Institutiile voievodatului in Transilvania pentru a pune capat tendintelor de autonmie ale Transilvaniei, regele numea voievozi dintre marii

i dregatori care isi vor fi dezvoltat deja loialitatea fata de sfanta coroana pentru a ingradi puterea voievodului regele Carol Robert a scutit nobilimea transilvaneana de darile pe care aceasta I le platea pana atunci unii voievozi au reusit sa-si intareasca autoritatea si sa o mentina timp indelungat 1349-1376, dregatoria voievodala ocupata de 6 membrii ai familiei Lackfy si 1415-1437 2 membrii ai familiei Csaki numit si recunoscut de rege, voievodul isi alegea subalternii: de la voievod la comiti si notari dintre familiarii sai, oameni aflati in slujba sa personala, care deprindeau de el si raspundeau fata numai de el intrucat mai ales la inceputul sec XV voievozii se aflau tot mai des si mai mult timp in afara granitelor tarii, indeosebi la curtea regala, ei lasau conducerea aproape exclusiv pe seama voievozilor mijlocul sec. XIV ? duce al Transilvaniei, titlu detinut de Stefan, fratele lui Ludovic I VOIEVODUL ? atributii administrative ? atributii judiciare ? atributii militare ? atributii fiscale Jurisdictia voievodului se limiteaza treptat la comitate: Solocul interior, Dabaca, Cluj, Alba si Hundoara. Pe teritoriul celor 7 comitate existau si inelave scutite partial sau total de jurisdictia voievodala, ca urmare a unor privilegii regale Ex: asezarile din jurul ocnelor si a minelor: Ocna Dejului, Turda, Bucsa de Aries mosii ale episcopului de Alba Iulia manastiri din Cluj scaunele bisericesti si secuiesti comitatele ausene (Satmar, Crasna, Solnocul de Mijloc, Solnocul de exterior, Bihor, Arad, Fasanad) alaturi de comitatele din Banat si de comitatele Maramuresului voievozii nu pot interveni in problemele sasilor si secuilor decat daca are imputernicire regala 1441 Iancu de Hunedoara detine si denumirea de comite al Secuilor 1551 condus de un principe (Ioan SIgismund) ales de duce comitele=loctiitor al voievodului Voievodul nu a avut niciodata dreptul de a bate moneda: - numea comitii castelani si ceilalti functionari - avea dreptul de judecata in problemele legate de proprietati - ii numea pe cei care strangeau darile - conducea oastea stransa in voievodat - putea sa dea sentinta capitala in caz de omucideri, incendii si talharie, dar acuzatii aveau dreptul sa faca apel la curtea regala. - tradarea si falsificarea erau judecate la curtea regala - voievodul nu avea nici o jurisdictie are dreptul civil Tribunalul voievodului ? voievod ? vice-voievod ? comiti ? juzi si jurati din fiecare comitat pregatirea procesului se face de un scauna de judecata sau de un voievod existau anumite termene pe an la care se conveneau aceste scaune dupa Sf Gh, Boboteaza, Sf Iacob, Sf Mihail Congregatia nobiliara: adunarea tuturor nobililor din voievodat, reprezentantii sasilor, secuilor, oraselor, bisericii si uneori oameni de orice stare. Erau convocate la ordinul regelui si prezidate de un delegatal regelui sec. XIII, in sec XV prezidate de un voievod in fiecare an aveau loc alegeri, nobilii din comitat alegeau doi juzi judele nobililor reprezenta si apara interesele nobilimii locale juzii nobililor faceau parte din prezidiul scaunului de judecata nu se putea lua nicio decizie fara votul in unanimitate al juzilor Juratii adeseori ? nobili alesi de comunitatea nobiliara locala cu sol de consultanta pe plan judecatoresc.(8 jurati adeseori).