Referat

La diciplina: Integrarea economica europeana Tema: Zone de liber schimb din lume

Profesor: lect. D. Musteata Efectuat de: Alexandrov Vitalie Grupa 206 ML

Zonele economice de liber schimb din lume

O zona de liber schimb este un ansamblu geografic si economic in care nu exista nici un obstacol al schimburilor de marfuri si servicii, nici taxe vamale, nici obstacole tarifare. Formarea unei zone de liber schimb poate sa fie considerata ca un prim pas spre unificarea economica a regiunii respective.Prin zona economica libera se desemneaza un "port liber", "un depozit liber", "un aeroport liber", aflate pe teritoriul unei tari sau in zona de frontiera a doua sau mai multe state, in care sunt eliminate o serie de taxe si restrictii vamale obisnuite altfel.

Asociaia European a Liberului Schimb (AELS sau EFTA)

Statele membre:

verde nchis = membru actual

verde deschis = fost membru

Asociaia European a Liberului Schimb (AELS; European Free Trade Association, EFTA) a fost nfiinat n 1960 prin semnarea Conveniei de la Stockholm. Scopul iniial al acestei organizaii internaionale era de a elimina taxele vamale asupra produselor industriale n comerul dintre statele membre. Prin convenia AELS, statele AELS au stabilit o zon de liber-schimb pentru comerul mrfurilor. Convenia a fost completat ulterior printr-un acord de integrare economic pentru sectorul de servicii. Spre deosebire de UE ns, AELS nu este o uniune vamal, ceea ce nseamn c fiecare stat membru AELS poate stabili n principiu liber taxele vamale i politica comercial extern privind state tere (non-AELS). Membrii actuali (2012) ai Asociaiei Europene a Liberului Schimb sunt: Islanda, Liechtenstein, Norvegia i Elveia.
2

Acordul American de Liber Schimb (NAFTA)

NAFTA a fost creata in 1992 prin semnarea unui acord intre SUA, Canada si Mexic, acord ce a fost ratificat in 1993 si a intrat in vigoare la 1 ianuarie 1994. Ulterior, alte tari si-au manifestat dorinta de a participa la NAFTA. Prin semnarea acordului NAFTA s-au pus bazele celei mai mari zone de liber schimb din lume, care includea cca 425 milioane de locuitori in 2003, cu perspectiva de a ajunge la 472,1 milioane in 2015, dupa prognozele Bancii Mondiale, si la 700 milioane de locuitori in perspectiva, dupa economistul roman Gh. Cretoiu. NAFTA acoper o pia de 375 milioane de consumatori, cu perspectiva extinderii i mai spre sudul continentului american, i o suprafa de 21,3 milioane km. Scopul acestui acord este liberalizarea n 10 ani a comerului cu produse i servicii, prin eliminare de bariere tarifare i netarifare ntre pri i prin liberalizare a investiiilor intra-zonale. Domeniile vizate de NAFTA sunt urmtoarele: a) Comerul cu bunuri materiale: n decurs de 10 ani, urmeaz a fi nlturate toate taxele vamale aplicabile produselor considerate ca nord-americane, n conformitate cu regulile de origine, astfel ca n anul 2004 s se formeze o vast pia liber. b) Comerul cu servicii: Serviciile dein un loc important n comerul din zon - supus tratamentului naional. c) Investiiile directe de capital - liberalizare. d) Alte dispoziii se refer la urmtoarele: regulile de concuren, proprietatea intelectual, sejurul temporar al oamenilor de afaceri, anumite aspecte privitoare la protecia mediului. Constatri: NAFTA este un acord de liber schimb de mare anvergur. Model de cooperare de tip interguvernamental, fr a avea organisme supranaionale. Nu are obiective de natur politic.
3

Asociatia Latino-Americana de Integrare (ALADI)

Aceasta structura integrationista a fost creata in 1980 prin Tratatul de la Montevideo, incluzand Argentina, Bolivia, Brazilia, Chile, Columbia, Mexic, Ecuador, Paraguay, Peru, Uruguay,Venezuela si Cuba (din anul 1999). Tratatul de la Montevideo a stabilit obiectivele si mecanismele prin care pot fi atinse aceste obiective: 1. preferinte tarifare regionale pentru produsele originiare din statele membre 2. acorduri regionale pe domenii intre toate statele-membre 3. acorduri partiale pe domenii, intre doua sau mai multe state-membre Crearea ALADI avut ca efect accelerarea ritmului de liberalizare a comertului si promovarea unei dezvoltari industriale echilibrate. Realizrile concrete obinute de ALADI pn n prezent pe linia integrrii economice sunt relativ modeste. Totui, perfecionarea cadrului normativ aa numitele acorduri de complementaritate economic a contribuit sensibil la creterea schimburilor comerciale ntre rile membre, n special datorit simplificrii regimului tarifelor vamale. n acelai timp, pe baza metodologiei ALADI, precum i a acordurilor de comer i cooperare n domeniile tehnic, tiinific, al transporturilor etc., au fost constituite: MERCOSUR (Piaa Comun a Sudului : Argentina, Brazilia, Paraguay i Uruguay 1991) i Grupul celor Trei G3 (Columbia, Mexic, Venezuela) zon de comer liber. Intrarea n vigoare a NAFTA (SUA, Canada i Mexic), la 1 ianuarie 1994, a condus la o serie de divergene motivate de prevederile art. 44 al Tratatului de la Montevideo de constituire a ALADI. Conform prevederilor acestui articol, facilitile acordate de o ar membr ALADI trebuie extinse automat celorlalte state membre (n cazul NAFTA, Mexicul trebuia s extind tratamentul preferenial acordat SUA i Canadei celorlali membri ALADI). Aceast problem nu a fost depit nici pn n prezent, datorit poziiei ferme a Braziliei, care nu accept modificarea respectivei prevederi.17

Piata Comuna din Caraibe (CARICOM)

Piata Comuna din Caraibe (CARICOM) este constituita dintr-un numar mare de tari, de forta economica redusa. CARICOM nu este un bloc reprezentativ pentru aceasta forma de integrare. Ea a esuat in mod constant de-a lungul procesului de integrare economica. In 1984 statele membre CARICOM au adoptat un angajament formal privind infaptuirea uniunii economice si monetare, fara ca, insa, de atunci sa se realizeze progrese semnificative. In octombrie 1991 guvernele statelor CARICOM au esuat pentru a treia oara consecutiv in stabilirea unui termen limita pentru tariful vamal comun. Tratatul semnat la 4 iulie 1973 de ctre prim-minitrii Errol W. Barrow al Barbados, L.F.S. Burnham al Guyanei, Michael Manley al Jamaici i Eric Williams al Trinidad i Tobago a fost modificat n februarie 1992 pentru a schimba numele organismului (care se numea Comunitatea i Piaa Comun a Caraibelor) i a-i redefini obietivele. La 2 iulie 1991 teritoriile britanice ale Insulelor Turcos i Caicos i Inslele Virgine Britanice au devenit membrii asociai i la fel s -a ntmplat cu Anguila n 1992, Insulele Caiman n 2002 i Bermude n 2003. Actualmente numr 15 membrii plini, 5 membrii asociai i 7 membrii observatori, majoritatea acestora aparinnd Commenwelths. Organele supreme de conducere sunt Conferina efilor de Stat i Consiliul de Minitri al Comunitii Caraibelor. Membrii cu drepturi depline: Antigua i Barbuda, Bahamas, Barbados, Belize, Dominica, Granada, Guyana, Hait, Jamaica, Montserrat, Sfnta Lucia, Sfntul Kitts i Nevis, Sfntul Vinceniu i Grenadinele, Surinam, Trinidad i Tobago Membrii asociai: Anguilla, Bermude, Insulele Caiman

Membrii observatori: Aruba, Antilele Olandeze, Columbia, Mexic, Puerto Rico, Republica Dominican, Venezuela Obiectivele Comunitii Caraibelor, sunt: integrarea economic statelor membre ctre un regim de Pia Comun; coordonarea politilor externe ale statelor Membre; promovarea cooperrii n domeniile educaional, cultural i industrial.
5

Piata Comuna a Sudului (MERCOSUR)

Piata Comuna a Sudului (MERCOSUR) reprezinta una din cele mai evoluate structuri de integrare de pe continentul american. Creata pentru a deveni piata comuna, MERCOSUR a pus in discutie chiar si existenta unei monede unice. MERCOSUR a fost creata prin Tratatul de la Asuncion (26 martie 1991), incluzand la vremea respectiva Argentina, Brazilia, Paraguay, carora li s-au adaugat ulterior Chile (1996) si Bolivia (1997) rile asociate i-au propus amplificarea dimensiunii pieelor naionale, element necesar n condiiile accelerrii creterii economice. Obiectiv principal: libera circulaie a factorilor de producie i a bunurilor, serviciilor, elaborar ea unui tarif comun i a unei politici comerciale comune. Se bazeaz pe doi piloni de baz: Argentina i Brazilia. MERCOSUR i Pactul Andin sunt cele mai active i importante n America Latin. Obiectivele specificate in Tratatul de infiintare au fost urmatoarele: 1. Liberalizarea comertului 2. Tarif vamal comun 3. Armonizarea politicilor macroeconomice Incepand cu 1 ianuarie 1996 MERCOSUR a devenit o uniune vamala progresiva prin elaborarea unui Tarif vamal comun. Statele vorbitoare de limb englez au evoluat n CARICOM Piaa comun din zona Caraibelor. Apoi n anul 90 s-a declanat un nou val al integrrii bazat pe afinitatea statelor care constituie aceast regiune i aveau legturi istorice, culturale i lingvistice, dar dorind s sporeasc interaciunea uman, comercial i politic.
6

Asociatia Natiunilor de Sud-Est (ASEAN)

Asociatia Natiunilor de Sud-Est (ASEAN) a fost creata in august 1967, prin Declaratia de la Bangkok, incluzand Indonezia, Malaezya, Singapore, Filipine, Thailanda (Brunei, Vietnam, Laos, Mynamar, Cambodgia). La ASEAN au statut de state asociate China si Coreea. Tarile ASEAN sunt un exemplu de colaborare regionala. Chiar daca apropiate din punct de vedere geografic, de-a lungul istoriei relatiile intre ele nu au fost din cele mai bune, din motive care tin de istoria lor. Odata cu crearea ASEAN, colaborarea intre aceste tari s-a extins, in 1994 ministrii economiei cazand de acord sa infiinteze o zona de comert liber pana in 2003. Dezvoltarea unei asemenea zone a fost favorizata si de deschiderea economiei Japoniei, pana nu demult o piata inchisa, si de oportunitatile pe care le ofera India. De asemenea, evolutiile ASEAN au aratat vulnerabilitatea unei asemenea zone atunci cand una din tarile membre se confrunta cu o criza. ASEAN a fost creata ca organizatie politica, cu rol in mentinerea stabilitatii regionale. Ulterior aceasta structura si-a extins domeniile de preocupare, in 1976, prin Declaratia de Acord ASEAN (Bali) stabilindu-se un program de cooperare regionala in domeniile comert, industrie si in sectorul financiar-bancar. Creat cu scopul de a promova cooperarea economic i politic ntre rile membre. Caracterul neomogen: state foarte mari Indonezia -215 mln.loc Foarte mici Brunei 350 mii loc. Brunei 25000 $ per capita Vietnam < 500 $ per capita

Obiective: - reducerea nivelului proteciei tarifare la produsele manufacturate iniial, apoi la celelalte categorii de produse. Malaezia a propus chiar ca provincia chineza Taiwan, Hong Kong, Coreea de Sud si Japonia sa devina membre.
7

Comunitatea Economica a Statelor din Africa de Vest (CEDEAO)

CEDEAO a fost infiintata pe 25 mai 1975, incluzand Benin, Burkina Fasso, Capul Verde, Cote dIvoire, Gambia, Ghana, Guineea, Guineea Bissau, Liberia, Mali, Mauritania, Ni ger, Nigeria, Senegal, Sierra Leone, Togo. Ea s-a dorit a fi o uniune vamala cu obiective stabilite pe 15 ani. In ciuda acestor obiective propuse, CEDEAO nu a avansat la stadiul de integrare propus, principalele cauze fiind: tendinta de recurgere la restrictii netarifare a statelor componente, existenta in continuare a taxelor de import generate, in special de crizele de lichiditati. Misiunea sa este sa promoveze integrarea economica. Ea a fost fondat pentru a realiza "colective de ncredere n sine" pentru statele membre, prin intermediul uniunii economice i monetare creand un singur mare bloc comercial. Actualul preedinte al Comisiei este Dr. Mohamed Ibn Chambas. Actualul preedinte este Preedintele Blaise Compaor din Burkina Faso. Tarile membre ale au semnat un protocol de non-agresiune, n 1990, precum i dou acorduri anterioare, n 1978 i 1981. De asemenea, ei au semnat un protocol cu privire la Asistena reciproc de Aprare, n Freetown, Sierra Leone, pe 29 mai 1981, care pune la dispozitie o armata aliata pentru fiecare comunitate.