Dezvoltarea proceselor si a capacit ilor psihice la v sta scolarmic 1. Dezvoltarea proceselor si a reprezent ilor senzoriale 2.

2. Dezvoltarea g dirii si a limbajului 3. Dezvoltarea functiilor mnezicsi imaginativ -creativ 4. Specificul afectivit ii si al motivatiei la v sta scolarmic 5. Vointa si atentia la v sta scolarmic 6. Caracteristicile personalit ii la v sta scolarmic

1. Dezvoltarea proceselor si a reprezent ilor senzoriale Desi maturizarea organelor de simt se terminrelativ de timpuriu dezvoltarea ontogenetic dezvoltarea senzatiilor este un proces continudesf urare. La v sta de 6,7 ani se constato l gire a c pului vizual, at a celui central, c si a celui periferic precum si o crestere a preciziei diferentierea nuantelor cromatice. Se registreazprogrese ale capacit ii de receptionare ale sunetelor alte si ale capacit ii de autocontrol a propriilor emisiuni vocale. Copilul poate aprecia pe cale auditivdistanta dintre obiecte dupsunetele si zgomotele pe care le produc. Senzatiile lui se subordoneaznoului tip de activitate, v area. Pe parcursul micii scolarit i perceptia c tignoi dimensiuni, evolueaz Dacsincretismul, perceperea tregului este o caracteristicce se mentine de-a lungul tregii prescolarit i, fenomenul cepe sse diminueze la scolarul mic. Aceasta se datoreste at cresterii acuit ii perceptive fatde componentele obiectului perceput, c si a schemelor logice, interpretative, care intervin analiza spatiului si a timpului perceput. Progresele perceptiei spatiului evidentiaz primul r d bog irea experientei proprii de viata copilului. Cresc distantele pe care le percepe copilul, se produc generaliz i ale directiei spatiale, se cheagsimtul topografic. Sub influenta experientei scolare creste precizi diferentierii si a denumirii formelor geometrice, se dezvoltcapacitatea de a distinge formele ca volum, de formele plane. Perceptia timpului registreazo nouetapde dezvoltare. Programul activit ilor scolare are o desf urarea precis timp at ceea ce priveste succesiunea pe zile, c si ceea ce priveste succesiunea pe ore. ndeosebi la ceputul micii scolarit i se mai registreazunele erori de apreciere a timpului, mai ales raport cu microunit ile de timp, streptat, ele se diminueaz Reprezent ile scolarului mic sunt putin sistematizate, confuze. Sub actiunea v ii s ele cap modific i esentiale at ceea ce priveste sfera si continutul , c si in ceea priveste modul de a se

produce si de a functiona. Devine posibilfolosirea liber voluntara fondului de reprezent i existent, iar pe o treaptmai altcopilul reuseste sdescompunreprezentarea p ti componente, elemente si caracterisitici cu care poate opera independent de contextul situatiei. El le include noi combinatii, cre d noi imagini. 2. Dezvoltarea g dirii si a limbajului n conceptia lui J. Piaget, dezvoltarea g dirii stadiul operatiilor concrete prezinturm oarele caracterisitici: -mobilitatea crescuta structurilor mentale permite copilului luarea considerare a diversittii punctelor de vedere; faptul se datoreazcristaliz ii operatiilor mentale care au la bazachizitia reversibilittii: copilul poate concepe cfiec ei actiuni corespunde o actiune inverscare permite revenirea la starea anterioar - baza operationalittii cresc de a g dirii, pasul spre logicitate este f ut si prin extinderea capacittii de conservare a invariantilor -aceastachizitie permite saltul de la g direa de tip functional la cea de tip categorial -se dezvoltoperatiile de clasificare, incluziune, subordonare, seriere, cauzalitate. -se dezvoltrationamentul cauzal, copiii cearcs teleag sexamineze lucrurile termeni cauzali -ceea ce diferentiazacest prim stadiu logic de urm orul este faptul coperatiile mentale r dependente si limitate de continutul pe care pot prelucra: materialul concret -astfel se explicsi caracterul catgorial-concret (notional) al g dirii scolarului mic; stadiul urm or se va completa si des si procesualitatea cognitivprin aparitia formelor categorial-abstracte (conceptele). n cursul micii scolaritti se dezvoltat limbajul oral c si cel scris. n ceea ce priveste limbajul oral, una dintre laturile lui importante este conduita de ascultare. n cursul micii scolaritti se formeazcapacitatea de citit-scris si aceasta impulsioneazde asmenea progresele limbajului. Lecturile literare fac screascposibilittile de exprimare corect. Se suseste fondul principal de cuvinte al limbii materne care ajunge snumere spre sf situl micii scolaritti la aproape 5000 de cuvinte dintre care tot mai multe p rund limbajul activ al copilului. Copiii se obisnuiesc ca prin limbaj ssi planifice activitatea, sexprime actiunile ce le au de f ut, ordinea care vor lucra. Toate acestea vor influenta nu numai asupra perfection ii conduitei verbale, ci si asupra dezvolt ii intelectuale, contribuind la formarea capacittii micilor scolari de a rationa, de a argumenta si demonstra.

3. Dezvoltarea functiilor mnezicsi imaginativ-creativ Specific v stei scolare mici este cresterea considerabila volumului memoriei. n fondul memoriei p runde un marevolum de informatii. Elevul memoreazsi retine date despre uneltele cu care lucreaz despre semnele si simbolurile cu care opereaz despre noii termeni pe care utilizeaz despre regulile pe care le vat Comparativ cu clasa t , clasa a patra se memoreazde 2,3 ori mai multe cuvinte. Gratie cooper ii memoriei cu g direa, se instaleazsi se dezvoltformele mediate ale memoriei bazate pe leg urile de sens dintre date. O ilustrare a acestei caracteristici o constituie posibilittile active ale scolarilor mici de a transforma si organiza alt mod materialul memorat. Axarea memoriei pe sensuri logice face screascde 8 p la 10 ori volumul ei, prelungeste timpul de retinere, sporeste tr nicia si productivitatea leg urilor mnezice. Intrarea scolaritate creeazsi functiei imaginative noi solicit i si conditii. Descrierile, tablourile, schemele utilizate procesul transmiterii cunostintelor solicitparticiparea activa proceselor imaginative. Este mult solicitatimaginatia reproductiv copilul fiind pus adesea situatia de a reconstitui imaginea unor realitti pe care nu le-a cunoscut niciodat n str sleg urcu imaginatia reproductivse dezvoltimaginatia creatoare. Formele creative ale imaginatiei scolarului mic sunt stimulate de joc si fabulatie, de povestire si compunere, de activitti practice si muzicale, de contactul cu natura si activittile de munc Asadar perioada micii scolaritti, imaginatia se afl plin progres at sub raportul continutului c si al formei. Comparativ cu v sta prescolar ea devine smai critic se apropie mai mult de realitate, copilul susi adopt d acum fatde propria imaginatie o atitudine mai circumspectde autocontrol. 4. Specificul afectivit ii si al motivatiei la v sta scolarmic Status-rolul de scolar face ca la aceastv stcopilului sI se rezerve at cadrul familiei, c si printre ceilalti copii o noupozitie, caracterizatprin semne exterioare si semnificatii sociale distincte. Asupra afectivit ii scolarului mic i pun amprenta at sarcinile de v are propiu-zise c si relatiile interpersonale din cadrul colectivit ii scolare. Se dezvoltastfel at emotiile si sentimentele intelectuale precum si sentimentele si emotiile morale si estetice. Tr rile intelectuale sunt generate deosebi de v are ca activitate de cunoastere, cu greut ile, cu reusitele, cu esecurile ei. nv area organizatrational, care ofercopilului perspectiva reusitei devine atr oare, pl ut contribuind la atasamentul lui fatde scoalsi fatde munca intelectual

Deosebit de important pentru constituirea motivatiei scolare este dinamica proceselor de apreciere si autoapreciere. Activitatea scolarului mic poate fi sustinutnu numai de o motivatie extern ci si de o motivatie interncare activeazprocesul de asimilare a cunostintelor tr-un mod continuu. Motivele mai largi, motivele sociale ale conduitei scolarului mic sunt str s legate nu numai de activitatea de v are, dar si de modul cum sunt organizate si cum se desf oarinteractiunea si activitatea de comunicare cu ceilalti. Important este ca acestea sfie fundamentate pe activismul copiilor, pe independenta si initiativa lor creatoare. 5. Vointa si atentia la v sta scolarmic Una din tr urile specifice ale micii scolarit i o reprezintimpregnarea tot mai puternica conduitei copilului cu o notde intentionalitate si planificare. Multe din conduitele copilului cep sse deruleze sub semnul lui trebuie, este necesar, nu trebuie. Vointa ca mod de r puns la aceste comenzi iradiazlarg cuprinsul personalit ii copilului pun du-si amprenta si asupra altor compartimente ale vietii psihice. Perceptia devine intentional sistematicsi sustinutprin efort voluntar, transform du-se observatie. Tot acum se formeazmemoria si atentia voluntarcapacitatea concentr ii mentale voluntare de duratmai mare rezolvarea unor probleme de g dire. La ceputul micii scolarit i, volumul atentiei este credus, copiilor fiindu-le greu sprindsimultan c pul atentiei, explicatiile verbale si tablourile intuitive, actiunile pe care le fac ei si cele treprinse de colegi, desf urarea propiuzisa actiunii si rezultatul ei. Pentru a contracara aceste efecte si a limita neajunsurile atentiei scolarului mic este necesaro organizare corecta s i activit ii de v are: solicitarea c mai frecventa actiunilor practice externe de operare cu obiecte, alternanta acestora cu activitatea plan mintal, asigurarea unui tempou optim al lectiei. 7.Caracteristicile personalit ii la v sta scolarmic Bazele personalit ii copilului se pun cde la v sta prescolarc d se schiteazunele tr uri mai stabile de temperament si caracter. Intrarea scoal trecerea la o nouformde activitate si la un nou mod de viatvor influenta tr-un mod determinant asupra form ii continuare a personalit ii. Statutul de scolar cu noile lui solicit i, cerinte, sporeste importanta sociala ceea ce treprinde si realizeazcopilul la aceastv st Noile prejur i laso amprentputernicasupra personalit ii lui at ceea ce priveste organizarea ei interioarc si ceea ce priveste conduita sa extern

Pe plan interior, datoritdezvolt ii g dirii logice, capacit ii de judecatsi rationament se pun bazele conceptiei despre lume si viatcare modificesential optica personalit ii scolarului asupra realit ii conjur oare. Ca personalitate, copiii se disting prinr-o mare diversitate temperamental Existcopii vioi, expansivi, comunicativi si copii retrasi, lenti. Contactul cu influentele modelatoare ale procesului educational dnastere la anumite compensatii temperamentale. Un rol important reglarea activit ii si relatiilor scolarului mic il au atitudine caracteriale. Educatorul trebuie scunoascdiversitatea carcterelor copiilor, observ d atent, meticulos, la classi afara ei nu at latura exterioara faptelor copilului c mai ales care a fost motivul faptei. n functie de aceasta m ura educativpoate smeargde la sanctionarea faptei extrioare p la restructurarea sistemului de relatii care l-au determinat pe copil sse comporte astfel.