Cltoria realizat de Nic din Amintiri din copilrie de I.

Creang e cea de la Humuleti la Iai i reprezint o coborre din universul pur al copilriei; Nic pierde insula de nemurire, care era Humuletiul i cltoria l va conduce la o adevrat dram a nstrinrii.

n naraiunea Descoperind rul de F. Neagu, cltoria copilului ncepe accidental,srind n albia bunicii Paraschiva, ce se rotea goal alturi de mal. Pentru Bnic cltoria semnific cunoaterea primar a lumii, a naturii nconjurtoare, cu toate splendorile ei.

Motivul cltoriei n Ultima lun de toamn de I. Dru devine prob a vlorilor eterne. Copiii n-au venit la izvorul vieii i pe btrn l chinuie gndul: au nu cumva i-au pierdut esenele culturale adunate de veacuri de ctre neam?

Imaginea Rtcitor, cu ochii tulburi,/ Cu trupul istovit de cale din poemul Rugciune de O. Goga sugereaz momentul de cumpn pe care l triete tnrul autor aflat la nceput de drum: un cuttor care vrea s-i gseasc rostul su n mijlocul poporului cruia i aparine

CLTORIE

Cltoria simbolizeaz cutarea adevrului, a pcii, a nemuririi, la descoperirea unui centru spiritual. Ea este seria de ncercri pregtitoare ale iniierii, ca progres spiritual. Cltoria exprim o dorin profund de schimbare interioar, o nevoie de noi experiene; ea este mrturia unei nemulumiri ce mping la cutarea i descoperirea de noi orizonturi. De fapt, cltoria nu se ndeplinete dect nuntrul fiinei. Ea ca fug n sine nui va atinge niciodat scopul.

Motivul cltoriei n romanul Baltagul de M. Sadoveanu presupune lungul drum al Vitoriei n cutarea osemintelor lui Nechifor, acesta fiind o replic la marea cltorie n care a plecatdalbul de pribeag; i pentru ca sufletul lui s-i gseasc odihna, femeia i feciorul ei cutreier munii, spre a mplini datina: S nu rmie ntre lupi; s-l aduc ntre cretini.

Cltoria lui Ionu Jder din romanul Fraii Jderi de M.Sadoveanu semnific iniierea i nvtura personajului. La fel ca i n basme, drumul i aventurile reprezint probe i ncercri, prin care Ionu dobndete experiena i nelepciunea vieii

Pentru Dionis/ Dan, personajul central al nuvelei Srmanul Dionis de M. Eminescu, care traverseaz timpul prin ntoarcerea n vremea i spaiul apus prin ascensiunea fcut n lun, cltoria se dovedete o cdere adamic