn estc joeul radial la piciorul dintelui; uneori se ia Co = 0,3);
- inaltimea totala a dintelui (eu jceul radial ce la pieierul Jintelui) .,
It, = 2,25 m.
Unghiul la Vlrf al eremalierei, eorespunzator unghiului de angrenarc,
este: "-0 = 20.
Pentru rotile de dimensiuni miei din meeanica find se u tilizeaza diferite
profiluri, modificate fata de eel indieat In ST AS 821-75, deoareee aiei este
neeesar sa se realizeze rapoarte de transmitere mai mari eu 0 singura pereehe
de roti dintate sa se ereeze jocuri eorespnl1zatoare intre dinti, 111 nderea
aeoperirii impmitatilor relabv mari, ee apar la rotile eu modul mie. Elementele
prineipale ale u neia din eremalierele rceomandate in proieetele
ISO (care, de regula, sint funetie de eerintele loec:h:i de utilizare a retilor din
tate), reprezentate in figura 6.29, b, sint:
- inaltimea eapului dintelui, a = = 1,1 In (uneori aiei se ia
10 = 1);
- inaltimea pieiorului dintelui, b = a + c = 1,4112 (jocul la pieiorul
dintelui se poate lua: c = 0,3 m; profilul dintelui rotii, taiat eu partea cores
punzatoare joeului h capul dintelui eremalierei, nu trebuie sa participe la
angrenare, deoareee dega jarile la cap pieior cercspund linor unghiuri difc
rite faFl de unghiul de angrenare);
-- Inaltimca totala a dintelui, h = 2,5 m.
455
J
,
Pentru rotile mici, la care jocul radial este mare, dad. se da c se poate
determina valoarea razei de racordare j' (fig. 6.29, c) la piciorul dintelui, astfel:
r - com = r sin !Xc, (6.62)
r= __co::..,m __
1 - sin OCo
de unde pentru IXo = 20 Co = 0,25 se obtine r = 0,38 m, iar pentru co=0,3
rezultft l' = 0,45 m.
b
a
Fig. G.JOI-:Determillarea 1I1lmarllilli minim de dinti fentru cazuiiimita, cind cercllrile de baza
intericr coincid
In paragraful 6.3.3.1. s-a aditat ca dad R" < R
i
, evolventa este comple
taUt cu 0 dreapt[l diametralii. Aceasta este uneori necesar pcntrn rotile normale
Cll un numar mic de dinti. In acest caz se poate detem1ina un numar minim
de dinti pentru care intreg profilul sa fi e evolventic. Aceasta situatie limiHi
(6.63)
0,2, rezulta
(6.64)
angrenare a dint !
are loe dnd Ri = R
b
Din figura 6.30, a se J:oate scrie:

de unde
1nOZ
Rb = - cos OCo
2
mz
Ri = - - (1 + co) m,
2
mz mz
- cos 0C0 = - - (1 + co) m.
2 2
Se obtine astfel ;,' =zm;1l pentru aceasta situatie. Considerindu-se Co =
z = z;,'n = 2,4 .
1 - cos OC
o
Pentru !Xc = 20, se obtine un z:"'n 40 dinti.
ste in5:1 suE
I In
. in. erior anum
unde
Pentru =
c valorile d
:a alegerea rotilor
6,3.3.3. C(
Reali zarea tl
rna , in afara . :
. i ontact per
. d' nti, in tot ti l])
:e este indeplini
_ d de acoperire
Pentru a de
1archeaza pon'
ngrenare, uni .I
L
r.. ectia normal
Totilor. Dacii
-ofi lurile dintilo:
(. ' n este cUl'be r
. : .tr:l rea in contac
: n act (fig. 6.31).
rcul de baz:'
' . E
z
ale profilullJ
. _t arc este pa
" mpul angrenarii
ntrudt angr
d in pozitia E1
i . pozi tia E 2, tran
ii de rotatie se
_'{uat la 0
t r d ilde baza.Pot c
a) dintele ue
in momentul dnd
.. ngrenare, adica
b) dintele Ul
a di ntelui conside
c) dintele L1 1
Este tns:i sufieient ca numai portiunea activa a flancului dintelui sa
lic (j In acest caz, cercul de baza se considera putin mai mare dedt
eel ir.:e:-ior anume, trednd prin punetul A (fig. 6.30,. b). Din figurii se vede d1
Rb = R - tn
san
1W: mz
- cos = -1n,
2 2
ue lude
" 2
Z = Zmin = ----
1 cos
(6.65)
Pentru = 20 se obtine un z;'n = 33 dinti.
Dc valorile determinate pentru numerele de dinti trebuie tinut seama
la alegerea rotilor dintate normale sau nedeplasate eu profil in evolventa.
6.3.3.3. CONTINUITATEA ANGRENARII. GRADUL DE ACOPERIRE
Realizarea unui raport de transmitere constant la rotile dintate, mai
reclama, in afadl de indeplinirea legii fundamentale a angrenarii, existenta
lInu; .contact permanent intrc dintii celor doua roti, eel putin la 0 pereche
de c:nti, in tot timpul angrenarii. Aceasta reprezinta de fapt 0 a doua lege,
care este indepliniUi, dad angrenajul are un
grad de acoperire corespunzator.
Pentru a determina gradul de acoperire
se marcheaza. portiunea activa K1K2 din linia
de angrenare, unindu-se punctele obFnute prin
intcrseetia nonnalei NN cu cercurile exterioare
ale rctilor. Daca prin punctele ](1 K
z
se duc
profilurile dintilor, evolventele E1 E
2
, una
din aceste curbe reprezinta pozina dintelui la
intra rea in contact, iar cealalta la din
cont act (fig. 6.31). Areul de cere L
1
L
2
, masurat
pe (ercul de baza intre cele doua pozitii E1
E2 ale profilului, este arcul de angrenare.
Ace!:t arc este parcurs de profilul dintelui in
timpu! angrenarii lui cu profilul conjugat.
Intrudt angrenarea incepe dnd profilul se
afla 111 pozitia E1 se termina dnd el ajunge
in pozitia E
2
, transmiterea in continuare a
carii de rotatie se va realiza de dintele vecin.
situat la 0 distanta egala eu pasul Pb masurat pe
cereul de baza. Pot ca sa a para urmatoarele cazuri:
a) dintele urmiHor intra in angrenare chiar
in momentul dnd dintele considerat iese din
angrenare, adica arc L
1
L
z
= Pb;
N
Fig. 6.31 - Pozitiile dinti10r 1<1.
intrare din angrenare.
Arcul de angrenare
b) dintele urmator intra in angrcl13.re inainte de iesirea din angrenare
a dintelui considerat, adidi arc L1L2 > Pb; ,
c) dintele urmator intra in angrenare dupa un timp de la din
angrenare a dintclui considerat, adica arc L
1
L
z
< Pb'
457
In ultimul caz, in pcrioada cind ceTor doua r oF nl! sc t}iSCSC in
contact, viteza rotii conduse scade, iar rcluan:a contact111ui sc face prin
Prezenta unor care sc rereta in angrenare, aUt din ptmct de wdefc
cinematic, cit si din punctul de vedere al rezistcntci si durZl t ili ta tii r otilor,
este, desigur, i'nadmisibila. ' , ,
Primul caz reprezint a 0 pozitic limita poate u$or trcce ;n eazul a1
treilea, in ipoteza uzurii angrenajului sau a eonfectionarii lui ir:cxacte . D '
aeeea, angrenajul trcb\lic asttel calculat, incH sa se asiguf(' condit ia:
arc LIL2 > Pb'
Raportul e: dintre areul de angrcnare pc ccrcul el l' baz{, pasul circular
masurat pc cere sc numqte grad de acoperirc caractcri zcaza angre-
najul din punctul de vederc al ii Accst raport
are valoarea
PI)
(6.66)
trebuie sa fie supraunitar (e: > 1). Dad. aeeasUi condipe estc indcplinit ;l ,
in angrenarc se in contact eel putin 0 p(' rcchc de dinti.
Gradul de acoperire poate fi calculat, dac[l se cunose : RDl' Rb2' R
d
,
R.
2
, Zl, Zz. Din figura 6.32, pe baza proprieUi tilor c'"olvcntei, sc poatc scric:
AIKz = arc AIL
z
A IKI = arc AlL
l
,
de unde
AIKI - AlKz = KlK2 = arc L
l
L
2

Arcul de angrenare pc eercul de baza este egal eu portiuuea ac tiV{l din linia
de angrenare, dcci expresia gradului de aeopcrire se poat e scric su b forma
Oz e: = KlKz . (6.67)
Pb
10,
Fig. 6.32 - Delerrllinarea gra
dului de acoperire
Din triunghiul K 10l..J.
1
rczuWi
RbI R
cos :xc! = - .AIKI = \lil tg :I.e),
R eI
(6.68)
Jar din triunghiul POl: l
l
SC detcrmin;\
- - - - - -
KIF = .11
1
[(1 - .1
1
P = Rlil(tg 'i.d - tg :I.).
1n mod analog, pcmru roat a condus;i sc
poate scri e:
(6.69)
Valoarea portiunii active din linia de angrcnan: , dcci valoarca arcului de
angrenare, va fi:
J{1[{Z = j(lP +J(zP = Rbl(tg a.I - ex) + I?"z(tg :'<c2 - tg ex) =
= arc L
l
L
2
(6.70)
458
Fl' ill expresia gradului de aeoperire di.
2/c RbI _ 2/c Rb2
Pb = _ --''-0.
" z
(6.71)

t: ml.e z" .;i (/..2 se determina eu ajutorul relatiilor (6.68) (6.69), celelalCe
::larimj ji nd cun03;cute.
H. elatia lui s araUI ca, mentinind eonstante eelelalte marimi, valoarea
go.dul . i de aeoperire excI cx,,2 erese, adidi, dad. se marese
razele Cfr curilor exterioare R eI R e2'
Gra dul de acoperire se mai poate exprima direct in funetie de raza
r.1intre axe, astfel:
K1l\.z = AlKI - AlP + A2K2 - A
2
P,
n 11<.1 t'

.,. 2

=
JR"
;2 \. 2 \
R"
b2 ;
( llln
=
cos ex
deci
Pb = mn cos ex,
St; 011: e
sau
!R'> - R" fRo R2 .
\ ' \;1 - 'hJ + v ;2 - 02 - A Slll ex
(6.72)

/c'm cos ex
'>:rcurile de rostogolire eoineid eu eereurile de divizare din relatia
(6.72 ) vede ca s creste ell cit erese razele ccreurilor exterioare.
, . hacriea a arHat ' ca angrenajele luereaza satisfaditor, dadi valoarea
gradul ui de aeoperire nu va fi mai midi de 1,05, pentm rotile din clasa eea
:nai Jnalt {l de preeizie, mai mare de 1,35, pentru eele din clasa eea mai joasa
de pc cizie. Clasele de preeizie, deei tolerantele angrenajelor, se aleg in
func t :'; de viteza periferidi a rotii. Celei mai mari viteze ii eorespl.lIlde clasa
de precizie cea mai inaWi (STAS 6273-60).
Pentru ca1culul gradnlui de aeoperire, adeseori, se folosese r.elatii empiriee
:;::lU di agrame. 0 relatie empirica, exprimata in functie de numerele de dinti,
c.ste:
= 1,878 - 3,18 (6.73)
Zl Z2
Diagramclc din figura 6.33 permit determinarea gradlllui de aeo
perire 111 fu netie de Zl i. La cOllstructia diagramelor s-a cOllsiderat
1,80
!,7.
IX = 20 /0 = 1.


{50 1---+...,."'1--71""' 1
,, 5"5
,,5'4 15 18 20 22 ZIt 20 28 30 J2 34 36 38 40
-?l, '
Fig. 6.33 - Diagrame de variajie a graduIlIi de acoperire
pen trll lin numiir de dillti raport de transmit ere date
6.3.3.4. ALUNECAREA PROFILURILOR
Alunecarea dintre profiluri prezinta interes practic din cauza u:t.lIrii
flancurilor careia Ii da nastere. ea fenomen In sine, dadl. doufl curbe ':L':L
(fig. 6.34, a), In contac't In punctul i1I, se afla in relati,'a,
arc 11111(1
1
= Sa. arc M 1112 = sf" pentrll sa. = se obtine rostogolire [Jura
pcntru Sa. i= sl3 sc produce alunE'care uzudi. Cind Sa. > s(> se uzeadi mai
muIt suprafctcle [:J [:J, iar dadi Sa. < sf!, se llzeaza mai muIt sllprafetele n.
specificc pcntru curbele <XIX slnt:
T
T
a
sa. -- Sf!,
"fla; =
b
Fig. 6.34 - Alunecarc..1. profilurilor dintilor
460
s:> -- Sa.
7J rl = --"-----
S[3
Raportul Y) Yari aza intre 0 (so: =
= s(3), la rostogolirea pura, infinit
(sa; = sau sf!, = 0, una din curbe iace
contact In punct),la aluncearea
pura.
lntre profilurile dintilor exi st ;\,
rostogolire pura llumai In polul P. In
afara polului apare 0 alunecare dupa 0
direc tie tangentiala la profilul dintelui,
cn "iteza 'e'l (fig. 6.31, b).
Considerlndt; -se ca angrenajul este
in evolventfl, iar deplasarea elementara
a rotilor se face cu unghiuril e d't>l
dcp2, pentru profilul in evolventa ALP =
=Pl = P2, unci e PI P2 sint
razele de curbura ale profilulu i. La
rotirea elementara,lui cirrI ii corespunde
raza + dPl lui d
Y2
raza pz I- dpz.
Yntr-un interval cie timp infinit mic dt, in care s-a produs rotirea cu depl
r spectiv cu d?2' contactul s-a procius pe Iungimile de arc cis
1
ds
z
, care
::l ut:
dSl = Plci'Pl dsz = pz d?2'
eu acestea, aiunedirile specifice 7)1 7)2 ale celor cioua profil uri vorfi:
'Y)1 = cis
1
- dS
2
= PI depl - P2 dqJ2 = 1 _ 'i ,1 (6.74)
2
dSI PI depl PI

ds
z
-ds
1
= '1 _ Pl
d
'Pl = 1 - n "'12'
= (6.75)
dS2 P2 d92 pz'
eu aceasta, se "ede ca dad. 'contactul este in pol, PI = ALP
= A
2
P, cieci
pri n u rmare
7)1 = 1 - 1.2' 2.1 = O.
lJaca se utilizcaz{l intregul segment limita, momentul inceputului angre
llarii apare in Al sau /1
2
,
La contactul in AI, PI = 0 "1)1 = co. De aici rezulta d\, deoarece, la
roata 7 este sflqitnl contactului, d ci contactul la ea se afla pe piciorul
dintelui, la pidor alunecarea este foart e mare, deci uzura foarte mare, deoa
rece la picior, "Ill de la 0, in pol, la co. In timp, pentru PI =
= 0 P2 = AIA2 (valoare finita), '1)2 = 1. D::ci la capul dintelui -v;lliatia
lui '1)2 este de Ia 0 la L
La contactul in A2 situatia este similara dar inversa, aclidi: P2 = 0
'/)2 = 00, deci variatie de la 0 la co pe picior la foata conciusa PI = A lA2
Fz = 0 '1)1 = 1, cieci de la 0 la 1 la roata
Fie ca referirea se face la roata conduc[ltoare, fie c{l se face la cea condusa,
uzura cea mai mare apare tot la pidor.
Fenomenul este important pentru mecanica fina, unde, de regula, angre
najele neunse, se evita prin deplasarea profilurilor, astfel ca
punctelc Kl J{z sa fie cit mai indepartate de Al A
2

Din cauza vitc.0ci de alunecare mai trebnie aratat, ca, dacCI se transmite
o forp P
n
de-a lungul Iiniei de angrenare, pcrpendicularrl pe aceasta, in
pllnctul de contact dintre profiiuri apare 0 forta de frecare F = [LP,.. Pu
terca pierdutii priu frecare pe clinte este: ,VI == F V
t
= y..PnVt. Pentrll a deter
mina \'iteza de alune'care V
t
se cIa sistemulni 0 de rotatie en - (02
in jurullui 02' Roata 2 rilll1ine 1n repaus, roata 1 se va roti ell Q = (')1 + (02'
Centrul instantaneu al wtii 1 se aml In P, astfel dt viteza relativJ., deci viteza
de alunecarc V
t
va fi
(6.76)
S? obscrvfl c{l viteza estc direct proporponalil Cll marimca segmentului
]>.11, Jeei Cll distanta de la punetul de contact al profilurilor la polul angre
najulu i. Pc:ntrn PM = 0, in pol, "'t = o.
461
Alunecarea specifidi da indicii asu pra rezistcntci la uzarc a u nui angre
naj mai poate fi exprimata, pentru cdc dOlla profile, sub forma :
" I
V
t
111 =-
-,
'1)2 =
_..
(6.7'7)
l..\ V2
unde, potrivit figurii 6.35, a,
VI = Px (Ul'
iar V2 = Py W2 (6. 78)
prin urmare
_ :(,)1 + (,)2) _ ;"(((,)1 ' (6 ' 9)
III - "lJ 2 - . I
Px (,)1 P!I (uz
rntrudt, pentru acelasi material si acceasi aiul1ccarc U7.1j l a din
telui rotii mici este mai mare dedt a rot'ii mari,' fiindca fi cc,nc clinic &.:' '!r l1CaI.::
de 1: ori mai mult, se poate imparti "1)2 prin i. Rczult a di. = - i 'f, ; =
= 112 SI' d ' . 'It '" (6
t } coarecc 2(,)2 = (Ul' Px = PI - .'\: P1! = -;- .r, rc a il l! ' . !
devin:
'Y); = Y/l = __X_ _ (1 + +) (6.8 )
PI -:1: <,
,liz x ( 1 )
y. .,= - = - --- 1 +- .
1- . + .
1. pz X 1.
I
; 8
2
i
a
b a
Fig. 6.35 - \' ariatia alllnedirilor la roPlc din!-;! Ie (11 !'fofi! in e'lo! -r; !I, t;;'
In figura 6.33, b este ilustrata variatia aluncc5.rilor specifice pe portiu
nea A1.42 din linia de angremre. Se observa d I'll punctele Al Az alune
dlrile sptci ficc cresc teorctic la infinit ca 1a picioarele dintilor alunecarile
slnt mai mari cledt la capete. TotodaUl, se mai vede di slnt maxime 1a
intrarea. !7 i din <lngrenare, deci In pUl1ctele ](1 K
z
, ca 1a intrare
alunecarea estc maximJ. la roab mica, iar h iesire la roata mare. Potrivit
fi gurii 6.35, b, se pot cL' krmina alunecari1e spdcifice I'n pltnctele KI K
2
,
astfel:

unct
PK; (1
PA
1
- PK
I
i
= __P_K_
2
_ _ (1 + f)'
PA
z
- PE
2
PE
1
= ]{IAz - PAz = R;2 - - R
bZ
tg (x,
= -- PAl = R;I - - RbI tg(X,
cale, lnlr;cuitc In rcbtiil' dinainte, dau
.. ' ._ - Rb2 tg cr.) (i + 1)
{ I - ,
,. 1: [( RbI +R
b2
)tg (X - .,/ -

" ._ UR;I- Rg1 - Rbi tg cr.) (i + 1)
I ., - ,
.-, i (Rbi + Ruz )tg a R;I - R;I]
salt
, 1)
= .
i (A sin (X - R;2 - Rl
2
)
, (,1](;1 - R61 - RbI tg IX) (i + 1)
'r, = .
- i (A sin cr. - - RtJ
(6.81 )
(6.82)
(6.83)
(6.84)
vaca <lllgrenarii nu se ia I'll considerare '1')1 = iar '1) 2 =
= deci
- - RbI tg IX) (i + 1)
=== ,
A sin (X -
(6.85)
cu not at iilt din figura 6.35, c rezuWi:
+ - ( + P2)
t
463
sau
If
"
" A' I P2

- 1"1 sm OC I -:
1, i
------;---- - --,,--
PI
;;1 prin urmare
(f),86)
(6.87)
, "
= - 1.
,. , (6.88)
pz
ValOl'ile obtinute se compara cu alunedirile specifice admisibile, In ra Jort ell
viteza periferica, date In tabelul 6.2.
Ta!d ,,[ 6.2
Alunecarile specifice admisibile la ro!i1c din!ate
11. v 'lin V
S S
8 1,5 3 8 ... 20
6 1...3 1,5 - > 20
I -
I'
I
4. 2 ... 10
I
La proiectarca rotilor dintate se urmarqte adoptarea valorilor mlCI vcntru
alunecarilc spceifice la intrarea iqirea din angrenarc. Aceasta este
eu deosebire la rotile care h:creaza deschis, cum "lnt cele mai nwlte in rr: ccanic:t
fina, la rotile yiteze mario
Puterea consumaUI prin frecare va fi
N! = fL Pll(CUl -+- (,)J fJJI (6,89)
cu Indepartarea punctulu i de contact de polnl angrcna julu i.
6.3.3. 5. DEPLASARILE PROFILURILOR ALE ANGRENAjELOR
6.3.3.5. I. ell dc'.l1tura zero. Pcntru ti'lier(,<t danturii tir."i rob
dintate prin metoda rularii sc va prcsupune di eremaliera este .<:t fa t:1
de prefabricat, astfcl, ca linia ei de rdcrinFi JIM sa se la 0 cii,;tanp
Ra de c(,Html de rotatie al prefabricatului (fig. 6.36). Sc cia prefabricatului Q
rotatie Cll viteza unghiulara cu, iar cremalierci 0 de de
464
ayans, cu 0 viteza v = Rd.w, in afara de de ratot are data in diHctia
2.xei rotii. In acest caz, dreapta de refninta va lOstcgoli fara alunccare
pe cercd de raza Rd.' iar pe prdabricat se yor taia dintii, care au pe aCEst
un pas egal cu pasul Po al CHmalierei. Daca lungimca cercului de raLa Ra
se imparte exact la pasul Po, numa
rul de dinti z, taiati, va fi intreg
egal eu /'(
27tRa 2Ra
--=---,
Po m
(6.90)
unde tit reprezinta modulul stan
dardiza t al sculei eremaliere.
Cereul rotii dintate, pe care
pasul are valoare cu pasul
de referinta sau normalizat al cre
malierei, se cerc de divi
!!O
N
Fig. 6.36 - Schema realizarii rotii en dantura zero
zare. Din relatia (6.77) se determina diametrul cercului de divlZare. care
se noteaza prin Da = 2R
rt
sau D = 2R.
Deoarece dreapta de referinta a cn:malielei se rC5lcgolqte Hila aIr nt
care peste cercul de divizare al rot ii, punctul de ccntact dintre de repEzinta
polul P. Roata la care linia de reterinta a Clcmalinei (5te tangcnta 1a cereul
de divizare, dcci cercul de divizare coincide eu eel de rostogolirc, se
roata zero sau nedeplasata. Daca 0 roat3 ZElO formcaza un angrenaj simplu
cu cremaliera, pe c('rcul de divizare, latimea dintelui rotii fste (gaUi cn lati
mea golulni cremalierei de pe drEa pta de rdtrinta, adidl (gala cu If,tilT,ca
dintelui cremalierci a gcluh,i rotii.
Ducindu-se linia de angrenare IV}: care (ste tangfnUi. la cered de
din triunghiul OA P se obtin<:: raza cercului de baz:l
de unde rczulta di diamclrul cercului de baza e!:t e
Db = m Z cos 0:0' (6.91
intrucit elementde cremalierei de rdninFl se repc(;l"c Cll Yalcrilc
lor pe roata,sepot scrie elEmentelcgEcmEtIice ale dantnii lOtii Z(10,Carc oi11t:
a = m b = 1,25 nt,
pentru un fo = 1
De = Drl + 2a = m z, + 2m = m(;7 + 2),
DI = Da - 2b 111(Z - 2,5). (6.92)
6.3.3.5.2. Numarul minim de dinti. La rotile cn profil
In e\"olventa contactul intre doi clinti nu trebuie sa c-:trcmitatile
Al .42 ale segmentului limita de angrenare. Daca la cor.fcc1icnarca
rotilor dintate prin metoda ruli'irii, gcncratcarEa care t:nqte virfurile dintilor
cremalierei intersectcaza llormala 1'11V III afara scgmcnhllt: i A P (fig. 6.37),
unde A reprezinta \lna din extrEmitatilc sEgmclltuhli ]imitrl, In zcna Extc
30 - Elemente constructive de mecanica fina - c. 1002
4G5
rioara segmentului .' -'. profilu1 In evolventa este intersectat de ditre profilul
conjugat. Fenomenul se interferenta are drept c011secinp practidi.
sllbHiierea dintelui sau subtierea, deci slabirea lui la baza, atunci dnd se pre1u
creaza dantura cn 0 cremalieriL Pentru ca angrenarea sa fie posibi1a, 0 parte
din evoh-ent a dimelui, carc se taie, ar trebui indepartaUi (fig. 6.38, b).
Fig. 6.37 - emJ. poziriei rotii a Fig. 6.38 - Intersectarea e'rolventelor subta
cremalierei la ap ! ra iil eriCl-cntei ierea dintelni
Lanza snbtaierii _e c:'pEdi. prin fi gura 6.38, a, in sensul 61, in afara segmentulu i
limiti'! A IAz, e': o1\-':'ntele cie pe cele ccrcuri de baza se intersecteaza _
Ori, daca una din c\-ol\-ente va fi muchie iar contactu1 are loc
in afara de AIAz, aC('J.st{l muchie va Hiia partea de jos a profilullli In evo1
vcnta a rotii . dec i \-a produce su bUiierea.
Pentru a e,-ita interfcrenta subtaierea, cremaliera treblli e astfel
incH generat area capetelor sa treaca mai jos de pU11ctul _'1 san, La
l imita, pri11 acest pUlle t.
int-::Tferentei la angrenare, deci a snbtiiierii la prelucrare,
depinde de numar1.11 de dinti a1 rotii. Conditia limitii pentru (;vitarea acestor
fenomcnc cstC' (a ll ll mar1.11 de clinti a1 rotii z sa fie egal eu numaru1 minim admis
Zmin se daC:-:;. generatoarea capetelor dinti10r cremalierei treee prin
punctul A (fig. 6_3 9 . DaC:l unghiu1 de angrenare (1, = 20", din fignra 6.39
se poate scri .:
. BP foin
Sln(1, =--=-' -
AP A P
AP AP AP
Sll1 ':I. -- =--= - - . (6.93)
OP R zm
2
E1iminin 1 _f P din aeeste re1atii, rezulta
zm . . fo1lt
-- S1117.=-
2 sin (1,
sau
2/0
Z == Zmi n = -_.
sin
2
cc.
(6.94)
coeficientul de Inaltime a capului dintelui Ie = gasqte Zmj" =
17 dinti. Deci, ctl 0 cremalic-ra aVlnd unghiullct virf cit, LlY ,-e oate rtaliza
o roata zero tara subifl iere, dadi numarul de dinti al ei nu e::t J11"i mic dedt 1'7.
\ ,"$1-

I
I"i- - -
{i.
F ig. 6.39 - InHi.turarea interferentei sub
ta.ierii. Dctenlli !1 area llun12.rulni minim de
dinti
;;;;.'
Fig . [. 40 - \'arizttia nun1Li..
rnfui de di lltl eu un..
ghiu! de angrenare
III practic;.J_ , adeseori, este necesar ca nUl dan ' l de Jint, i la ro;:d a conducft
toare sa fie ll'\ai mic dedt 17. Pentru a evi ta intcricrelllct SL p ,t f losi diferite
procedee, cum slnt: marirea unghiulci de angr narc (1r:. fig. 6.40 este ar atata
vari 2.t ia lui Z", jn in raport cu unghiul de angr nare 7. ) ; rare a ill {! ltimii
capll1ui eintelui; l110dificarea pozitiei Gernalierei ::;c d !: astie-l, ca linia ei de
refe,inta. sa nu mai fie tangenUl in pobl P la Cere'1! el l acidi
dectuarea deplasari sau eGriFlri a Fofiluri lur Dintrc
aecste procedee, cel care se utilizcaza frec\'ent este ulti mul, deoarecc primelc
dOU:l ar neeesita scule speciale, ceca ce din pa llet dt; H:der{: te l'nomic un ( stc
rccomandabil.
In realitate, din eauza angrcilaj ului, im - [ apare la
< 14 1a roti1e Cll (.'(0 = 20
0
/u = 1.
Dadl 0 roata dintaHi angrcncazfl ell 0 aIt ;! roat :1 ""n la p1"c1u
erare8. dintilor Cli cutit-roara, r:.c;marul miniJil de clint i Ill ? mie, cum
se "cde din figura 6.41, a, in care centrul roti i carE' 2n'!'rt" n aZd eu cr malina
cste 111 00, iar eentnll rotii care angrellEadl ' Cli roat a Zstt: in Or. "onstructia
din figura 6.41, b pcrmite sa se cl E: t erminc numard m inicl de J inti 1a care
11\.: cxisUi interferE-uta, 1a angrcnarea rot ii ell L; n CLlLt .- ala. Din t ril1 nghi ll l
rezulta: ' , .
02A? = 02 P + - io
2
P. cos (9; ' - -,
iar daea se fac inlocuirile corcspunzatoare,
sau
467
b
Fig. 1 - Detcfminarca numarului minim de dinti eu luarc-'1. in cOllsiderare a tolcl'antelor
angrenaj u 1 u i
de unde
(6.95)
in tabelul 6.3 este dat numarul minim de dinti pentru Xo = 0 =
1, 111 funs ti e de raportul de transmitere i, pe baza relatiei (6.95).
Tabell!! 6.3
Numarul minim de dinji
2 3 4 10 CXJ
1
13 14
-I
15 16 17 17
6.3.3.5.3. Coeficientul de deplasare. Dadi. este necesar sa se prelucreze
clantura unei roti aVlnd ., dinti, cu ajutorul unei cremaliere de modul m,
cum pasul cremali erei este pc arice dreapta paralela cn linia de referinp,
spre a roata C,l z dinti, orice dreapta poate fi la distanta R
d
,
raza ce:'Clllui de divizare. cremalierei, astfel ca liuia sa de refe
rinta sa fie la 0 distanta mai midi san mai marC de cercu1 de rosto
golire, are ca 0 consccinta practica modificarea valorii distantei dintre cen
trele de sau axele rotilor.
en toata aceasta modificare, asa cum s-a aratat anterior, 1a dantura cn
profi1 In evo1venta legea fundamentala a angrenarii va fi respectata.
'168
Proprietatea evolventei de a fi insensiLila la modi1icart:a distan!ei
dintre axe este utilizata la deplasare, cind crEllIalifra Ya fi Indq::ihtaU\
de cerc111 de rostogolire eu distan!a
x = ;m, (6.96 )
pina cind interferenta dispare. Deplasarea x a cremalitrei (ste un multiplu
de modul, se masoara In mm, iar ; se eoeficiEnt de
deplasarea speeifiea.
Calculul valorii lui ;, III veden:a evitarii interferentci, rezulta din fi
gura 6.42.
Se observa c3. din triunghiul ABP rezulta
PB =APsinct., (6.9'7)
iar din triunghi111 A PO,
AP = OP sin ct. = R sin ct..
Inlocuind pc AP in relaria (6.97), se obtine
' 1n:r.?
BP = R Slll- ct. = - Slll- ct..
2
Deoarece Inaltimea cap111ui crcmaliuei este a = /Lm, pin iml mare leZl11t5.
(6.98)
Dadl se sin
2
IX prin valoarea lui daHl de relatia (6.95) se obtine
/0 = z 2/
0
+ ;,
2 ZUiin
o
a , b
Fig. 6.42 - Determinarea coeficieutllIlii de deplasare
de unde
" r Z",in - Z
c, == jO '
(6.99)
Zmin
Dad\. /0 = 1 rezulHi
Zmin -z
):- (6.100)
..,
Zm;1I
469
I
t
Din rdat iik (6.99) (6.100) reiese ca valoarea coeficientului de depbsare
este cu atit mai mare, eLl cit este mai mie z, numarul de dinti al rotii car.:
se prducrcaza. ' ,
In raDort eu sensul modifidirii pozitiei liniei de referinta a eremalier"j
fa pi de cer'cul de rostogolire al rotii se pot deosebi doua (fig. 6.43) :
a) deplasarea pozitiva (fig. 6.43, a), dnd linia de referinta este
fa Fl de ccnLml rotii la 0 distanta mai mare dedt raza cercului de rostogo
lire, adica este deplasata spre exterior. Aeeast[l deplasare este utilizata
la numere mi ci ie ciintL z < Zm;,,' ofera posibilitatea rezistentei
piciorului ciintilor. dintii fiind mai dedt la rotile zero (raza de eurbura
a cvolventei prin u tilizarea areelor departate de cercurile cie baza);
b) deplasarea negativa (fig. 6.43, h.), cind linia de referinta a cremalierei
este situata "pre interior. Aeeasta deplasare se utilizeaza pentru numere mari
de dinti, Z > Zm"" iar dintii slnt mai subtiri decit la rotile dintate zero.
Corespunzator ceior ararate pentru roti, Ia angrenajele simple, format e
din doua roti dinta te, se disting trei posibilitati: angrenajele zero, angrenajele
zero deplasate sau deplasatc simetric angrenajele deplasate nesimetric.
6.3.3.5.4. Angrenajul zero sau nedeplasat. La angrenajul zero sau nede
plasat, cercurile de rostogolire ale ambelor roti coincid eLl cercuriie de divizare
(pasul pc aceste cercuri fiind eu pasul cremalierei, Po = 'In n:), liniile
de referinta ale cremalierelor eoineid, iar eoefieientii de deplasare stnt =
= = O. Acest angrenaj se poate folosi, dadi
(6.101)
Dadi se IlOte2Za eu indicele 1 elementele geometriee ale rotit conduca
toare eu indicele 2 cele ale rotii conduse, stiinJu-se dl eercurile de divi z;:tre
eoineid en eele rostogolire, poate scrie
2;-;R
d1
nl = 2n:R
dZ
1I 2'
unele 1tl 9i 112 sint turatiile celor eloua roti.
Intrudt pasul prin urm:l.fe modlliul pe eereurile de rost ogolire tre buie
sa fie pentru ea rotile sa poata angrena, se mai poate serie
2'd?'dl = ZIP, 2TCR
d2
= 2zP,
unde ZI Z2 sint numerele de clinti ale rotilor.
b
Fig. 6.43 - Pozitiile rotii cremalierei la deplasarile pozitive nega ti-rc
Se obtine astfel:
. WI 1tl Rd2 Z2
112 = -=- = -=-, (6.102)
W2 1'12 R,u ZI
470
Jeci raportul de transmitere se peate exprima sub forn: a enlli raport inyers
intre numerele de dinti ale rotilor. 1n acest cal. se mai raport de
angrenare.
Distania 110, dintre centrele de rotatie ale ro\il o . 2 angrenajul zero
va i: '
6.3.3.5.5. Allgrenajul zero deplas2t S?U depl2.sat simeuic. La angrenajul
zero deIJlasat sau deplasat simetric, deplasarea pozitiY? a r Oj: ii mici va fi
compcnsata printr-o deplasare negativ8., de valoa!" ', _ !itru roat a mare,
farZl ca 5;1 so permit a aparitia interferentei la roata m a!"(', c:t' ci
= -
(6.104)
Analog angre11ajelor zero, aici, cercurile de rostog iirt cele cl e divi
zare (oincid, dar liniile de referinta ale cremalierelor n,: ruai trce prin polul
P a1 angrenajului. Distanta dintre axele rotilor se Foat p;.s:ra n schimbaUl.
Acest angrenaj se poate folosi, dadi
(6.105)
ceea ce se poate demonstra, utilizind figura 6.44 .da )a "imita pentru
evitarea intererentei.
Din triunghiurile AlB10
1
A IB1P rezulta pcntru !"oa la condudttoare
ZJ.11t .
--sIn (I.,
2
lar pcmru roata condusa, analog,
Z 21J1. . 2
- sIn (I.,
2
6.44 - Schemrt pentru angrenajul depJa52.t
de unde
471
2'j'
tn care, dad se IX cu valoarea sa din relatia Z m;n = __0_ se
sin20; ,
obtine
(6.106)
sau
(6.107)
(6.107) cHlallimita. Pentru evitarea interferentei este
n sa S;! gaseasdi in interiorul lui A
l
.4
2
, adica este
nevoie Zl + Zz 22' ",;".
A:lgcefl1jul se mli angrenaj deplasat in inal
ti,n e, la rO:l.ta deplasata p:nitiv, inaltimea capului dintelui
in dlUl1l inl1timii piciorului innrs 1a roata dep1asata negativ. Deci. inal
nmile dintilor slnt m:li mari La acest angrenaj decit cele ale roti1or de 1a angre
najul zero.
6.3.3.5.6. deph'i'lt nesimetric. AngrenajuI obtinut prin depla
sarea a cremalierei prezinta doua variante principale: angrenajul
plus SlU d3plasat p:)litiv angrenajul minus sau deplasat negativ.
L3. angrenajul d 3plasat una din roti are 0 deplasare pozitiva,
iar C;!:l. dO:la r O:l.ta are, fi v 0 d 3plasare p::>zitivd, fie ca este nedep1asata,
astfcl ca distanta dintre axe A mai mare dedt A
o
, data de re1atia
(6.103).
Ll angrenajul deplasat negativ, una din roti are 0 dep1asare negativa ,
iar cea de-a dO'J.a rOlta are, fie 0 dep1asare negativl, fie ca este nedeplasata,
deci distanta dintre axe A este mai mica dedt ..1
0
, data de relatia (6. 103).
La ang.cenajele deplasate nesimetric, cercurile de divizare ale roti1or nu
sint tangente nu coincid cu cercurile de rostogolire, rezultind in
timp 0 n(}'J.a pozit ie pentru polul P. Deplasari1e cremaliere10r sint:
Xl = X2 = (6.108)
iar c0nditiile p 3ntru numerele de dinti
(6.100)
Faptul ca cer.: urile de divizare cele de rostogo1ire nu coincid, determina
o modificare a unghiu1ui de angrenare, Cli toate ca rotile au fost executate cu
scule normlie, in unghi de angrenare efectiv, de montaj sau exploatare
oeh.til cu aceasta a distantei dintre axe.
Pentru determinarea unghiului efectiv de angrenare se va considera un
angrenaj deplasat pozitiv, aVlnd coeficientii de deplasare Se pre
supune ca dintele unei roti intra fara joc lateral In golul dintelui rotii a doua,
adica 0 angrenare precisa fara joe lateral. Pentru ca angrenarea sa fi e posibila
este necesar ca grosimea dintelui pe cercal de rost ogolire al rotii conducatoare
7 sa fi e egala cu 1atimea golului pe cercul de rostogolire a1 rotii conduse 2
invers, adica:
(6.110)
Adunind membru eu membru eele doua egalitati, se obtine
(6.111)
adieft pasul pe eereurile de rostogolire trebuie sa fie spre a fi posibi}{l
angrenarea.
Dad eele doua roti sint Ui.iate eu 0 cremaliera de modulm un unghi la
virf ao se noteaza prin ZI Z2 numarul de dinti al. rotilor, determinarea unghiu
lui eiectiv de angrenare tX (a nu se eonfunda eu tXo = tX, folosit in notatiile de pina
aCtlln) are la baza egalitatea pasului pe eereurile de rostogolire ale rotilor.
Prin deplasarea liniei de referintii. a eremalierei fata de eereul de divizare
eu x, grosimea dintelui ;;i largimea golului pe aeest cere nu mai Slnt egale
egale eu ea in eazul tangentei lor. La toate deplasarile, grosimea dintelui
rotii pc eereul de divizare este egaHi eu Hitimea golului eremalierei pe dreapta
eremalierei, tangenta la aeest cere paralela eu linia de referinFt (dreapta
de divizare). Din figura 6.15 se vede di largimea golului eremalierei pe dreapta
de divizare prin urmare grosimea dintelui rotii este:
Sa = .P... + 2A B = nrn + tg tXo = 111 (.2.- + 2; tg Ilo)' (6.112)
2 2 2
iar largirea golului rotii:
Sg=; - 2AB = - 2; tgo:o),
(6.113)
care adunate dau pasul p, cum era de
(Relatiile se pot utiliza pentru rotile cu deplasare negativa, conside
rindu-se ;1 < 0 sau < 0).
Cunosdndu-se grosimea dintelui pe un cere, la rotile cu profil in
evolventi'l se poate determina grosimea dintelui pe oricare alt cere.
Astfel, din figura 6.46 se poate serie:
+ 6' = B+ e
sau
Sr Sa Sd I eo'
- - = - - + - = - - i 1nv OCo - l11V ex ,
2R
r
2R 2R
Fig. 6.45 - Determinarea grosimii dintelui pe eereul Fig. 6.46 - Grosimea dintelui pe
de divizare Ia angrenajuI deplasat nesimetrie cercuri de diametre diferite
473
dcci,
ST = 2R
r
im' inv a).
2R
(6.114)
Dadi stnt cunoscute R
b
, sri' IC
r
.,?i R se poate afla sf' deoar ece unghiurile
:Xo a se determina din rcia tiiIe (fig. 6.-17):

Rb
cos ao = -
R
(6.115)
R
cos Yo = _b,
Rr
unde cto este unghinlla \"I1'f al cremalierei, iar
7. unghiul efectiv de angrenare (\'. fig. 6.45
fig. 6.47).
$tiind din relatia (6.112) ca. grosimeC!
dint elui sri! pe cercul de divizare al rotii 1este
S,Il = lit ..;.. 2:;1 tg :xo)' (6.116
grosirnta pe eereul de rostogolire ya fi
Fig. 6. 47 - Stabilirea unghiului efec
tiv de angrenare
S i = 2R inv "/.0 - inv a). (6 117\
' n T, 2Rl J . \' .
Ynioeuind in reia tia (6.117) diametrel eereurilor de rostc!!olir e si divizare
din reiatiiIe : ' v
2-;:RTI R
PT = - - 2 1 = m Zl,
':-1
rezulta ca
Pr
J
l (S'11 . . )
Sd" = - -, - - T l!1\-" - mv CI.
;: \ J,,'Zl
Dad se introduce S (/l din relat ia (6.116), SI.; oLtine
sau
-;:Sd" 1 , ., (. . . )
--= -;: T 2;;1 tg -,- Z I InV:7.o - 111\ :t.
PT 2
Prin analogie, pentru roata 2 se poate scri e
irSdr.. 1 , ... '(' .,
--:.= - -;;: T 2;;2 tg:7.0 "T Z2 mv (/.0 - lll\" 7. ) .
Pr 2
Adunind termen cu termen ede doua egalitati, r ewlta
n(sdn +Sd,, ) J 2( t I ( ..L ) ( . . \
= 7r T ;;1 T g Cl. o -; 41 I Z 2 m\' Cl. o - mv a).
PT
474
(6.11S)
(6.119)
. m ruc1t ,cd" + Sd" = Pr' din egalitatea se detcrmina
- 4)
. . El
mv cc = 111\' "-0 + 2 ' . ' tg (6.120)
Zl I Z2
utili zi nd tabelele pentru functiile evoh'enta, se poate detennina valoarea
llnghinl ui efect i\' de angrenare.
Ca 0 concluzie a celor aratate se obsen'a ca, in ce llnghiul efectiv
de an[;!'enare se regascsc tipllri de angrenaje :
- angrenajul zero nedeplasat, la care = = 0, angrenajul zero
deplasat, la care = - cieci angrenaj e la care ;1 + = 0, adica
inv (f. = inv 7.0 = 0:0;
- angrenajul deplasat nesimetric, care poate fi Cll deplasare negativa,
dnd -, < 0, deci a < CCo Cll deplasare pozitivd, dnd ;1 + > 0,
deci :.t > ao.
Le:. angrenajele deplasate nesimetric, distanta A = 0
1
0
2
dintre axele
rotilor \'a Ii:
0 0.) = A = R -+- R = Rb, + R
e
, = (Rl -;- R
z
) cos 0:0 =
1 _ ( 1 I ('!.
cOS':J. cos CI.
= 1'n(zl + 2'2) COS Xo
(6.121)
2 cos CI.
si se vede ca pentru a = IXo se relatia distantei Ao = 0
1
0
2
de la
jul zero.
La angrenajele deplasate nesimetric, se lllodifica raza cerc111ui interior
care fi:
R, = + x = m - Un-1- co) + E,], (6.122)
unde RiO) estc ra?:a cercului interior al rotii zero, iar (Jo + co) m - Inal timea
eapulu i dintelui cremalierei adunata eu jocul la piciorul dintelui rotii.
6,3.3.5.'7. Limit,ele deplasirii nesimetrice. avant:ljos pentru di evit a
interfcrenta la un numar mic de dinti, m;l1-este rezistent a la piciorul dintelui
orin de curbura mai mari al e evolven'tei, reduce ' alunecarea, deoarece
portiunea KIK2 din linia de angrenare cste mai scurta angrenajul de
pIasat :1esimetric are doua deza vantaje esentiale:
a) gradul de acoperire se miqoreaza, cl eoarcce razele cercllrilor exteri
oare Jevin mai mici;
b) dintii deyin ascutiti 1a virf cu pericolul ca dintele unci roti sCt dcgra
deze ilancul dintelui rotii conjugate.
Prima problema care se pune, legata de inlaturarea cdor doua dezavan
taje es:e cu dt trebuie scurt ati dintii prin deplasare pentn; a obtine angrenajul
fara j oc pe flancuri dar cu joc radial.
Dad!. se noteaza variatia distantei dintre axe (fig. 6.48) prin LlA, se
poate scrie:
LlA = A - AD = i,m,
unde I. este un coeficient de varia tie a distantei dintre axe,
Inloeuind pe Ao A eu valorile lor rezulta
m () ( Zl +Z2 )
2 Zl + Z2 cos 0:0 = I'll 2 + ), cos Ct.,
0;
b
Q
Fig. G.48 - DMerminarea sCll rtarii clintilor
de unde
A= Zl +Z2 (COS 0:0 _ 1).
(6.123)
2 cos 0:
Deplasarea pozitiva se face eu eoefieientii de deplasare pozitivi,
deei suma lor va fi:
Din relatia (6.120), pelltru angrenajul fib-a joe pe flaneuri rezll!tii
(6.124)
Intrucit A eorespunde unui angrenaj nira joe pe tlaneuri, dar ell joe ra
dial, , (in afara de eazul dnd 0: = 0:0 =), = 0). La
angrenajul ale carei roti sint deplasate eu distanta dintre axe va
fi mai mare eu
5 = m(;. - t.), (6.125)
decit distanta dintre axe care asigura 0 angrenare nidi joe pe flaneuri, dar eu
joe radial. pentru a obtine un angrenaj eu un joe radial eorespul1zator,
dintii vor trebui seurtati ell 5 dat de relatia (6.125).
476
1l1al timea It a din tilor va fi:
It, = m[(2fo + co) - -II.
(6.126)
iar unghiul de angrenare 0: se va stabili Cll relatia
. ;.1 + E. .
In,' IX = 2 IX + mv 0:0.
ZI +Z2
pentru a ngrenajul deplasat nesimetric pozitiv. fara joc pe flancuri.
o a doua limita a deplasarii nesimetrice se refera la cercurile ext erioare
sau de ylrf. H.azele acestor cercuri slnt evident egale cu razele prefabricat elor,
dar la alegerea lor trebuie avut in veclere. ca. intre cercul de virf al uneia
din roti si cercu] interior al rotii a doua, sa existe jocul radial c. Din figura
6.49 a: poat e scrie pentru 2:
R
e
, - A - Ri , - C (6.127)
analog pentru roata 1,
Re, = A - K, - c. (6.128)
La cletenninarea razelor acestor cercuri trebuie, insa , sa se aiba in
vedere doua imprejurari:
- cercurile de virf nu trebuie sa intersecteze linia de angrenare NX
in afara segmentului limit a A
1
A
2
, cleoarece apare interferenta;
- liitimea dintelui pe cercul de virf nu trebuie sa fie prea mica, intrncit
pe masura ce dintele sc uzeazil, el se subtiaza, iar partea lui superioara
zgirie suprafa t a profilllilli conjugat.
Di naceste motive, pentru verificarea angrenajului impotriva blodirii trebuie
determinat e valorilc limit:l ale razelor cercurilor de virf (fig. 6.49, b), anume:
lim R
e
, = ,iA 2 + Ri, - 2.4 RI;, cos Cl, (6.129)
lim R" = \' i1
2
+ Nt, - 2.4 Rbi cos IX.
Dad Rcl R
e2
, calculate dupa
rclatiile (6.1 27), sint mai mari decit
yalorile loriimita, stabili te ell relatiil e
(6.128), atunci trebuie luat ReI< lim
Rel !?i R,2 < lim R
c
'!.' De cele mai
multe ori est e sufici ent sa se verifice ,
la blocare, raza cercului exterior
N
al rotii mario
\-crificarea la ascu tire a dintelui
se poate considera ca 0 a treia limita
a deptasarii nesimet rice. ACE'asta se
face cletenninindu-se grosimea dinte
a b
In i pe ce rcuril e ext eri oare ale celor
Fig. 6.49 - Detcrminarea '/alorilor razclor
doua roti: cercul'ilor ex(crioarc
Set = 2Rcl [ Sal +in\' :'.(0 - inv (arc cos RbI)]
2R[ Rel
(6.130)
Rb
O

---
)]
, 2R....z
l
-
Sd2'
-- +ll1'- Cl. o- my
(
arc cos
2R2 Rr2
477
iar valorilc stabilite, praet ie, trebuie sa fi e: Sd > (0,2 ... 0,3) 1U se2> (0,2 ...
... 0,3) 11"/. . DaeiS. inegaliU1. ti1e lin satisfac, (sie nECEa ra miqorarea )"J.zelor
cercurilor exterioare.
La raze de raeordare mari pentru picioru1 dintelui, cum este cazulla
rotile de dimensil:ni mi ci, S( poate produce 0 patrundere Intre prcfile, 0 inter
..
/
I ;'2
/
a b
Fig. 6. 50 - Panunderea dintrc pwfilele dintiicr
ferentii speeialrl , diferi ta de cea deoarece contactl1l nu are loc I!"!
afara limi t iS. .-1
1
.-:1.
2
' In aC t .az, v1rful unni cii te intra i ii contact
eu arcul de raeordare de la piciorul eeluilalt clinte. Daca punctul inirial al
evolventei e- t 1n 1110 (fig. 6.50, (!j, pi5.trunderea are loc da ca prim111 p:. nct de
contact estc in 51, deci il1a inte de Ji
o
. Conditia liL'1ita pcntru ca acest fenomen
s{) nn se produca este ca punctele 1110 Sl sa coinCld a.
Din figura 6.50, b se w de d.,
R
b
,
cos ':1. <1='-" , \' 6.1:>1,1
'. Rc2
in care se va Inlocui Re2 din (6.104), R,2 = A - Ril - C Nil cii" reIa tia
du pa care se calculeaza coeficientul de clcplasare limita 1a care mea :: 'cl apare
patnmderea int re profile. St ob\ine 0 eeuatie de gradul doi care,
grafic, arc doua r amuri care limiteaz8. domeniul de existenta al ang-reEajului.
In conciL;zie, 1a deDlasarea profilurilor, care <1. miilcc pcntn:
evitarea int erfer cntei, se poate arat a d . accasta se larg pentn
confectionarea u nor angren"j,: cu eal itati deose bite, intrudt angrenajul de
plasat I1U nccesita cheltuieli siJ plimentare f8 ta de eel nedeplasat. Prineipal ele
1111bunaUl Tiri, care pot fi adusc angrenajelor prin deplasarea profile lor, slnt:
- marirea rezist entei dintelui 1a bazil, prin deplasar ea poziti '.-a ;
- reducerea l1zurii flancmilor, care este propoqionaEi cu ah:necarea
specifica, prin egali;carea \'alorilor pcntru "lunecarile spccifice, ceca Cc :,,,,. PO<1 t(,
r eali za cu angrenajul deplasat si metric (zero deplasat) ;
- repararea angrenajelor f;:ra inlocuirea rotii de cliamehu marc, prin
deplasarea negativa a aeestei roti;
- marirea r ezistentei flanculni dintelui asigurarca ur;or condiiii supe
1'ioare de ungere. '
478
.kcste 'imbunata presu n stabilirea cclui mai adecvat caz de depla
sare 0 alegere cit mai corecta a cceficientilor de deplasare, astfel ca, odata
eli asigurarea caliUi tilor ecrute, sa fie e\"it a ta illtcrferenta, ascu tirea dintelui,
patnmderea alte detectiuni care ar p ,tea aparea. Se Intelege, di alegerea
coeficientilor de deplasare mai trebuie
corela ta eu condi tiile de fu nctionare ale
angrenajului, rotilor: tratamen
tele tumice si termochimice s.a.
Pentru 'alegerea celor mai
potrivitc ale de deplasare
se eonstruiesc diagrame, care inchid
zonele de optimum pentru fi ecare an
grenaj simplu, c8.ruia Ii corespuncl arlU
mite numere de dinti Z! Zz pentru cele
doua roti. Sistemul de coordonate ya ii;1
1:1 absclsa 'in ordonata, iar curbele
care lllc hid conturul s'int format e din
princi palde limit e care s'int:
Fig. 6.51 - Zona ce optimum r:entrllco'
- graded de acoperire;
eficicnt ii oe depJasare la lin angrenaj dat
- pi"! trunderea profilelor;
- interferenta la de diamC:tru mi c diametru mare;
-- dint -lui la vJri.
S::: astfel, p entru fiecare angrenaj cu Zl Zz dati, clomeniul
i::1 intcriol"l.d druia se afla coefici entii d e: cleplasare minimi si maximi aclmisibili
pel, tru ,'. ngrenajul n spcctiv (fig. 6.51). '
6.3.3.5.8. Angreilarea pe muchic. Cimpurile de toleranta raportatc la
modul slnt mai mari la rotile clintate din mecanica fina dedt la cele din con
srruqia c!..: Din functionarea angrcnajclor din mecanica
i ina este til mai mult de croril e de exeeu Fe ale danturii, jocurile
d in la;:,i'ir variatia distantei intre axe.
D :: C{l se de exemplu, C;1, din cauza erorilor de executie, a dan
turii a, a 'e incgali ta tca pc cercul de rostogolire, TeZUlta di, 1a intrarea
din angrenare a unci per c-chi de dinti, contactul va avea lac 111 afara
liniei dc' 211grcnare (fi.;. 6.52). A.pare astfel angrenare pe muchie,
d nd li:.ia de cste formata din dreapta f{1[{Z areele de cere KlK!,
;:idnd raportul de transmitere instantaneu nu cste constant. Pentru
angre1l2jel e lentc, \'aloarea raportull1i de transmitere instantaneu se poa t e
dd ern:ina cu urma tcarele relatii:
- la angrenarea 'inainte de pol (fig. 6.52, a),
, _ (')1_
2
J - 2'2 . 2 COS(l.r)_l.
212 --- --- ---- (6.132)
(,)2 4 1 cos \ "/II, 2 1 +Zz cos ,
- la angrcnarea ciupfl pol (fig. 6.52, b),
(6.133)
479
\'n care: ':1.;2 slnt unghiurile de angrenare corespunzatoare angrenaru
pe muchie; - abaterea distantei lntre axe de la valoarea sa nominala A.
Valorile unghiurilor 0:;1, ex;z se pot determina din relatiile:
(" I ) Rbi cos "0'1
sin ext! ,. II = - -.-- ;
Re2 sm [32
unde "{I ';'z sint date prin
sin
ct g Y1 = - A;------'--=-
--cos
R,,2
" _ Rb2 cos 1'2
sin (CX
r
2 +1'2) -- - --,
R,I sin
sin
eta"? = --;---'--"-
o 1- A
- "- - cos
ReI
(6.134)
ar unghimoile se calculeaza in raport eu erorilc de executie ale da nturii
sint:
(6.135)
lTnghiurile 0
1
O
2
(fig. 6.52) depind de abaterea de pas = Pb,
- po" pe cercurile de baza, razele de curbura ale profilelor la int rarea
din angrenare a unei perechi de dinti.
6.3.3.5.9. C?lculul cinem?tic ?.l ?ngrenajului in evolventa. Consideratii1e
cinematice, prezentate in paragrafele anterioare, pot fi sintetizat e Intr-l1l1
mers sumar al calcul'Jlui cinematic la angrenaj 11 1 simplt.: in evoln' nt rl. In
Fig. 6.52 - Angrcnarea Fe l1l11chie
general, transmisia prin roti dintate trebuie sa asigure raportul de transmi
tere dat in timp, dintii trebui e sa fi e sufici ent de solizi pentru a putea
transmite momentul de torsiune dorit. Cea de-a doua cerinta se asigur5 prin
180
, , J'1 ")
. T il
. ,)5)
---1.'n
In
determinarea unci "aI01'i corespunzatoare pentru modul, care la rindul sau
determina dimensiunile danturii. Yaloarea modulului se pe baza
calcnlului la rezistenta al dintilor.
Pentru primei enuntate se va presupune, ca la un angre
naj cilindric cu dinti drepti este valoarea modulului standardi
zat m se eE't raportul de transmiterc i)2' In soilltionarea problemei pot sa
a padl dou a cazuri.
- a) Distanja A 11ltre ceJltrde de rota/ie ale eclor donn raft" 1lU este data
In acest caz raponul 11.2 = Z2/Z1 este singura conditie care leaga nllm1hul
dintilor celor doua roti. Pentru a face compacta se alege,
in mod arbitrar, nllmarul de dinti:1 al rotii 111ici (pionllilli) cit mai mic posibil
(dar nu mai mic de 8 ... 9).
Dad ZI < 17 dinfi. la taierea danturii acestei roti trebuie sa se ia un
coeficient de deplasare corespunzator lui, 0 deplasare a scnlei astfel, ca
17 - ::)
::;1 =
(6.136)
l'i
Eoata mare poate fi Iuata ca c roata zero (; = 0).
Se determina u nghiul eiectiv de angren2.re (I., cn aju tornl relatiei
jnv (I. = in\" ::1.0 -; (6.137)
3 (' calculc:2.za di stanta ,:I dintre awle celor doua roti cu relatia
111(::] + ':-2) cos ::1.0
(6.138)
2, cos 7.
stabilesc raze Ie cerCl.1rilor de cliyizare,
R __ 111:'1
, (6.139)
2
en ajutorul lor, razele cercurilor de baza interioare,
R D, = Re', cos 7.0; R f , = Rd, cos (I.e; (6.140)
R i , = Rd, - 1,25111 -i- R:, = Rd ,- 1,25 m -+ m.
Razele pretabricatelor, dcci ale cercurilor de virf, se detcnnina tinind
seama de consideratiile de la angren;--; c.l t nesimetric lu ind in
considerare relatii1e (6.128) (6.129).
La calculullli sc determina gradul de acoperire z C1.1 relatia:
= ::1_ (tg :X" - tg 7.) ::2 (tg (I." -tg (I.), (6.141)

uade
R,
RD,
arc cos - . ,
7." = arc cos -
R" R"
dadi. Sf obtine 0 "aIoare mai mare clecit cea indicata in r':Grme, angrenajtd
se poate considera proiectat satisfacator.
3l - Elemente constructive de mecanidi fina - c. 1002
481
b) Distanja A dilltre centrele de rotajie ale eelor dOUll ro(i este dal:i
Problema se va rezolva, utilizind relatia privind suma numerelor de
dinti }Jcntru rotile dintate zero,
2A
Zl + Zz = --,
m
relatia pentru raportul de transmitere
Dad. in aceste ecuatii se obtin pentru Zl Z2 valori in nu mere intI' g!
ZI > 17, se pot folosi rotile dintate zero.
Daca pentm ZI Z2 se obtin valori in numere intregi, dar ::1 < 17, ahmci
se va folosi angrenajul dep1asat simetric la care:
= -
Daca pentru ZI ::2 va10rile obtinute nu siut numere intregi, se aleg
numerele intregi cele mai apropiate, se determina i
1

2
se 0'. cu relatia:
m( Zl + Zo) cos 0'.0
COS:X = - .
2.1
(6.1-12)
S2 determina suma coeficientilor de deplasare din relatia (6.120),
astfe!:
;: ...L;; _ ill'.' :x - in\" :Xo (_ + )
J ..,2 - . 41 . "2
2 tg :Xo
(6.1'13)
se a1eg Eventual se poate lua = dad 0 astfel de alegere nu
duce 1a interferenta. In continuare calculul se face, utilizind relat1ile de la
(6.139) la (6.141):
Studiul cinematic al rotilor dintate cilindrice a scos In evidenra cali
tatile pe care Ie prezinta profilul b evolventa al danturii care rezumate
sint:
a) angrenajul nu este sensibilia variatiile mici ale distantei dintre cen
trele de rotatie ale rotilor, in sensul eft aceste variatii nu influenteaza razele
cercurilor de baz{t valoarea raportului de transmitere;
b) confectionarea dintilor prin metoda rularii perffiite executia unui
profil exact da 0 viata mai lunga angrenajului, din cauza unei uzuri mai
mici, mai ales la angrenajele capsulate;
c) posibilitatea deplasarii sculei la taierea danturii permite sa se imbu
natateaSc3. caiitiJ.tile angrenajului, confectionlndu-se roti deplasate en dinti
cu 0 alunecare specifica mai mica;
d) angrenajul este interschimbabil, creind posibilitatea angren{lrii or i
caror roti taiate cu scula: aceasta permite introducerea rotilor de
schim b In cu tiile de viteza.
Ca ale angrenajului cu profil in evolventa trebuie aditata, mai
rnUi, presiunea de contact mare (\n opozitie cu profilul cicloidal), intrudt
-182
de
aleg
;
H 2)
-.1 20),
. H 3)
o suprafap. conw"a se peste 0 suprafata de fel, ceea ce
gr{l II zura dintilor (la angrenajele interioare aceasUi deficienta lip
In al doilEa rind, 0 deficiEnt a este u2ura inegaHi a piciorului capului
dintelui. Aeeasta partial se poate corecta, printr-o alegEre potrivita a coefi
cien de deplasare.
aratate nu scad insa gradul de utilizare al profilului in
e\-olventa, niei la angrenajele utilizate in constn:ctia aparat elor in general,
in constructiile mecanicii fine.
6.3.4. PROFILUL CICLOIDAL $1 PROFILUL CICLOIDAL APROXIMATIV
6.3.4.1. PROFILUL CICLOIDAL
1'n mecanica fina, in afara evolventei se utilizeaza alte curbe pentru
profilul danturii rotilor, rezultate din necesitatea obtinerii unor dimensiuni
cit mai mici pentru' angrenaje. Dintre curbeIe ciclice, acestui
scop, sin t cicloidele.
Constrllctia acestora se face prin puncte. Dadi ruleta sc
peste 0 dreapUt (fig. 6.53, a), deci pentru 0 cicloida propriu-zisa se considera
pc ruleta punctele 1',2',3', 4', echidistante suficient de apropiate pentru
C2. arcul Al' sa poata fi aproximat, tara prea mare ereare, ca un de
dreapHi. Pe dreapta PP se duce un segment (cu originea in A) de lungime
A 1 = A l' = c; analog se procedeaza cu segmentele A2', A3' etc., obtinin
du-se punctele 2, 3 etc. Gnd cerclll Cll centrul in 0 se va rostogoli Hir{l alllne
care pe dreapta PP (ill sensul sagetii), punctele 1',2', 3' 4' se vor supra
pune succesiv peste punctele 1,2, 3 4. In timp punctul A va urca
deasupra lui PP Cll acel<isi arc eu care Dunctele 1',2',3' si 4' au coborit.
Pentru 0 constructie foart'e exacta trebu"ie sa se seama ca s-a folosit
o lungim.e c egala' cu coarda nu cu arcuI. '
P
i
I
I
T
J
a
I
I
I
+()
b
.C
Fi g 6.53 - Constructia cicloidei, epicic:oic;ei hi rocicloic!l i
/',
Dac} noteaz;l .A07 = 7., 0.11 = i' A7 = c, ailiJ1.ci:

A 7' = r :z = C sen:
483
prin 1.:rmare
A l' = 21' sin (f. = 2r sin
2 21
Eroarea ..le, introdusa, este data de dintre lUl1gimca
lungimea coardei, adica
Lle = rx - 21' sin x .
(6.144)
2
Pentru a pUllctului A, atunci cind, spre exemplu, 3' ajunge in
3, se cu centrul in .3 un arc cle cerc de raza ,43'; ell cPlltml in A sc
traseaza un arc de cerc de raza ,]3'. Punctul de interst'ctie ...13 al cclor dOLl:l
arce este punctul cautat al cicloidei .
Epicicloida hipocicloida pot fi construite similar prin punctc, cum
se vede 'in figurile 6.S3, b c, iar erorile de construqie se de ase
menea, ca la cicloida. .
Profilul tlintelui se din racordarea a doua curbe: 0 epicicloiJa
pentru ca;:)Ul dintelui 0 hipocicloida pentru piciorul dintelui. Acestea slnt
generate de doua rulete (fig. 6.S-!), una de raza r', care se in
exteriorul cerculu i de bazi, alta de raza I'", care se in interiorul
cercului de Se observa, ca, in acest caz cercu l de bazfl coincide en
eercurile de rostogolire de diyizare. Astfe!, profilul dintelui rotii condud.toare
7 se obtine, rostogolind ruleta de 1" in interiorul cercului de rna Nd
pentru piciorul dintelt!i ruleta de raz[\ I'" in exteriorul cercului raZ:l Rci
pentru capul dintelui. In mod, rostogolind ruletelc de raze r" r' in inte
riorul exteriorul cercului de raza R
rt
, se profi!ul dintelui rotii conduse 2.
Parametrii geometriei ai rotilor dintate cicloidal'= se determina Cll relatii
similare cu cei de la rotile ('yoh'entice, ast fel:
- pasL:! angrenarii, p = -;:nt;
- Jiametrul cercului de rostogolirc,
Dr = ::m;
- diametrul cercul ui exterior,
D, = me; -'- 2/01 ;
- diametn:l ccrcul l1i interior,
Di = m> - 3(j;) -:- coJ ; ;
- capului uintelui,
a =/um;
- Inaltimea piciorull1i diatclui,
b = + (oiiil;
- razele ruletelor,
i'1 = ' ;'11/1. = (0,15 ... 0,22S) D
rl
;
Y2 = 'Nm = (0, IS ... 0,225)
Fig. 6..51 - profilulu i cicloidal Lini:! de angrenare este forma L'\ din
arcele PA I P.-4 2 (fig. 6.54).
de cercuril ' i-';'; ruletel respcc tiw, deci gradul de acoperire _
va fi
arc AlP +arc .-l2P
E=
p
(6. 145)
-1 84
In\Tuclt linia de angrenare :este fermata din arce de cerc, rezuWi .ca
unghiul de angrenare 7. este 0 marime ,-ariabila cuprinsa intre zero
2
(8 este unghiul de rotatie al ruletei).
Pentnl calcdul graduluide acopc rire z la rotile eu profil eicloidal se va nota
arc AlP = (1 arc A
2
P = (2' (6.146)
Din figura 6.55 aplicind teorema lui Carnot In triunghinl OA0
2
se
pJate
R;, = /2 + (R
z
-7- 1")2 - + 1") cos 0
1
,
Dcoarece pentru /u = 1, R" = R2 + (1,
a
2
+2aR
2
= 2(1" R
2
) r' (1 - cos 0
1
)

O 2
q 8
1
a
2
+ 2aRz
- cos 1 = SIn.- - =
2 2r'(R
z
-L 1")
Dad. a = m 2R
z
= '1M2 punind ,,' = '(1111 se obtine:
sin 0
1
-II m
2
+ - I If I +
2 - I',' 11'/2 (v ...!.... 2'2) - 2';'1 1...L '"2
. .1 ,1 . 2 I 2'Y1
ciccarEce e
1
= Glr', rezulta
e
l
= 21" arc sin _1_ -t =2
2/1 I I 2'2
T
2YI
Prin analogie arcul (2 ya fi dat de relatia
2
If 1 Vi' I -+- =1
( 2= I' arc sin _
2/2 1 ...L
, 21'2
(6.119)
Intrucit 2Yl > 1 2'.'2 > I, deoarece r' > 2m
]" > 2'11, arcel C' (I C2 cresc Cll dt numerele de dinti
: 1 s,i sint mai mario Reztdta, prin urmare, ca se pot
obtine numerelc minime de dinti pentru care gradul
cle aeoperire sa aibfl "alori satisfacatoare din rela tia:
(1 + e?
<: = - > 1,05.
p
(6.150)
Cremaliera cu profil cicloidal se obtine prin rosto
golirea ruletei peste 0 dreapta, ceea ce duce, nu la
profiluri in forma de segment de dreapta, ,ci la doua
arce de cic10ida racorda te Intre de.
(6.147)
(6.148)
Rotile eli profil cicloidal asigura 0 angrenare
cGrecta, ell un raport de transmitere constant au
o UZur;1 midi., din cauza contactului unei curbe
Fill . Ii .55 - Gradlll de
acoperire la angrenajuJ
ell profil cicloidal
485
convexe cu una concav3.. Prezinta dificuWiti din unnatoarele puncte de
vedere: executia danturii, adnd un profil cu punct de inflexiune, duee la 0
productie imprecisa neeconomica; rotile de schimh trebuie executate cu
aceea!?i ruleta (pe linga modul numarul de dinti, aiei trebuie sa se tina seama
de raza ruletei); un mare dezavantaj CO'Ilstii in necesitatea mentinerii con
stante a distantei dintre axele rotilor, care trebuie respectata riguros pentru
a se obtine conditiile cinetnatice, ceea ce este greu de realizat, din cauza
uzurii din lagare incovoierii arborilor.
6.3.4.2. PROFILUL CICLOIDAL APROXIMATIV
Dificulta tile de execu tie ale profilului cicloidal au condus la realizarea
unui profil aproximativ pentru rotilecu un numar foarte mic de dinti, utili
zate in mecanismele pentru ceasornice. Un astfel de prom hipo
cicloida piciorului dintelui printr-un segment de dreapta (cazul particular
dnd raza ruletei este jumatate din raza bazei), iar epicicloida capului, prin
arce de cere (fig. 6.56). IVlarimile arcelor de cerc pentru capetele dintilor se
aleg in functie de diferite normative. Astfe!, normativele elvetiene prevad
alegerea razei p a arcelor de cere in raport cu grosimea dintilor de pe cer
curile de rostogolire (fig. 6.57), dupa cum urmeaza:
p = sa;
Sa
C= (6.151)
2
tn figura 6.57 este arataUi forma constructiva a acestor dinti alaturi
de un dinte al carui cap este format din arce de epicicloida (fig. 6.57, a).
Frecvent se utilizeaza profilele din figurile 6.57, b, C d.
Din cauza dimensiunilor mici (grosimea dintelui pe cercul de divizare circa
1 mm), dintele este subtire inalt, necesitlnd jocuri mari intre dinti, aUt
laterale, cit !?i in adincime.
Fig. 6.56 - Roti1c en dantura Fig. 6.5i - Profi!ul cicloidal d upit Ilormel e el vet iene
cic!oidalri aproximati-ra
Elementele geometrice se stabilesc, luindu-se in considerare forma dintelui,
adidi acele marimi care determina dimensiunile capului piciorului din
telui. eu llotatiile din figura 6.58 !?i inscriind razade curbura p a arcului capu
lui dintelui se po ate scrie ca raza cerculu,i exterior Re este:
R = R cos 1l.. -l-- .J p3 - R2 sin
2
B
I
(6.152)
e c t-" I , i.
486
R; + _ p2
= arc cos -------"---'- (6.153)
2ReRc
unghiul la centru 2y al profilului dintelui
"a fi
2'( = 2(<;:' COB-p)=2(;:rcsin -[3),
(6.154)
lar Lnghiul 1a centru corespunzator golului dintre
dinti 2'1';, Este
2
1
, = Pu - 2y, (6.155)
unde PlL este pasul unghiular. Fig. 6.58 - E1ementele geome
: 51) trice principale ale p roIillllui
unde Rc cste raza cercului care centrele de curbm:i ale profilului
cap111ui (se poate considera raza a cercului de rostogolire).
Cl'. teorema lui Carnot se detennina unghiul [3 astfel:
;;2 == + R; - 2ReRc cos
de unde
Se Va determina raza de racordare la picio
cicloidal aproximativ
rul dintelui care este importanta, deoarece exist a
jocuri radiale mario Dad. se noteaza prin Pi aceasta raza, din tEiunghiul
ODE se poate scrie
Ri sin Yi = Pi - P sin Ii'
-..:-ca dcci
=- :i (
sin Ii R.
1 - sin Ii "
unde R; este raza cercului interior, avind valoarea
R, = R. - h,
h fiind inaltimea dintelui care se ia tot ca un produs de modul,
h= k,,1n. (6.158)
Coeficientu1 kh cste dat in tabelul 6.4 de uncle se vede ca e1 crqte cu nu
lTIarul de dinti z.
Tcbelul 6.1
Coeficientul de iniil!irne a dintellli ro!ilor ell profil cicloidal aproximativ
I
I
I
9 10
I
11 12 ! ;4 15 16 18 20
I I I I I
k" I 1,825 /
1,9
1,96/ 2,02 j 2,08\
2,
14
1
2,24 1 2,281 2,3212,36512,41
i
I I
487
Intrucit A cEntre axe este, aicL
A
'1/1(::1 +
2
jocurile radiale sint:
D" - Di ,
C1 =.'4 - --'--------'- (6.159)
2
c., = A _ De, - D
i

(6.160)
- 2
La proiectarea acestor angrenaje se dau sau se adopta raportul de trans
rnitere i1,2 module! 111 care "ariaza in urmatoarele intervale:
:llodulul III 0,05 ... v.1 v,l. . 0,2 p' 0, 3 0,3 ... 0,5 0,5 .. . 1,0
Diferentu dintre mo
dulele l!ueclnate 0,0025 0, 005 0,01 0,02 0,05
I
Avantajul o.cestor angrenaje este c5. pot rcaliza rapoarte de transmitere
mari, pina 1:1 1l,2 = 12. Se recomandu, insa, ca sa fie utilizate pentru trans
miterea !ntr-un singur sens, deoarece jocurile mari de flanc dau curse
lUoarte si conduc la aparitia batailor.
punct de cinematic, aceste angrenaje nu se supun legi i
fundamentale a angrenarii (deoarece epicicloida este Inlocllita printr-un
cerc) ca Ui'1nare, raportul de transmit ere nu este constant. Frecarea dintr2
dinti si uzma flancurilor acestora sint [oarte mario eu toate acestea, din cauza
angrenajelor de acest gen, la mecanisme CLl turatii foart e mici, uzura
se produce dupa un numar de ani. Precizia funqionala este asigurata prin
tr-un regulator de impiedicare.
Ca materiale pentru rotile Cll profil cicloidal aproximativ se folosesc
diferite tipuri de oteluri alame. SIai frecvent se utilizeaza alama Cll plumb
laminata la rece, astfel ca suprafata tablei va fi curata nu mai necesita 0
prelucrare niterioara.
Grosimea mica a rotilor permite ca acestea sa se poata confectiona din
tabla prin la rece.
6.3.4.3. ANGRENAJELE CU BOLTURI
Angrenajele cn bolturi reprezinta un caz particular al angrenajului
cicloidal, la care, dintii uneia din roti (de obicei cea mica) slnt inlocuiti prin
bolturi pe cel'cul de raZ:l R" (fig. 6.59, a). La rostogolirea acestui cerc
peste cel de raZ{1 R", se d(O'scrie epicicloida P E, care profilul din
telui CLl raza R", intrncit piciorul dintelui '"a fi Iimit at de arcul de raz{l
i=' > d
o
/2, unde d
v
estc diametrlll boltului.
488
Linia d:' :l :1grenare este data de arcul BIPB
z
; areul de angrenare se
poate considera ci se confunda eu arcul cu l'aza Rr , Cll 0 abatere prac
tidi, cum bte aratat in figura 6.59, b. Cnghiul de angrenare este variabil.
Contactul pu:,ct iform produce UZllra
puternidt a flanCllrilor.
Avantajek angrenajului con
stau dintr-o ewcutie simpli com
portare bUlla la Ca deza\"an
t:!.je se pot men}iona precizia sdizut a
d e transmit tre- uzura rapida. :\n
grenajul se Intre bu inteaza la meca
0)
nisme cu \"it t?' rnici care
lucreaza in mecEi murdare si cladt
n1I se cere 0 precizie ridica d.
Angrel1:J. jele e1.l bolturi e pot
realiza iil yariantc: cicptasate
(fig.6.60, a) ;;deptasate (fig. 6.60, b).
La a ngf': lla jele nedeplasate bol
turile se monteaza pc cercul de rost o
golire al rotii 2. iar la cele de plasate pe
b
un cerc arbitral' (cercul de divizare).
lJtilizarea angrenajelor depla- Fig. 6.39 - angrenajului eu bolturi
sate est e dill motive de
gabarit. Stnt situatii cind razele cercurilor de rostogolire sint prea mici pentru
a se pu t ea mont a in gabaritul existent.
Daca intre cercurile de rostogolire a earor raze s-au notat prin R]
R
z
nu exista alunecare, conform figurii 6.60, a se poate scrie conditia:
2-;;R
2
= 2-;;R
1
+ .II,\" (6.161)
sau
Z2 - Zl = 1,
unde Pr este aSlil pe cercul de rostogolirc (distanta dintl'e doua bolturi
consecu ti \"e) .
11 .
b
Fig. 6.60 - Angrenaj eu bolturi dep\asat ::;i nedep\a sut
489
Se p02.te ea angrenajele. sa se realizeze astfel, inch pe cercurile de rosto
golire sa existe ~ i alunecare. In aceasta situatie, conditia (6.161) nu mai este
respectatii ~ i se vor obtine angrenaje la care Zz = Z1'
Elementele geometrice ~ i cinema tice la angrena jul :1edeplasa t sint:
- distanta dintre doua axe,
A = R
z
- R
1
;
- raportul de transmitere
. R
z
Zz
i12=- =-;
R1 Z1
- raza interioara
Ri , = Rl - rb = R
z
-- A - r
b
;
- raza cxterioara
unde I'b este raza boltului.
Bolturile se vor monta. la 0 distanta mai mare ~ i pe cercuri de raze mal
mari de cit cercul de rostogolire, astfel ca elernentele geornetrice vor fi:
- distanta dintre a:,: e
- raportul de transmitere
. R2 "2
112=-=-'
, Rl ::1
Se alege ~ i pasul PCI pe cercul de diyizare, iar din rela tia:
rezulta Rd,.
Se considedl, drept coeficient de deplasare, raportul:
Rd , - R2 R2
:, = _-'-_--'0- = 1 - ,
Rd , R d ,
unde Rd , - raza cercului pe care sint rnontate bolturile. S-a constat at di
exista 0 capacitate portanta b:.1l1a pentru valori
!:, = 0,15 ... D,S.
Valoarea lui ; se alege in functie de numarul de bolturi, astfel ca acestea
sa poata fi rnontate la un anurnit diametru. Deci R
z
poate fi exprimat in
functie de ~ , asHel:
>: - 1 - R
z
R (1 ~ ) R
s - sau z = -::, d"
Rd ,
490
iar
R2 (1 Rd ,
R1 = - = -'---- --"'- (6.162)
11,2
i
U

TotodaHi:
A = Rd, - Rd"
deci
R
d
, Rd, RdJ = Rd. - A = - (! - Rd, (1 - _.1) = r1- (- (1 - )] ,
11.2 L 11.2
iar
(0.163)
;;1
(6. 164)
Acest angrenaj s::: poate folosi ca reductor planetar, dnd se utilizeaza
ca dispozitive de reglaj (reducerea mare intr-un gabarit mic), sau ca mini
reductor de putere.
6.3.5. SOLICITARILE CALCULUL LA REZISTENTA ALE DANTURII
Durata d = L1Cru a danturii depinde de dimensiunile ei, de sarcina
materialul ales. Pentru rezistenta rotilor dintate cilindrice este decisiva
rczistenta fied tfCll dinte in parte. 'Calculul la al danturilor se limi
teaza, la determinarea de valori comparative, apreciate pe baza angre
najelor existent e sau tinind seama de rezultatele experimentalc. Valorile
absolute ale solicitarilor slnt practic imposibil de determinat diu diferite cauze,
ca: deformatiiie arborilor, lagarelor diut ilor, sarcinile dinamice aditionale
care apar ca urn:are a erorilor de profil danturare Criteriile de calcul
slut, deci, legate de cauzele care determina distrugerea care sint
sau uzura acestora. De aceea, calculul fi c determinarea
tensiunii, care apare ]a piciorul dintelui, deoarece, la depa!}irea sarcinii supor
ta bile, dintii se ru p in majoritatea cazurilor la picior, fie aprecierea sigurantei
ampotriva distrugerii suprafetei de lucru a flancului dintelui, care apare, in
general, ca urmare a presiunii de contact admise.
d i
Calculul la rezistenta trebuie precedat de determinarea modulului.
care depinde in timp, influenteaza diferitele marimi geometrice
ale danturii.
Ruperea dintilQr se in cea mai mare parte solicitarilor lor la
incovoiere. Una dintre metodele cele mai uzuale, folosite astazi pentru cal
cltlulla rrtpere, este metoda coeficientului de forma.
Aceasta merocia cc;>usidera di intregul moment este transmis de 0 pereche
de dinti, iar solicitarea la incovoiere este data de forta periferidi. Punctul de
aplicatie al ace.steia este deplasat de-a lungul liniei de angrenare pina la
intersectia ei, in punetul JI (fig. 6.6 L 11) ell axa dintelui. Punctul M este
virful paraboioidului de egala rezistenta la ineovoiere inscri, in dinte.
Calculul este ,-alabil numai pentn! rotile eu profil in tYolventa, dcoarece
forta normala pe flancul dintelui P,. este dirijata dc-a lung..:l lir!ici de angre
narc; ea se descompune in dO\l{t componente:
P; = P
n
cos '(
(6.1p5)
P; = Pfl sin y,
unde y este u.nghiul dintre linia de angrenare ferta PI la (erc111 exterior.
Acest unghi se determina in raport cu de r:n1,;renare, astfel:
R
cos '( = -' cos IX.
Rc
Forta P; solicit {I dintelE' la incovoiere, iar forta P; la compre
siune, care prin roaU"i asupra arborelui pc care il soliciHi la incovo
iere.
Sectiunea de ineastrare se \'a gasi la tangenta paraboloidului de egala
rezistenta cu flancurile dintilor, c(;(;a ce echivaleaza cu inscrierea simetrica in
profi1ul dintelui a unui unghi de 60<'. Calculn1 se va face, luind in considerare
atit solicitarea la inco\'oiere, cit solicitarea la compresiune. Efortul unitar (1",
corespunzator seqiunii de incastrare de latime Si de lungime I, va fi:
PrJl ; cos ';' P
lI
sin y 6P,h
i
cos Y PI sin y
(6.166)
1ST
lSi Is; cos IX lSI cos IX
Fig. 6.61 - SistE'lTIul de forte schema calculului la rupere a dintilor
unde s-a tinu t seama de constatarea experimentala ca fisurile apar in fibrele
solicitate 1a intindere ca 1a oboscala materialele rezista mai bine la com
presiune.
492
. 165)
_. : f"TIOr.
- - . stfel:
or
Dadi P" in functie c.l e forta PI pe cercul de
'rostogolire (ii;,; . 6.61 , iar relatia (6,166) se impart e Cll T.'1n.
se ohline:
::;. = _ _ ( 6;:;n1t{ cos y
.. 7:mi cos 7. sr
;:;n sin ) = __[_-).:... 1 ___
Sl ;:JJ! / \. cos:x
(6.167)
uncle prin l10tat
\' -==:
-
6;:mh,. cos y ;:m5111 ':
- - --
,
se :oefic'i en t cl e forma al dintelui (c
J
este in\'ersul coeficientului de
forma), Codicientul )' este adimensional; i c.lepinde, in afara de modul,
de dimensiuni r.' if, Sf care determinfl S(:ctill nii periculoase.
\"110rile lui _', sint date in taLelul 6,3 Fentru :J. = 20 :;-i j;J = 1, In functie
numanl1 de dinti codicientul cl e deplasare
Dac{l In (atc'llul 1a ru perc se ia in considerare frecarea dintre clinti,
fortele care 3.ctioneaza asupra acestora ,'or 1'i deviate cu unghiul de frecare.
:'IIocliiidndu-5<:: "(. :it' \'a moc.lifica in mod corespul1l.:t tor :;;i coeficientu1 de forma,
Pentru ca1cuh:l modll1u1lli, dad. estc , 'orLa de dimensionarea danturii,
sau a tensiunii maxime, dad\. este vorba d,;:, nrii'icare , este necesar sa tina
seama de un de factori care inflllenteaZ8. solicit area dintilor.
Tabelttl 6.5
"alorile coeficientului de fOl'ma y

I
0,2 O, { (\5 (1,8
15 II ! i 0,1:)5 0,15S 0, 180 I), 1%5 0,209
!Ii n, i 15 0,13" 0,1585 0, ISO 0.196 0,208
17 1 I.t: 0,139 0,1595 0,180 tJ, 195 0,207
IS 0,120 D,HI 1) , 160 n, 180 0, 0,206
19 0, ' 2 O,H2 n,161 0, /.'10 0, 0,205
20 o, e ' 0,162 0,1'''1) 0, 19.,5 U,20-l
22 I). O, I'P 0,16.:;5 0, I SO 0,193 0,205
24 O. 0, 1'195 0,165 n,l &! 0,1925 0,202
2(; 0.1 ; 7 0, 152 O,16ti5 0,180 0, 192 0,200
2S ) . 1.) ') j 0,15-1 0, 0,1915 0,199
30 '.1 . I 0,155 0,169 0,1
7
9 0, 190 0,198
3.1
il, i -tj 0, 0,1 70 0,1 79 0,190 0,197
.16 J .1 i O,lIlO 0,1 i I 0,1-') O,!.'N 0,195
39 I) , 15/) 0, 161 n,1 72 0,1 79 0, 0,19-1
42 n, 0,162 0, 17.> 0,179 n,l SS n, I925
'15 n. i53 0,164 0,1 735 0,1-9 n, 187 0,1915
50 0,1 5' 0,1655 0,1 74 0, I 0,186 0,190
65 t> . \:)1 ) 0,16"5 0,1 74 0, 0,182 0,18-15
80 1),162 0, 168 0,1735 0,177 0, 1'9 0,18 1
100 0. 16.; 0,11)5 0,1 73 0,1 765 0,1765 0,178
Unu1 din este coeficientul dinarnic ]{rI' care tine seama de aspectul
dinamic al ap!idlrii fortei periferice, care da nastere b solicitari prin soc
ale dintilor, ,.r:,:i , 'aloarea foq ei pc: riferic<' 'de calL-lIl. .-\cestc
493
apar ca 0 consecinFl a erorilor de profil de divizare, deci arpind de cali
tatea angrenajului.
Uneori, tot ca un factor legat de dinamicitatea indi.rci'lrii se ia in consi
derare un coeficient de repartizare neuniforma a sarcinilor de-a lungul dinte
lui, dependent nu numai de prelucrarea dintilor, ci de deiormatiile la lnCO
voiere torsiune ale arborelui pe care este roata ci intata. Deoarece,
dupa un timp de funqionare, prin rodare, se uniformiztaza intr-o oarecare
masura sarcina pe dintc, valoarea acestui coeficient se ia adesea egala cu
unitatea.
Din cauza variatiei de sectiune, la piciorul dintelui apare 0 concentrare
a tensiunilor, care se ia in considerare prin coeficientul de concentrare care
provoaca marirea lui v"' deci pentru caleul, a lui Pt. De regula, acest
coeficient intra in caleulul tensiunii v", deci nu este necesara introducerea
lui ca marime distinct a in forta de caleul.
La rotile prelucrate se mai poate introduce coeficientul grc.dnlui de aco
perire K., care miqoreaz{l forta periferid de caleul, luind III considerare
faptul, ca, in conditiile normale de angrenare, dnd pllnctul de contact ajunge
in virful unuia clin dinti, alta pereclle de clinti, cel putin, 2- fla in contact.
eu coeficienti, relatia fortei periferice de cab 1 P" este:
Pte = P/<al{. = 2J1( KdK.
(6.16&)
m::
Egalind valearea fortei periferice, astfel obtinute, 0 : cea care rezult5.
din relatia (6.16'7), se ottine
2JIJ<aK &
-----'-- = T.ymlvu cos IX,
mz
in care, pentru dimensionare, se inlocuieste l = (!)1n, uncl e ..:, (;ote coeficientul
de latime a rotii Sctu de lungime a dintelui: de prcc'izia de prelucrare
care se alege astfel: y = so ... 30 pentru dinti prelucra ti I =
= 10 ... 80 pentrn dinti rectificati. Dad se mai cos !X = cos 20 =
= 0,94 se ya obtine modlllu1:
Ii? = 1f0,68 :cmJ,
(6.169)
V YY;vu
z
iar pentru modEIul dat rezulta tensiunea v
u
' care se C0111Da:-i\ cu tensiunea
admisibila la lncm"oiere.
La stabilirea rezistentei aclmisibile la incovoiere se tine SC2.ma de regimul
de varia tie a tensiunilor de concentrarea 2.cestora la piciorul dintelui. In
majoritatea cazurilor, la angn:naje existind un singur sens de rot a tie, se con
sidera C{l variatia tensiunilor cste pulsatorie, iar rezistenta 2. dmisibila v." se
poate determina Cll formula
(6.170j
:: cali
__ aco
. . 68)
unde:
c este coef icientul de siguranta ale dircli valori pot fi lllate, astfel:
c = 2, ?entru roti turnate tratate termic;
c = 2,5, :J2ntru roti din fonU turnate din ote!, nctratate termic;
c = 3, roti 'calite ; ' , .
este - cceiicientul de concentrare al tensiunilor la piciorul dintelui,
ale carui va!ori, pentru raza de racordare standardizata, pot fi luate astfel:
= 1, 2, pentru roti dintate din fonU roti din otel cementate calite;
f3" = 2, roti din otel calite.
Valorile limitei de rupere G
r
al e rezistentei la oboseala G_1 pentru unele
fonte si oteluri folosite in constructia rotilor dintate sint date 111 tabelul 6.6.
Gnd lui 0"-1 nu este dad, ea poate' cdCLlla e ll relatia empiridi
G_
I
= 0,35 G
r
+ 12,2,
unde G
r
estc l"mita de rupere.
Tabelltl 6.6
\'a1ori1e lui G, (j'-l pentru unele materiaIe ale ro\ilor din!ate
Nr:
M<?terial ul
G, 0-.
crt. [dax/ mm' j
.Fe 20 20 10
2 Fe 24 24 12
.3 OL 50 50 23... 28
4 01, 60 60 28 ... 33
5 OL 70 70 33... 40
6 OLe 25 50 . .. 60 22... 30
7 OLe '15 60... 70 25. .. 34
8 ULC 60 70 .. . 85 33 .. . 40
9 .) 5 C:\" 15 75... 85 36... 40
10
__,5
C);" 25 80 ... 95 38... 44
11 30 C:\" 35 90... 105 40... 47
Prin cakule auxiliare se determina ceilalti coeficienti care urmaresc
adaptarea 13. :onditiile de functionare reale..-\stfeJ, coeficientul K, ce tine
seama de dim micitatca incarca'rii, se poate considera Ull prodlls de fo;ma
(6.171)
unde K, este coeficientul care tine seama de repartizarea neuniforma a sarcinii
pe dinte car":::. seama de raportul dintre latimea dintelui
angrem.jului d2 reazeme, se poate determina din tabelul 6.7.
Tabelltl 6.7
Coeficientu1 de reparti!ie nenniformii a sarcinii pe lungimea dinte1ui N,
A?c!z:u e simetric:'l nesimetrica in
1,03
1,15
1,22
1,30
495
Cum, dupa rodarea angrenajului se produce 0 uniformiz2:-e a pe
dinte, unii autori recomanda ca acest coeficient fie luat cu unitatea.
De aceea, in majoritatea calculelor ce ,-or mma, se ya C0!Eidera 1( = 1(".
Coeficientul dinamic KI/ apare da toriUl accelera tiilor ';;.11 intirzierilor
ce se produc in angrenare din cauza erorilor de Execu tie a canturii. Fort-a
totala P care lucreaza asupra danturii este
(6.1'72)
unde P, este forta tangentiala, iar P
d
- forta dinamica. Cod ' -emul dinamic
va fi un raport de forma
]
- Pr -+- Pd
(6.l73)
PI
cum P
ri
, care depinde de un numar mare de factori, Yariaz;, intre limite
suficient de largi, pentru calculul lui 1(/ se folosesc, in gener;;}, relatii empi
rice simple dependente, in principal, de viteza angrenajului, eel mai insemnat
factor care determina solicitarea dinamica.
germane recomanda pentru calculul lui I\'i
Ka = 1 + .E, (6.174)
-v
unde v este viteza in mis, iar c - un coeficient dependent de calitatea
prelucrarii materialul rotilor care poate fi luat, astfel:
c = 3, pentru roti din fonta si otel turnat;
c = 6, pentru roti din fonta sf prelucrate obisnuit;
c = 9 ... 12, rop din 'otei crom-nichel, prelucratE
Intruclt, de regula, relatia (6.1'74) alte relatii empiric similare dall
valori mari pentru K
ri
, litcratura recomanda pentru aCEst c eficient \'alori
numerice corespunzatoare diferitelor clase de precizie ale angrenajelor. Cedi
cienttll gradului de acoperire K poate fi detenninat cu rela t ic..
TT 1
= -----, (6.17.5)
(0,65 ... 0,9).:
unde z este gradul de acoperire .
. Calculul modulului din conditia de rezistenta la !'upc'e a dintilor,
pentru rotile metalice, Ia care se dispune asta.zi de date 5uficiente in vederea
determinarii coeticien!ilor de adaptare la conditiile de 1td}ctionare, se face
aproape exclusiv prin metoda coeficientului de forma preZl::,taUi mai sus,
Calcullllia al flancurilor dintilor se face plecind de Ia constatarea
experimentala di 0 a eforturilor u ni.tare pe suprafetele in contact,
peste limita admisa, provoadi uzura rapida a acestor 5uprafete.
Uzura este un fenoll1cn important de Iuat in considerare ;20 constn:ctia
rotilor dintate, deoarece de cele mai multe ori angrenajele sfnt ,"ccase din func
tiune prin uzura flanctlrilor nu prin ruperea dintilor.
Dintre diferitele forme de uzuri, la dinti pot aparea urm;'ncarele aspecte:
- uzura prin ciupituri, caracterizata ele aparitia unor gropite pe
suprafetele flancurilor dintilor :)i care se explica prin obosirea materialului
dintilor in stratul superficial, aparitia unor fisuri apoi disiocarta unor budt!i
496