BENEFICIAR: Ministerul Dezvoltrii, Lucrrilor Publice i Locuinelor ELABORAREA STUDIULUI DE ANALIZ STRATEGIC DE MEDIU PENTRU PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI

NAIONAL SECIUNEA A VI-A ZONE TURISTICE Faza 1 - ASPECTE RELEVANTE ALE STRII ACTUALE A MEDIULUI, CARACTERISTICI DE MEDIU, ZONE CU IMPORTAN SPECIAL PENTRU MEDIU VOLUM ANEXE Contract nr.:291/3835/05.04.2007 Faza: Studiu Anul: mai 2007

IPTANA - S.A.
INST IT UT UL DE PR O IECT ARI PENT RU T RANS PORT UR I AUT O, NAVAL ES I AE RIENE

P R O IE CT ANT :

B-dul Dinicu Golescu nr. 38, sector 1, Bucuresti E-mail:office@iptana.ro Tel.: 40-21-318.20.00; 40-21-318.19. 77 Fax: 40-21-312.14.16 R.C.: J40/1747/1991, Cod Fiscal: R1583816

ANEXA 1 Proiect de Lege privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naional Sectiunea VI- Turism

LISTA PREVEDERILOR LEGALE DIN DOMENIUL PROTECIEI MEDIULUI

LEGEA PROTECIEI MEDIULUI .................................................................................................. 1

Evaluarea impactului ............................................................................................... 1

APA POTABIL ................................................................................................................................ 2 LEGEA APELOR .............................................................................................................................. 2

Calitatea apei ........................................................................................................... 3 Inspecii sanitare, zone de mbiere ........................................................................ 4

DELTA DUNRII .............................................................................................................................. 4 ZONA COSTIER ............................................................................................................................ 4

Turism zona costier................................................................................................ 5

POLUARE CU HIDROCARBURI, CONVENII MAREA NEAGR, NAVIGAIA CIVIL .... 5 CODUL SILVIC ................................................................................................................................. 6 SOL .................................................................................................................................................... 6 SCHIMBRI CLIMATICE ................................................................................................................ 6

Protocol Kyoto......................................................................................................... 7
AMENAJAREA TERITORIULUI i administraia public local; urbanism; spaii verzi ........ 7 RISC NATURAL ............................................................................................................................... 8 ZONE PROTEJATE, ARII NATURALE ........................................................................................ 8 VIAA SLBATIC, HABITAT NATURAL, ZONE UMEDE, MONUMENTE ALE NATURII 9

Plante medicinale................................................................................................... 10
PEISAJ ............................................................................................................................................. 10 PATRIMONIU ARHEOLOGIC, ARHITECTURAL, CULTURAL, MONUMENTE ISTORICE .......................................................................................................................................................... 10

Fond piscicol ......................................................................................................... 11 Grdini zoologice, acvarii, sanitar-veterinar, vnat .............................................. 11

ORGANISME MODIFICATE GENETIC; produse biocide ....................................................... 12

Regimul deeurilor .............................................................................................. 12 Deeuri industriale reciclabile ............................................................................... 13

Ambalaje ................................................................................................................................15 Incinerare deeuri...................................................................................................................15

Deeuri nave .......................................................................................................... 15 Deeuri sanitare i animaliere................................................................................ 16

Azbest .............................................................................................................................................. 16

Substane chimice periculoase............................................................................... 16 Deeuri radioactive................................................................................................ 18

POLUAREA ATMOSFEREI, CONTROL INTEGRAT AL POLURII ..................................... 19

Emisii aer .............................................................................................................. 19

Compui organici volatili ............................................................................................................... 21

Combustibili .......................................................................................................... 21
GOSPODARIE COMUNALA; Salubrizare localiti; spaii verzi ............................................. 22 NORME DE IGIEN I SNTATE PUBLIC ......................................................................... 22

Program prioritar autostrzi................................................................................... 22 Impact drum........................................................................................................... 23

TRANSPORT AERIAN ..........................................................................................................23 Transport feroviar ........................................................................................................................... 23 Zgomot ............................................................................................................................................. 23 Spaiu rural ...................................................................................................................................... 23

A3 -1

STANDARDE SI NORME DE CALITATE .............................................................................23 DIRECTIVELE U.E.................................................................................................................24

A3 -2

LEGEA PROTECIEI MEDIULUI Ordonana de urgen a Guvernului nr. 12/2007 pentru modificarea i completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar n domeniul proteciei mediului - publicat n M.Of. nr. 153/2 martie 2007 Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 195/2005 privind 2. protecia mediului - publicat n M.Of. nr. 586/ 6 iulie 2006 Ordonana de urgen a Guvernului nr. 195/2005 privind protecia mediului - publicat n M.Of. nr. 1196/30 dec. 2005 Hotrrea Guvernului nr. 210/2007 pentru modificarea i completarea unor acte normative care 3. transpun acquis-ul comunitar n domeniul proteciei mediului M.Of. 187/19.03. 2007 Evaluarea impactului 1. 4. 5. Legea nr. 22/2001 pentru ratificarea Conveniei privind evaluarea impactului asupra mediului n context transfrontalier, 1991, Espoo- M.Of. nr.105/2001 Legea nr. 293/2006 pentru acceptarea amendamentului la Convenia ESPOO (Espoo, 25 februarie 1991), adoptat prin Decizia II/14 a celei de-a doua reuniuni a prilor, la Sofia la 27 februarie 2001M.Of. 645/26 iulie 2006 Hotrrea Guvernului nr.1213/2006 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului i pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri M.Of. nr.802/25 septembrie 2006 Abroga HG 918/2002 ncepnd din 25 noiembrie 2006 7. Hotrrea Guvernului nr.1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evalurii de mediu pentru planuri i programe M.O. nr.707/5 august 2004 Abroga: Ordin MAPPM 125/1996, Ordin MAPPM i MLPAT 214/RT/16/NN/1999. 8. Ordinul nr. 995/2006 al ministrului mediului i gospodririi apelor pentru aprobarea listei planurilor i programelor care intr sub incidena Hotrrii Guvernului nr.1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evalurii de mediu pentru planuri i programe publicat n M.Of.nr. 812/03.10.2006 Ordinul nr. 117/2006 al ministrului mediului i gospodririi apelor pentru aprobarea manualului privind aplicarea procedurii de realizare a evalurii de mediu pentru planuri i programe publicat n M.Of.nr. 186/27.03.2006 Ordinul nr. 1037/2005 al ministrului mediului i gospodririi apelor privind modificarea Ordinului ministrului apelor i proteciei mediului nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului i de emitere a acordului de mediu publicat n M.Of.nr. 985/7.11.2005 Ordinul nr. 210/2004 al ministrului agriculturii, pdurilor, apelor i mediului privind modificarea Ordinului ministrului apelor i proteciei mediului nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului i de emitere a acordului de mediu publicat n M.Of.nr. 985/7.11.2005 11. Ordinul ministrului apelor i proteciei mediului nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului publicat n M.Of.nr. 52/2003 Ordinul ministrului apelor i proteciei mediului nr. 864/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului n context transfrontier i de participare a publicului la luarea deciziei n cazul proiectelor cu impact transfrontier publicat n M.Of.nr. 397/2003 Ordinul ministrului apelor, pdurilor i proteciei mediului nr. 756/1997 pentru aprobarea Regulamentului privind evaluarea polurii mediului-M.O.nr.303bis/1997 (parial abrogat)

6.

9.

10.

12.

13.

A3 -1

APA POTABIL 14. Legea nr. 311/2004 pentru modificarea i completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile. M.Of. 582/30 iunie 2004 Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile. M.O. 552/iulie 2002 15. Hotrrea Guvernului nr.974/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecie sanitar i monitorizare a calitii apei potabile i a procedurii de autorizare sanitar a produciei i distribuiei apei potabile M.Of. nr. 669/26.07.2004 Hotrrea Guvernului 567/2006 privind modificarea Normelor de calitate pe care trebuie s le ndeplineasc apele de suprafa utilizate pentru potabilizare NTPA -013, aprobate prin Hotrrea Guvernului 100/2002 M.O. nr. 417/15 mai 2006 Ordinul 1059/2004 al ministrului sntii pentru modificarea i completarea Ordinului ministrului sntii nr. 273/2004 pentru aprobarea Normelor de igien privind apele potabile mbuteliate, altele dect apele minerale naturale M.Of. nr. 810/2 .09.2004

16. 17.

LEGEA APELOR 18. Legea nr. 112/2006 pentru modificarea i completarea Legii apelor nr. 107/1996 - M.Of. 413/12 mai 2006 Legea nr. 310/2004 pentru modificarea i completarea Legii apelor nr. 107/1996 - M.O. 584/30 iunie 2004 Legea apelor nr. 107/1996, M.O. 224/1996 Modificat prin OG nr.12/2007 pt modificarea i completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar n domeniul proteciei mediului - publicata n M.Of. nr.153/2.03.2007 19. Legea nr. 400/2005 pt aprobarea Ordonanei de urgen nr.73/2005 pentru modificarea i completarea Ordonanei de urgen nr. 107/2002 privind nfiinarea Administraiei Naionale Apele Romne - M.O. nr.691/2002- publicat n M.Of. nr. 19/10. 01.2006 Ordonan de urgen nr.73/2005 pentru modificarea i completarea Ordonanei de urgen nr. 107/2002 privind nfiinarea Administraiei Naionale Apele Romne - M.O. nr.691/2002- publicat n M.Of. nr. 607/13 07.2005 Legea nr. 404/2003 pentru aprobarea Ordonanei de urgen nr. 107/2002 privind nfiinarea Administraiei Naionale Apele Romne - M.O. nr.691/2002- publicat n M.Of. nr. 713/13 oct.2003 20. 21. Ordinul 1258/2006 al ministrului mediului i gospodririi apelor privind aprobarea Metodologiei i a instruciunilor tehnice pentru elaborarea schemelor directoare M.Of. 17/10.01.2007 Legea nr. 11/2006 pentru aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 138/2005 privind exploatarea n siguran a acumulrilor cu folosin piscicol, de agrement sau local, din categoriile de importan C i D - publicat n M.Of. nr. 37/16.ian.2006 Ordonana de urgen a Guvernului nr. 138/2005 privind exploatarea n siguran a acumulrilor cu folosin piscicol, de agrement sau local, din categoriile de importan C i D - publicat n M.Of. nr. 916/13 10.2005 Ordinul ministrului agriculturii, pdurilor, apelor i mediului nr. 1069/2003 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la desfurarea activitilor specifice de gospodrire a apelor M.Of.nr. 44/20.01.2004

22.

23.

A3 -2

Calitatea apei 24. Ordinul 1182/1270/2005 al ministrului mediului i gospodririi apelor i al ministrului agriculturii,pdurilor i dezvoltrii rurale privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecia apelor mpotriva polurii cu nitrai din surse agricole M.Of. 224/13.03.2006 Hotrrea Guvernului nr. 898/2004 pentru aprobarea instruciunilor privind exploatarea apelor subterane i a zonelor de interfa dintre apele dulci i cele srate -M.O. nr.598/2004 Hotrrea Guvernului nr. 352/2005 pentru modificarea i completarea Hotrrii Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor Norme privind condiiile de descrcare n mediul acvatic a apelor uzate - publicat n M.Of. nr.398/2005 Hotrrea Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor Norme privind condiiile de descrcare n mediul acvatic a apelor uzate - publicat n M.Of. nr.187/20 martie 2002 Modificat prin art. IV din Hotrrea Guvernului nr. 210/2007 pentru modificarea i completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar n domeniul proteciei mediului M.Of. 187/19.03. 2007 27. 28. Hotrrea Guvernului nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul i mrimea zonelor de protecie sanitar i hidrogeologic publicat n M.O.nr.800/2005 Hotrrea Guvernului 467/2006 pentru modificarea Normelor tehnice privind calitatea apelor pentru molute, aprobate prin Hotrrea Guvernului 201/2002 publicat n M.Of. 349/18 aprilie 2006 Hotrrea Guvernului 201/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor pentru molute - publicat n M.Of. 196/22 martie 2002 Modificat prin art. VI din Hotrrea Guvernului nr. 210/2007 pentru modificarea i completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar n domeniul proteciei mediului M.Of. 187/19.03. 2007 29. Hotrrea Guvernului 563/2006 privind modificarea i completarea Hotrrii Guvernului nr.202/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafa care necesit protecie i ameliorare n scopul susinerii vieii piscicole - publicat n M.Of. 406/ 10 mai 2006 Hotrrea Guvernului 202/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafa care necesit protecie i ameliorare n scopul susinerii vieii piscicole - publicat n M.Of. 196/22 martie 2002 Modificat prin art. V din Hotrrea Guvernului nr. 210/2007 pentru modificarea i completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar n domeniul proteciei mediului M.Of. 187/19.03. 2007 30. 31. 32. Hotrrea Guvernului 459/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru mbiere- publicat n M.Of. 350/27 mai 2002 Hotrrea Guvernului nr. 472/2000 privind unele msuri de protecie a calitii resurselor de appublicat n M.Of.nr.652/2000Hotrrea Guvernului nr. 1360/2005 pentru modificarea i completarea Hotrrii Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de aciune pentru protecia apelor mpotriva polurii cu nitrai provenii din surse agricole - publicat n M.Of.nr.1061/28.11.2005 Hotrrea Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de aciune pentru protecia apelor mpotriva polurii cu nitrai provenii din surse agricole - publicat n M.Of..nr.526/25.10.2000 Modificat prin art. III din Hotrrea Guvernului nr. 210/2007 pentru modificarea i completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar n domeniul proteciei mediului M.Of. 187/19.03. 2007

25. 26.

A3 -3

Ordinul ministrului apelor i proteciei mediului nr. 1146/2002 pentru aprobarea Normativului privind obiectivele de referin pentru clasificarea calitii apelor de suprafa publicat n M.Of.nr. 197/2003 Ordinul 241/196/2005 al ministrului mediului i gospodririi apelor i al ministrului 34. agriculturii,pdurilor i dezvoltrii rurale pentru aprobarea Listei localitilor pe judee unde exist surse de nitrai din activiti agricole i a Listei localitilor din bazinele/spaiilehidrografice unde exist surse de nitrai din activiti agricole (zone vulnerabile i potenial vulnerabile) M.Of. 508/15.06.2005 Hotrrea Guvernului nr. 118/2002 privind aprobarea Programului de aciune pentru reducerea 35. polurii mediului acvatic i a apelor subterane, cauzat de evacuarea unor substane periculoase M.O.nr.132/20 februarie 2002Ordinul 374/2004 al ministrului mediului i gospodririi apelor pentru aprobarea Planului de aciune 36. privind conservarea cetaceelor din apele romneti ale Mrii Negre M.Of. nr. 849/16.09.2004 Ordin al ministrului apelor i proteciei mediului nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind 37. clasificarea calitii apelor de suprafa n vederea stabilirii strii ecologice a corpurilor de ap M.Of.nr. 511/2006 Inspecii sanitare, zone de mbiere 33. 38. Hotrrea Guvernului nr.88/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecie sanitar i control al zonelor naturale utilizate pentru mbiere M.Of. nr. 133/13.02.2004

DELTA DUNRII 39. Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii-M.O.nr.283/1993 Legea nr. 69/1996 pentru modificarea i completarea art.10 din Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii-M.O.nr.150/1996 ZONA COSTIER 40. Legea nr. 280/2003 pentru aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr.202/2002 privind gospodrirea integrat a zonei costiere M.Of. nr. 454/26 iunie 2003 Ordonana de urgen nr.202/2002 privind gospodrirea integrat a zonei costiere- M.Of. 965/28 dec.2002 Hotrrea Guvernului nr. 619/2004 privind aprobarea Regulamentului de organizare i funcionare a Comitetului naional al zonei costiere - M.Of.nr.619/8 iulie 2004 Hotrrea Guvernului nr. 546/2004 privind aprobarea Metodologiei pentru delimitarea domeniului public al statului n zona costier - M.Of. nr.393/4.05.2004 41. Legea nr. 493/2006 privind aprobarea Ordonanei Guvernului nr.32/2006 pentru modificarea art.4 din Legea nr. 597/2001 privind unele msuri de protecie i autorizare a construciilor n zona de coast a Mrii Negre - M.Of. nr.8 /5 ian. 2006 Ordonana nr.32/2006 pentru modificarea art.4 din Legea nr. 597/2001 privind unele msuri de protecie i autorizare a construciilor n zona de coast a Mrii Negre - M.Of. 650/27 iulie 2006 42. Legea nr. 274/2006 pentru aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr.19/2006 privind utilizarea plajei Mrii Negre i controlul activitii desfurate pe plaj- M.Of. 586/6 iulie 2006 Ordonana de urgen a Guvernului nr.19/2006 privind utilizarea plajei Mrii Negre i controlul activitii desfurate pe plaj- M.Of. 220/10 martie.2006 Hotrrea Guvernului nr. 164/2004 pentru aprobarea Programului de msuri i lucrri privind protecia i reabilitarea zonei costiere - M.Of. 156/2004. Hotrrea Guvernului nr. 749/2004 privind stabilirea responsabilitilor, criteriilor i modului de delimitare a fiei de teren aflate n imediata apropiere a zonei costiere, n scopul conservrii condiiilor ambientale i valorii patrimoniale i din zonele situate n apropierea rmului. - M.Of. 455/2004.

43. 44.

A3 -4

Hotrrea Guvernului nr. 107/1996 pentru aprobarea Normelor privind utilizarea turistic a plajei litoralului Mrii Negre-M.O. nr.48/1996 Turism zona costier 45. 46. Ordin nr. 38/SMI/1.044/671/2004 al ministrului mediului i gospodririi apelor, al ministrului transporturilor, construciilor i turismului i al ministrului sntii privind aprobarea Codului de conduit pentru activitile de recreere din zona costier publicat n M.Of.nr. 534/ 15.06.2004. Ordin nr. 455/2004 al ministrului transporturilor, construciilor i turismului pentru aprobarea Normelor metodologice privind autorizarea, clasificarea, avizarea i controlul activitilor de turism n zona costier publicat n M.Of.nr. 242/ 18.03.2004.

47.

POLUARE CU HIDROCARBURI, CONVENII MAREA NEAGR, NAVIGAIA CIVIL 48. Legea nr. 6/1993 pentru aderarea Romniei la Convenia internaional din 1973 privind prevenirea polurii de ctre nave, modificat prin Protocolul ncheiat la Londra la 17 febr.1978, MARPOL 73/78- M.O. nr.57/1993 Legea nr. 750/2001 pentru aprobarea Ordonantei nr.38/2001 pentru acceptarea anexei nr.III amendata si a unor amendamente la Conventia internationala din 1973 pentru prevenirea poluarii de catre nave, modificata prin Protocolul incheiat la Londra la 17 februarie 1978 (MARPOL 73/78), publicat n M.O. 517/2001 49. Legea nr. 573/2002 pentru acceptarea Amendamentelor la anexa la Protocolul din 1978 referitor la Convenia internaional din 1973 pentru prevenirea polurii de ctre nave, adoptate de Organizaia Maritim Internaional prin Rezoluia MEPC.95 (46) a Comitetului pentru protecia Mediului Marin la Londra la 27 aprilie 2001, publicat n M.O. 805/2002 Legea nr. 3167/2005 pentru acceptarea amendamentelor la Protocolul din 1988 privind Convenia internaional din 1966 aupra liniilor de ncrcare adoptate de Organizaia Maritim Internaional prin Rezoluia MSC.143 (77) a Comitetului Siguranei Maritime la Londra la 5 iunie 2003- publicat n M.Of. 1031/21.11.2005 Legea nr. 98/1992 pentru ratificarea Conveniei privind protecia Mrii Negre mpotriva polurii, 1992, Bucureti- M.O. nr.242/1992 Legea nr. 160/2000 pentru aprobarea Ordonanei de urgen nr. 14/2000 pentru aderarea Romniei la Convenia Internaional privind pregtirea, rspunsul i cooperarea n caz de poluare cu hidrocarburi, adoptat la Londra la 30.11.1990-M.O. 486/2000 Hotrrea Guvernului nr. 1593/2006 pt modificarea Hotrrii Guvernului nr. 1593/2002 privind aprobarea Planului naional de pregtire, rspuns i cooperare n caz de poluare marin cu hidrocarburi - M.O.nr.642/25 iulie 2006Hotrrea Guvernului nr. 1593/2002 privind aprobarea Planului naional de pregtire, rspuns i cooperare n caz de poluare marin cu hidrocarburi - M.O.nr.94/14 februarie 200354. Anexele nr.1 i 2 la Ordonana de urgen a Guvernului nr. 80/2003 pentru acceptarea de ctre Romnia a amendamentelor la anexa Conveniei internaionale pentru ocrotirea vieii omeneti pe mare, 1974, amendat, i a Codului internaional pentru securitatea navelor i facilitilor portuare, adoptate la Conferina Organizaiei Maritime Internaionale, la Londra, n perioada 9-13 decembrie 2002. publicate n M.Of. nr, 684 bis /29 sep. 2003 Legea nr.412/2002 pentru aprobarea Ordonanei Guvernului nr.42/1997 privind navigaia civil. MO nr.500 /11 iulie 2002

50.

51. 52.

53.

55.

A3 -5

CODUL SILVIC 56. 57. 58. Legea nr 38/2006 pentru aprobarea Ordonanei Guvernului nr. 139/2005 privind administrarea pdurilor din Romnia M.Of. nr. 206/6.03.2006 Ordonana de Urgenta a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalitilor de evaluare a pagubelor produse vegetaiei forestiere din pduri i din afara acestora M.Of. nr. 926/15.11.2006 Codul SILVIC aprobat prin Legea nr. 26/1996- M.O. nr.93/1996 Legea nr 273/2005 privind aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 83/2005 pentru modificarea art.10 alin (6) din Ordonana Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic i administrarea fondului forestier naional M.Of. nr. 907/11.10.2005 Legea nr 513/2004 pentru modificarea i completarea Ordonanei Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic i administrarea fondului forestier naional (republicat n M.Of. nr. 122/26.02.2003) M.Of. nr. 1120/29.11.2004 Legea nr 120/2004 pentru modificarea i completarea Ordonanei Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic i administrarea fondului forestier naional (republicat n M.Of. nr. 122/26.02.2003) M.Of. nr. 408/6.05.2004 59. 60. 61. Hotrrea Guvernului nr.1476/2002 pentru aprobarea unor msuri privind gospodrirea durabil a pdurilor-M.Of. nr.943/2002 Hotrrea Guvernului nr.155/2004 privind aprobarea coninutului cadru al studiului pentru fundamentarea nfiinrii perdelelor forestiere de protecie-M.Of. nr.147/19.02.2004 Ordinul 454/2003 al ministrului agriculturii, pdurilor, apelor i mediului privind aprobarea Normelor tehnice pentru protecia pdurilor i a ndrumrilor privind aplicarea Normelor tehnice pentru protecia pdurilor Ordin al ministrului mediului i gospodrii apelor i al ministrului agriculturii, pdurilor i dezvoltrii rurale nr. 344/708/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecia mediului i n special a solurilor, cnd se utilizeaz nmolurile de epurare n agricultur, M.Of.nr. 959/19.11.2004 Modificat prin Ordinul ministrului apelor i proteciei mediului nr. 27/2007 pentru modificarea i completarea unor ordine care transpun acquis-ul comunitar de mediu M.Of. nr 194/21.03.2007 SCHIMBRI CLIMATICE 63. 64. 65. 66. Legea nr. 24/1994 pentru ratificarea Conveniei cadru a Naiunilor Unite asupra schimbrilor climatice, 1992, Rio de Janeiro M.O. nr.113/1994 Hotrrea Guvernului nr. 1877/2005 pentru aprobarea Planului naional de aciune privind schimbrile climatice (PNACS) - M.Of. nr.110/6 febr. 2006 Hotrrea Guvernului nr. 658/2006 privind reorganizarea Comisiei Naionale privind schimbrile climatice (PNACS) - M.Of. nr.110/6 febr. 2006 Hotrrea Guvernului nr. ?/2005 pentru aprobarea Strategiei naionale a Romniei privind Schimbrile Climatice - M.O. nr.465/30 mai 2006

SOL 62.

A3 -6

Protocol Kyoto 67. Legea 281/2005 pentru aprobarea amendamentelor la Protocolul de la Montreal privind substanele care epuizeaz stratul de ozon, adoptat la Beijing la 3 decembrie 1999. M.O. 914/12 oct.2005 Legea 3/2001pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto la Convenia cadru a Naiunilor Unite asupra schimbrilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997. M.O. 81/16 februarie 2001 Ordin al ministrului mediului i gospodrii apelor nr. 13/2005 pentru contingentarea n anul 2005 consumului i a produciei de substane care epuizeaz stratul de ozonM.Of.nr. 114/2005 Lege privind aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr.41/2002 pentru ratificarea memorandumului de nelegere privind cooperarea sub auspiciile protocolului de la Kyoto, articolul 6, prin proiecte cu aplicare comun ntre Romnia i Olanda, semnat la Haga la 23 noiembrie 1999. M.O. 429/20 iunie 2002 Ordinul nr.22/2007 al ministrului transporturilor, construciilor i turismului privind stabilirea unor competene pt avizarea i aprobarea documentaiilor de urbanism n municipiul Bucureti publicat n M.Of. nr. 34/17 ianuarie 2007 Legea nr.24/2007 privind reglementarea i administrarea spaiilor verzi din zonele urbane publicat n M.Of. nr. 36/18 ianuarie 2007 Ordonanta nr.18/2007 pentru modificarea alin.(3) al art.51 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului i urbanismul publicat n M.Of. nr. 606/1.02. 2007 Legea nr.289/2006 pentru modificarea i completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului i urbanismul publicat n M.Of. nr. 606/13 iulie 2006 Legea nr.464/2004 privind aprobarea Ordonanei Guvernului nr.69/2004 pentru completarea art.38 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului i urbanismul (M.Of. nr. 773/2004). publicat n M.Of. nr. 1050/2004 74. 75. 76. Hotrrea Guvernului nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism, republicat- M.O. nr.856/2002 Legea nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national Sectiunea I . Reele de transport. publicat n M.Of. nr. 806/2006 Legea nr. 20/2006 pentru modificarea Legii nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional Sectiunea a IIa. Apa. M.Of. nr. 62/24 ian. 2006 Legea nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional Sectiunea a IIa. Apa. M.O. nr. 325/1997 77. 78. 79. Legea nr. 308/2006 pt completarea Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional Sectiunea a IVa. Reeaua de localiti. M.O. nr. 634/24 iulie 2006 Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional Sectiunea a IVa. Reeaua de localiti. M.O. nr. 408/2001 Legea nr. 286/2006 pentru modificarea i completarea 215/2001 M.Of. nr. 621/18 iulie 2006 Legii administraiei publice locale nr.

68. 69. 70.

AMENAJAREA TERITORIULUI i administraia public local; urbanism; spaii verzi 71.

72. 73.

A3 -7

RISC NATURAL 80. 81. 82. 83. 84. Hotrrea Guvernului nr. 1854/2005 pentru aprobarea Strategiei naionale de management al riscului la inundaii - M.Of. 72/26.01.2006. Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional Zone de risc natural. M.O. nr. 726/2001 Hotrrea Guvernului nr. 447/2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare i coninutul hrilor de risc natural la alunecri de teren i inundaii - M.Of. 305/2003. Hotrrea Guvernului nr. 372/2004 pentru aprobarea Programului Naional de Management al Riscului Seismic - M.Of. 281/2004. Hotrrea Guvernului nr. 523/2004 pentru aprobarea Programului pentru prevenirea i managementul riscului la dezastre naturale, componenta B :Reducerea riscului seismic i a indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivele de investiii prevzute n etapa I de implementare a programului - M.Of. 350/21.04.2004. Hotrrea Guvernului nr. 182/2006 pentru abrogarea Hotrrii Guvernului nr. 1075/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind aprarea mpotriva efectelor dezastrelor produse de seisme i/sau alunecri de teren ( M.Of. 702/4.08.2004) - M.Of. 145/15.02.2006 . Ordinul nr.803/2004 al ministrului transporturilor, construciilor i turismului pentru aprobarea Reglementrii tehnice Ghid privind adaptarea scrii de intensiti seismice europene EMS-98 la condiiile seismice ale Romniei i la necesitile inginereti indicativ GT-053-04 - publicat n M.Of.nr. 882/ 27.09.2004

85. 86.

ZONE PROTEJATE, ARII NATURALE 87. 88. 89. Legea nr. 389/2006 pentru ratificarea Conveniei-cadru privind protecia i dezvoltarea durabil a Carpailor, adoptat la Kiev, la 22 mai 2003 publicat n M.Of. nr. 879/2006 Hotrrea Guvernului nr. 1581/2005 privind instituirea regimului de arie natural protejat pentru noi zone publicat n M.Of. nr. 24/11.01.2006 Hotrrea Guvernului nr. 1529/2006 pentru modificarea anexei nr. 1 la Hotrrea Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaiilor biosferei, parcurilor naionale i parcurilor naturale i constituirea administraiilor acestora publicat n M.Of. nr. 926/15.11.2006 Hotrrea Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaiilor biosferei, parcurilor naionale i parcurilor naturale i constituirea administraiilor acestora publicat n M.Of. nr. 190/26.03.2003 90. 91. 92. 93. 94. 95. Legea nr. 41/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional Sectiunea a IIIa. Zone protejate. publicat n M.Of. nr. 152/2000 Ordinul 643/2005 al ministrului mediului i gospodrii apelor privind aprobarea Planului de management pentru Parcul Naional Piatra Craiului publicat n M.Of. nr. 679/28 iulie 2005 Ordinul 494/2005 al ministrului mediului i gospodrii apelor privind aprobarea procedurilor de ncredinare a administrrii i de atribuire n custodie a ariilor naturale protejate publicat n M.Of. nr. 487/9 iunie 2005 Ordinul 552/sept 2003 al ministrului agriculturii, pdurilor, apelor i mediului privind aprobarea zonrii interioare a parcurilor naionale i a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesitii de conservare a diversitii biologice publicat n M.Of. nr. 648/11 sept. 2003 Ordinul 850/2003 al ministrului agriculturii, pdurilor, apelor i mediului privind procedura de ncredinare a administrrii sau de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate. publicat n M.Of. nr. 793/11 nov. 2003

Ordinul 604/2005 al ministrului mediului i gospodririi apelor pentru aprobarea clasificrii peterilor i sectoarelor de peteri arii naturale protejate - publicat n M.Of. nr. 655/22. 07. 2005
Ordinul 494/2005 al ministrului mediului i gospodrii apelor privind aprobarea procedurilor de ncredinare a administrrii i de atribuire n custodie a ariilor naturale protejate publicat n M.Of. nr. 487/9 iunie 2005

96.

A3 -8

Ordinul 552/2003 al ministrului agriculturii, pdurilor, apelor i mediului privind aprobarea zonrii interioare a parcurilor naionale i a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesitii de conservare a diversitii biologice publicat n M.Of. nr. 648/11 sept. 2003 Ordinul 850/2003 al ministrului agriculturii, pdurilor, apelor i mediului privind procedura de 98. ncredinare a administrrii sau de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate. publicat n M.Of. nr. 793/11 nov. 2003 Registru zone protejate 97. Ordinul ministrului mediului i gospodririi apelor nr. 1245/2005 privind aprobarea Metodologiei de realizare a registrului zonelor protejate - M.Of.nr. 44/18.01.2005 VIAA SLBATIC, HABITAT NATURAL, ZONE UMEDE, MONUMENTE ALE NATURII 99. Legea nr. 105/2007 pentru acceptarea Amendamentului adus la Convenia privind comerul internaional cu specii slbatice de faun i flor pe cale de dispariie, adoptat la Washington la 3 martie 1973, care a fost adoptat la cea de-a patra Conferin a prilor la Gaborone la 30 aprilie 1983-M.Of. nr.277/2007 Hotrrea Guvernului nr. 1586/2006 privind ncadrarea unor arii naturale protejate n categoria 101. zonelor umede de importan internaional M.Of. nr.937/20.11.2006 Legea nr.345/2006 pentru modificarea i completarea Ordonantei de urgen a Guvernului 102. nr.236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice. M.Of. nr.650/27 iulie 2006 Legea nr.407/2006 Legea vntorii i a proteciei fondului cinegetic. M.Of. nr.944/22.11. 2006 103. 100. 104. Legea nr.13/1993 pentru aderarea Romniei la Convenia privind conservarea vieii slbatice i a habitatului natural, adoptat la Berna, la 19 septembrie1979 publicat n M.Of. nr.62 din 25 martie1993

105. Legea nr. 5/1991 pentru aderarea la Convenia asupra zonelor umede, de importan internaional, n special ca habitat al psrilor acvatice, Ramsar, 1971-M.Of. nr.18/1991 106. Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Conveniei privind diversitatea biologic, 1992, Rio de JaneiroM.Of. nr.199/1994 107. Legea nr. 59/2003 pentru ratificarea protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea la Convenia privind diversitatea biologic(semnat la 5 iunie 1992 la Rio de Janeiro), adoptat la Montreal la 29 ianuarie 2000-M.Of. nr.192/2003 108. Decretul Consiliului de Stat nr.237/1950 pentru ocrotirea monumentelor naturii 109. Legea nr.462/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgen a Guvernului nr.236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice. M.Of. nr.433/2001 Ordinul 1198/2005 al ministrului mediului i gospodrii apelor pentru actualizarea anexelor nr. 2,3,4 i 5 la Ordonanta de urgen a Guvernului nr.236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 462/2001 publicat n M.Of. nr. 1.097/6.XII. 2005 Hotrrea Guvernului nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie natural protejat pentru noi zone M.Of. nr.38/ian. 2005 Hotrrea Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaiilor biosferei, parcurilor naionale i parcurilor naturale i constituirea administraiilor acestora M.O. nr.190/martie 2003 110. Legea nr. 13/1998 pentru aderarea Romniei la Convenia asupra conservrii speciilor migratoare de animale slbatice, 1979, Bonn-M.O.nr.24/1998 111. Ordinul 255/2007 al ministrului mediului i gospodrii apelor privind unele msuri pentru aplicarea regulamentelor Uniunii Europene privind comerul cu specii slbatice de faun i flor publicat n M.Of. nr. 229/3.04. 2007

A3 -9

Plante medicinale 112. Legea nr. 491/2003 Legea plantelor medicinale i aromatice - M.Of. 844/26 .11.2003

PEISAJ 113. Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Conveniei europene a peisajului, adoptat la Florena la 20 octombrie 2000 M.O. nr.536/23 iulie 2002 PATRIMONIU ARHEOLOGIC, ARHITECTURAL, CULTURAL, MONUMENTE ISTORICE 114. Legea nr.99/2007 privind acceptarea Conveniei asupra proteciei patrimoniului cultural subacvatic, adoptat la Paris la 2 noiembrie 2001 - M.Of. nr.276/ 25 .04.2007 115. Legea nr.488/2006 pentru modificarea i completarea Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naional mobil - M.Of. nr.10/ 8 .01.2007 116. Ordonata nr.19/2007 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial - M.Of. nr.81/ 1. .02.2007 117. Legea nr.454/2006 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr.21/2006 privind regimul concesionrii monumentelor istorice - M.Of. nr.1004/ 18 .12.2006 118. Legea nr.410/2005 privind acceptarea Conveniei pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, adoptat la Paris la 17 octombrie 2003- M.Of. nr.17/ 9 .01.2006 119. Legea nr.235/2005 privind declararea zonei de amplasare a monumentelor istorice din nordul Moldovei ca obiectiv de interes naional- M.O. nr.663/ 26 .07.2005 120. Decret privind supunerea spre ratificare a Parlamentului a Conveiei pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, adoptat la Paris la 17 oct.2003, publicat n M.O. nr.855/22.09.2005 121. Legea nr. 150/1997 pentru ratificarea Conventiei europene asupra protectiei patrimoniului arheologic (revizuita), La Velleta, 1992 -M.O. nr.175/1997 122. Ordonanta Guvernului nr.13/2007 pt completarea art.5 din Ordonanta Guvernului nr.43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone de interes national.publicat n M.Of. nr.81/01.02.2007 Legea nr. 258 pt modificarea i completarea Ordonantei Guvernului nr.43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone de interes national.- publicat n M.O. nr.603/12.07.2006 Ordonanta Guvernului nr.43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone de interes national.- republicat n M.O. nr.951/24.11.2006 123. Legea nr. 157/1997 pentru ratificarea Conveniei privind protecia patrimoniului arhitectural al Europei, 1985, Grenada M.O. nr.274/1997 124. Legea nr. 564/2001 pentru aprobarea Ordonanei Guvernului nr.47/2000 privind stabilirea unor msuri de protecie a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial. M.O. 695/2001 125. Legea nr. 259/2006 pentru modificarea i completarea Legii nr.422/2001 pentru protectia monumentelor istorice publicat n M.Of. nr.573/3 iulie 2006 Legea nr.422/2001 pentru protectia monumentelor istorice- republicat n M.Of. nr.938/20.11.2006 126. Hotrrea Guvernului nr.1293/2004 pentru aprobarea Planului de amenajare a teritoriului cetile Dacice din Munii Ortiei M Of nr 799/30 08 2004 A3 -10

Dacice din Munii Ortiei M.Of. nr. 799/30.08.2004 127. 128. Ordinul ministrului culturii i cultelor nr. 2237/2004 privind aprobarea Normelor metodologice de semnalizare a monumentelor istorice M.Of. nr.220/2005 Ordinul ministrului culturii i cultelor nr. 2182/2005 privind aprobarea Listei monumentelor istorice 2004 modificri i completri - i a Listei monumentelor istorice 2004 - monumente disprute modificri i completri - M.Of. nr.996/2005 Ordinul ministrului culturii i cultelor nr. 2314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizat i a Listei monumentelor istorice disprute M.Of. nr.646/2004 Ordinul ministrului culturii i cultelor nr. 2684/2003 privind aprobarea Metodologiei de ntocmire a Obligaiei privind folosina monumentului istoric i a coninutului acesteia M.Of. nr.448/2003 Ordinul ministrului culturii i cultelor nr. 2807/2003 pentru modificarea Ordinului ministrului culturii i cultelor nr. 2682/2003 privind aprobarea Normelor metodologice de clasare i eviden a monumentelor istorice, a Listei monumentelor istorice, a Fiei analitice de eviden a monumentelor istorice i a Fiei minimale de eviden a monumentelor istorice ( M.Of. nr.448/2003) - M.Of. nr.709/2003 Ordinul ministrului culturii i cultelor nr. 2682/2003 privind aprobarea Normelor metodologice de clasare i eviden a monumentelor istorice, a Listei monumentelor istorice, a Fiei analitice de eviden a monumentelor istorice i a Fiei minimale de eviden a monumentelor istorice. - M.Of. nr.448/2003

129. 130.

131.

132. Ordinul nr. 2685/2003 al ministrului culturii i cultelor privind clasarea ruinelor schitului din Poiana cu schit, pdurea Boroseti, comuna Grajduri, judeul Iai - M.Of. nr.766/31 oct.2003 133. Ordinul nr. 589/D/1992 si nr. 130/1991 al ministrului lucrarilor publice si amenajarii teritoriului si ministrului culturii privind unele masuri ce se impun n vederea mpiedicarii degradarii, distrugerii precum si protejarii bunurilor imobile cu valoare de patrimoniu - M.O. nr.8/1992 Fond piscicol 134. Legea nr. 116/2006 pentru modificarea i completarea Legii nr.192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul i acvacultura. - M.Of. nr.400/9 mai 2006 135. Ordonana de urgen nr.76/2002 pentru modificarea i completarea Legii nr.192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul i acvacultura. M.O. nr.455/27 iunie 2002 136. Hotrrea Guvernului nr. 277/2002 privind aprobarea regulamentului de organizare i funcionare a Companiei Naionale de Administrare Fondului Piscicol . M.O. 569/1 august 2002 137. Ordinul nr. 642/2005 al ministrului agriculturii, pdurilor i dezvoltrii rurale i Ordinul 624/2005 al ministrului mediului i gospodririi apelor privind instituirea unor msuri de protecie pentru unele specii de peti cu valoare economici/sau ecologic M.Of. nr. 661/25.07.2005 138. Ordinul nr. 313/457/2006 al ministrului agriculturii, pdurilor i dezvoltrii rurale i al ministrului mediului i gospodririi apelor pentru completarea Ordinului ministrului agriculturii, pdurilor i dezvoltrii rurale i al ministrului mediului i gospodririi apelor nr. 191/326/2006 privind prohibiia pescuitului n anul 2006 M.Of. nr. 427/17.05.2006 139. Ordin nr.117/2005 al ministrului agriculturii, pdurilor i dezvoltrii rurale privind accesul la resursele acvatice vii, n vederea practicrii pescuitului n scop recreativ/sportiv n bazinele piscicole naturale.M.O. 163/ 23 febr 2005 140. Ordin nr.262/330/2006 al ministrului agriculturii, pdurilor i dezvoltrii rurale i al ministrului mediului i gospodririi apelor privind conservarea populaiilor de sturioni din apele naturale i dezvoltarea acvaculturii de sturioni din Romnia- M.Of. 385/ 04 mai 2006 Grdini zoologice, acvarii, sanitar-veterinar, vnat 141. Legea sanitar veterinar nr. 60/1974 M.O. nr. 136/1974, republicat n M.Of. nr. 626/2 sep.2003 Legea 758/2001 privind aprobarea Ordonanei Guvernului nr.62/2001 pentru completarea Legii

A3 -11

sanitar veterinare nr. 60/1974. M.O. 3/7 ianuarie 2002 Legea 374/2000 privind aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr.90/2000 pentru completarea Legii sanitar veterinare nr. 60/1974. M.O. 483/5 iulie 2002

142. Legea grdinilor zoologice i acvariilor publice nr.191/2002, M.O. 271/23 aprilie 2002 Modificat prin OG nr.12/2007 pt modificarea i completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar n domeniul proteciei mediului - publicata n M.Of. nr.153/2.03.2007 143. Legea nr. 130/2006 privind aprobarea Ordonanei de urgen nr.193/2005 pentru modificarea i completarea art. 36 din Legea fondului cinegetic i a proteciei vnatului nr.103/1996 - M.Of. 419/15 mai 2006 Ordonana de urgen nr.193/2005 pentru modificarea i completarea art. 36 din Legea fondului cinegetic i a proteciei vnatului nr.103/1996 - M.Of. 1179/28 dec 2005 144. Legea nr.103/1996- Legea fondului cinegetic i a proteciei vnatului, republicat. - M.O. 328/17 mai 2002 ORGANISME MODIFICATE GENETIC; produse biocide 145. Hotrrea Guvernului nr. 28/2006 privind transportul transfrontier a genetic- M.Of. 113/7 febr.2006 Regimul deeurilor 146. Legea nr.27/2007 privind aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 61/2006 pentru modificarea i completarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deeurilor M.Of. nr. 38-18.ian.2007 Ordonana de urgen a Guvernului nr. 61/2006 pentru modificarea i completarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deeurilor M.Of. nr. 790/19.sept.2006 147. Legea nr.426/2001 (M.O.411/2001) pentru aprobarea cu modificri a Ordonanei nr. 78/2000 privind regimul deeurilor 148. Hotrrea Guvernului nr. 358/2007 pentru modificarea Anexei nr. 2 Planul naional de gestionare a deeurilor la Hotrrea Guvernului nr. 1470/2004 privind aprobarea Strategiei naionale de gestionare a deeurilor i a Planului naional de gestionare a deeurilor M.Of. 271/24.05. 2007 Hotrrea Guvernului nr. 1470/2004 privind aprobarea Strategiei naionale de gestionare a deeurilor i a Planului naional de gestionare a deeurilor M.Of. 954/18.10. 2004 149. Hotrrea Guvernului 349/2005 privind depozitarea deeurilor M.Of. nr394/10 mai 2005 ,ce abrog, din 10iunie, Hotrrea Guvernului 162/2002 privind depozitarea deeurilor. MO 162/7 martie 2002 Modificat prin art. IX din Hotrrea Guvernului nr. 210/2007 pentru modificarea i completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar n domeniul proteciei mediului M.Of. 187/19.03. 2007 150. Ordinul nr. 1385/2006 al ministrului mediului i gospodririi apelor privind aprobarea Procedurii de participare a publicului la elaborarea, modificarea sau revizuirea planurilor de gestionare a deeurilor, adoptate sau aprobate la nivel naional, regional i judeean publicat n M.Of. nr. 66/29.01.2007 organismelor modificate

151. Ordinul nr. 1364/499/2006 al ministrului mediului i gospodririi apelor i ministrului integrrii europene de aprobare a planurilor regionale de gestionare a deeurilor publicat n M.Of. nr. 232/4.04.2007 152. Ordinul nr. 775/2006 al ministrului mediului i gospodririi apelor pentru aprobarea Listei localitilor izolate care pot depozita deeurile municipale n depozitele existente ce sunt exceptate de la

A3 -12

respectarea unor prevederi ale Hotarrii Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deeurilor publicat n M.Of. nr. 675/7.08.2006 Modificat prin Ordinul ministrului apelor i proteciei mediului nr. 27/2007 pentru modificarea i completarea unor ordine care transpun acquis-ul comunitar de mediu M.Of. nr 194/21.03.2007 Ordinul nr. 1230/2005 al ministrului mediului i gospodririi apelor privind modificarea anexei la Ordinul nr. 757/2004 al ministrului mediului i gospodririi apelor pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deeurilor publicat n M.Of. nr. 1001/7.12.2005 Statie tratare levigat si evacuare directa in apa sau statie preepurare si evacuare in statie orasaneasca Ordinul nr. 757/2004 al ministrului mediului i gospodririi apelor pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deeurilor publicat n M.Of. nr. 86/26.01.2005 Ordinul nr 276/2005 al ministrului transporturilor, construciilor i turismului pentru aprobarea 154. Reglementrii tehnice Ghid privind proiectarea depozitelor de deeuri cu materiale geosintetice indicativ GP 107-04 publicat n M.Of. nr. 448/26.05.2005 Ordinul nr. 1274/2005 al ministrului mediului i gospodririi apelor privind emiterea avizului de mediu la 155. ncetarea activitilor de eliminare a deeurilor, respectiv depozitare i incinerare publicat n M.Of. nr. 1180/28.12.2005 153. 156. Hotrrea Guvernului nr. 856/2002 privind evidena gestiunii deeurilor i pentru aprobarea listei cuprinznd deeurile, inclusiv deeurile periculoase. -M.O. 659/2002 Modificat prin art. X din Hotrrea Guvernului nr. 210/2007 pentru modificarea i completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar n domeniul proteciei mediului M.Of. 187/19.03. 2007 157. Ordinul nr. 986/2.188/821/2006 al ministrului mediului i gospodririi apelor, al ministrului transporturilor, construciilor i turismului i al ministrului economiei i comerului pentru modificarea i completarea Ordinului nr. 2/211/118/2004 al ministrului agriculturii, pdurilor, apelor i mediului, ministrului transporturilor, construciilor i turismului i ministrului economiei i comerului pentru aprobarea Procedurii de reglementare i control al transportului deeurilor pe teritoriul Romniei publicat n M.Of. nr. 66/29.01.2007 158. Ordinul nr. 2/211/118/2004 al ministrului agriculturii, pdurilor, apelor i mediului, ministrului transporturilor, construciilor i turismului i ministrului economiei i comerului pentru aprobarea Procedurii de reglementare i control al transportului deeurilor pe teritoriul Romniei publicat n M.Of. nr. 324/15.04.2004 Ordinul nr. 95/2005 al ministrului mediului i gospodririi apelor privind stabilirea criteriilor de acceptare i procedurilor preliminare de acceptare a deeurilor la depozitare i lista naional de deeuri acceptate n fiecare clas de depozit de deeuri publicat n M.Of. nr. 194/8.03.2005 Anexa la Ordinul nr. 95/2005 al ministrului mediului i gospodririi apelor privind stabilirea criteriilor de acceptare i procedurilor preliminare de acceptare a deeurilor la depozitare i lista naional de deeuri acceptate n fiecare clas de depozit de deeuri publicat n M.Of. nr. 194 bis/8.03.2005 Deeuri industriale reciclabile 159. 160. Legea nr. 138/2006 pentru modificarea alin(2) al art.7 din Ordonana de urgen a Guvernului nr.16/2001 privind gestionarea deeurilor industriale reciclabile.-publicat n M.Of. nr.426/17 mai 2006 Legea nr. 431/2003 privind Ordonana de urgen a Guvernului nr. 61/2003 pentru modificarea alin(2) al art.7 din Ordonana de urgen a Guvernului nr.16/2001 (republicat n M.Of. 104/7 februarie 2001) privind gestionarea deeurilor industriale reciclabile.-publicat n M.Of. nr.773/4.11. 2003 Ordonana de urgen nr. 61/2003 pentru modificarea alin(2) al art.7 din Ordonana de urgen a Guvernului nr.16/2001 (publicat n M.Of. 104/7 februarie 2001) privind gestionarea deeurilor industriale reciclabile.-publicat n M.Of. nr.461/28 iunie 2003 161. Legea nr.465/2001 pentru aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr.16/2001 (publicat n M.O. 104/7 februarie 2001) privind gestionarea deeurilor industriale reciclabile.-M.O. nr.422/2001

A3 -13

162. Legea nr. 600/2001 pentru respingerea Ordonanei de urgen a Guvernului nr.11/2001 privind unele msuri pentru achiziionarea metalelor neferoase, a aliajelor acestora i a deeurilor neferoase reciclabile. - M.Of. 711/2001 163. Hotrrea Guvernului nr. 448/2005 privind deeurile de echipamente electrice i electronice M.Of. 491/10 iunie 2005 164. Ordinul nr.1140/2006 al ministrului mediului i gospodririi apelor pentru modificarea Ordinului nr.493/2006 al ministrului mediului i gospodririi apelor privind constituirea Comisiei de evaluare i autorizare a operatorilor economici n vederea prelurii responsabilitii privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare i reciclare a deeurilor de ambalaje M.Of. 888/31.10. 2006 165. Ordinul nr.706/1667/2007 al ministrului mediului i dezvoltrii durabile i al ministrului economiei i finanelor pentru modificarea Ordinului nr.1223/715/2005 al ministrului mediului i gospodririi apelor i al ministrului economiei i comerului privind procedura de nregistrare a productorilor, modul de eviden i raportare a datelor privind echipamentele electrice i electronice i deeurile de echipamente electrice i electronice M.Of. 307/9.05. 2007 Ordinul nr.1223/715/2005 al ministrului mediului i gospodririi apelor i al ministrului economiei i comerului privind Procedura de nregistrare a productorilor, modul de eviden i raportare a datelor privind echipamentele electrice i electronice i deeurile de echipamente electrice i electronice M.Of. 1/03.01. 2006 166. Ordinul nr.901/2005 al ministrului mediului i gospodririi apelor privind aprobarea msurilor specifice pentru colectarea deeurilor de echipamente electrice i electronice care prezint risc prin contaminare pentru securitatea i sntatea personalului din punctele de colectare M.Of. 910/12.10. 2005 167. Ordinul nr.1225/721/2005 al ministrului mediului i gospodririi apelor i al ministrului economiei i comerului privind aprobarea Procedurii i criteriilor de evaluare i autorizare a organizaiilor colective n vederea prelurii responsabilitii privind realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare i valorificare a deeurilor de echipamente electrice i electronice M.Of. 1161/21.12. 2005 168. Hotrrea Guvernului nr. 989/2005 pentru modificarea i completarea Hotrrii Guvernului nr. 166/2004 pentru aprobarea proiectului Dezvoltarea sistemului de colectare a deeurilor de ambalaje PET postconsum n vederea reciclrii. M.Of. 801/2.09. 2005 Hotrrea Guvernului nr. 166/2004 pentru aprobarea proiectului Dezvoltarea sistemului de colectare a deeurilor de ambalaje PET postconsum n vederea reciclrii. M.Of. 148/19.02. 2004 Ordinul nr.1027 /2005 al ministrului mediului i gospodririi apelor privind modificarea i completarea Normelor metodologice de aplicare a Hotrrii Guvernului nr. 166/2004 pentru aprobarea proiectului Dezvoltarea sistemului de colectare a deeurilor de ambalaje PET postconsum n vederea reciclrii, aprobate prin Ordinul nr.117/2004 al ministrului mediului i gospodririi apelor, republicat. M.Of. 980/4. 11.2005 Ordinul nr.614/2004 al ministrului mediului i gospodririi apelor privind modificarea anexelor nr. 2 i 4 la Normele metodologice de aplicare a Hotrrii Guvernului nr. 166/2004 pentru aprobarea proiectului Dezvoltarea sistemului de colectare a deeurilor de ambalaje PET postconsum n vederea reciclrii aprobate prin Ordinul nr.117/2004 al ministrului mediului i gospodririi apelor. M.Of. 87/26. 01.2005 Ordinul nr.117/2004 al ministrului mediului i gospodririi apelor privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Hotrrii Guvernului nr. 166/2004 pentru aprobarea proiectului Dezvoltarea sistemului de colectare a deeurilor de ambalaje PET postconsum n vederea reciclrii. M.Of. 490/1.06. 2004 169. Ordinul nr. 751/870/2004 al ministrului mediului i gospodririi apelor i al ministrului de stat, ministrul economiei i comerului, privind gestionarea deeurilor din industria dioxidului de titan publicat n M.Of. nr. 10/5.01.2005 170. Hotrrea Guvernului nr. 2293/2004 privind gestionarea deeurilor rezultate n urma procesului de obinere a materialelor lemnoase M.Of. 1261/28.dec. 2004

A3 -14

171. Hotrrea Guvernului nr. 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate. M.Of. 160/24.02. 2004 172. Ordin al ministrului de stat, ministrul economiei i comerului i al ministrului apelor i proteciei mediului nr. 386/243/2002 pentru aprobarea Normelor privind procedura i criteriile de autorizare a activitii de gestionare a anvelopelor uzate - M.O. nr. 712/6 aug.. 2004 173. - Hotararea Guvernului nr.1159/2003 pentru modificarea Hotrrii Guvernului nr.662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate. - M.Of. nr. 715/14 oct. 2003 - Hotararea Guvernului nr.662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate. M.Of. 446/8 august 2001 - Hotararea Guvernului nr.441/2002 pentru modificarea Hotrrii Guvernului nr.662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate. M.O. 325/16 mai 2002 Ambalaje 174. Hotrrea Guvernului 1872/2006 pentru modificarea i completarea Hotrrii Guvernului 621/2002 privind gestionarea ambalajelor i a deeurilor de ambalaje.- MO 15/10 ian 2007 Hotrrea Guvernului 899/2004 pentru modificarea i completarea Hotrrii Guvernului 349/2002 privind gestionarea ambalajelor i deeurilor de ambalaje.- MO 601/5 iulie 2004 Hotrrea Guvernului 349/2002 privind gestionarea ambalajelor i deeurilor de ambalaje. MO 269/23 aprilie 2002 Ordinul ministrului mediului i gospodririi apelor nr. 493/2006 privind Constituirea Comisiei de evaluare i autorizare a operatorilor economici n vederea prelurii responsabilitii privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare i reciclare a deeurilor de ambalaje. - M.Of. nr. 456/25.05. 2006 Ordinul ministrului mediului i gospodririi apelor, al ministrului economiei i comerului i al ministrului administraiei i internelor nr. 194/360/1325/2006 pentru modificarea i completarea Ordinul ministrului mediului i gospodririi apelor, al ministrului economiei i comerului i al ministrului administraiei i internelor nr. 1229/731/1095/2005 pentru aprobarea Procedurii i criteriilor de autorizare a operatorilor economici n vederea prelurii responsabilitii privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare i reciclare a deeurilor de ambalaje. - M.Of. nr. 499/08.06. 2006 Ordinul ministrului economiei i comerului nr. 610/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de omologare a ambalajelor destinate transportului rutier i a substanelor i preparatelor chimice periculoase. - M.Of. nr. 1047/24.11. 2005 Ordinul ministrului apelor i proteciei mediului nr. 927/2005 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje i deeuri de ambalaje. M.O. nr. 929/18 oct. 2005 Ordinul ministrului economiei i comerului nr. 128/2004 privind aprobarea Listei cuprinznd standardele romne care adopt standarde europene armonizate ale cror prevederi se refer la ambalaje i deeuri de ambalaje. - M.Of. nr. 244/19.03. 2004

175. 176.

177. 178. 179.

Incinerare deeuri 180. Hotrrea Guvernului nr. 1862/2005 pentru aprobarea proiectului Incinerarea deeurilor periculoase i sterilizarea deeurilor provenite din activiti medicale- MO 56/20 ian 2006 181. Hotrrea Guvernului nr. 268/2005 pentru modificarea i completarea Hotrrii Guvernului nr. 128/2002 privind incinerarea deeurilor.- MO 332/20 aprilie 2005 Hotrrea Guvernului nr. 128/2002 privind incinerarea deeurilor. MO 160/6 martie 2002 182. Ordinul nr. 756/2004 al ministrului mediului i gospodririi apelor pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deeurilor publicat n M.Of. nr. 86/26.01.2005 Deeuri nave 183. Ordinul ministrului lucrrilor publice, transporturilor i locuinei nr.568/2006 pentru modificarea anexei nr. 4 la Ordinul ministrului lucrrilor publice, transporturilor i locuinei nr.322/2006 privind instalaiile de recepie portuare pentru deeurile generate de nav i reziduurile mrfii. - M.Of. nr. 357/20 aprilie 2006 184. Ordinul ministrului lucrrilor publice, transporturilor i locuinei nr.322/2006 privind instalaiile de recepie portuare pentru deeurile generate de nav i reziduurile mrfii. - M.Of. nr. 241/17 martie 2006

A3 -15

185. Ordinul ministrului lucrrilor publice, transporturilor i locuinei nr.779/2002 privind instalaiile de recepie portuare pentru deeurile generate de nav i reziduurile mrfii. - M.O. nr. 862/29 noiembrie 2002 Deeuri sanitare i animaliere Ordonana de urgen nr. 47/2005 privind reglementri de neutralizare a deeurilor de origine animal.publicat n M.Of. nr.778/26 august 2005 Hotrrea Guvernului nr. 1210/2005 privind concesionarea activitii de neutralizare a deeurilor de 187. origine animal.- MO 936/20 oct. 2005 Hotrrea Guvernului nr. 1211/2005 privind sprijinul direct al statului pentru activitatea de 188. neutralizare a deeurilor de origine animal.- MO 936/20 oct. 2005 Hotrrea Guvernului nr. 1862/2005 pentru aprobarea proiectului Incinerarea deeurilor periculoase 189. i sterilizarea deeurilor provenite din activiti medicale- M.Of. 56/20 ian. 2006 Ordinul nr 456/618/2006 al ministrului mediului i gospodririi apelor i al ministrului sntii pentru 190. modificarea anexei la Ordinului ministrului mediului i gospodririi apelor i al ministrului sntii nr 698/940/2005 privind aprobarea Criteriilor de evaluare a echipamentelor de neutralizare prin sterilizare termic a deeurilor rezultate din activitatea medical-M.Of.nr.499/08.06. 2006 Ordinul nr 1248/1426/2005 al ministrului mediului i gospodririi apelor i al ministrului sntii pentru 191. modificarea anexei la Ordinului ministrului mediului i gospodririi apelor i al ministrului sntii nr 698/940/2005 privind aprobarea Criteriilor de evaluare a echipamentelor de neutralizare prin sterilizare termic a deeurilor rezultate din activitatea medical-M.Of.nr.21/10.01. 2006 Ordinul ministrului sntii i familiei nr 1029/2004 pentru modificarea i completarea Ordinului 192. ministrului sntii i familiei nr 219/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deeurilor rezultate din activitile medicale i a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza naional de date privind deeurile rezultate din activitile medicale-M.O.nr.853/17.09. 2004 Ordinul ministrului sntii i familiei nr 997/2004 pentru modificarea i completarea Ordinului 193. ministrului sntii i familiei nr 219/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deeurilor rezultate din activitile medicale i a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza naional de date privind deeurile rezultate din activitile medicale-M.O.nr.771/23.08. 2004 Ordinul ministrului sntii i familiei nr 219/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind 194. gestionarea deeurilor rezultate din activitile medicale i a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza naional de date privind deeurile rezultate din activitile medicale-M.O.nr.386/6 iunie 2002 Azbest 186. 195. Hotrrea Guvernului nr.734/2006 pentru modificarea Hotrrii Guvernului nr.124/2003 privind prevenirea, reducerea i controlul polurii mediului cu azbest publicat n M.Of. nr 519/15 iunie 2006 Hotrrea Guvernului nr.124/2003 privind prevenirea, reducerea i controlul polurii mediului cu azbest publicat n M.Of. nr 109/20 februarie 2003 Modificat prin art. XI din Hotrrea Guvernului nr. 210/2007 pentru modificarea i completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar n domeniul proteciei mediului M.Of. 187/19.03. 2007 Substane chimice periculoase 196. Legea nr 464/2006 privind aprobarea Ordonanei de urgen nr. 53/2006 pentru modificarea Ordonanei de urgen nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea i ambalarea substanelor i preparatelor chimice periculoase M.Of. nr.1005/18.12.2006 Ordonana de urgen nr. 53/2006 pentru modificarea Ordonanei de urgen nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea i ambalarea substanelor i preparatelor chimice periculoase M.O. nr.746/2006 Legea nr. 324/2005 pentru modificarea i completarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea i ambalarea substanelor i preparatelor chimice periculoase publicat n M.Of. nr. 1019/17.XI.2005

A3 -16

Legea nr. 451/2001 pentru aprobarea i modificarea Ordonanei de urgen nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea i ambalarea substanelor i preparatelor chimice periculoase publicat n M.Of. nr. 416/26.VII.2001 Ordonana de urgen nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea i ambalarea substanelor i preparatelor chimice periculoase M.O. nr.593/2000 197. Ordinul nr. 1610/2007 al ministrului economiei i comerului pentru aprobarea Regulamentului privind depozitarea buteliilor transportabile pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune, exclusiv GPL publicat n M.Of. nr. 266/20.04.2007 198. Legea nr. 263/2005 pentru modificarea i completarea Legii nr. 360/2003 privind regimul substanelor i preparatelor chimice periculoase publicat n M.Of. nr. 899/7.10.2005 199. Ordonana de urgen nr. 43/1990 privind aprobarea listei de substane toxice i a plantelor care conin substane toxice 200. Legea nr. 91/2003 pentru aderarea Romniei la Convenia privind procedura de consimmnt prealabil n cunotin de cauz, aplicabil anumitor produi chimici periculoi i pesticide care fac obiectul comerului internaional, adoptat la Rotterdam la 10 septembrie 1998 M.Of. nr.199/27 martie 2003 201. Legea nr. 261/2004 pentru ratificarea Conveniei privind poluanii organici persisteni, adoptat la Stockholm, la 22 mai 2001 M.Of. nr.638/15 iulie 2004 202. Hotrrea Guvernului nr. 41/2007 pentru abrogarea unor acte normative din domeniile detergenilor i ngrmintelor - M.Of. 58/24.01. 2007 203. Hotrrea Guvernului nr. 1339/2006 pentru modificarea i completarea Hotrrii Guvernului nr. 699/2003 privind stabilirea unor msuri pentru reducerea emisiilor de compui organici volatili datorate utilizrii solvenilor organici in anumite activiti i instalaii - M.Of. 821/5 oct. 2006 204. Hotrrea Guvernului nr. 305/2007 privind unele msuri pentru aplicarea Regulamnetului Parlamentului European i al Consiliului nr. 304/2003 privind exportul i importul produilor chimici periculoi- M.Of. 226/3.04.2007 205. Hotrrea Guvernului nr. 783/2006 privind modificarea i completarea Hotrrii Guvernului nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptat a evacurilor, emisiilor i pierderilor de substane prioritar periculoase. - M.Of. 562/29 iunie 2006 Hotrrea Guvernului nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptat a evacurilor, emisiilor i pierderilor de substane prioritar periculoase. - M.Of. 428/20 mai 2005 Modificat prin art. II din Hotrrea Guvernului nr. 210/2007 pentru modificarea i completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar n domeniul proteciei mediului M.Of. 187/19.03. 2007 206. Hotrrea Guvernului nr. 168/1997 privind regimul produselor i serviciilor care pot pune n pericol viaa, sntatea, securitatea muncii i protecia mediului nconjurtor M.O.nr.85/1997 207. Hotrrea Guvernului nr.172/1997 pentru nfiintarea Registrului National al Substantelor Chimice Potential Toxice si aprobarea regulamentului de organizare si functionare a acestuia M.O.nr.85/1997 208. Hotrrea Guvernului nr. 1057/2001 privind regimul bateriilor i acumulatorilor care conin substane periculoase. M.O. 700/2001 209. privind aprobarea Procedurii de investigare a accidentelor majore n care sunt implicate substane periculoase. - M.Of. nr. 522/16.06. 2006 210. Hotrrea Guvernului nr. 1300/2002 privind notificarea substanelor chimice. M.O. 894/2002

A3 -17

211.

212.

213. 214. 215.

Hotrrea Guvernului 199/2006 privind modificarea i completarea Hotrrii Guvernului nr. 490/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanei de urgen nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea i ambalarea substanelor i preparatelor chimice periculoase. publicat n M.Of. 223/10 martie 2006 Hotrrea 490/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanei de urgen nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea i ambalarea substanelor i preparatelor chimice periculoase. M.O. 356/28 mai 2002 Hotrrea Guvernului nr. 646/2005 pentru modificarea i completarea Hotrrii Guvernului nr.347/2003 privind restricionarea introducerii pe pia i a utilizrii anumitor substane i preparate chimice periculoase publicat n M.Of. nr. 616/15.07.2005 Hotrrea Guvernului nr.347/2003 privind restricionarea introducerii pe pia i a utilizrii anumitor substane i preparate chimice periculoase publicat n M.Of. nr. 120/25.02.2003 Hotrrea Guvernului nr.95/2003 privind controlul activitilor care prezint pericole de accidente majore n care sunt implicate substane periculoase publicat n M.Of. nr. 236/7.04.2003 Ordinul nr. 647/2005 al ministrului administraiei i internelor pentru aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea planurilor de urgen n caz de accidente n care sunt implicate substane periculoase publicat n M.Of. nr. 460/31.05.2005 Hotrre nr. 291/2005 privind modificarea Hotrrii Guvernului nr. 173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestiunea i controlul bifenililor policlorurai i ale altor compui similari publicat n M.Of. nr. 330/19.04.2005

Ordinul nr. 2134/2005 al ministrului transporturilor, construciilor i turismului pentru aprobarea Reglementrilor privind omologarea, agregarea i efectuarea inspeciei tehnice periodice a vehiculelor destinate transportului anumitor mrfuri periculoase RNTR 3 publicat n M.Of. nr. 97/1.02.2006 Ordinul nr. 1299/2005 al ministrului mediului i gospodririi apelor privind aprobarea Procedurii de 217. inspecie pentru obiectivele care prezint pericole de producere a accidentelor majore n care sunt implicate substane periculoase publicat n M.Of. nr. 77/27.01.2006 Deeuri radioactive 216. Ordinul nr. 156/2005 al preedintelui Comisiei Naionale pentru Controlul Activitilor Nucleare pentru aprobarea Normelor privind clasificarea deeurilor radioactive publicat n M.Of. nr. 571/4.07.2005 Ordinul nr. 400/2005 al preedintelui Comisiei Naionale pentru Controlul Activitilor Nucleare pentru 219. aprobarea Normelor privind depozitarea la suprafa a deeurilor radioactive publicat n M.Of. nr. 345/ 17 aprilie 2006 Ordonana Guvernului nr.11/2003 privind gospodrirea n siguran a deeurilor radioactive 220. republicat n M.Of. nr. 289/2.05.2007 Deeuri de origine animal 218. Ordonana de urgen a Guvernului nr.47/2005 privind reglementri de neutralizare a deeurilor de origine animal.-M.Of. nr.778/2005 ngrminte chimice, produse biocide Hotrrea Guvernului nr. 651/2003 pentru modificarea Hotrrii Guvernului nr.716/2001 privind 222. stabilirea condiiilor de introducere pe pia a ngrmintelor chimice din producia intern i din import publicat n M.Of. nr. 431/19.06.2003 Legea nr. 26/2006 pentru abrogarea unor prevederi din Ordonana Guvernului nr. 4/1995 privind 223. fabricarea , comercializarea i utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, duntorilor i buruienilor n agricultur i silvicultur publicat n M.Of. nr. 198/2.03.2006 221. 224. Ordinul nr.80/2004 al ministrului agriculturii, pdurilor, apelor i mediului i Ordinul 127/2004 al ministrului sntii pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii, pdurilor, apelor i mediului i al ministrului sntii nr. 474/738/2003 privind stabilirea nivelurilor maxime de reziduuri de pesticide n plante i produse vegetale M.Of. nr.321/2004 225. Ordinul min.agr., alim. i pdurilor nr.396/2.09.2002, ordinul min. snt.i fam. nr.707/25.09.2002 i Ord. min. apelor i proteciei mediului nr. 1944 din 28 oct.2002 privind utilizarea pe teritoriul Romniei a produselor de uz fitosanitar coninnd anumite substane active M.Of. nr.829/2002 226. Ordinul min.agr., alim. i pdurilor nr. 632/2002 privind controlul bacteriei Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al.- M.Of. 327/2003

A3 -18

227. Ordinul nr. 101/1991 al ministrului muncii si protectiei si nr. 127/1991 al ministrului sanatatii privind extinderea aplicarii pentru agentii economici privati a regimului produselor si substantelor toxice reglementat prin Decretul nr. 466/1979 . POLUAREA ATMOSFEREI, CONTROL INTEGRAT AL POLURII 228. Ordonanta de urgenta nr.152/2005 privind prevenirea i controlul integrat al polurii- publicata n M.O. nr.1078/30.11.2005 229. Ordinul nr. 1144/2002 al ministrului apelor i proteciei mediului privind nfiinarea Registrului poluanilor emii de actvitile care intr sub incidena art.3 alin(1) lit.g) i h) din Ordonana de urgen a Guvernului nr.34/2002 privind prevenirea, reducerea i controlul integrat al polurii i modul de raportare a acestora. M.Of. nr.35/2003 230. Legea nr. 655/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta nr.243/2000 privind protectia atmosferei ( M.O. nr.633/2000)- publicata n M.O. nr.773/2001 OG 243/2000 este modificat prin OG nr.12/2007 pt modificarea i completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar n domeniul proteciei mediului - publicata n M.Of. nr.153/2.03.2007 231. Legea nr. 271/2003 pentru ratificarea protocoalelor Conveniei asupra polurii atmosferice transfrontaliere pe distane lungi, ncheiat la Geneva la 13 noiembrie 1979, adoptate la Aarhus la 24 iunie 1998 i la Gothenburg la 1 decembrie 1999- publicat n M.Of. nr. 470/1 iulie 2003 Legea nr. 8/1991 pentru ratificarea Conveniei asupra polurii atmosferice transfrontaliere pe distane lungi, 1979, Geneva-M.O.nr.18/1991 Emisii aer 232. Ordinul ministrului transporturilor, construciilor i turismului pentru acceptarea Codului tehnic privind controlul emisiilor de oxizi de azot de la motoarele diesel navale (Codul tehnic NOx ) i a unor amendamente la anexa Ptorocolului din 1997 privind amendarea Conveniei internaionale din 1973 pentru prevenirea polurii de ctre nave, aa cum a fost modificat prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta amendamente la anexa VI la MARPOL 73/78 i la Codul tehnic NOx - M.Of.nr. 182/16.03.2007 233. Hotrrea Guvernului nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de ser - M.Of. nr.554/27.06.2006 234. Hotrrea Guvernului nr. 1879/2006 pentru aprobarea Programului naional de reducere progresiv a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compui organici volatili i amoniac - M.Of. nr.27/16.01.2007 Conine legislaia aplicabil 235. Hotrrea Guvernului nr. 1856/2005 privind plafoanele naionale de emisie pentru anumii poluani atmosferici - M.Of. nr.23/11.01.2006 236. Hotrrea Guvernului nr. 731/2004 privind aprobarea Strategiei naionale privind protecia atmosferei - M.Of. nr.496/2.06.2004 237. Hotrrea Guvernului nr. 1029/2004 privind stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe maini mobile nerutiere i a motoarelor secundare destinate vehiculelor pentru transportul rutier de persoane sau de marf i stabilirea msurilor de limitare a emisiilor de gaze i particule poluante provemnite de la acestea, n scopul proteciei atmosferei -M.Of. nr.809/2004 238. Hotrrea Guvernului nr. 1902/2004 pentru modificarea i completarea Hotrrii Guvernului nr. 699/2003 privind stabilirea unor msuri pentru reducerea emisiilor de compui organici volatili datorate utilizrii solvenilor organici n anumite activiti i instalaii - M.Of. nr.1102/25.11.2004

A3 -19

239. Hotrrea Guvernului nr. 743/2002 privind stabilirea procedurilor de aprobare de tip a motoarelor cu ardere intern destinate mainilor mobile nerutiere i stabilirea msurilor de limitare a emisiilor de gaze i particule poluante provenite de la acestea, n scopul proteciei atmosferei - M.Of. nr.623/22.08.2002 240. Hotrrea Guvernului nr. 322/2005 pentru modificarea i completarea Hotrrii Guvernului nr. 541/2003 privind stabilirea unor msuri pentru limitarea emisiilor n aer ale anumitor poluani provenii din instalaii mari de ardere -M.Of. nr.359/2005 Hotrrea Guvernului nr. 541/2003 privind stabilirea unor msuri pentru limitarea emisiilor n aer ale anumitor poluani provenii din instalaii mari de ardere -M.Of. nr.365/2003 241. Hotrrea Guvernului nr. 343/2004 privind furnizarea informaiilor referitoare la consumul de carburani i emisiile de CO2 ale autoturismelor noi, destinate cumprtorilor la comercializare - M.Of. nr.293/5.04.2004 242. Hotrrea Guvernului nr. 543/2004 privind elaborarea i punerea n aplicare a planurilor i programelor de gestionare a calitii aerului - M.Of. nr.393/4.05.2004 Modificat prin art. I din Hotrrea Guvernului nr. 210/2007 pentru modificarea i completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar n domeniul proteciei mediului M.Of. 187/19.03. 2007 243. Ordinul ministrului mediului i gospodririi apelor nr. 448/2007 pentru aprobarea Normativuluiprivind evaluarea pentru arsen, cadmiu, mercur, nichel i hidrocarburi aromatice policiclice n aerul nconjurtor - M.Of.nr. 226/3.04.2007 244. Ordinul ministrului mediului i gospodririi apelor nr. 85/2007 pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea Planului naional de alocare - M.Of.nr. 101/9.02.2007 245. Ordinul ministrului mediului i gospodririi apelor nr. 35/2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare i punere n aplicare a planurilor i programelor de gestionare a calitii aerului M.Of.nr.56/2007 246. Ordinul ministrului mediului i gospodririi apelor nr. 347/2004 privind modelul de notificare a autoritilor publice de protecie a mediului privind limitarea funcionrii instalaiilor mari de ardere, n vederea derogrii de la respectarea valorilor limit de emisie, conform prevederilor HG nr. 543/2003 M.Of.nr.786/2004 247. Ordinul ministrului apelor i proteciei mediului nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limit, a valorilor de prag i a criteriilor i metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot, pulberilor n suspensie (PM10 i PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon i ozonului n aerul nconjurtor. M.O. nr. 765/2002 Modificat prin Ordinul ministrului apelor i proteciei mediului nr. 27/2007 pentru modificarea i completarea unor ordine care transpun acquis-ul comunitar de mediu M.Of. nr 194/21.03.2007 248. Ordinul ministrului apelor i proteciei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerrilor i clasificarea aglomerrilor i zonelor pentru evaluarea calitii aerului n Romnia.- M.Of. nr. 739/2002 Modificat prin Ordinul ministrului apelor i proteciei mediului nr. 27/2007 pentru modificarea i completarea unor ordine care transpun acquis-ul comunitar de mediu M.Of. nr 194/21.03.2007

A3 -20

Ordinele ministrului mediului i gospodririi apelor nr. 346 -352/2007 privind aprobarea ncadrrii localitilor din cadrul Regiunii 1 Regiunii 7 n liste, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor i proteciei mediului nr. 745/2002 stabilirea aglomerrilor i clasificarea aglomerrilor i zonelor pentru evaluarea calitii aerului n Romnia.- M.Of. nr. 316/11 mai 2007 Ordinul ministrului apelor i proteciei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerrilor i clasificarea aglomerrilor i zonelor pentru evaluarea calitii aerului n Romnia.- M.Of. nr. 739/2002 249. Ordinul ministrului apelor i proteciei mediului nr. 1144/2003 privind nfiinarea registrului poluanilor emii de activitile care intr sub incidena art.3 alin. (1) lit. g) i h) din Ordonana de urgen a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea i controlul integrat al polurii i modul de raportare a acestora. publicat n M.Of. nr.35/2003 250. Ordinul ministrului apelor i proteciei mediului nr. 1440/2003 pentru aprobarea Ghidului naional de implementare a Registrului poluanilor emii de activitile care intr sub incidena prevederilor Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea i controlul integrat al polurii, aprobat i modificat prin Legea nr.645/2002, i modul de raportare a acestora. publicat n M.Of. nr.177/2003 251. Ordinul ministrului apelor, pdurilor i proteciei mediului nr. 462/1993 pentru aprobarea Condiiilor tehnice privind protecia atmosferei i Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluani atmosferici produi de surse staionare- M.O.nr.190/1993 HG 128 /2002 privind incinerarea deeurilor abrog Anexa 3 din Ordinul ministrului mediului 462/1993 Compui organici volatili 252. Hotrrea Guvernului nr. 735/2006 privind limitarea emisiilor de compui organici volatili datorate utilizrii solvenilor organici n anumite vopsele, lacuri i n produsele de refinisare a suprafeelor vehiculelor M.Of. nr.521/16 iunie 2006 253. Hotrrea Guvernului nr. 1339/2006 pentru modificarea i completarea Hotrrii Guvernului nr. 699/2003 privind stabilirea unor masuri pentru reducerea emisiilor de compui organici volatili datorate utilizrii solvenilor organici n anumite activitati si instalatii M.Of. nr.821/5 oct. 2006 254. Hotrrea Guvernului nr. 173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestiunea i controlul bifenililor policlorurai i ale altor compui similari M.Of. nr.131/28 martie 2000 Modificat prin art. IV din Hotrrea Guvernului nr. 210/2007 pentru modificarea i completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar n domeniul proteciei mediului M.Of. 187/19.03. 2007 Combustibili 255. Hotrrea Guvernului nr. 360/2007 pentru modificarea i completarea Hotrrii Guvernului nr. 568/2001 privind stabilirea cerinelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compui organici volatili rezultai din depozitarea,ncrcarea, descrcarea i distribuia benzinei la terminale i la staiile de benzin M.O. nr.288/2 mai 2007 Hotrrea Guvernului nr. 893/2005 pentru modificarea i completarea Hotrrii Guvernului nr. 568/2001 privind stabilirea cerinelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compui organici volatili rezultai din depozitarea,ncrcarea, descrcarea i distribuia benzinei la terminale i la staiile de benzin M.O. nr.783/29 aug. 2005 256. Hotrrea Guvernului nr. 142/2003 privind limitarea coninutului de sulf din combustibilii lichizi M.O. nr.121/21 februarie 2003 257. Hotrrea Guvernului nr. 1336/2000 privind limitarea coninutului de sulf din motorin M.Of. nr.687/21. XII. 2000

A3 -21

258. Hotrrea Guvernului nr. 15/2006 pentru modificarea i completarea Hotrrii Guvernului nr. 689/2004 privind stabilirea condiiilor de introducere pe pia a benzinei i motorinei M.Of. nr. 34/13.01. 2006 Hotrrea Guvernului nr. 689/2004 privind stabilirea condiiilor de introducere pe pia a benzinei i motorinei M.Of. nr. 442/18.05. 2004 259. Hotrrea Guvernului nr. 453/2003 privind stabilirea condiiilor de introducere pe pia a aparatelor consumatoare de combustibili gazoi i combustibili lichizi M.O. nr.300/6 mai 2003 260. Hotrrea Guvernului nr. 343/2004 privind furnizarea informaiilor referitoare la consumul de carburant i emisiile de CO2 ale autoturismelor noi, destinate cumprtorilor la comercializare M.Of. nr.293/5.04. 2004 261. Ordinul ministrului transporturilor, construciilor i turismului pentru aprobarea Reglementrii tehnice Normativ pentru proiectarea, executarea, exploatarea, dezafectarea i postutilizarea staiilor de distribuie a autocarburanilor la autovehicule, indicativ NP 004-03- M.Of.nr.34/13.01.2006 262. Ordin al ministrului mediului i gospodririi apelor, ministrului economiei i comerului i al ministrului administraiei i internelor nr. 833/545/859/2005 pentru aprobarea Programului naional de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot i pulberi provenite din instalaii mari de ardere M.Of.nr.888/4.10.2005 GOSPODARIE COMUNALA; Salubrizare localiti; spaii verzi 263. - Legea nr.371/2002 privind aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 9/2002 pentru modificarea Legii serviciilor publice de gospodrie comunal nr.326/2001 (M.O. 429/20 iunie 2002) Ordonana de urgen nr. 197/2002 pentru modificarea i completarea art.25 din Legea serviciilor publice de gospodrie comunal nr.326/2001- M.Of. 956/27 dec.2002

264. Legea nr.506/2003 privind aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 65/2003 pentru modificarea Legii serviciilor publice de gospodrie comunal nr.326/2001- M.Of. 865/5 dec.2003 Ordonana nr. 65/2003 pentru modificarea Legii serviciilor publice de gospodrie comunal nr.326/2001- M.Of. 618/30 aug.2003 265. Legea serviciului de salubrizare a localitilor nr.101/2006- M.Of. 393/ 8 mai 2006 266. Legea nr.24/2007 privind reglementarea i administrarea spaiilor verzi din zonele urbane - M.Of. 36/ 18 ian 2007 NORME DE IGIEN I SNTATE PUBLIC 267. Ordinul ministrului sntii nr. 1028/2004 pentru modificarea i completarea Ordinului ministrului sntii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igien i a recomandrilor privind mediul de via al populaiei-M.O.785/26.08.2004 Ordinul ministrului sntii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igien i a recomandrilor privind mediul de via al populaiei-M.O.140/1997 Program prioritar autostrzi 268. Legea nr.1/2002 privind aprobarea Ordonanei Guvernului nr.16/1999 pentru aprobarea Programului prioritar de construcie a autostrzilor din Romnia- M.O. 44/22 ianuarie 2002 269. Legea nr.451/2003 privind modificarea anexei la Ordonana Guvernului nr.16/1999 pentru aprobarea Programului prioritar de construcie a autostrzilor i a drumurilor naionale cu patru benzi de circulaie i a anexelor nr.3 i 3(a) la Legea nr. 203/2003 privind realizarea, dezvoltarea i

A3 -22

modernizarea reelei de transport de interes naional i european- M.Of. 840/26. XI. 2003 Impact drum 270. Ordin nr. 2264/2004 al ministrului transporturilor, construciilor i turismului pentru aprobarea Reglementrii tehnice privind proiectarea i dotarea locurilor de parcare,oprire i staionare aferente drumurilor publice,situate n extravilanul localitilor - M.Of. nr. 60/2005 271. Ordinul nr.44/27 ianuarie 1998 al ministrului transporturilor pentru aprobarea Normelor privind protecia mediului ca urmare a impactului drum-mediu nconjurtor. M.O. 138 bis din 6 aprilie 1998 TRANSPORT AERIAN 272. Ordin nr. 2374/2006 al ministrului transporturilor, construciilor i turismului pentru modificarea i completarea Reglementrilor aeronautice civile romne referitoare la protecia mediului/ RACR PM , ediia 2-2003, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor, construciilor i turismului nr. 193/2003 publicat n M.Of.nr. 96/ 7.02.2007. Ordin nr. 193/2003 al ministrului transporturilor, construciilor i turismului pentru aprobarea Reglementrilor aeronautice civile romne referitoare la protecia mediului/ RACR PM publicat n M.Of.nr. 654/ 16 sept.2003. Transport feroviar 273. Hotrrea Guvernului nr. 1003/2001 pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a sistemului feroviar din Romnia n perioada 2001- 2010 - M.O. 704/2001 Zgomot Ordinul ministrului mediului i gospodririi apelor nr. 678/2006, Ordinul ministrului transporturilor, construciilor i turismului nr.1344/2006, Ordinul ministrului sntii publice nr.915/26 iulie 2006 i Ordinul ministrului administraiei i internelor nr. 1397/2006 pentru aprobarea Ghidului privind metodele interimare de calcul al indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activitile din zonele industriale, de traficul rutier, feroviar i aerian din vecintatea aeroporturilor M.Of. 730/25.08.2006 Hotrrea Guvernului nr 1876/2005 privind cerinele minime de securitate i sntate referitoare la 275. expunerea lucrtorilor la riscurile generate de vibraii- M.Of. 81/30.01. 2006 Hotrrea Guvernului nr 1756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot n mediu produs de 276. echipamente destinate utilizrii n exteriorul cldirilor- M.Of. 48/22.01. 2007 / abroga HG 539/2004 si HG 1323/2005 Hotrrea Guvernului nr. 321/2005 privind evaluarea i gestionarea zgomotului ambiental- M.Of. 277. 321/27.04. 2005 Ordin nr. 383/2004 al ministrului economiei i comerului privind aprobarea Listei cuprinznd 278. standardele romne care adopt standardele europene armonizate care se refer la metodele de msur i verificare a nivelului de zgomot transmis prin aer de aparatele electrocasnice M.Of. 639/15.07.2004 Spaiu rural 274. 279. Ordinul nr.173/160/93/2004 al ministrului agriculturii, pdurilor i dezvoltrii rurale, al ministrului administraiei i internelor i ministrului integrrii europene privind definirea i caracterizarea noiunii de spaiu rural - publicat n M.Of.nr. 323/ 14.04.2004.

STANDARDE SI NORME DE CALITATE 280. 281. 282. STAS 6161/2-89-Masurarea capacitatii de izolare la zgomot aerian a elementelor despartitoare de constructii si a fatadelor. Metode de masurare. STAS 9450 Condiii tehnice de calitate a apelor pentru irigarea culturilor agricole STAS 10009-88-Acustica urbana. Limite admisibile ale nivelului de zgomot

A3 -23

283. 284. 285. 286.

STAS 12025/2 81 privind vibraiile STAS 6156-86-Protectia mpotriva zgomotului n constructii civile si social-culturale. Limite admisibile si parametrii de izolare acustica SR 11100/1-Zonare seismica. Macrozonarea teritoriului Romniei. Norme de calitate si restrictii pentru sol Insitutul de Cercetari pentru Sol si Geochimie, ICPA, Bucuresti

DIRECTIVELE U.E. 287. 288. 289. 290. 291. 292. 293. 294. 295. 296. 297. 298. 299. 300. 301. 302. 303. 304. Directiva Consiliului 2000/60/EEC din 23 oct. 2000 privind politica n domeniul apelor DIRECTIVA 2000/59/EC a PARLAMENTULUI SI CONSILIULUI EUROPEAN din 27 noiembrie 2000 cu privire la statiile de receptie portuare pentru deseurile generate de nave si pentru reziduurile incarcaturilor Directiva Consiliului 93/75/EEC din 13 sept.1993 privind cerintele minime pentru navele care intra sau ies din porturile comunitatii i transporta marfuri periculoase sau poluante Directiva Consiliului 91/271/EEC din 21 mai 1991 referitoare la epurarea apelor uzate orasenesti Directiva Consiliului 92/43/EEC din 21 mai 1992 asupra conservarii habitatelor naturale, precum i a faunei i florei salbatice Directiva Consiliului 92/43/EEC privind protectia apelor subterane impotriva poluarii cauzate de anumite substante periculoase Directiva Consiliului 76/160/EEC din 8 dec.1975 privind calitatea apei de imbaiere Directiva Consiliului 79/923/EEC din 30 oct.1979 privind calitatea apei ceruta de moluste Directiva Consiliului 75/442/EEC din 15 iulie 1975 privitoare la deseuri Directiva Consiliului 91/689/EEC din 12 dec.1991 asupra deseurilor vatamatoare Directiva Consiliului 94/131/EEC din 27 iunie 1994, care amendeaza Directiva 91/689/EEC asupra deseurilor vatamatoare. Directiva Consiliului 94/67/EEC din 16 dec.1994 privind incinerarea deseurilor vatamatoare Directiva Parlamentului i Consiliului Europei 94/62/EEC din 20 dec.1994 asupra ambalajelor i a deeurilor de ambalaje Directiva Consiliului 96/61/EC din 24 sept.1996 privind controlul integrat i prevenirea polurii Directiva Consiliului 99/31/EEC din 26 aprilie 1999 privind depozitarea deeurilor Directiva Consiliului 76/464/EEC din 4 mai 1976 privind poluarea cauzat de unele substane periculoase evacuate n mediul acvatic al Comunitii Directiva Consiliului nr. 85/337/EEC din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor asupra mediului a unor proiecte publice si private Directiva Consiliului nr.97/11/EEC din 3 martie 1997 ce amendeaza Directiva nr.85/337/EEC privind evaluarea efectelor asupra mediului a unor proiecte publice si private

A3 -24

305. 306. 307. 308.

Directiva Consiliului 2001/42/EC din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri i programe asupra mediului Directiva Consiliului nr. 79/409/EEC din 2 aprilie 1979 privind conservarea vieii slbatice Directiva Consiliului nr. 92/43/EEC din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale, a faunei i florei slbatice Directiva Consiliului nr. 76/769/CEE privind restricionarea introducerii pe pia i a utilizrii anumitor substane i preparate chimice periculoase, cu amendamentele ulterioare

A3 -25

ANEXA 4 GLOSAR TERMENI

Nr. crt. 1. Termen Arii protejate Definiie
Zone n care s-a pus la punct o serie de instrumente de gestionare care s rspund cerinelor de supraveghere, protecie i asigurare a valorii ecologice a spaiului natural

1.1.

Rezervaii biosferei

ale Zone destinate conservrii diversitii i integritii comunitilor

biotice animale i vegetale n ecosistemelor naturale i pentru protejarea diversitii genetice a speciilor de care depinde evoluia viitoare. Acestea cuprind exemple reprezentative de biomuri naturale, comuniti unice avnd caracteristici naturale de interes deosebit

1.2.

Parcuri naionale

Zone naturale, de importan naional sau internaional, protejate mpotriva interveniilor sau instalrii oamenilor i unde speciile de faun i flor constituie subiect de mare interes tiinific, educativ, recreativ sau estetic, n care exploatarea resurselor naturale este prohibitiv Arii naturale protejate, al cror scop este protecia i conservarea unor ansambluri peisagistice n care interaciunea activitilor umane cu natura, de-a lungul timpului, a creat o zon distinct, cu valoare semnificativ peisagistic i cultural, deseori cu o mare diversitate biologic Zone rezervate protejrii naturii i meninerii proceselor naturale, pentru a avea exemplare ale mediului natural reprezentative ecologic, disponibile pentru studii tiinifice Zone n care se asigur condiii naturale necesare protejrii speciilor semnificative la nivel naional, comunitilor biotice sau caracteristicilor fizice de mediu

1.3

Parcuri naturale

1.4

Rezervaii tiinifice Rezervaii naturale Monumente naturii Poluarea atmosferic

1.5

1.6 2.

ale Zone protejate i prezervate datorit elementelor naturale

semnificative pe care le conin prin rariti sau caracteristici unice Const n modificarea compoziiei chimice a aerului datorat, n principal, proceselor industriale, producerii energiei electrice i termice i circulaiei autovehiculelor. Una din caracteristicile polurii aerului n mediul urban const n faptul c poate varia considerabil nu numai de la o localitate la alta dar i n interiorul aceleiai zone urbane

A4 -1

Nr. crt. 3.

Termen Substanele poluante

Definiie
Reprezint acele substane rezultate n urma desfurrii activitii economice sau de trafic rutier, emise n atmosfer, care, datorit caracterului lor nociv, pot nrutii calitatea aerului

3.1

3.2.

Se exprim prin valoarea concentraiei maxime, care se Concentraiile efective de nregistreaz la cel mai mic nivel (minim) i la cel mai mare nivel (maxim), la toate punctele de supraveghere din localitate. substane poluante Se calculeaz ca medie aritmetic a concentraiilor medii zilnice, Concentraiile iar variaia acesteia se exprim prin valoarea nregistrat la cel medii anuale mai mic nivel (minim) i la cel mai mare nivel (maxima) la toate punctele de supraveghere din localitate.

3.3.

4.

Frecvena depirii concentraei maxime admisibil Evaluarea calitii apelor de suprafa

Reprezint raportul dintre numrul valorilor medii zilnice situate peste valoarea concentraiei maxime admisibile (conform STAS 12574-87) i numrul total de valori medii zilnice calculate ntr-un an exprimat n procente. Const n msurarea parametrilor fizico-chimici, biologici i bacteriologici stabilindu-se pna la ce nivel sunt respectate normele standard. n fiecare punct de msurare, apa este analizat dup coninutul materiei organice, toxice i n diveri germeni Const n identificarea i carcterizarea factorilor care limiteaz capacitate productiv a acestora

5. 6.

Evaluarea calitii solurilor agricole Clasa de Reprezint aptitudinea terenului pentru anumite folosin agricol. ncadrarea terenurilor n una din cele 5 clase de pretabilitate pretabilitate a se face n funcie de potenialul productiv al acestora: solurilor
Clasa I: foarte bun; Clasa II: bun; Clasa III: mijlocie; Clasa IV: slab; Clasa V: foarte slab

7. 8.

Deeurile biodegradabile Potenial turistic deosebit

Reprezint deeurile de la populaie i cele rezultate din activiti comerciale care sufer descompunere anaerob sau aerob ct i deeurile alimentare i vegetale din parcuri, grdini, piee. Totalitatea obiectivelor naturale i construite existente ntr-un anumit teritoriu, constituind elemente de mare atractivitate pentru diverse categorii de vizitatori i oportuniti pentru valorificare prin organizarea corespunztoare a turismului. Unitate teritorial delimitat, caracterizat printr-o mare complexitate de resurse turistice, care pot genera dezvoltarea unor variate forme de turism Unitate teritorial natural sau construit, delimitat geografic i/sau topografic, care cuprind valori de patrimoniu natural i/sau construit

9.

Zon turistic

10.

Zon protejat

A4 -2

Nr. crt. 11.

Termen Zon defavorizat

Definiie
Arie geografic strict delimitat teritorial, care ndeplinete cel puin una dintre urmtoarele condiii: ponderea omerilor n totalul resurselor de munc ale zonei s fie de cel puin trei ori mai mare dect ponderea omerilor n totalul resurselor de munc la nivel naional, n ultimele 3 luni care preced luna ntocmirii documentaiei de declarare a zonei defavorizate; este zon izolat lipsit de mijloace de comunicaie, iar infrastructura este slab dezvoltat Areal geografic delimitat teritorial, n care exist resurse deosebite ce pot genera dezvoltarea uneia sau mai multor activiti turistice i care conine n mod obligatoriu Parcuri naionale i Rezervaii ale Biosferei, i unele rezervaii i monumente ale naturii de interes naional, valori de patrimoniu cultural de interes naional, resurse balneare, muzee i case memoriale

12.

Zon cu potenial turistic complex i de mare valoare

13.

Zon cu Areal geografic delimitat teritorial, n care exist resurse deosebite potenial turistic ce pot genera dezvoltarea uneia sau mai multor activiti turistice i care conine cel puin una din urmtoarele categorii: rezervaii i ridicat
monumente ale naturii de interes naional, valori de patrimoniu cultural de interes naional, resurse balneare, muzee i case memoriale.

14.

Zon rural n Spaii rurale n care gama mai larg de resurse naturale i o care predomin echipare mai bun au condus la dezvoltarea unor activiti neagricole i la multiplicarea surselor de venituri. factori favorizani ai dezvoltrii Zon rural n Spaii rurale dependente excesiv de agricultur , avnd o echipare care predomin tehnic i social insuficient, caracterizate prin izolare fizic. factori restrictivi ai dezvoltrii Noiunile principale care determin definirea zonelor de risc sunt: Hazardurile sunt definite prin numrul de cazuri de inciden ateptat (n sens probabilistic), n timpul perioadei de expunere sau de observaie, a unor fenomene potenial generatoare de impact negativ sever. Hazardurile pot fi naturale, tehnologice sau de alt natur. Pe lng hazardurile naturale este necesar considerarea unor hazarduri secundare ce sunt generate n lanuri de evenimente economice i sociale care amplific urmrile fenomenelor naturale.

15.

A4 -3

Vulnerabilitatea

diferitelor

elementelor

expuse

este

definit

ca

susceptibilitatea acestora (n sens probabilistic) de a fi afectate de incidena unui fenomen natural sever (pierderi de viei, construcii, ntreruperea sau afectarea activitilor economice). Urmrile ateptate (n sens probabilistic) sunt condiionate de severitatea de inciden a fenomenelor naturale considerate. Expunerea unor elemente la risc este definit prin fraciunea din timpul total la care sunt expuse n anumite condiii care le fac susceptibile de a fi afectate de incidena unor fenomene naturale. Se deosebesc: elemente cu expunere constant (permanent) cum sunt construciile, elemente cu expunere variabil cum sunt populaia, etc.

A4 -4

ANEXA 5 ARII PROTEJATE DIN JUDEUL BISTRIA-NSUD

Pe raza teritorial a judeului Bistria-Nsud se afl dou parcuri naionale, ncadrate n categoria a II-a U.I.C.N: Parcul Naional Munii Rodnei, cu o suprafa de 46.399 ha, din care 37.429 n judeul Bistria-Nsud; Parcul Naional Climanii, cu o suprafa de 24.041 ha, din care n judeul Bistria-Nsud 112 ha, precum i o serie de serie de rezervaii naturale, monumente ale naturii, etc. 1. Parcul Naional Munii Rodnei Parcul Naional Munii Rodnei este o arie natural protejat nfiinat prin Ordinul ministrului nr. 7/1990 i confirmat prin Legea 5/2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national- Sectiunea a III a - zone protejate - cu statutul de parc naional, pentru conservarea biodiversitii i a peisajului, protecia speciilor rare i valoroase, pentru promovarea i ncurajarea turismului, contientizarea i educarea publicului n spiritul ocrotirii naturii i a valorilor sale. Localizare Parcul Naional Munii Rodnei este situat n nordul Carpailor Orientali,

suprapunndu-se peste cea mai mare parte a ariei Munilor Rodnei, pe raza judeelor Bistria Nsud i Maramure. n interiorul parcului exist o singur localitate (Valea Vinului BN). Din punct de vedere geografic se ntinde ntre 47o2554 i 47o3728 latitudine nordic i 24o3130 - 25o0130 longitudine estic. Suprafaa parcului este de 46 399 ha, din care 36 974,0 ha (80%) n judeul BN i 9425,0 ha (20%) n judeul MM, iar ca rezervaie a biosferei sunt declarate 44 000 ha. n ceea ce privete accesul n parc, linia ferat transmontan Salva - Vieu (situat n vestul masivului), respectiv linia ferat Salva - Rodna (situat n sudul masivului) nlesnesc accesul n Munii Rodnei din localitile pe care le strbat: Telciu, Romuli, respectiv Nsud, Rebrioara, Sngeorz-Bi, Anie, Rodna etc. Cile ferate sunt dublate de drumuri care leag Transilvania de Maramure (prin Pasul etref), respectiv de Moldova (prin Pasul Rotunda). Accesul n masiv dinspre nord se face prin localitatea Bora, iar din nord-est prin localitatea Crlibaba.

A 5 -1

A 5 -2

A 5 -3

A 5 -4

Ci de acces Tabel nr.1. Cile de acces din partea nordic a parcului PUNCTE DE INTRARE DRUM DE ACCES (CATEGORIE; NUMR) Drum naional DN 18 Rotunda L l Pasul Prislop Fntna Negoescu Repedea Pietroasa Iza Izvor Pasul etref Valea Strmbei Valea Telcior Bora Drum forestier Drum naional DN 17.C Drum forestier Drum naional DN 17.C Drum forestier Drum naional DN 17.C Drum forestier Drum naional DN 17.C Drum forestier Drum forestier Drum naional DN 18 LOCALITATEA DE ACCES

Crlibaba

Moisei, Scel Dealul tefniei, Scel Romuli Telciu

Tabel nr.2. Cile de acces din partea sudic a parcului PUNCTE INTRARE Valea Rebrei Cormaia Valea Anieului Valea Vinului Cobel DE DRUM DE ACCES (CATEGORIE; NUMR) LOCALITATEA DE

INTERSECIE A DRUMURILOR Rebrioara Cormaia Anie Rodna an

Drum naional D.N 17.D Drumuri forestiere

A5-3

Tabel nr. 3 Accesul n P.N.M.R din staiile de cale ferat Staia ferat de cale Punct de intrare Acces Distan total n P.N.M.R (km)

Din care Transport n comun drum forestier (km)

5 1,5 4 11,0 10,0 10 2 9 Ageni economici locali. Ageni economici locali. Neorganizat din loc. Bora punctul Fntna pn n Pasul Prislop, aua tiol. Neorganizat Neorganizat Neorganizat Neorganizat Neorganizat Neorganizat Transport n comun

Vieu de Jos Vieu de Jos Vieu de Jos

Pietroasa Fntna aua tiol

25 37 51

Dealul tefniei Romuli Telciu Rebrioara Cormaia Anie Rodna

Pasul etref Valea Strmbei Valea Telcior Valea Rebrei Valea Cormii Valea Anieului Valea Vinului

4 12,0 10,0 30 7 11 7

Tabel nr. 4 Drumurile forestiere n P.N.M.R STAREA DRUMULUI

Bun Bun Bun Bun Bun Bun Bun Bun Bun Bun Bun Bun Bun Bun Bun Bun Bun Bun Bun

DENUMIRE DRUM
Rotunda Bila Lala Putredu Repedea Izvorul Drago Guatu Raritea Gueel Detunata Izvorul Pietrelor Valea Vinului Izvorul Mare Izvorul Bilor Izvorul Mare Izvorul Galai Mihiasa Angree Anieu Mic

CATEGORIA
Drum forestier Drum forestier Drum forestier Drum forestier Drum forestier Drum forestier Drum forestier Drum forestier Drum forestier Drum forestier Drum forestier Drum forestier Drum forestier Drum forestier Drum forestier Drum forestier Drum forestier Drum forestier Drum forestier

LUNGIMEA LUNGIME INCLUS N TOTAL (km.) PARC

2,9 7,9 8,8 6,3 6,0 6,7 13 1,4 4,4 2,4 2,4 4,7 2,5 2,3 2,5 1,6 2,5 3,0 9,0 2,0 7,9 8,8 3,0 1,5 2,3 13 1,4 4,4 2,4 1,8 1,5 2,5 2,3 2,5 1,6 2,5 3,0 9,0

A5-4

Bujdee Valea Secii Anieu Mare Valea Secii Izvorul Rou Fluieroasa

Drum forestier Drum forestier Drum forestier Drum forestier Drum forestier Drum forestier

Bun Bun Bun Bun Bun Bun

3,0 3,4 6,0 3,0 2,1 2,5

3,0 3,4 6,0 3,0 2,1 2,5 93,4 Km. 37,36 ha. 2m/ha.

TOTAL KILOMETRI DRUMURI FORESTIERE PARC TOTAL SUPRAFA DRUMURI FORESTIERE PARC DENSITATEA REELEI DE DRUMURI FORESTIERE N PARC

A5-5

Tabel nr. 5 Construciile existente pe raza parcului Locul amplasarii Proprietar Administrator UP ua Observatii Materialul din care Dimensiuni Starea este actuale actuala construita

Primaria

Denumirea Folosinta constructiei actuala

Romuli

Adpost provizoriu pstori Buhiescu Mare Adpost provizoriu pstori Buhiescu Mic Adpost provizoriu

Adpost provizoriu pstori Buhiescu Mare Adpost provizoriu pstori Buhiescu Mic Adpost provizoriu Consiliul Local Consiliul Local VI Prislop 54, 55, 56 lemn 10 mp Deteriorat Consiliul Local Romuli Consiliul Local Romuli V Prislop OS Borsa 115121 lemn 10 mp Deteriorat Consiliul Local Romuli Consiliul Local Romuli V Prislop OS Bora 115121 lemn 10 mp Deteriorat

A5-6

pstori Jneapn Adpost Sngeorz Bi muncitori Urdeie Refugiul Rodna aua Curel Rebrioara Zagra Salva Moisei nu are Adpost nu are Cabana Iza Izvor Refugiu Lunca Ilvei montan Lala Ilva Mic nu are

pstori Jneapn Adpost muncitori Urdeie

Romuli

Romuli

OS Bora

O.S. RNP Cormaia Anie I 83 lemn 60 mp Deteriorat

Primaria Salvamont Comunei Rodna Salvamont lemn 48 mp Bun

Punat

Primaria Zagra SC Complex Bradul SA Comuna Lunca Ilvei

Primaria Zagra

74

lemn

40 mp

Bun

Cazare turiti Refugiu montan

Tomoiag Ilie

I Scel aua Lalei

39

crmid

110

Buna Distrus de avalan

APNMR

43 mp lemn

A5-7

Maieru

Izvor Izvor Cuptor Cuptor

Maieru Maieru

lemn lemn

bun deteriorat

Poiana Ilvei

nu are Adpost Mesteacan animale Adpost Grumaz animale Adpost Intre Izvoare animale Cobuc Cobuc Cobuc Consiliul local Cobuc Consiliul local Cobuc Consiliul local Cobuc Adpost Bujdei animale Cobuc Consiliul local Cobuc lemn saivan 160 mp colib 35 mp necesit reparaii lemn 35 mp necesit reparaii lemn 35 mp necesit reparaii lemn 35 mp necesit reparaii

Cobuc

Nimigea Ilva Mare Rebra

nu are nu are nu are

A5-8

A5-9

Arii protejate incluse n PNMR n prezent, rezervaiile tiinifice din parc sunt: Pietrosul Mare (3300 ha), Piatra Rea (309 ha) Bila - Lala (1646,9 ha) Corongi (592,4 ha) Zona de conservare special mai include o serie de arii declarate rezervaii prin Legea 5/2000: rezervaia botanic Poiana cu Narcise din Masivul Saca (5 ha) rezervaia mixt Petera i Izbucul Izvorul Albastru al Izei (100 ha) rezervaia speologic Petera Cobel (1 ha) rezervaia mixt Izvoarele Mihiesei (50 ha) rezervaia mixt Bila Lala (2568 ha) rezervaia natural Izvorul Btrna (0,5 ha) rezervaia Valea Cormaia (50 ha) Descrierea unor areale de interes deosebit din zona de conservare special Turbria Tul Muced Situat pe culmea principal a Munilor Rodnei, la obria Vii Strmba ce coboar la Romuli, vrsndu-se n Slua, Tul Muced este o mlatin oligotrof izolat la zeci de km de celelalte tinoave din regiune i este situat la o altitudine de 1400 m. Tinovul apare ca un ochi de ap nconjurat de un arboret de molid. Iniial a fost o depresiune n substratul eocenic (conglomerat) care s-a umplut cu ap din precipitaii. n prezent mlatina are dou ochiuri de ap pe o suprafa de 1500 m2. Sfagnetul a format un lagg care se ntinde pe circa 2 ha, fiind situat la limita judeelor Bistria Nsud i Maramure, slab dezvoltat nspre Maramure din cauza pantei accentuate, mai bine dezvoltat spre sud, pe o pant mai lin. Dup sondaje sumare, grosimea stratului de sfagnet n diferite stadii de turbificare ajunge la peste 4 m. Pitorescul acestui tinov l constituie cele dou plcuri de pin montan prezente pe malul apei. Pe stratul de muchi se gsesc plante reprezentative: Scheuchzeria palustris, Eriophorum vaginatum, Carex pauciflora, Vaccinium myrtillus, Drosera rotundifolia

A5-10

(plant carnivor), Listera cordata, Homogyne alpina, Carex goodenowil, Dicranum scoparium, Pleurozium schreberi, Polytrichum strictum, Bazzania trilobata, Sphagnum robustum, S. amblyphyllum, S. magellanicum, S. acutifolium, S. cuspidatum etc. Conform OM 552/2003, suprafaa inclus n conservare special este de 0,5 ha, cuprinznd numai luciul de ap i mlatina limitrof. Avnd n vedere importana tiinific a turbriei precum i necesitatea protejrii zonei, se impune extinderea suprafeei de conservare special la 2 ha, care nconjoar acest tinov. Petera Izvorul Albastru al Izei Petera a fost declarat rezervaie prin L 5/2000, avnd o suprafa de protecie de 100 ha. Cea mai mare peter din judeul Maramure (2440 m), situat pe versantul nordic al Vf. Btrna (1710 m), la cota 1250 m. Intrarea n peter e monumental i impresionant, apele ajungnd pe fundul unei doline de circa 30 m adncime. Petera are sli de 20-30 m nlime, cascade nalte de pn la 15 m, denivelare de 170 m, iar la 300 m de la intrare, apele ajung la baza calcarelor. La contactul cu isturile cristaline s-a format argila de Iza, un amestec de minerale argiloase (prezena oxizilor de titan). Se dezvolt n isturi cristaline sericito-cloroase i calcare sedimentare. Importana peterii este dat de geneza sa, determinat prin captarea n subteran a unui pru i constituirea unui dren carstic de mari dimensiuni pe contactul dintre calcar i isturile cristaline, apoi prin situaia stratigrafic, tectonic i hidrogeologic pe care o reflect, precum i prin prezena, geneza i mineralogia depozitelor de caolin. La importana tiinific a peterii se mai adaug frumuseea galeriilor i a cascadelor. Face parte din conservare special. Izvorul Btrna (Ponorul Izei) Rezervaie declarat prin L 5/2000 cu suprafaa de 0,5 ha. Ponorul este o insurgen n care apele prului ptrund n petera Iza. Ponorul de la intrarea n petera Izei este o fost dolin impresionant, cu pereii stncoi n care apele prului Btrna ptrund printr-un mic canion cu cascade; fenomene endocarstice de excepie, monumentale, dezvoltate n calcare eocene. Ci de acces: din Moisei (DN18) se urc pe DF de pe Izvorul Drago 7 km, apoi pe potec, pe prul Sterpu (denumirea cursului inferior al V. Btrna) 4 km pn la ponor. Din Dealul Moiseiului (DN 17C) se urmeaz DF spre sud, pe V. Izei 7 km pn la

A5-11

Izbucul Izei. De aici, nc 400 m km n amonte, apoi 2 km la stnga pe DF, de unde, pe potec nemarcat, cca. 1 or pn la peter. Carstul din Dealul Popii Dealul Popii (1230 m) este situat la 1,5 km vest de Valea Vinului. Calcarele cristaline aparin seriei de Cimpoiasa (devonian carbonifer). Cele 7 caviti cunoscute n Dealul Popii (P. Baia lui Schneider, P Speranei, P lui Mihai, P Rece, P Strmt, P cu Pu, Grota Baia lui Schneider) au aspecte destul de diferite, dar ceea ce frapeaz este caracterul general descendent. Sunt caviti cu spaii largi rezultate din modelarea polifazic a unor diaclaze (Baia lui Schneider, P. lui Mihai) ct i caviti strmte i joase dezvoltate pe diaclaze de traciune gravitaional (P. Rece, P. Strmt, P. cu Pu). O morfologie deosebit are P. Speranei, cu galerii de dimensiuni reduse dar cu aspect labirintic. n petera Baia lui Schneider s-au efectuat lucrri de exploatare a unui minereu auro-argentifer oxidat denumit bruna, lucrri care au ncetat la nceputul secolul XIX. Petera conine o cantitate considerabil de aragonit i faun cavernicol. Dei s-au scos cantiti impresionante de aragonit din peter, aceasta mai pstreaz zone nc neatinse de dalta omului. Importana tiinific este dat de mineralogia acesteia, speleoteme de calcit i aragonit, gradul lor de cristalizare i recristalizare, fiind excepionale. Din fauna cavernicol identificat n Petera Baia lui Schneider, P. lui Mihai, P. Speranei amintim: Pogonognathellus flavescens (colembol), Plutomurus unidentatus (colembol), Deuteraphorura silvarius (colembol), Meta renardi (araneid), Lepthyphantes sp. (araneid), Clubiona sp. (araneid), Kalaphorura tuberculata (colembol), Neanura muscorum (colembol), Micrargus herbigradus (araneid) etc. Petera Cobel Declarat rezervaie speologic prin L 5/2000, petera este localizat n versantul stng al Vii Cobel, la circa 6 km de comuna an i la 60 m amonte de P. Rsului. Are o dezvoltare de 570 m i o denivelare de 30 m. Se dezvolt n formaiunea carbonatic median a seriei de Rebra de vrst precambrian i este constituit din formaiuni terigene (micaisturi, cuarite) cu intercalaii de gnaise i amfibolite. Formele de coroziune (septe parietale i de tavan) sunt omniprezente.

A5-12

Cele mai frecvente speleoteme sunt cele datorate apelor de condensare, formaiuni parietale de tipul coralitelor (Galeria Diaclazei, Galeria Puului). Formaiunile de prelingere (cruste parietale i dom stalagmitic) sunt prezente la intersecia Galeriei Centrale cu Galeria Diaclazei. Cruste carbonatice tapiseaz etajul superior al Galeriei Diaclazei. Petera Cobel, dezvoltat n calcare cristaline, poate fi considerat un model pentru cavitile formate din apele de infiltraie, stagnante la contactul permeabil impermeabil. Golurile formate n regim freatic au frecvente cristalizri de tip coralitic, rezultat al cristalizrii din apa de condensare. Galeriile peterii sunt astfel un excelent laborator n care poate fi aprofundat modul de formare i morfologia acestei categorii de speleoteme. Este inclus n zona de conservare special a PNMR. Izvoarele Mihiesei Sector montan din masivul Mihiasa (1805 m) de pe versantul sudic al Munilor Rodnei, declarat rezervaie prin L 5/2000 cu suprafaa de 50 ha. n apropierea obriei prului Mihiasa se afl Stnca Iedului i n vecintate Bujdeie, constituite din roci cristaline, acoperite n cea mai mare parte de molid, mai rrit spre vrf, unde, locul arborilor este preluat de arbuti. Zona este important deoarece conserv o populaie de coco de mesteacn (Tetrao tetrix). Avnd n vedere importana tiinific a zonei precum i necesitatea protejrii acesteia, se impune includerea suprafeei n regim de conservare special. Poiana cu narcise de pe Masivul Saca Poiana cu narcise (Narcissus angustifolius) pe versantul estic al muntelui Saca, la o altitudine de 1600 m, este declarat rezervaie prin L 5/2000, cu o suprafa de 5 ha. n perioada de nflorire, poiana ofer o imagine inedit. Zona este caracterizat prin soluri brune acide, pe alocuri brune acide litice i soluri negre acide. Alturi de narcise se regsesc plante ca: Festuca rubra, Trifolium repens, Phleum alpinum, Cerx leporina, Potentilla anserina, Campanula abietina, Alchemilla hybrida, Veronica serpyllifolia, Thymus pulcherrimus, Juncus conglomeratus etc (autor). Tot aici s-au gsit specii interesante de: enchitreide (Cernosvitoviella carpathica, Achaeta camerani, A. eiseni, Fridericia bisetosa, F. paroniana, F. aurita, F. regularis, F. hegemon, Henlea heleotropha, Enchytraeus bucholz, Marionina communis, M. filiformis,

A5-13

M. argentea, M. southerni), colembole (Folsomia quadrimaculata, F. inoculata, Isotomiella minor, Onychiurus globatus, O. spectabilis, Tullbergia affinis, Isotomia violacea, Hypogastrura succinea, Neanura muscorum, Tomocerus longicornis, Orchesella spectabilis), lepidoptere (Catascia diludaria, Standfussiana lucernea, Pieris bryoniae) etc. Turile Buhescului La sud de culmea Pietrei Albe, sub Vrfurile Buhiescu se adapostete o salb de 4 lacuri glaciare alpine, Turile Buhiescu, cunoscute de localnici sub denumirea de ,,ochiuri de mare, sau Iezerele Buhescu. La o jumtate de or de cobort din aua Pietrosului se ajunge la primul lac Buhescu de forma mai alungit, care capteaz un pru ce izvorte din suprafaa luciului de ap. Prul care se revars ajunge in al doile ochi de lac care este i cel mai ntins ca suprafa dintre Turile Buhescu i cel mai adnc (cel mai adnc dintre lacurile glaciare alpine din Masivul Munilor Rodnei (4,6 m). In aceeai linie mai in aval este plasat urmtorul lac, iar ultimul este deviat in direcia sud, pe o poli alpin, dup care uvoiul de ap se revars n cascade spre pajitea alpin pn n pr. Buhescu Mare. Creasta principal a Munilor Rodnei Creasta principal a Munilor Rodnei se include n totalitate n conservare special vegetaia existent pstrnd urmele glaciaiunii de interes tiinific deosebit conform hotrrii membrilor Consiliului tiinific al APNMR. Pasul Pietrii (1196 m) Vf. Btrna (1710 m) Podu Btrnei Vf. Gropilor (2063 m) Vf. Rebra (2119 m) Vf. Cormaia (2033 m) Vf. Repedea (2074 m) Vf. Negoiasa Mare (2041 m) Vf. Puzdrele (2188 m) Vf. Anieu Mare (2172 m) Vf. Laptelui (2145 m) Vf. Galaului (2048 m) aua Galaului (1822 m) aua Grglu (1907 m) Vf. Grglu (2158 m) Vf. Omului (2135 m) Vf. Cia (2139 m) Tarnia Putredului (1960 m) Vf. Inu (2279 m) aua cu Lac (2140 m) Vf. Inu (2222 m). Zona de conservare durabil (din afara conservrii speciale)

n aceast categorie se ncadreaz restul suprafeei care este limitat spre exterior de limitele parcului naional, i spre interior de limitele zonei de conservare special.

A5-14

Zona este administrat n special pentru protecia ecosistemelor i pentru recreere; n aceast zon sunt permise activitile tradiionale de utilizare a resurselor regenerabile din parc. n aceast suprafa se afl Baia lui Schneider, Izvoarele Mihiesei. Aici sunt permise activiti de utilizare durabil a resurselor naturale regenerabile n conformitate cu PM, Regulamentul PNMR, legislaia n vigoare. Include zone cu infrastructur turistic, intravilan (localitatea Valea Vinulu, i parial localitatea Bora), pdure, fnae, puni. Zone ecologice limitrofe PNMR - cu importan deosebit pentru specii de faun de interes pentru conservare Sunt limitrofe parcului i necesit anumite reglementri cu scopul evitrii fragmentrii habitatelor unor specii de interes deosebit, ncurajndu-se meninerea coridoarelor ecologice (de circulaie) dintre aceste areale i cele din parc. Astfel se ncurajeaz pstrarea integritii reelelor ecologice existente. n aceste areale se recomand utilizarea durabil a resurselor naturale regenerabile. De interes deosebit sunt: Cldarea Gagi, Preluca Mgurii, Vf. Mgurii, Complexul carstic Tuoare Zalion, Defileul Izei, Zvoaiele Borcutului, Preluca de sub Piatr, Poiana cu Bulbuci (Vf. Posuci). Protejarea diverselor specii, habitate i ecosisteme dincolo de limita parcului se impune ca o necesitate, astfel: Cldarea glaciar Gagi zon de creast principal neinclus n limitele PNMR, reprezint un refugiu important pentru o serie de mamifere mari (Rupicapra rupicapra, Ursus arctos, Canis lupus, Cervus elaphus etc.), efectivele migrnd periodic n interiorul parcului, aadar activitatea de vntoare n aceast arie se va sista. Se va urmri reglementarea, respectiv neavizarea cotelor de recolt pe raza de creast neinculs n parc, precum i n aceast cldare glaciar. Preluca i Vf. Mgurii zon important din punct de vedere avifaunistic, de asemenea cota de recolt se va reglementa, aa nct activitatea de vntoare se va sista.

A5-15

Complexul carstic Tuoare Zalion zon carstic de interes deosebit, ce necesit msuri de protecie a sistemului de ape subterane. Petera Izvorul Tuoarelor este rezervaie declarat prin Legea 5/2000 cu suprafaa de 71 ha, situat pe Izvorul Tuoarelor, afluent de stnga al Vii Gersa, n apropiere de limita vestic a Parcului. Descoperit de nvtorul Leon Brte in anul 1915, petera are o dezvoltare de peste 16 km, fiind un carst n calcare sedimentare puternic tectonizate, de vrst eocen. Valoarea tiinific poate fi rezumat la enumerarea ctorva fenomene i factori: morfologia peterii prin excelen tectonic; dimensiunea i denivelarea ei (adncime de peste 470 m), fiind una dintre cele mai adnci peteri din Romnia; petera adpostete un mineral foarte rar mirabilitul (Na2SO4 x 10 H2O); n Sala Bilelor au fost descoperite peste 40 bile de calcar, noduli singenetici, fenomen nedescris n alt peter; aici triete diplopodul troglobiont Romanosoma brtei, specie endemic pentru Munii Rodnei, denumire care cinstete numele descoperitorului Brte Leon; n Galeria Gipsului se gsesc cele mei frumoase cristale de ghips din peterile Romniei (I. Viehmann), fiind vorba despre cristale de selenit curbate ce imit morfologic o floare (antodite); oase de Ursus spelaeus. Petera Jgheabul lui Zalion este considerat afluent al carstului subteran de la Tuoare, sau o galerie lateral a P. Tuoare. Aceast peter are o lungime de 2121 m cu o denivelare de 226 m, fiind dezvoltat n lungul unei diaclaze strmte i prevzut cu 20 de cascade. Defileul Izei este o zon de interes peisagistic deosebit, cu ihtiofaun reprezentativ, i peisaje spectaculoase prin amploarea pereilor de calcar care strjuiesc cursul superior al Vii Iza de la Poiana Izei pn la ieirea acesteia (6 km) din fondul forestier. Ncesit restricionarea activitii de pescuit i ncadrarea suprafeelor forestiere n categorii de protecie a solului i peisajului. Creasta principal: la vest Pasul etref (817 m) Capul Muntelui (1194 m) Vf. Muncelu (Piatra Gheroas, 1703 m); la est Prelucile Gajei Pasul Rotunda.

A5-16

Zvoaiele Borcutului Depunere de travertin i tuf calcaros din care ies la suprafa ape minerale i CO2 liber, rezervaie situat la limita parcului, la poalele sud-vestice ale Masivului Btrna, la confluena P. Brloaia cu Izvorul Pietrei, care alctuiesc Valea Strmb, afluent al Vii Slua. Aceste izvoare au fost declarate rezervaie prin L 5/2000 cu suprafaa de 1 ha. Apele minerale de pe V. Strmba pot fi ncadrate n categoria apelor feruginoase, bicarbonate, sodice, calcice, magneziene, carbogazoase, fiind situate pe un con de travertin ce ocup o suprafa de circa 800 m2 i este acoperit de o pdure de conifere. Izvorul din prul afluent de dreapta al prului Brloaia este captat ntr-o fntn, are debit de 3500 l /24 ore i o ap feruginoas, bicarbonatat, calcic, magnezian i cu emanaii puternice de CO2. Un al doilea izvor cu debit apropiat de primul, apare ca o fntni n travertin, iar n apropierea lui se gsesc celelalte izvoare, care datorit obturrii canalelor de ieire nspre suprafa au debite sczute, dar degaj puternic CO2 (mofet). Mineralizarea apelor de pe V. Strmba este cuprins ntre 4850 5254 mg/l, elementele predominante fiind CO2, Ca, Na, Fe, Mg. Poiana cu bulbuci (Trollius europaeus) din Vf. Posuci Situat la limita vestic a parcului i la limita judeelor Maramure i Bistria Nsud, are o suprafa de 2 ha, n zona Vf. Posuci, ajungndu-se uor din Pasul etref, ntr-o jumtate de or pe traseu de creast. Poiana cu bulbuci constituie un peisaj ncnttor n perioada de nflorire, aici gsindu-se i multe specii de orhidee, Arnica montana, molidul candelabru etc. Piatra ibului Reprezint un uria bloc de dolomite cristaline, evideniindu-se in peisaj prin grandoare lnga DN 18. Se afl la 4 km n aval de limita NE a PNMR, lng confluena prului ibu cu Bistria Aurie. Prin L. 5/2000 a fost declarat rezervaie botanic cu suprafaa de 20 ha. Importana tiinific reprezint unele specii rare sau endemice pentru ara noastr: Silene dubia, Silene zawadzkii, Dianthus tenuifolius, Antilis macrocephala, Melampyrum saxosum, Campanula carpatica etc. (Gh. Coldea, Gh. Pnzariu, 1987).

A5-17

2. Parcul Naional Climani

Parcul acoper n ntregime masivul muntos Climani care este situat n partea nord-vestic a grupei centrale a Carpailor Orientali, ntre cursul superior al Mureului i Depresiunea Dornelor. Administrativ, se afl pe teritoriul judeelor Suceava, Mure, Harghita i Bistria Nsud.

Craterele acestor muni au erupt ultima dat n Cuaternarul inferior, adic n urm cu circa 2-5 milioane de ani. Masivul Climani, aparinnd arcului andezitic, este format din lave alternate cu cenui vulcanice. Climani Izvor, Voivodeasa, Rchiti, Pietrosul constituie zona de maxim frmntare geologic, avnd un diametru de aproximativ de 10 km; acest perimetru este de un pitoresc aparte. Potcoava Climanilor, adic crestele cu altitudinea medie de 2000 m, reprezint marginea vechii caldeire, iar platourile exterioare curgerile de lav din crater. Grotele Luanei, cu stalactite i stalagmite metalice, au luat fiin din aglomeratele i tufurile vulcanice din caldeira
A5-18

Climanilor. Valea Neagr, cu o diferen de nivel de aproximativ 1 km fa de creasta principal, dovad a puternicei eroziuni care a permis succesiunea scurgerilor de lav, a strpuns craterul i se prezint ca o depresiune n care se ngrmdesc o succesiune de culmi. ntre Climani Izvor i Climanul Cerbului se gsete un crater vulcanic cu diametrul de circa 1 km. Dei Climanii se numr printre cei mai puin populai muni din Romnia, ei nu sunt ferii de ameninarea omului: exploatrile de sulf au distrus definitiv ecosistemele montane din zon. Geologie i morfologie. Munii Climani sunt cei mai nali (2.102 m n Vf. Pietrosul) i masivi din cadrul lanului vulcanic romnesc i sunt alctuii n special din andezite, rezultate n urma a dou faze eruptive majore. Acestea au imprimat trsturile de baz ale masivului: un platou vulcanic dominat de caldera Climani, cu vizibile urme ale vechilor cratere. n urma proceselor de nghe dezghe au aprut la baza unor versani adevrate mri de pietre. Ghearii montani si-au lsat amprenta prin forme mai puin expressive: fenomene periglaciare, pe versantul Nordic al Reiiului, Pietrosului i pe flancul vestic al Bistriciorului. Prin eroziune difereniat au luat natere forme de relief interesante: stncile uriae Pietrele Roii i 12 Apostoli, stncile din jurul vrfurilor Tihu (Nefertiti) i Ciungetu. Vulcanocarstul este present att prin forme de suprafa (lapiezuri, alveole etc.), ct i prin forme de interior (Grotele Luanei, Palatul de Ciocolat cu forme de scurgere limonotice), dar care au fost complet distruse prin exploatarea sulfului n carier (n Muntele Negoiul Romnesc). Rezervaia geologic 12 Apostoli este situat pe creasta ce leag Neagra arului de Vrful Tmu i Vrful Pietrele Roii. Aici, o privelite fascinant, uluitoare ni se deschide naintea ochilor, transpunndu-se parc ntr-o lume mitologic, populat de personaje fantastice: Guterul, Moul, Dragonii, Nefertiti, Cmila, Cei 40 de Mucenici, 12 Apostoli. Aceste ciudate forme de piatr par a fi modelate de zei. Rezervaia este uor accesibil dinspre localitatea Gura Haitii. Formaiunile sunt nconjurate de jnepeniuri dense, foarte ndrgite de cocoul de mesteacn. n Climani exist i o Rezervaie forestier de jnepeni i zimbru, cu o suprafa de aproximativ 384 ha, inclus n Legea 9/1973 privind protecia mediului.

A5-19

Aceasta cuprinde pdurile i jnepeniurile situate n perimetrul dintre izvorul prului Neagra arului i Vrful Rchiti. Amestecul de molid i zmbru de aici este unic n Romnia, interesant fiind i prezena arinului (Alunus viridis), cu rol deosebit n fixarea solului, i scoruului (Sorbus aucuparia), prezeni pn pe la 1800 m altitudine; mai ntlnim rododendron i ciuboica cucului. Pe teritoriul acestei rezervaii se gsete o curiozitate speologic Grotele Luanei, descoperite n anul 1961 de ctre geologul Emil Butnaru. Trasee turistice marcate din Munii Climani: traseul 1: Vatra Dornei Poiana Spnzului Buza erbii Apa Rece Neagra arului traseul 2: Neagra arului 12 Apostoli Vrful Tmu aua Negoiului Vrful Rchiti Iezerul Climanului Gura Haitii traseul 3: Gura Haitii Valea Panacului Vrful Pietrele Roii sat Dornioara traseul 4: Gura Haitii Poiana Izvoarele Vrful Pietrosu traseul 5: Gura Haitii 12 Apostoli Poiana Negri traseul 6: Vrful Bistriciorul aua Gruiului Vrful Pietrosu Vrful Negoiul Unguresc Vrful Rchiti Vrful Bradul Ciont aua Voivodeasa traseul 7: exploatarea minier Climani Vrful Rchiti staia i cabana meteo n Munii Climani se poate practica i turismul de aventur, de la rafting, pe Valea Bistriei, la parapant, alpinism, schi. Pentru cursele de mountainbike exist un traseu care pornete din Gura Haitii spre Vrful Rchiti i un altul n zona Lacului Colibia. n zona fostelor exploataii de neferoase i forestiere de sub Rchiti, spre Gura Haitii, i dinspre Munii Suhard sau Raru Giumalu se poate practica off road, ATV sau Quad. Firme specializate n Team Building organizeaz n Munii Climani Eco Challenge cu o durat de mai multe zile. Se nnopteaz la cort sau la tradiionalele stne, propunndu-se, ca divertisment, traversri de ruri cu pluta ori partide de pescuit cu undie improvizate. Se mai practic iarna snowmobile, canioning, dirt track, hipism, tir cu arcul, paintball, ture de munte i alpinism, iar vara sporturi nautice. Exist posibilitatea de a participa la partide interesante de vntoare sau de pescuit sportive pe Lacurile Izvorul Muntelui sau Colibia.

A5-20

3. Parcul dendrologic de la Arcalia

La 17 km vest de Bistria, lng satul Arcalia, comuna ieu Mgheru, se afl unul din cele mai frumoase parcuri dendrologice din ar (16 ha), amenajat de Bethlen Balasz. Aici cresc aproximativ 150 de specii de arbori i arbuti din diferite zone ale globului: molid caucazian, brad argintiu, salcm japonez. n fiecare an, n periaoda august septembrie, la Centrul Regional de Francofonie Arcalia (din cadrul Universitii Babe-Bolyai, Cluj Napoca), care funcioneaz n vechiul i frumosul castel al contelui Bethlen, se organizeaz Tabra internaional de pictur, grafic i sculptur Arcalia.

4. La srtur
n satul Bljenii de Jos, comuna intereag, exist o rezervaie botanic La srtur cu o fntn cu ap srat, plante specifice srriilor, izvoare srate, mici bli i nmol srat. O suprafa de aproximativ 22 ha, arie natural protejat de interes naional, La srtura, este propus ca sit de importan comunitar (sit Natura 2000) i se afl n procedura de verificare i validare la Ministerul Mediului i Gospodririi Apelor. Obiectul ocrotirii l constituie specia Armeria maritima Willd, plant baltic-central european, fiind una din puinele locaii din Romnia unde se gsete. Habitatul format de aceast specie este considerat un habitat prioritar, la nivelul Uniunii Europene, 1340* Inland salt meadows Pajiti srturate continentale, necesitnd declararea de arii speciale. Acest sit reprezint cea mai bine conservat zon srturat din judeul Bistria Nsud. Zona cunoscut de localnici sub denumirea de La Srtura este inundat puternic primvara avnd un pronunat caracter mltinos, n aceast perioad. Vegetaia este srac fiind reprezentat n principal de specii halofile: Armeria maritima Salicornia europaea Scorzonera cana Aster tripolium etc.

Specii de psri:

A5-21

Ciconia ciconia (barza) Accipiter gentilis (uliu porumbar) Accipiter nisus (uliu psrar) Corvus corax (corbul) Falco tinnunculus (vnturel rou) Gallinula chloropus (ginua de balt) Motacilla alba (codobatura alb) Bombina variegata (buhai de balt cu burta galben) Triturus cristatus (triton cu creast).

Amfibieni i reptile: -

5. Masivul de sare de la Srel comuna ieu Mgheru

Rezervaie geologic (la 12 km sud-vest de Bistria), unde s-a amenajat un bazin cu ap srat pentru tratarea reumatismului (proprieti techirghiol).

6. Rpa cu ppui de lng Domneti

Rezervaie geologic ce cuprinde un microrelief sculptat de natur de-a lungul erelor geologice.

7. Rpa Mare
rezervaie paleontologic.

de lng Budacul de Sus (la 20 km sud-est de Bistria),

8. Pdurea din es

de la Orheiul Bistriei arbori de 60-80 ani, sol

mltinos favorabil prezenei lalelei pestrie unic n lume.

9. Vulcanii noroioi de la Monor,

btrnii satului rezervaie geologic.

la ieirea nspre Bato n zona

mltinoas La gloduri locul unde bolborosete i te ceart pmntul, cum spun

A5-22

ANEXA 6. PARCUL NAIONAL BUCEGI

Parcul Natural Bucegi este situat n partea estic a Carpatilor Meridionali i cuprinde integral Masivul Bucegi desfasurat sub forma unui amfiteatru cu deschidere sudica i delimitat de abrupturi ce depasesc frecvent 1000 m fata de zonele limitrofe, precum si perimetre limitate din Masivul Leaota, muntii Dudele (1954 m), Raciu (1518 m) si Ratei.

A6-1

Limita vestic este de natur structural-tectonic i morfohidrografic. In partea sa sudica, valea Brateiului si Saua Bucsa despart Bucegii de Masivul Leaota, iar spre nord, obarsiile vailor Moieciu (Grohotisului) i Simon, de terminatiile Leaotei i Culoarului Bran Rucar Dragoslavele. Limita nordica este cea mai impunatoare, printr-un abrupt tectono-structural (front de cueste), fragmentat de vai glaciare, care domina cu 1200 1400 m Culoarul Rasnovului i Clbucetele Predealului. Catre est, Culoarul Prahovei formeaza limita cea mai bine definita i cel mai impresionant abrupt tectonoeroziv din Romania (Abruptul Prahovean), care are denivelari de 1000-1500 m si este fragamentat de numeroase vi sau toreni fluvionivali, cu izvoare si cascade. In sud, pante mai domoale, cu frecvente rupturi de +/- 200m fac trecerea catre Subcarpati, fiind delimitat de valea Izvorului si valea Ialomicioarei separate prin muntele Paduchiosu. Fizionomia Masivului Bucegi tradeaza structura si litologia ca elemente de baza in individualizarea sa teritoriala. Nodul geografic principal il constituie Vf. Omu (2505 m) ce corespunde unei zone in care conglomeratele includ in masa lor blocuri de roci cristaline si calcare. Din acest varf se desprind doua inii de relief cvasigeometrizate cu aliniamente de varfuri: varfurile din est delimiteaza Abruptul Prahovean (Costila 2498 m, Caraiman 2384m, Jepii Mici 2143m, Jepii Mari 2072m , Piatra Arsa 2001 m, Furnica 2103m, Varful cu Dor 2030m si Vanturis 1851m) iar cele din vest Abruptul Branean (Doamnele 2181m, Tataru 1998m, Lucacila 1895m, etc.). Relieful de creasta este cel mai impunator, cele tectonice si de eroziune incadrand sub forma unui semicerc edificiul Bucegilor. Cuestele de eroziune alctuiesc un al doilea front de culmi (intern) care poate fi reconstituit in configuratia cumpenei de ape Ialomita Izvorul Dorului formata dintr-un sir de curmaturi si varfuri (Babele, Cocora, Laptici, Blana, Nucet, Oboarele si Dichiu).Eroziunea diferentiata din Masivul Bucegi este subliniata atat de abrupturi, cat si de relieful carstic. In lungul Ialomitei se desfasoara in calcar cheile: Pestera Ursilor, Tatarul Mic, Tatarul Mare, Zanoaga Mica, Zanoaga Mare, Orzei si Dobresti. Specifice carstului sunt si vaile de tip horoaba cu rupturi de panta mari si surplombe conditionate de un drenaj subteran. Cele mai numeroase pesteri sunt amplasate in cheile Pesterii, Tatarului, Zanoagei si pe valea Rateiului. Oscilatiile climatice au fost inregistrate sub diverse forme. Pe conglomeratele si gresiile eterogene din Bucegi s-au format Babele si Ciupercile, sub actiunea fenomenelor de siroire, a regimului de inghetdezghet diferentiat si a coroziunii eoliene. Aspecte cu totul caracteristice ridica morfologia glaciara a Bucegilor. Actiunea ghetarilor cuaternari este localizata in jurul Vf. Omu; masa de gheata a mulat vaile dispuse radiar (Ialomita, Obarsia, Sugarilor si Doamnei in sud, Cerbului si Morarului in est, Tiganesti, Malaiesti si Urlatoarelor in nord si Gaura in vest) si suprafetele slab inclinate. Formele glaciare de
A6-2

acumulare nu sunt reprezentative pentru Bucegi, pozitia, tipul si numarul morenelor fiind foarte controversate. Altitudinea, masivitatea, configuratia vailor si a interfluviilor ca si pozitia in extremitatea estica a Carpatilor Meridionali explica particularitatile climatice si implicit reflectarea acestora in peisajul Masivului Bucegi. Un prim aspect este cel legat de etajarea climatica, astfel la Vf. Omu temperatura medie anuala este de -2,5 C iar la Sinaia la statia meteo Cota 1500 de 3,7 C. Inghetul are o frecventa mare fiind posibil in tot cursul anului la altitudini de peste 1800 m unde si numarul zilelor cu si fara inghet este egal, cu efect puternic pe suprafetele inclinate. La altitudini de peste 2400 m covorul vegetal este discontinuu alcatuit din plante oligoterme. Pe Podul Bucegilor predomina pajistile de teposica Nardus stricta si de parusca Festuca ovina ssp. sudetica. In circurile glaciare de pe vaile Ialomita, Malaiesti, Tiganesti factorii edafici favorizeaza dezvoltarea jnepenisurilor, a palcurilor de pajisti subalpine cu tufarisuri de smirdar, afin, merisor. Expozitia diferita a pantelor, albedoul calcarelor, prezenta bazinetelor adapostite, a vailor puternic incrustate se reflecta in gradul de insolatie si implicit in repartitia vegetatiei, respectiv extensiunea molidisurilor pe versantul nordic sau penetratia acestora pe vaile cu inversiuni termice. Tot un rezultat al conditiilor climatice sunt padurile de molid cu exemplare de tisa si brad din abruptul Bucegilor, la care se asociaza la altitudini mai mici fagul. Resursele de apa ale Masivului Bucegi confirma influenta pe care o are etajarea bioclimatica, structura si litologia. Principalele artere hidrografice sunt Ialomita care formeaza un bazin simetric si Prahova care prin afluentii sai detine suprafata cea mai mare din Bucegi. Periferia nordica este drenata de vai afluente ale Rasnoavei iar partea de vest este drenata de afluentii colectati de vaile Poarta si Bratei. Situat in apropierea unor axe vechi si foarte active de circulatie ca cea a Prahovei si a culoarului Bran Rucar Dragoslavele precum si a unor centre industriale cu o mare concentrare a populatiei, Masivul Bucegi a inregistrat mutatii de fond in structura patrimoniului natural si a peisajului. Activitati de traditie favorizate de bogatia pasunilor si de apropierea de drumurile de transhumanta sunt cele pastorale. Importante modificari au aparut datorita valorificarii lemnului, a exploatarii calcarelor precum si a valorificarii potentialului energetic al zonei. Calitatea peisajului din Masivul Bucegi constituie o componenta de baza a activitatii turistice a carei valorificare cunoaste o continua evolutie. In Bucegi se afla cele mai vechi cabane din Carpati la altitudini mari, o bogata retea de transport pe cablu, sosele modernizate, trasee turistice si trasee de alpinism. Platoul Bucegilor si Abruptul Prahovean constituie o zona de turism permanent cu solicitari maxime in sezonul de iarna iar valea Ialomitei o adevarata axa turistica a Masivului care concentreaza reteaua de sosele, de marcaje si de cabane din aceasta zona.

A6-3

LOCALIZARE SI ACCES Parcul Natural Bucegi este localizat pe teritoriul administrativ a trei judete: Dambovita, Prahova si Brasov, fiind situat in extravilanul localitatilor: Sinaia, Busteni, Azuga, Bran, Simon, Moeciu. In perioada de elaborare a Planului de Management este in curs de derulare procedura legala pentru obtinerea Autorizatiei de Mediu pentru proiectul de Extindere a zonei de intravilan a Comunei Moroieni si elaboarea P.U.G.-ului acestei localitati. Conform acestui proiect in perimetrul Parcului vor fi constituite un numar de 3 zone turistice montane, Zona Montana Pestera-Scropoasa, Zona Montana Galma-Scropoasa, Valea Rateiului, Valea Brateiului, precum si Zona Valea Ialomicioarei, Sanisoara, Poiana Muschiului, Carpenis, Cota 1000 avand ca punct de plecare unitatile turistice deja infiintate in aceste zone . Puncte de acces in Parcul Natural Bucegi: Auto Dambovita Targoviste - Fieni Runculetu Valea Raciului Targoviste - Moroieni (Pucheni) Valea Ialomitei Valea Brateiului Targoviste - Moroieni(Glod) Sanatoriul Moroieni Orzea Prahova Ploiesti Sinaia Valea Izvorului Paduchiosu Cuibu Dorului Dichiu Ploiesti Sinaia Valea cu Brazi Cota 1400 Busteni Cabana Gura-Diham Brasov Predeal Pasul Rasnoava Cabana Forban Saua Baiului Poiana Izvoarelor Rasnov La Uzina Electrica Valea Glajeriei Bran Valea Poarta Poiana Urlatoarea Cascada Urlatoarea Bran Valea Simonului Bran Moeciu de Sus Valea Grohotisului Telecabina: Sinaia spre cota 2000, Busteni spre cabana Babele si Pestera. Trasee turistice: plecarea se face din localitatile: Moroieni, Sinaia, Busteni, Azuga, Predeal, Bran, Rasnov, Moieciu, etc. Zonarea interioara in sectoare Pentru buna administrare a patrimoniului natural incredintat cat si pentru monitorizarea permanenta a tuturor activitatilor ce se desfasoara in perimetrul Parcului a fost necesara delimitarea unui numar de 11 sectoare, numar ce corespunde incadrarii cu agenti de teren stabilita prin H.G. 230/2003. La delimitarea acestor sectoare s-a avut in vedere diversitatea patrimoniului natural, omogenitatea in ceea ce priveste proprietarii/administratorii de drept, posibilitati de acces, cazarea personalului, etc.

A6-4

DREPTUL DE PROPRIETATE/ADMINISTRARE SI DE FOLOSINTA AL TERENURILOR Din care suprafete in Ha

Constructi (cabane, refugii,statii telecabina) Fond forestier national Jnepenisuri si raristi naturale din subalpin Drumuri altele decat cele forestiere Teren aferent cladiri

Judetul

Total

Partii de schi - bob

Pasuni si gol alpin

Cariere de calcar

Luciu de apa

Dambov ita Prahova Brasov Total %

16153 8517 7961 32632 100%

11078.1

4462.2

257.7

3.8

28.4

53.2

111.6

20

137.8

4735.5 5470.9 21284.5 64.8

3157.8 1844.3 9464.3 32.9

391 183.2 831.9 0.55

5.3 1.6 10.7 0.1

34.3 0 62.7 0.09

12.4 0 65.6 0.21

0 0 111.6 0.58

6 0.5 26.5 0.006

10.3 0 10.3 0.04

165.3 460.6 763.7 0.72

Structura generala a Parcului Aceasta structura este principalul instrument de lucru al Consiliului Stiintific al Parcului Natural Bucegi, pentru conservarea rezervatiilor si al monumentelor naturii, a peisajului, avizarea investitiilor, managementul si dezvoltarea durabila a ariei protejate. Structura generala a fost stabilita prin Decizia nr. 2 a Consiliului Stiintific, decizie ce a fost adoptata in sesiunea de lucru a acestuia din 2 iulie 2005 si este urmatoarea: 1. Perimetre cu turism intensiv: Valea Ialomitei intre statia de telecabina Pestera si bazinetul Bolboci, cu exceptia sectoarelor de chei, stancarie sau padure; Zona Sinaia-Furnica, intre cotele 1300-2000, cabana Miorita pana in Dorului; Valea Cerbului, aval de Gura Diham; Platoul Bucegi, in perimetrul cabanelor Piatra Arsa-Babele-Caraiman; Platoul Palanca; Domeniul schiabil Zanoaga-Bran; Flancul vestic si nordic perimetrul Valea Coteanu, Saua Tataru-Strungulita, baza grohotisului, flancul vestic si nordic, Valea Glajariei, marginea Poienii Morarului, Valea Cerbului, Saua Obarsia, Culmea Muntelui Obarsia, marginea vestica a bazinetului Ialomita Sugarile, Cheile Ursilor, baza stancariei din Poiana Horoaba; Flancul sud-vestic: Zanoaga-Lucacila, Orzea-Zanoaga, Cheile si Coltii Rateiului, Platoul Carstic din muntele Lespezi; Flancul sud-estic: Bazinul Vanturis-Coltii lui Barbes;
A6-5

2. Perimetre cu zone salbatice si peisaj nedegradat:

Stancarii

Abruptul Prahovean: de la Valea Sfanta Ana pana la Valea Cerbului inclusiv muntele Caraiman (Claile, Vf. Caraiman, Vf. Costila).

3. Perimetre afectate de exploatari industriale: Cariera Lespezi; Cariera Carpinis; Cariera Furnica Sinaia; Cariera Zanoaga Mare; Bazinetul Bolboci Aval (organizarea de santier a barajului); Captarea Ogasul Spumos (Romaqua).

DESCRIEREA MEDIULUI FIZIC Geologie Din punct de vedere geologic Parcul Natural Bucegi cuprinde, in limitele sale, doua entitati structurale majore si anume: Panza Getica a Carpatilor Meridionali spre vest si zona flisului Carpatilor Orientali la est. Zona de contact a celor doua structuri este ascunsa sub aria de dezvoltare a conglomeratelor de Bucegi medii si superioare. In partea vestica a Masivului, delimitata de raul Ialomita, de sub conglomeratele de Bucegi, apar la zi formatiuni cristaline si depozite sedimentare Jurasice si Cretacice (Neocomian Aptian inferior), in timp ce pe versantii estici si sudici ai Masivului apar la zi depozite de flis Neocomian pana la Aptian. Formatiunile cristaline cele mai raspandite sunt sisturile cristaline ale Seriei de Leaota cu Seria de Laresti Tamas si Subseria Calus Tamasel. Formatiunile sedimentare care acopera cristalinul de Leaota apartin Jurasicului si Cretacicului inferior. In cadrul Parcului Natural Bucegi se dezvolta depozite medio- si neojurasice, apartinand Seriei de Brasov precum si Seriei de Pre-Leaota diferentiate prin litofaciesul formatiunilor sedimentare. Formatiunile mai sus mentionate sunt bine reprezentate pe Muntele Lespezi, Zanoaga, Cheile Zanoagei, Cheile Rateiului, Muntele Gaura, Valea Horoabei, Cheile si Valea Tatarului. Seria de Pre-Leaota apare in partea de nord-vest a Masivului Bucegi, din Valea Gaura pana sub Muntele Ciubotea cuprinzand calcare oolitice, pseudoolitice, avand in baza microconglomerate cuartitice. Formatiunile eocretacice ale Panzei de Ceahlau sunt alcatuite din: Formatiunea de Sinaia in partea inferioara sisturi argilo-grezoase si argilo-siltice cu intercalatii de calcite si calcarenite, cu microfauna sedimentara, iar la partea superioara sisturi argilo-siltice si argilo-grezoase cu intercalatii de gresii calcaroase.

A6-6

In cadrul lor apar olistolite din calcare Jurasice fosilifere cum sunt cele de la Plaiul Hotilor, la limita sudica a Parcului; Formatiunea Comarnic depozite de flis grezos, calcaros, cu intercalatii de brecii cenusii la partea inferioara si crem la partea superioara, ultima fiind caracterizata de prezenta calcarelitelor sistoase, fosilifere, cu amoniti de varsta barreniana; Formatiunea Piscul cu Brazi (Aptian inferior si mediu) cunoscuta si sub numele de flisul marno-grezos ruginiu este mai raspandita pe versantul estic al Bucegilor intre formatiunea de Comarnic si conglomeratele de Bucegi. Este alcatuita din gresii calcaroase cu alteratii ruginii, marne argiloase si nisipoase precum si din siltite marno-argiloase fin micacee ; Flisul grezos si grezos-conglomeratic se dezvolta la partea superioara a formatiunii Piscul cu Brazi, mai gros in partea de sud a masivului (Muntele Paduchiosu) si progresiv mai subtire catre nord (Valea Jepilor) unde conglomeratele si gresiile se intercaleaza intre depozitele de flis marno-grezos. Conglomeratele asociate acestui flis, constituite din elemente calcaroase caracteristice, sunt cunoscute sub numele de Conglomerate de Bucegi. Alte varietati de roci in flisul Aptian apar pe langa Conglomeratele de Bucegi pe versantul vestic al masivului si sunt alcatuite din breciile si conglomeratele de tip Raciu, foarte dezvoltate pe culmile Galma, Piscul cu Brazi si Raciu, disparand la nord de Valea Alba la limita cu Conglomeratele de Bucegi; Breciile conglomerate de tip Rotunda intercalate in flisul grezos bine reprezentate intre Plaiul Domnesc si Piciorul Paduchiosului; Conglomeratele peligene de tip Peles, reprezinta fundamentul calcarelor de la Sf. Ana, Valea Pelesului si Piatra Arsa; Breciile conglomerate de tip Diham, apar pe Muntele Diham, Paraul Morarului, Valea Glajeria si sunt constituite din sisturi cuartice sericito-cloritoase neojurasice; Conglomeratele calcaroase de tip Velicanul Mic cu elemente calcaroase provenite din calcare Aptiene, au fost semnalate in carierele de la Furnica, Sf. Ana, Piatra Arsa si Paraul Rece. Formatiunea Molasa albiana, cuprinde conglomeratele de Bucegi medii si conglomeratele de Bucegi superioare, asociate cu gresiile de Babele si de Scropoasa-Laptici. Aceasta formatiune reprezinta versantul estic al Masivului atingand o grosime de 1400 m. Gresia de Scropoasa - Laptici se dezvolta in partea centrala a Masivului, versantul estic al Ialomitei unde se intrepatrunde cu gresia de Babele. Masivul Bucegi reprezinta un larg sinclinal, de directie NS, cuprinzand depozite sedimentare mezozoice, asezate in transgresiune peste un fundament de sisturi cristaline. Aceste depozite sunt formate, in cea mai mare parte, din calcare jurasice, conglomerate de Bucegi si gresii micacee. Catre marginea rasariteana masivului, in portiunea inferioara a
A6-7

versantului prahovean, conglomeratele de Bucegi se reazema pe formatiunile flisului Cretacic inferior, cuprinzand Stratele de Sinaia, precum si depozite marnoase si gresoase, apartinand etajelor Barremian si Aptian. Calcarele jurasice sunt indeosebi de bine reprezentate in Culmea Strunga si pe V. Ialomitei, dand o nota deosebita peisajului, prin fenomenele carstice. De-a lungul intregului versant vestic al masivului, intre calcarele jurasice si fundamentul cristalin, se interpun depozite silicioase de tipul jaspurilor cu radiolari, reprezentand Malmul inferior, precum si gresii si calcare nisipoase brune apartinand Doggerului. Conglomeratele de Bucegi constituie mare masa a sinclinalului acestui masiv. Catre vest ele se reazema pe calcarele jurasice din zona Tatarului-Strunga-Ciubotea si se intind peste V. Poarta pana in regiunea Bran, in acesta portiune acoperind direct cristalinul. Conglomeratele de Bucegi sunt calcaroase, poligene.

Geomorfologie Parcul Natural Bucegi este bine delimitat ca unitate geografica de abrupturi tectonostructurale de dimensiuni mari care se opresc in vaile Prahovei, Cerbului si Brateiului, ori se continua pe culmi mai joase spre culoarele depresionare ale Branului. Inaltimea maxima atinsa in Parc este de 2505m (vf. Omu). Inaltimea reliefului determina etajarea conditiilor de sol, vegetatie si clima, rezultand un peisaj armonios si complex. Muntii Bucegi sunt alcatuiti din doua ramuri principale, in forma de potcoava, care inchid intre ele bazinul superior al Ialomitei. Cele doua culmi pornesc din vf. Omu, punctul culminant al masivului si din care se desprind alte ramuri secundare. Platoul Bucegilor este mai dezvoltat in ramura estica a masivului, la sud de vf. Omu, ingloband micile platouri din muntii Costilei, Caraimanului, Jepii Mari, Jepii Mici, Piatra Arsa, Vanturis. Pe partea dreapta a vaii Izvorul Dorului, Platoul Bucegilor se continua cu culmile rotunjite: Baba Mare, Cocora, Laptici etc. In ramura vestica a muntilor Bucegi, platoul prezinta in componenta sa portiuni mai joase din culmile: Doamnele, Gutanu, Batrana, Grohotisu, Tataru, Deleanu Lucacila si Lespezi. Caracteristic pentru Platoul Bucegilor este prezenta stancilor izolate ca: Babele, Sfinxul etc, forme reziduale rezultate ca urmare a proceselor eoliene, inghet-dezghet si siroire.

Carstul si pesterile In Parcul Natural Bucegi exista deopotriva relieful dezvoltat pe calcarele OxfordianTithonic, considerat carst tipic si relieful dezvoltat pe conglomeratele cu ciment sau elemente calcaroase, albiene, considerat ca apartinand clastocarstului sau pseudocarstului. Din punct de vedere al organizarii in sisteme de retele subterane limita hidrogeologica dintre cele doua tipuri
A6-8

de roci este mai greu de evidentiat, ele comportandu-se adesea ca acvifere unitare pentru partea vestica a masivului. In jumatatea estica a acestuia unde nu exista calcare, circulatia subterana prin conglomerate este de tip carstic. O caracteristica a carstului din Bucegi este insularizarea unor suprafete relativ unitare in sisteme carstice. Pentru fiecare subunitate de relief dezvoltate pe calcare si individualizata orografic corespunde un sistem carstic materializat printr-o arie receptoare clar delimitata, o retea subterana si o resurgenta carstica unica. Sistemul Batrana-Pestera Ialomitei cuprinde extremitatea sud-estica a Muntelui Batrana, Cheile Ursilor si Pestera Ialomitei. Pestera dreneaza apele ce se pierd prin ponoare pe suprafata platoului si in cursul superior al vaii Horoaba. Sistemul Horoabele cuprinde bazinul vaii Horoaba si un foarte important lapiez situat in versantul drept. Descarcarea apelor infiltrate pe suprafata lapiezului si in cheile Horoabei se face prin Izbucul din Gura Cheilor. Sistemul Strunga-Coteanu cuprinde lapiazul din muntele Strunga, dolinele din Valea Coteanu si Izbucul Coteanu aflat in apropiere de confluenta cu Valea Ialomitei. Sitemul Muntele Tatarului cuprinde un foarte interesant carst instalat atat pe suprafetele plane din zona somitala (lapiezuri), cat si pe numeroasele polite structurale si fracturi tectonice din versanti (doline, mici depresiuni alungite). Un fenomen carstic notabil sunt Cheile Tatarului in care se cunosc si doua pesteri. Descarcarea sistemului se face prin resurgenta de la Izvorul Pastravariei. Sistemul Muntele Zanoaga-Lespezi cuprinde muntii calcarosi cu acelasi nume (partial distrusi de cariere), Cheile Zanoagei si Orzei. Pe suprafata relativ plata a acestor munti se gasesc foarte interesante forme paleocarstice (Claile, in Lespezi). Resurgenta sistemului este Izvorul Orzei. Sistemul Ratei este situat intre Valea Brateiului si Valea Rateiului si cuprinde cel mai important fenomen endocarstic din Parcul Natural Bucegi, Pestera Ratei cu o dezvoltare de peste 7 km. In flancul estic al Bucegilor conglomeratele comporta retele subterane de tip carstic ce dubuseaza prin resurgente puternice: Valcelul Spumos, Izvorul Urlatorii, Izvorul Pelesului, etc. Tot in conglomerate se intalnesc drenaje subterane locale care au generat pesteri si avene cum ar fi cele din piciorul Babelor si din Vanturis. In Masivul Bucegi sunt cunoscute in prezent 34 de pesteri in bazinul Prahova si bazinul Ialomitei superioare dintre acestea 2 fiind remarcabile: Pestera Ialomitei si pestera Ratei. Pestera Ialomitei, cunoscuta si sub numele de Pestera Schitul Ialomitei, Pestera Schitului sau Pestera Ialomicioarei (Catalog Goran 1982: 1241/1) se afla in Cheile Pesterii pe versantul drept al Ialomitei la 18 m deasupra talvegului, fiind sapata in calcare jurasic superioare in culmea sud-estica a muntelui Batrana la altitudinea de 1530 m. Insumeaza 840 m lungime de galerii fosile active dispuse pe doua etaje. Temeratura aerului in pestera variaza intre 9 o si 12 o C, iar umiditatea de la 85 la 100%.
A6-9

Pestera Ratei, numita si pestera de la Izvorul Rateiului (Catalog Goran 1982: 1252/1), este situata pe versantul stang al paraului Ratei, afluent drept al Ialomitei la o altitudine de 1.060 m in masivul Leaota muntele La Piatra. Ea este sapata in calcare jurasice prinse intre complexul de japsuri in baza si conglomeratele de Bucegi la partea superioara. Este o pestera foarte mare suborizontala cu galerii dispuse pe etaje insumand aproximativ 7.000 m. Aceasta pestera a fost formata prin actiunea combinata a apelor provenite din raurile de suprafata si din infiltrarea precipitatiilor. Temperatura apei paraurilor subterane variaza intre 2,2o 7,5o C in functie de anotimp. Temperatura aerului in galeriile active este direct influentata de temperatura apei, fiind cu 2-3,0o C superioara acesteia. Curentii de aer din galerii sunt in general slabi, iar umiditatea aerului variaza intre 90 si 100%. Importanta stiintifica a pesterii rezida in primul rand din morfologia galeriilor din etajul mijlociu activ (Galeria Meandrelor) si subfosil unde se dezvolta pe 2.200 m lungime unele dintre cele mai remarcabile galerii meandrate. Demn de semnalat este si prezenta in galerii a concretiunilor de calcit, gips si aragonit, situatie mai rar intalnita in pesterile din tara noastra. Evidenta si incadrarea pesterilor conform Ordinul Ministrului Mediului nr.604/4 iulie 2005 pentru aprobarea Clasificarii pesterilor si a sectoarelor de pesteri arii naturale protejate, este urmatoarea:
nr. crt 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10 . 11 Denumire pestera Pestera Ialomitei Pestera Pustinucului Pestera Nebanuita Pestera Izbuc din Valea Coteanu Pestera Ursului Pestera mica Pestera Mica Pestera Tunelul Pestera din Mecet Pestera Obarsia Pestera Rateiului Localizare Muntele Batrana Muntele Batrana Nr. deschideri 1 Alt. 1503 m Dezvoltare 1128,0 40 Denivelare Incadrare OM Categorie B Cod arie protejata 2.373.

Coteanu Cheile Tatarului Cheile Tatarului Valea Horoabei Valea Horoabei Mecetul Turcesc Muntele Obarsia Muntele La Piatra, Masivul Leaota

1.060 m

7000

Categorie B

2.379.

A6-10

Hidrologia Conformatia Masivului in forma de potcoava determina in mod evident dispunerea si directia de curgerea raurilor. Vaile pornesc radiar din jurul varfului Omu, principala axa de colectare a apelor din interiorul masivului este Ialomita, care are un bazin simetric. Aceasta vale, alimentata din zapezi si ploi, izvoraste la mare inaltime de sub varful Omu si curge spre sud, in lungul axului sinclinalului. In sectoarele calcarose, Ialomita este alimentata si subteran, prin drenaj carstic, de catre apele care se pierd pe suprafata platourilor cu lapiezuri si se indreapta catre izvoarele din axul sinclinalului (conform inclinarii stratelor). Numerosi afluenti cu obarsia pe/sub podul Bucegilor converg spre bazinetele amintite, contribuind la marimea debitului raului colector. Mentionam printre ei: Doamnele, Horoaba, Tataru, Mircea, Bolboci, Zanoaga pe dreapta; Sugari, Cocora, Blana, Oboarele, Scropoasa si Orzea pe stanga. In general, afluentii sunt seci in cursul mediu si superior dar in timpul averselor de ploaie au un regim torential. Intre vaile din interiorul Masivului Bucegi, paraul Izvorul Dorului prezinta un caz aparte. El izvoraste de sub Cabana Babele, strabate in lung platoul aflat in Culmea estica (dinspre Prahova), la inaltimi de 2100-1700 m, pe un traseu paralel cu Ialomita si suspendat cu 300-400 m deasupra acesteia. Intre Coltii lui Barbes si Vanturis, Izvorul Dorului formeaza o frumoasa cascada, face un cot de 90o si se indreapta spre est, pentru a se varsa in Prahova. In cursul superior, mare parte din parau este sec (ca si micii lui afluenti) sau are putina apa, dar in regiunea in care isi schimba directia, incepe sa aiba apa si isi mareste debitul, asa incat la varsare apare ca un parau viguros, capabil sa transporte si sa depuna mari cantitati de aluviuni. Paraiele de la exteriorul Bucegilor apartin bazinelor Prahovei si Oltului. Paraiele Moraru, Cerbu, Jepii, Urlatoarea, P. Babelor, Peles si Zgarbura se varsa in Prahova. Versantul nordic este drenat de paraiele Glajariei, Malaiesti, Tiganesti, care, reunite, formeaza Ghimbavul. Paraul Ciubotei, Gaura - patrunsa mult in interiorul masivului - si Grohotisul converg spre Barsa, apele lor indreptandu-se spre Olt. Paraiele care dreneaza abruptul Bucegilor au pante repezi si sunt seci cea mai mare parte a anului, din cauza lipsei de izvoare. Acestea se situeaza mult mai jos, la 1000-1300m altitudine, la baza conglomeratelor si sunt determinate de formatiunile impermeabile barremian aptiene. Se poate vorbi de o linie de izvoare ce inconjoara abruptul Bucegilor pe toate laturile sale. Mai jos de ea toate paraiele au scurgere permanenta.

Hidrogeologia Masivului Bucegi Structura geologica si tectonica a Masivului Bucegi rezultata in urma proceselor de evolutie a cutarilor alpine, ofera conditii excelente de acumulare si circulatie a apelor subterane, data fiind si pozitia altitudinala, un nivel ridicat al precipitatiilor lichide si solide. Existenta unor hidrostructuri in Masivul Bucegi si la nord de acestea in culoarul Dambovicioara Postavarul A6-11

Piatra Mare este conditionata de o serie de factori de favorabilitate. Astfel se poate separa hidrostructura nord Bucegi ce ocupa arealul muntilor Ciubotea, Omu, Obarsia, Batrana, Doamnele, Costila, Caraiman, Babele, Jepii Mici si Mari. Alimentarea sistemului acvifer este de tip pluvionival, prin scurgerea apelor de suprafata din cristalinul Leaotei. Drenajul principal al acestei structuri se situeaza in versantul estic al Bucegilor, prin emergentele bogate ce apar la contactul dintre conglomeratele albiene si flisul cretacicului inferior, pe aliniamentul Valea Morarului, la nord si Valea Pelesului la sud. Descarcarea hidrostructurii catre est si sud-est tine de stilul tectonic al zonei, aproape fiecare emergenta fiind insotita de falii cu orientarea est-vest sau nord-vest la su-est: falia Jepilor Mari, falia Jepilor Mici, falia Urlatoarea Mica, faliile din Piatra Arsa, legate probabil din Valea Babei si a Pelesului. Prin urmare cea mai mare parte din debitul hidrostructurii nord Bucegi este deversat catre Valea Prahovei, si numai o parte este restituit Vaii Ialomitei. Conturarea unor rezerve exploatabile de ape subterane in hidrostructuri carstice a constituit si constituie una din problemele hidrogeologice dificil de rezolvat datorita complexitatii hidrodinamice a acestora.

Clima Prin pozitia sa, Parcul Natural Bucegi se incadreaza climatului de munte caracterizat prin doua etaje: 1. montanforestier (intre 800 si 1800 m altitudine pe versantii sudici si 800-1600 m altitudine pe versantii nordici) 2. alpin cu doua subetaje: alpin inferior (1800 2000 m si respectiv 1600 1800 m altitudine) si alpin superior (extins deasupra limitelor citate mai sus). Caracteristicile principalelor elemente climatice suporta influentele circulatiei generale a atmosferei (de vest predominanta la peste 18002000 m altitudine pe versantii vestici si nordvestici si de est si sud-est care predomina pe versantii expusi spre est si sud-est), a expozitiei fata de Soare, a vailor principale care ii delimiteaza, ca si a structurii suprafetei active (altitudini de peste 2500 m, forme variate, vegetatie diversa, structura litologica, reteaua hidrografica etc.). Ca atare, temperatura medie anuala a aerului este de 4,9C. Luna cea mai rece din an este ianuarie (cu temperaturi cuprinse intre -3,9C si -5,2C in etajul montan si -10,8C in etajul alpin). Adesea, in zilele din semestrul rece al anului se realizeaza inversiuni de temperatura, cand la poalele muntelui si in culoarele montane limitrofe, temperaturile sunt mai mici decat pe munte, la altitudini superioare lor, datorita acumularii si sedimentarii aerului rece in formele negative respective. Luna cea mai calda este iulie (cu temperaturi intre +14,4C si +15,7C in etajul montan si +5,6C in etajul alpin). Umezeala relativa a aerului creste cu altitudinea de la 76% spre baza muntelui, la circa 84% spre limita superioara a etajului montan, remarcandu-se un climat racoros si umed.

A6-12

Observatiile meteorologice au aratat ca pe Vf. Omu, inghetul se poate produce in tot cursul anului. Aproape fara exceptie, au fost inregistrate in fiecare an temperaturi sub 0C, chiar si in lunile de varaiulie si august. In etajul inferior alpin durata intervalului posibil cu inghet este de 285-310 zile, iar zilele cu inghet, de 215-230. In etajul alpin superior, durata intervalului posibil cu inghet este de 310-345 zile, iar zilele cu inghet, de 230-265. In Parcul Natural Bucegi, vantul dominant este din sud-vest, vest si nord-vest cu cate 20% fiecare, in timp ce calmul atmosferic este sub 5% anual. In domeniul alpin, vantul bate cu viteze medii anuale de peste 6 metri/secunda; anual, vanturile cu viteze de peste 11 metri/secunda se produc in 200 zile, din care, in 100 zile sunt vanturi cu peste 16 metri/secunda, producand pe Platoul Bucegilor si pe suprafata varfurilor golase, procese de deflatie. Pe platoul si pe varfurile Bucegilor directia dominanta a vanturilor corespunde directiei circulatiei generale a atmosferei in tara noastra, unde deplasarile maselor de aer se produc pe axa vest-est. Directia aproape constanta dinspre VNV a vanturilor in regiunile inalte ale masivului si intensitatea lor, determina diferentieri nete ale conditiilor stationale intre versantii expusi vantului si cei adapostiti. Astfel, versantii vestici si nord-vestici sunt expusi fenomenelor de deflatie, eroziune si dezagregare, in timp ce versantii estici si sud-estici, situati sub vant se bucura de o acoperire bogata de zapada, care topindu-se relativ repede primavara reda solului o cantitate mult mai mare de apa, foarte importanta pentru vegetatia alpina, expusa in general uscaciunii din cauza raririi aerului si a puternicii radiatii solare. Cantitatea de precipitatii cazute in perioada de vegetatie (iunie septembrie) este puternic influentata de relief. De exemplu, in timp ce in aceasta perioada la Sinaia cad in medie 378 mm ploaie, la Pestera Ialomitei 422 mm si pe Vf. Omu cad 480 mm. Fenomenele de eroziune torentiala pe versantii exteriori par sa fie maxime in jur de altitudinea de 1800 m. Pe platou insa, in timpul verii, curba de nivel de 2300 m pare sa reprezinte limita superioara a activitatii maxime pluviotorentiale. Culmile primesc iarna si primavara precipitatii cu mult mai bogate decat vaile invecinate. Vara si toamna insa, cantitati mari de precipitatii cad si pe pantele periferice, datorita norilor densi si masivi de ploaie, formati sub actiunea ascensiunii aerului. Caldarea interioara a Ialomitei, adapostita morfologic de vantul dinspre NV., apare in toate anotimpurile ca o zona mai uscata. Frecventa zilelor cu precipitatii este maxima in luna mai, iar cele mai bogate ploi se produc in tot masivul in lunile de vara (iunieaugust). Pe culmile Bucegilor, precipitatiile sub forma de ploi si burnita sunt legate de perioada relativ calda a anului. In restul timpului insa, inaltimile fiind sub temperaturi negative, primesc precipitatii solide, sub forma de zapada. La poalele masivului, precipitatiile solide alterneaza chiar si iarna, cu burnita sau ploi; in zona alpina insa, ele au exclusivitate absoluta in cele 4 luni de iarna (decembrie martie). In acest interval zapezile acopera aproape complet suprafetele intinse ale platoului Bucegi.

A6-13

Valorile lunare ale nebulozitatii ne arata ca in general, in Bucegi primavara este foarte noroasa si toamna foarte senina. Atat la Sinaia, la Pestera cat si la Vf. Omu, cele mai mari valori ale nebulozitatii sunt atinse in luna aprilie si mai, iar cele mai scazute in septembrie si octombrie. Ceata in regiunile de munte nu se diferentiaza de nori decat numai prin raportul fata de sol. Ceata cea mai frecventa este cea orografica. Durata stralucirii soarelui este strans legata de regimul nebulozitatii si al cetii.

Soluri Marea varietate a factorilor pedogenetici (clima, vegetatie, substrat litologic, relief), la care se adauga aceea a varstei absolute a diferitelor soluri, a determinat in Parcul Natural Bucegi formarea tuturor seriilor genetice de soluri montane si alpine. In general, se poate constata o succesiune altitudinala normala a solurilor zonale; in zona forestiera, de la cele brune slab acide (saturate, eubazice) de padure, pana la podzolurile humico-feriluviale si turbele oligotrofe, iar in zona alpina, de la solurile brune, tinere, de pajisti pe abrupturi, pana la cele humico-silicatice podzolice. Aparitia unor anumite roci a determinat formarea de soluri intrazonale. Astfel, pe calcare s-au format soluri litomorfe, rendzinice, iar pe roci acide solurile brune acide, criptopodzolice si podzolice care coboara intrazonal in zona solurilor brune de padure montane. Asociatiile vegetale s-au dovedit ca un factor pedogenetic indispensabil pentru formarea unor anumite tipuri de sol, ca de exemplu molidisurile si jnepenisurile cu Vaccinium si molidisurile cu strat gros si continuu de muschi acidifili, pentru formarea podzolurilor de destructie. Eroziunea prin apa si vant a determinat pe de o parte, coluvionarea materialelor fine humifere, iar pe de alta parte, mentinerea in stadii de tinerete a unor soluri si distrugerea partiala sau totala a altora. Apoi, deplasarea pe pante a materialului pedogen si chiar a solurilor formate, prin procesul de solifluxiune ca si prin scurgerile torentiale, au contribuit de asemenea, in mare masura la modificarea conditiilor de dezvoltare ale procesului de solificare. Linistea necesara pentru formarea si evolutia solului, si timpul scurs de la inceperea ultimului proces de solificare pe diverse forme de relief, sunt astfel conditii ale pedogenezei, in mod deosebit realizate pe diferite spatii din Muntii Bucegi. Variabilitatea pe suprafete relativ mici a factorilor si conditiilor de pedogeneza explica numeroasele asociatii de soluri, cu variatii accentuate ale caracterelor de subtip genetic, gen si specie de sol, oglindite obisnuit in gruparile vegetale respective. Datorita turismului, exploatarii pajistilor, unor cai de circulatie dezorganizate, in conditiile proceselor de siroire foarte intense, mari suprafete din Platoul Bucegilor au solurile degradate.

A6-14

DESCRIEREA MEDIULUI BIOLOGIC Flora Vegetatia Muntilor Bucegi a constituit cu predilectie un punct de atractie pentru botanisti ori de cate ori au ajuns in acest minunat colt al naturii fie ca turisti, fie cu preocupari stricte de cercetare. Pentru istoricul cercetrilor, este suficient sa amintim contributiile aduse de U. Hoffman in domeniul botanic inca din anul 1864. Odata cu trecerea timpului tot mai numeroase sunt datele floristice care isi gasesc loc in literatura de specialitate. Cu pregnanta deosebita apar lucrarile lui Al. Beldie (1940, 1967, 1972) privitoare la flora si vegetatia Muntilor Bucegi, ca si cele ale lui Tr. Stefureac asupra briofitelor sau ale colectivului condus de D. Puscaru ce abordeaza problema pasunilor alpine. De asemenea, studiile realizate de Academia Romana prin Institutul de Biologie Bucuresti au contribuit semnificativ la imbogatirea bazei de date privind biodiversitatea Muntilor Bucegi. Diversitatea formelor de relief, structura geologica, altitudinea ce se ridica la peste 2500 metri, ofera conditii deosebit de variate ce au permis instalarea unei flore pe cat de bogata, pe atat de variata, cuprinzand toate grupele mari de plante.

Caracterizarea florei algale Din cuprinsul Masivului Bucegi sunt semnalati 375 de taxoni algali ce apartin la 8 filumuri: Cyanophyta (138 taxoni), Chlorophyta = 78 taxoni, Xanthophyta = 49 taxoni, Bacillariophyta= 81 taxoni, Chrysophyta= 6 taxoni, Flagellata = 1 taxon, Euglenophyta = 2 taxoni, Pyrophyta = 2 taxoni Anexa 6.2. Algele au fost gasite in mai multe biotopuri: ape, roci, soluri, pesteri. Dintre acestia Sinaiella terricola Gruia si Oxicoccus irregularis Gruia, precum si formele morfologice Hydrurus vaucherii C.Ag. morpha amorpha Gruia si Hydrurus vaucherii C.Ag. morpha caulinara Gruia sunt unitati sistematice noi pentru stiinta, semnalate in decursul mai multor ani de catre cercetatorul Lucian Gruia (1962-1979).

Caracterizarea micoflorei Flora micologica a Muntilor Bucegi este deosebit de bogata si diversa in alcatuirea ei, majoritatea criptogamelor gasind in acest areal conditii din cele mai favorabile dezvoltarii lor. Din aceasta cauza, regiunea s-a bucurat de multa atentie din partea oamenilor de stiinta. Mentionam contributia substantiala adusa de Eugenia Eliade concretizata in numeroase lucrari (1960-1990), dar si Traian Savulescu si Olga Savulescu, care au pus in evidenta prezenta in Muntii Bucegi a numeroase ciuperci parazite din grupa Uredinalelor si a Peronosporaceelor. In baza datelor din literatura de specialitate privind Muntii Bucegi sunt cunoscute 835 specii parazite si saprofite identificate pe diferite substraturi, apartinand la 281 genuri de ciuperci.

A6-15

In concluzie flora micologica a Muntilor Bucegi este deosebit de bogata si de diversa in alcatuirea ei si majoritatea criptogamelor gasesc in acest areal conditii din cele mai favorabile dezvoltarii lor.

Caracterizarea florei lichenologice Desi exista referinte despre lichenii colectati din Masivul Bucegi de mai bine de acum 100 ani de exemplu: Heufler, 1853 lichenii din aceasta zona sunt putin cunoscuti. Lucrarile dedicate studiului lichenilor apartin lui Cretzoiu, 1930, 1931 si se opresc in anul 1970 (Mantu). Sunt identificati 141 de taxoni corticoli, 35 muscicoli, 48 lignicoli, 183 saxicoli, 78 tericoli. Dintre acestia, 4 specii si o varietate sunt endemice pentru M-tii Bucegi (Verrucaria bucegiensis, Polyblastia butschetschensis, Microglaena butschetschensis, Thelidium bucegiensis, Lecanora verrucosa var. bucegica) si sunt descrise doua specii noi pentru stiinta, cu locus classicus in aceasta regiune (Calicium cretzoiui Nadv. si Caloplaca calcivora Zasch.).

Caracterizarea brioflorei Studiul briofitelor din Bucegi, a inceput si a evoluat treptat in paralel cu studiul florei cormofitelor efectuate atat de botanisti autohtoni cat si din alte tari. Dintre acestia, mai importanti citati de Stefureac (1963) mentionam: Baumgarten (1864), Radian (1901, 1903, 1915), Domian (1914), Podpra (1931), Stefureac (1946, 1948, 1949, 1951, 1955). Conspectul briofitelor din Bucegi realizat pe baza datelor bibliografice, de herbar, cat si a studiilor realizate de Academia Romana prin Institutul de Biologie Bucuresti, cuprinde un numar de 259 specii ce apartin la 135 genuri si 63 familii. Cea mai mare parte este reprezentata de elementele montane (36,7 %), polizonale (25,1%), montan alpine (16,6%), si respectiv alpine (13,1%). Din punct de vedere al substratului predomina speciile tericole (27,7%) si saxicole (23,1%). Numarul mic al speciilor corticole se explica prin prezenta lor si pe alte substraturi ceea ce a dus la incadrarea acestora in categoria poliedaficelor. In privinta exigentelor hidrice predomina net speciile mezofile (53,2%), si higrofile (15,4%). Stefureac (1955, 1963) mentioneaza o serie de elemente boreale, cum sunt: Grimmia alpicola, Catoscopium nigritum, iar dintre speciile gasite numai in Bucegi sunt citate Riccia sorocarpa var. nana, Tayloria tenuis, s.a. Multe elemente sunt de origine tertiar cuaternara, fiind relicte arctice si subarctice (Conostomum boreale). Briofitele sunt prezente in toate etajele cat si in toate formatiunile de vegetatie, cu variatii in functie de conditiile de mediu. Se intalnesc, in etajul pajistilor alpine, grupari raslete de Polytrichum juniperinum, Polytrichum communae, Distichium montanum s.a., Pe vaile reci, umbroase gasim Bucegia romanica, descrisa in 1899 de Radian si despre care s-a crezut ca este endemism din Bucegi, ulterior fiind semnalata si in alte masive muntoase. In padurile de molid si de amestec predomina specii de Hylocomium splendens, Pleurozium schreiberi s.a.
A6-16

Majoritatea statiunilor cu elemente briofloristice importante se afla preponderent in rezervatiile naturale. De exemplu in Rezervatia botanica Turbaria Laptici, pe cursul superior al raului Ialomita, exista formatiuni turboase de Sphagaceae pe care se dezvolta numeroase elemente relictare ce merita protejate.

Caracterizarea florei cormofitelor Masivul Bucegi reprezinta o unitate aproape complet diferita fata de celelalte masive muntoase de la noi, pe o suprafata relativ mica prezentand o multitudine de aspecte ceea ce a permis instalarea in aceasta zona a unei flore deosebit de bogata, cu numeroase raritati floristice si specii endemice de mare interes stiintific. Aceasta bogatie de specii a atras de-a lungul timpului un numar mare de botanisti, dintre care putem mentiona pe C. Baumgarten (1816, 1846) si U. Hoffman (1864). Este de remarcat faptul ca W. Schott si T. Kotschy (1851) descriu in acest masiv specii noi pentru stiinta, la timpul respectiv, si anume: Rhododendron myrtifolium, Saxifraga luteo-viridis, Gentiana phlogifolia, s.a. Contributii valoroase la cunoasterea florei Bucegiului si a Romaniei in general, au adus-o botanistii I. Prodan (1923), Al. Borza (1944) si Al. Beldie (1967). Numarul speciilor de plante superioare semnalate pana in prezent din Muntii Bucegi este de 1183 la care se mai adauga 111 subspecii, taxoni cuprinsi in 96 de familii. Numarul speciilor semnalate din Bucegi reprezinta circa 30% din totalul taxonilor cunoscuti in flora Romaniei. Cele mai bine reprezentate sunt: Compositele cu 179 de specii si Gramineele cu 103 specii. Cu peste 50 de taxoni sunt patru familii (Brassicaceae - 56 de specii, Caryophyllaceae - 52 de specii, Leguminosae - 51 de specii, Rosaceae - 49 de specii, Scrophulariaceae - 49 de specii, Ranunculaceae - 44 de specii si Labiatae - 41 de specii). Elementul fitogeografic cel mai bine reprezentat este cel eurasiatic, cu un numar de 339 specii, ceea ce corespunde la 27,08% din totalul taxonilor analizati. Urmeaza in ordine ca numar de specii, elementul european cu 106 taxoni, adica 12,78% din numarul total. Deosebit de bine reprezentat este elementul central-european cu 147 specii, respectiv 11,47% precum si cel circumpolar cu 154 de specii, adica 12,30%. Numarul mare de specii circumpolare se explica prin conditiile de clima din Masivul Bucegi, ce se caracterizeaza prin temperaturi mai scazute si precipitatii mai abundente.

Flora endemica, rara si periclitata Aceasta categorie de plante din Muntii Bucegi reprezinta ceva mai mult de jumatate din lista speciilor similare, alcatuita pentru intreaga tara de Peterfi, Boscaiu, Toniuc (1977) in scopul de a intra in regim de ocrotire, in dorinta de a asigura conservarea genofondului Romaniei. Muntii Bucegi au o mare diversitate floristica constituind o rezerva serioasa a genofondului romanesc, chiar si in privinta unor taxoni cu importanta mai deosebita.

A6-17

Speciile endemice reprezinta 5,6% din flora Bucegilor, fiind reprezentate prin 60 de unitati taxonomice (specii sau subspecii) Anexa 6.2. Specifice pentru Muntii Bucegi sunt endemismele locale, exclusive ale Bucegilor sau ale Bucegilor si celorlalti munti invecinati Tarii Barsei (Piatra Craiului, Postavaru, Tampa, Piatra Mare), acestea din urma fiind in numar de cinci, dintre care numai doua pentru Bucegi: Astragalus australis ssp. bucsecsi si Poa molinerii ssp. glacialis. Astragalus australis ssp. bucsecsi Jv., specie sporadica in zona alpina, pe platouri, coame, varfuri, brane, pajisti, locuri pietroase sau pe stancarii. A fost semnalata in Caraiman, Costila, in V. Malinului si pe Brana Mare, Babele, Vf. Omu, Buscoui pe coama, Padina Crucii, Galbinarile Gaurei. Poa molinerii ssp. glacialis Beldie, frecventa in zona alpina, cu deosebire in etajul alpin superior, prin pajistile din locuri vantuite si in tundra alpina, pe soluri scheletice si pe bolovanisuri. Element oligoterm, adesea pionier in locuri cu eroziuni eoliene. A fost semnalata la Babele, pe Platoul Caraiman, in Costila pe Barna de Sus 2430 m si Barna de Mijloc 2350 m, Coltii Obarsiei 2330 m La Cerdac, in arealul Vf. Omu, Creasta Moraru, Bucsoiu, V. Tiganesti, Scara, Doamnele, V. Obarsiei si in Cocora, pe creasta, la 2020 m. Aceasta unitate, a fost semnalata pentru prima data in Bucegi de E.I. Nyrdy, fiind descrisa de acest autor ca fiind Poa alpina f. prava. Prin caracterele anatomice ale frunzelor si ligula frunzei bazale, plantele se incadereaza insa la Poa molinerii. A fost trecuta cu rang de subspecie datorita atat diferentelor evidente de specia tipica, prin caracterele morfologice constante, prin ecologia ei, cat si prin raspandirea limitata la masivul Bucegi. Dintre speciile ocrotite prin lege mentionam: Taxus baccata L. (Tisa), rara prin padurile din etajul montan mijlociu, in arborete de amestec de fag cu brad sau bradete, in locuri stancoase sau pe grohotisuri de calcare, in exemplare izolate sau mici palcuri; Gentiana lutea L. (Ghintura galbena), sporadica in etajul alpin inferior, etajul subalpin si, exceptional, pana in etajul montan mijlociu, prin pajistile de pe branele si coastele versantilor abrupti insoriti, prin buruienisuri de coasta si pe stancarii inierbate. Larix decidua Mill. (Larice), frecventa in etajul montan superior si subalpin, sporadica in etajul alpin inferior, in palcuri, raristi, arborete mici sau exemplare izolate, cu deosebire pe versantul prahovean al masivului. Masivul Bucegi reprezinta una dintre cele cinci statiuni cu larice natural din tara. Rhododendron myrtifolium Auct. (Smirdarul), frecventa in zona alpina si etajul subalpin, atat pe coastele usor inclinate de pe Platoul Bucegilor, cat si pe versantii abrupti, in tot cuprinsul masivului; in etajul alpin superior pe versanti insoriti, adapostiti, prin raristi de padure de pe versantii nordici sau prin chei. Daphne blagayana Freyer (Iedera alba), rara localizata pe grohotisuri de calcare semiumbrite, in etajele montan mijlociu si superior;
A6-18

Salix myrtilloides L. (Salcia de turba), specie endemica, semnalata in Rezervatia Leontopodium alpinum (L.) Cass. (Floarea de colt), frecventa in zona alpina, cu

Naturala Laptici, in turbarie, intr-un singur palc, pe stratul gros de Sphagnum (Beldie, 1956) deosebire in etajul alpin inferior, rara in etajul subalpin, prin pajistile de pe branele si coastele versantilor abrupti insoriti si caracteristica pentru grupa asociatiilor respective. Sporadica pe stancariile insorite, observata intre 1500 si 2350 m altitudine. Angelica archangelica L. (Angelica), sporadica in etajele montan superior si subalpin, pe langa paraie si in chei, in locuri stancoase si umede. Rara in etajul alpin inferior, prin buruienisurile de sub jnepenisuri. Trollius europaeus L. (Bulbucii de munte), sporadica din etajul montan mijlociu pana in etajul alpin inferior, prin fanete, pajisti de pe coaste si brane insorite, buruienisuri, tufarisuri, la margini de paduri, pe soluri reavan-jilave sau jilave. Nigritella rubra (Wettst.) Rich. si Nigrittela nigra (L.) Rchb. (Sangele voinicului). Datorita numarului mare de plante endemice si cu grad divers de periclitare, se impune pe viitor identificarea cat mai exacta a ariilor importante de protectie si conservare a plantelor (IPA) din Parcul Natural Bucegi inclusiv cele din afara rezervatiilor botanice deja declarate.

Vegetatia O privire de ansamblu asupra vegetatiei Masivului Bucegi pune in evidenta in primul rand bogatia cenotaxonilor semnalati din regiune, multi dintre ei fiind proprii acestei catene muntoase. De asemenea, nu trebuie uitat faptul ca intreaga vegetatie din zona alpina abunda in relicte glaciare sau specii endemice care dau acestor fitocenoze o nota aparte, fapt ce a determinat pe cercetatori sa descrie numerosi cenotaxoni noi pentru stiinta. Pana in prezent s-au semnalat pentru Muntii Bucegi un numar de 78 de asociatii, cu 25 de subasociatii. Numerosi cenotaxoni descrisi sau semnalati pentru prima data in acesti munti au un areal destul de restrans, iar unii sunt limitati numai la masivul Bucegi. Dintre acestia amintim: Papavero-Festucetum violaceae Beldie, Poa-Alyssetum repentis Beldie, Trifolio (ochranthum)-Anthemietum (pyrethriformis) Beldie si Festucetum versicoloris bucegicum Beldie. Vegetatia lemnoasa. In masivul Bucegi, vegetatia din zona forestiera se repartizeaza in cadrul a doua subzone si anume : subzona fagului ; subzona molidisurilor.

Speciile dominante sunt: fagul (Fagus sylvatica), bradul (Abies alba), molidul (Picea abies) si laricele sau zada (Larix decidua), iar asociatia caracteristica este accea de Symphyto cordati - Fagetum Vida, care reprezinta climaxul fagetelor pure sau cu diseminatii de Abies alba si Picea abies din etajul montan i este raspandita pe toate expozitiile, pe versantii slab inclinati.

A6-19

Dupa compozitia specifica a padurilor si succesiunea altitudinala a speciilor in cazul acestor subzone s-au deosebit urmatoarele etaje de vegetatie: montan inferior; montan mijlociu; montan superior.

Molidisurile care caracterizeaza etajul alpin superior sunt de tip Hieracio rotundatiPicetum Pawl. et Br.; ele ocupa suprafete mari in bazinul superior al Ialomitei si pe versantul transilvanean, unde fasia acestora este mult mai ingusta. Bradetele Bazanio-Abietum albae Wraber sunt instalate pe versantii moderat inclinati, pe suprafete relativ restranse, in preajma Sinaei si Poienii Tapului. Alte asociatii caracteristice vegetatiei de padure sunt cele de Poaeto-Pinetum sylvestris Borza, Piceto-Laricetum carpaticae Beldie, Vaccinio-Pinetum sylvestris Kobensa. Deasupra padurilor se intinde o fasie de tranzitie catre golul alpin, care pe versantul prahovean are pe alocuri, o mare intindere (Furnica, Jepi, Caraiman, Costila, Morarul, Bucsoiul). Palcurile si raristile din aceasta zona sunt formate din molid sau din larice, printre care se instaleaza adeseori tufarisuri de jneapan si anin de munte. Intre Claia Mare si V. Jepilor, raristea de larice cuprinde si numeroase exemplare de zambru (Pinus cembra), arbore rar, care reprezinta un relict glaciar. Vegetatia stancariilor. Grupeaza fitocenozele cosmofitice cu rol important in colonizarea fisurilor de stancii si in pregatirea substratului pentru instalarea noii vegetatii cu specii mai pretentioase fata de natura substratului. Ca asociatie caracteristice mentionam AsplenioCystopteridetum Oberd., asociatie sciafila, ce vegeteaza in fisurile si politele calcaroase ale masivului Leaota, in Vala Cheii si Cheile Crovului. Se remarca frecventa mare a speciei Poa nemoralis care poate fi considerata ca o diferentiala pentru masiv. Vegetatia de grohotisuri si bolovanisuri. Asociatiile de grohotisuri calcaroase din etajul alpin grupate in aliantele Papavero-Tymion-pulcherrimae, Teucrion montani, Androsacion alpinae, alcatuiesc un stadiu incipient de colonizare, legat de mentinerea unei mobilitati relativ active a substratului. Calamintho (baumgarteni)-Galietum anisophylli Beldie reprezinta una dintre cele mai reprezentative asociatii ale grohotisurilor calcaroase. Populeaza grohotisurile marunte de la baza sancariilor. Se dezvolta cu precadere pe coastele insorite i marginile caldarilor glaciare bine luminate. Vegetatia de tufarisuri montane si subalpine. Cuprinde fitocenoze de origine primara sau secundara cu rol important in reglarea proceselor erozionale prin fixarea substratului si mentinerea stratului de zapada un timp mai indelungat, topirea acestuia facandu-se treptat.

A6-20

Cele mai importante tufarisuri in Bucegi sunt alcatuite mai ales din jneapan (Pinus mugo), anin de munte (Alnus viridis) sau din amestecaturi intre aceste doua specii si mai putin din ienupar (Juniperus nana). Dintre tufarisurile pitice smirdarul sau rododendronul (Rhododendron myrtifolium) formeaza una dintre cele mai remarcabile asociatii din Bucegi. Ele se asociaza cu alti arbusti scunzi ca afinul si merisorul dar si cu Pinus mugo, ca de exemplu Rhododendro myrtifoliiPinetum mugi Borza et Coldea, fiind distribuite cu un optim ecologic pe platouri si versantii acoperiti abundent cu zapada in cursul iernii si expusi vanturilor umede. Tufarisurile pitice de azalee de munte (Loiseleuria procumbens) formeaza covoare dese si scunde, continue sau intrerupte de eroziuni de vant, pe coastele si seile puternic vantuite din zona alpina, pe soluri sarace si acide. Tufarisurile de salcii pitice reprezinta o vegetatie specifica muntilor inalti, fiind constituie din salcii pitice: Salix reticulata - intalnite la Cerdacul Obarsiei, pe versantul nordic al Costilei si din Salix herbacea care se gaseste in palcuri mici pe Vf. Omul, in Curmatura Vaii Cerbului. Vegetatia buruienisurilor inalte de munte. Se caracterizeaza prin abundenta speciilor care acopera complet solul vegetand in statiuni adapostite, cu umiditate atmosferica relativ ridicata, fiind cantonate de regula in zona forestiera, unde sunt instalate frecvent in lungul paraielor, cheilor, vailor inguste si hornurilor. In cheile stancoase din calcare - pe V. Pelesului - se gasesc buruienisuri luxuriant dezvoltate precum brusturii cu frunze foarte mari, Petasites albus si Petasites kablikianus, Aconitum toxicum. Heracleum palmatum (Talpa ursului), endemism al Carpatilor, este bine reprezentata in etajul molidisurilor. Rumex arifolius, Geranium silvaticum dar si numeroase palcuri de urzici se intalnesc pe poteca Vaii Jepilor sau in dreptul Cascadei Caraimanului. Vegetatia pajistilor mezofile montane si subalpine. Sunt raspandite in etajul nemoral pe coaste domoale, insorite, vai, pe solurile brune de padure pana la podzoluri, reavane si relativ bogate in substrate nutritive (Agrosti-Festucetum rubrae Horv., Trifolio-Festucetum rubrae Oberd.). Dintre tipurile generale de pajisti in Parcul Natural Bucegi, pajistile de taposica (Nardus stricta) ocupa suprafete insemnate, continue, pe coastele slab inclinate din portiunea inferioara si mijlocie a platoului: pe platourile muntilor Dichiu, Oboarele, Nucet, Blana, Laptici, Piatra Arsa si Cocora. Alte tipuri de pajisti intalnite sunt: pajistile de paius rosu (Festuca rubra), caracteristice zonei forestiere; pajistile de parusca (Festuca supina), reprezinta cel mai raspandit tip de pajiste alpina din zona alpina a Bucegilor.
A6-21

Pe culmile Caraimanului si Costilei, la altitudini de peste 2300 metri, pajistea de Festuca supina este pe anumite suprafete inlocuita de pajisti dominate de Carex curvula. Acestea din urma sunt relativ slab reprezentate in Bucegi, fiind specifice rocilor silicioase. Pajistile de pe versantii abrupti reprezinta cele mai interesante unitati de vegetatie din Bucegi. Aici sunt intalnite majoritatea elementelor specifice masivului, precum si cele mai multe endemisme si raritati floristice. Vegetatia specifica branelor de pe versantii insoriti se caracterizeza prin dominanta ierburilor: Sesleria haynaldiana, Carex sempervirens, Festuca saxatilis, Festuca amethystina, Festuca versicolor si Poa violacea. Dintre asociatii mentionam Poa (alpinae) - Prunelletum Oberd. care alcatuieste pajisti compacte pe versanti moderat inclinati si in lungul vailor largi, Deschampsietum caespitoasee Horvati sau Melico-Phleetum maontani Bocaiu, Gergely et al. Tundrele alpine. Prin tundra alpina intelegem o serie de grupari vegetale cu caracter strict alpin, cu maxima extindere in etajul alpin superior si adaptate la conditiile de clima dintre cele mai aspre. Astfel asociatiile sunt alcatuite din plante pitice, alipite de sol, taratoare sau rozulare, ca de exemplu Silene acaulis, Minuartia sedoides, Minuartia recurva, Minuartia gerardii. Spre deosebire de pajistile alpine, vegetatia de tundra alpina formeaza covoare intrerupte, in care ierburile fie lipsesc, fie sunt reprezentate prin specii scunde (Festuca glacialis, Luzula spicata, Luzula campestris s.a.). Tundrele alpine le gasim instalate pe Vf. Omul, Creasta Coltilor Obarsiei, Creasta Morarului, Culmea Scara, Vf. Bucsoiu. Vegetatia prundisurilor si nisipurilor aluvionare. Se intalneste fragmentar pe prundisurile si nisipurile aluvionare. Sunt reprezentate in principal de asociatii de tip Calamagrostietum pseudophragmites Beldie, care vegeteaza pe prundisurile din albia cursului superior al Ialomitei unde alaturi de Calamagrostis pseudophragmites, se mai intalnesc Carex laporina, Equisetum variegatum, Ranunculus montanum, iar pe alocuri Salix purpurea sau Myricaria germanica. Vegetatia izvoarelor si paraielor subalpine si alpine. Biocenozele fontinale, relativ restranse in Masivul Bucegi, prezinta o homeostazie ecologica asigurata atat din debitul neintrerupt al apei cat si din temperatura relativ constanta a acesteia in decursul intregii perioade de vegetatie. Asociatia muscinala Cratoneuretum filicino-commutati (Kuhn) Oberd. este caracteristica izvoarelor de altitudine, intre 1500 si 2000 m, ocupand suprefete mici, pe marginile unor rauri slab inclinate. Pe langa briofite se intalnesc si numeroase fanerofite ca Silene pussila sau Cardamine rivularis.

A6-22

Vegetatia de mlastini oligotrofe si eutrofe. Substratul geologic bogat in calcar si foarte permeabil, cat si seceta mai pronuntata fata de alte masive, au facut ca turbariile si mlastinile din Masivul Bucegi sa fie mai rare si reduse ca suprafata insumand un procent de sub 0,5 % din suprafata pasunilor masivului. Caracteristice sunt asociatiile de Caricetum canescenti-nigrae (fuscae) Vlieger si Carici-Blysmetum compressi Eggler.

Fauna In urma investigatiilor efectuate reiese faptul ca in Masivul Bucegi sunt cunoscute pana in prezent 3500 specii animale, de la rotifere pana la taxoni superiori. Bogatia de specii a atras atentia multor cercetatatori care si-au sintetizat studiile intr-o serie de publicatii, dintre care mentionam pe Godeanu S. (1970), cu privire la fauna de rotiferi, A. Zamfirescu (1978), pentru plathelminti, Popescu-Gorj (1962), pentru fauna de lepidoptere. Coleopterele au fost studiate de catre Beldie Al. (1956) si L.R. Popovici, iar studii despre himenoptere au publicat Paraschivescu si col. (1976,1985). Dintre speciile de rotifere cele mai reprezentative pentru Parcul Natural Bucegi sunt: Adineta barbata, Elosa worallii, Encetrum saundersiae lophosoma, speciile genului Habrotracha. Deosebit de bogata este si fauna de gasteropode care este caracterizata prin prezenta a aproximativ 105 specii, dintre care citam: Dauderbardia transsylvanica, Monacha vicia, Agardhia bielzii, A. bielzii var. romanica, Cochlodina transsylvanica, Pseudoalinda montana, Uncinaria elata, Alopia livida, Alopia canescens haueri, Alopia nixa, A. straminicollis. Datorita marilor adaptari, speciile din aceasta clasa ocupa aproape toate mediile naturale, caracter ce le incadreaza ca elemente cosmopolite. Oligochetele, cunoscute ca specii deosebit de importante in procesele de pedogeneza se gasesc in etajele de vegetatie forestiera si in etajul pajistilor alpine. Reprezentative pentru Masivul Bucegi sunt: Fridericia ratzeli, Enchytreus albidus, Allolobophora dacica, Octolasium lacteum. Tardigradele sunt reprezentate de 36 specii, avand o varietate foarte mare, ele fiind semnalate in briofite. Dintre speciile caracteristice anumitor locuri din Bucegi se pot mentiona: Hypsibius spitzbergensis, H. microbs, H. dujardini. Crustaceele sunt reprezentate prin 23 specii, dintre care cele specifice Bucegilor sunt in numar de cinci. Miriapodele (diplopode si chilopode) sunt reprezentate prin 20 specii caracteristice ecosistemelor forestiere, apartinand genurilor Lithobius, Geophilius, Scolopendra. Cele mai reprezentative nevertabrate semnalate in Bucegi sunt arahnidele si insectele. Araneele sunt reprezentate prin 13 specii, iar acarienii prin 145 specii. Dintre speciile caracteristice acestei zone amintim: Allothrombium fuliginosum, Oribatula alpina si unele specii

A6-23

ale genurilor Phthynacarus, Steganacarus, Suctobelbella, specifice zonei montane si in special zonei forestiere. Clasa Insecta cuprinde 1300 specii dintre care cele mai reprezentative apartin urmatoarelor ordine: Hymenoptera, Coleoptera, Lepidotera si Diptera. Din aceasta clasa foarte multe specii sunt endemice pentru Bucegi, fiind semnalate urmatoarele: Leuctra carpatica, Cloroperla kisi, Nemoura carpatica, N. fusca, Carabus arvensis charpathicus, C. planicollis carpathica, Erbia pharte romaniae Anexa 6.3. Din fauna acvatica specia Salmo trutta fario (pastravul de munte) este slab reprezentata in raul Ialomita, iar specia Oncorhynchus mykis in paraiele de munte de pe Valea Cerbului. Toate cele 11 specii de amfibieni semnalate in Bucegi, sunt reprezentative lantului carpatic, deci si acestui masiv. Din aceasta clasa specifice zonei montane sunt: Salamandra salamandra, Triturus cristatus, Triturus montandoni , Bombina variegata, Bufo bufo, Rana temporaria. Datorita vulnerabilitatii acestor specii in perioada de reproducere numarul lor s-a diminuat semnificativ si se impune in viitor adoptarea unei strategii de conservare, care sa includa identificarea siturilor de reproducere si cartarea habitatelor. Reptilele, de asemenea prezente in fauna Masivului Bucegi, sunt reprezentate de ordinul Sauria si ordinul Ophidia. Speciile citate sunt tipice ecosistemelor forestiere montane. Specia Lacerta agilis a fost semnalata in fagete iar specia Lacerta vivipara in zona alpina. Mai amintim prezenta speciilor: Coronella austriaca si Vipera berus, prin jnepenisurile din Platoul Bucegilor. Dintre vertebrate clasa pasarilor este reprezentata prin 129 specii. Avifauna masivului poate fi impartita dupa criterii de vegetatie si dupa criterii etologice. In primul caz avifauna se imparte in: avifauna alpina si avifauna forestiera, fiecare categorie avand specii caracteristice. Dupa criteriul etologic avifauna masivului poate fi impartita in: specii care cuibaresc in zona, specii de pasaj si specii care vin si cauta hrana in aceasta zona. Din cele 129 specii semnalate, 50 apartin categoriei celor care cuibaresc in zona si pe care le putem considera specifice Bucegilor: Corvus corax, Troglodytes troglodytes, Saxicola rubetra, Oenanthe oenanthe, Phoenicus ochruros, Turdus merula, Phyloscopus collybita, Prunella collaris, P. modularis, Lanius collurio. Majoritatea speciilor din aceasta clasa au o raspandire palearctica. In ceea ce priveste speciile de rapitoare mari, disparute din fauna Romaniei si prezente in trecut si teritoriul parcului (Aegypius monachus, Aquila chrysaetosus, Gypaetus barbatus ), se va urmari reintroducerea lor in habitatele specifice. Fauna de mamifere este reprezentata de 45 de specii care populeaza padurile ce inconjoara poalele masivului cat si in cele din etajul subalpin: Cervus elaphus, Capreolus capreolus, Sus scrofa attila, Lynx lynx, Canis lupus, Vulpes vulpes, Felis silvestris, Ursus arctos, Rupicapra rupicapra, Sciurus vulgaris, Muscardinus avellanarius, Microtus arvalis, Apodemus sylvaticus, Clethrionomis glareolus. Se mai intalnesc parsul comun (Glis glis), destul de frecvent, si mai rar parsul cu coada stufoasa (Dryomis nitedula). Majoritatea speciilor de mamifere au o reprezentare biogeografica palearctica- Anexa 6.4.
A6-24

In Masivul Bucegi exista o mare varietate de specii care constitiue elemente de o reala valoare stiintifica. In primul rand, din punct de vedere biogeografic, intalnim specii strict europene: Mnioba tetraodum, Habrotracha elegans, Lepadella rottemburgii, Sena obscura, S. montana, Meles meles, Felis silvestris, Lynx lynx, Sus scrofa attila. De o mare diversitate se bucura si speciile euroasiatice: Rivulogammarus balcanicus, Briocamptus zschoukkei, Dendrobaena byblica, Leuctra fusca, Geotrupes pomonae, Bibio clavipes, Aporia crataegi, Triturus vulgaris vulgaris. Ca elemente eurosiberiene semnalate in zona citam cateva specii dintr-un numar foarte mare existent: Tropacarus carinatus, Notrus palustris, Iacarus coracinus, Eupelops duplex, Capnia vidua, Bombus subteraneus, Turdus pilaris. Speciile de pasari Columba palumbus, C. oenas, Streptopelia turtur, Coracios garrulus sunt semnalate in arealul euro-turchestanic. Un alt criteriu care aduce argumente convingatoare in privinta aplicarii unor strategii de conservare pentru rezervatiile din cuprinsul Parcului este prezenta multor specii endemice montane: Allothrombium fuliginosum, Ena obscura montana, Allolobophora dacica, Leuctra carpatica, Nemoura carpathica, N. fusca, Erebia pharte romaniae. O parte din speciile identificate in Bucegi sunt considerate rare: Hermanniela dolosa, Macrobiotus hibernicus, Hypsibius clavatus, H. nodosus, H. tuberculatus, Vipera berus. De o deosebita importanta sunt speciile relicte glaciare semnalate in aceasta zona: Pachimerium tristanicum, Ena obscura montana, Amara erratica, Biapertura affinis, Lacerta vivipara. Ca specii ocrotite citam: Formica rufa, Tetrao urogallus, Lynx lynx, iar speciile de pasari Aegypius monachus, Aquila chrysaetos sunt elemente disparute si care trebuie reintroduse in Masivul Bucegi, avand in vedere importanta lor ecologica.

Fauna din pesteri Fauna terestra a pesterilor cuprinde numeroase specii troglofile sau subtroglofile cu o raspandire mai larga in zona. Speciile reprezentative au fost semnalate in pesterile: Ratei, Pestera Ialomitei, Pestera Mica si Pestera Ursului, ultimele doua situate in Cheile Tatarului. In Pestera Ratei au fost semnalate: Paranemastoma sillii (Opiliones), Neanura plena, Thaumanura carolii, Onychiurus armatus, Onychiurus carpaticus, Folsomia quadriocellata (Collembola), Stenophylax permistus, Stenophylax vibex speluncarum, Micropterna sequax (Trichoptera), Limonia nubeculosa (Diptera). In Pestera Ialomitei s-au gasit: Fridericia ratzeli (Oligochhaeta), Parasitus niveus, Euryparasitus emarginatus (Acari), Folsomia listeri, Ceratophysella sigillata, Onychiurus armatus. (Collembola), Catops tristis, Duvalius procerus, Niptus crenatus (Coleoptera).

A6-25

In Pestera Mica din Cheile Tatarului semnalam prezenta speciilor: Onychiurus armatus, Onychiurus subgranulosus (Collembola), Stenophylax permistus, Stenophylax vibex speluncarum (Trichoptera). In Pestera Ursului din Cheile Tatarului se gasesc: Enchytraeus albidus (Oligochaeta), Parasitus niveus (Acari), Lepidocyrtus serbicus, Tomocerus flavescens, Neelus murinus (Collembola). Este posibil ca fauna acvatica subterana din pesterile Masivului Bucegi sa prezinte un interes mult mai deosebit dar cercetarile sunt inca insuficiente. Mentionam prezenta in Pestera Ialomitei a unei subspecii endemice de amphipod, Niphargus carphaticus cavernicolus. Pe suprafata depozitului din pesterile aflate in Cheile Tatarului exista o mare cantitate de material clastic calcaros, iar in unele portiuni se observa acumulari de pietris. Suprafata crustei stalagmitice contine o fauna subfosila alcatuita din specii de Ursus arctos, Capra ibex, Rupicapra rupicapra si unele elemente fosile de Ursus spelaeus sau Felis spelaea.

Habitate si ecosisteme Ecosistemele principale ale Parcului sunt tipice zonei continental-boreale. Se poate observa o zonalitate clara, care porneste de la padurile montane de foioase, paduri de conifere si ajunge in zona alpina la pasunile alpine si stancariile din golul alpin. Aceste ecosisteme sunt unele dintre cele mai complexe intalnite in Europa, fiind foarte bine conservate. In urma inventarului de baza a florei si faunei din Parc se poate constata prezenta unor ecosisteme foarte importante si diverse, care au un grad de sensibilitate ridicata. Astfel, pasunile alpine sunt acele complexe ecologice care sufera cel mai mult in urma activitatilor legate de prezenta omului, respectiv din cauza pasunatului excesiv. Speciile care traiesc pe aceste pasuni depind foarte mult de starea ecosistemelor, aici gasindu-se cele mai multe specii vulnerabile si rare. Privind in plan vertical, distingem urmatoarele etaje de vegetatie: etajul montan inferior, etajul montan mijlociu, etajul montan superior, etajul subalpin, etajul alpin inferior, etajul alpin superior. Aceste etaje altitudinale, in raport cu conditiile de mediu au o vegetatie caracteristica. Padurile ocupa cea mai mare suprafata, aproximativ 60% din teritoriul ariei protejate. In ultimele doua decenii au fost elaborate la nivel european mai multe sisteme de clasificare a habitatelor, avand ca scop evidentierea diversitatii ecosistemelor ce alcatuiesc invelisul viu care s-a mai pastrat pe continent, de exemplu : CORINE, PALEARCTIC HABITATS, EUNIS. Incepand cu Programul CORINE (1991), s-a incetatenit in Europa termenul de habitat care, in sensul strict, inseamna loc de viata, adica mediul biologic in care traieste un organism sau o biocenoza distincta. In acceptiunea care i s-a dat in programul CORINE si apoi in celelalte sisteme de clasificare ce au urmat, prin habitat s-a inteles de fapt un ecosistem, adica un habitat in sensul strict si biocenoza corespnzatoare care il ocupa.
A6-26

Cunoasterea diferitelor tipuri de habitate cat si distributia si suprafata lor este de importanta deosebita pentru managementul Parcului. Astfel se impune identificarea, cartarea lor si stabilirea masurilor de conservare. In linii mari disting cateva categorii mari de habitate, ce cuprind si alte tipuri, cu suprafete reduse, dar cu valoare conservativa mare. Tipurile de habitate din Parc si corespondenta lor cu principalele sisteme de clasificare europene sunt prezentate n Anexa 6.5. Biocenozele au putut fi caracterizate doar prin compozitia, structura si specificul ecologic al fitocenozei deoarece, pana in prezent, datele referitoare la zoocenoza si microcenoza sunt relativ putine si disparate. Habitatele reprezentative pentru Parc sunt urmatoarele: Habitatele de tufarisuri si pajisti, dintre care amintim tufarisurile de smardar (Rhododendron myrtifolium) cu afin (Vaccinium myrtillus), de jneapan (Pinus mugo) cu smardar, tufarisuri de ienupar pitic (Juniperus sibirica), de alun (Corylus avellana), sau de soc negru (Sambucus nigra), toate avand valoare conservativa mare ; Pajistile alpine si subalpine reprezentate de pajistile de parusca (Festuca supina) si Potentilla ternata, paius cu colti (Festuca versicolor) si Sesleria rigida ssp. haynaldiana, de taposica (Nardus stricta) si Viola declinata. Sunt alcatuite din asociatii variate, cu caracter higrofit pana la xerofit, care in mod normal acopera complet sau aproape complet solul si se caracterizeaza prin dominanta ierburilor (graminee, cyperacee, juncacee), de statura mijlocie sau scunda; Pajisti umede si comunitati de ierburi inalte (buruienisuri) ; Paduri temperate de foioase cu frunze cazatoare, in care predomina fagul (Fagus sylvatica), in amestec cu rasinoase: molid (Picea abies) si brad (Abies alba), cu vegetatie ierboasa (Pulmonaria rubra, Hieracium rotundatum, Festuca drymeria, Leucanthemum waldsteinii), ocupand aproximativ 2700 ha din suprafata Parcului, situandu-se la altitudini intre 600 si 1400 m, pe versanti cu inclinari medii si expozitii diferite, platouri, culmi, pe soluri de tip eutricamposol, luvosol, slab scheletice, moderatslab acide ; Paduri temperate de conifere, de molid (Picea abies) cu Soldanella hungarica si Oxalis acetosella, de molid (Picea abies) si brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum, cu Luzula sylvatica sau cu Leucanthemum waldsteinii, ce ocupa statiuni la altitudini mari (1350-1850 m). Dintre habitatele cu valoare conservativa mare mentionam padurile si raristile de larice (Larix decidua) cu Saxifraga cuneifolia, ce ocupa versanti inclinati cu expozitii diverse, creste sau stancarii, de tip conglomerate calcaroase. O mare suprafata o ocupa molidisurile pure localizate in etajul boreal, la altitudini intre 1400-1600 m; Paduri si tufarisuri de lunca si de mlastina; Mlastini, turbarii, izvoare si paraie, cu Carex nigra ssp. dacica si Platago gentianoides, Blysmus compressus, Glyceria nemoralis s.a. Un habitat aparte il

A6-27

reprezinta Turbaria acida de la Laptici, unde pe stratul de turba format din Sphagnaceae se dezvolta o vegetatie specifica, cum este endemitul Salix myrtilloides ; Grohotisuri, alcatuite din pietrisuri silicioase cu Silene acaulis si Minuartia sedoides, habitat particular, situat la inaltimi de 2300-2500 m, care se prezinta sub forma unor rozete pe pietrisuri, caracterizandu-se printr-o structura floristica alcatuita din plante scunde (5-10 cm); stancarii calcaroase cu Oxyria dygina, Cardaminopsis neglecta, Papaver corona-sancti-stephani si Doronicum carpaticum, habitat endemic, cu valoare conservativa mare; stancarii cu Acinos alpinus si Galium anisophyllon; Stanci continentale si roci pe care intalnim de exemplu comunitati de Saxifraga moschata si Darba kotschyi pe stancile calcaroase, in etajul subalpin, acesta fiind habitat endemic pentru Muntii Carpati ; Habitate acvatice, reprezentate de lacuri, paraie subalpine si alpine in care traiesc populatii importante de nevertebrate acvatice, pesti si amfibieni. Vegetatia este alcatuita dintr-o serie de briofite higrofite, care determina o asociatie muscinala; lacurile de acumulare: Bolboci, Scropoasa, Dobresti, reprezeinta habitate artificiale ; Pesteri, cu valoare conservativa foarte mare, in special daca adapostesc colonii de lilieci, dintre cei mentionati in Directiva Habitate.

A6-28

Anexa nr.6.1. Flora Parcului Natural Bucegi- plante inferioare reprezentative pentru Muntii Bucegi
Nr. Taxon Familia Bacillariophyceae Chlorophyceae Crysophyceae Chlorophyceae Bacillariophyceae Bacillariophyceae Xanthophyceae Xanthophyceae Euglenophyceae Euglenophyceae Chyanophyceae Chyanophyceae Crysophyceae Crysophyceae Crysophyta Chlorophyceae Chyanophyceae Bacillariophyceae Chyanophyceae Chyanophyceae Chyanophyceae Chlorophyceae Chlorophyceae Bacillariophyceae Bacillariophyceae Chyanophyceae Xanthophyceae Chlorophyceae Chyanophyceae Chlorophyceae Chlorophyceae Chyanophyceae Grupa Tricolomataceae Boletaceae Cantarelaceae Agarcaceae Uredinaceae Endemite Legea 345/2006

Flora algala 1 Amphora ovalis var. pediculus 2 Chlorella terricola 3 Chrysococus rufescens 4 5 Cladophora glomerata 6 Cymbella microcephala 7 Diatoma elongateum var. tenue 8 Ellipsoiden annulatum 9 Ellipsoiden perminimum 10 Euglena adhaerens 11 Euglena spirogyra 12 Gleocapsa alpina 13 Gleocapsa montana f. fenestralis 14 Hydrurus vaucherii morpha amorpha 15 Hydrurus vaucherii morpha caulinara 16 Malomonas caudata 17 Muriella terrestris 18 Mycrocystis parietina 19 Navicula bryophyla 20 Nodularia halerveyana 21 Oscillatoria agardhii f. wislouchii 22 Oscillatoria simplicissima 23 Palmella miniata 24 Penium polymorphum 25 Pinnularia borealis 26 Pinnularia divergens 27 Pleurocapsa minor 28 Pleurogaster lunaris 29 Protoccocus viridis 30 Sinaiella terricola 31 Ulotrix oscillarina 32 Ulotrix tenerrima 33 Xenococcus irregularis Micoflora 34 35 36 37 38 Armillaria mellea (Vahl.) Qulet Boletus badius Schaeffer Cantharellus cibarius Fr. Lactarius piperatus (Scop.) S.F.Gray Melamopsorella caryophyllacearum Schrter

End End

End

Flora de licheni 39 Lecanora verrucosa var. bucegica

Lecanoraceae

End
A6-29

40 41 42 43

Letharia vulpina Microglaena butschetschiensis Parmelia sulcata Polyblastia butschetschensis

Parmeliaceae Verrucariaceae Parmeliaceae Verrucariaceae Verrucariaceae Parmeliaceae Verrucariaceae Bartramiaceae Catoscopiaceae Meeseaceae Polytrichaceae Polytrichaceae Polytrichaceae Polytrichaceae Dicranaceae Ditrichaceae Ditrichaceae Marchantiaceae Hylocomiaceae Sphagnaceae Sphagnaceae Sphagnaceae Mniaceae Mniaceae

End

End End End

44 Thelidium bucegiensis 45 Usnea articulata 46 Verrucaria bucegiensis Flora de briofite 47 Conostromum boreale 48 Catoscopium nigritum 49 Amblyodon dealbates 50 Polytrichum juniperinum 51 Polytrichum communae 52 Polytrichum pipliferum 53 Polytrichum norvegicum 54 Dicranum albicans 55 Distichium montanum 56 Districhium capillariaceae 57 Bucegia romanica 58 Hylocomium splendens 59 Sphagnum acutifolium 60 Sphagnum recurvum 61 Sphagnum platyphyllum 62 Mnicem marginatum 63 Mnicem spinosus

Anexa 3B Anexa 3B Anexa 3B

A6-30

Anexa nr.6.2. Flora Parcului Natural Bucegi- plante reprezentative, periclitate, vulnerabile si rare
Lista Rosie a Plantelor Superioare din Romania (Olteanu, 1994) * * * * * * * * * * * * * * * * *

Nr.

Taxon

Familia

Endemite

Categorie

Legea 345/2006

1 2 3 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

Abies alba Mill. Achillea schurii Schultz. Aconitum toxicum Rchb. Aconitum vulparia ssp. lasianthum Rchb. Alyssum repens Baumg. Anacamptis pyramidalis (L.) Rich. Androsace chamaejasme Wulf. Angelica archangelica L. Anthemis carpatica ssp. pyrethriformis Schur. Aquilegia transsilvanica Schur. Arnica montana L. Astragalus australis ssp. bucsecsi Jav. Bupleurum falcatum ssp. dilatatum Schur Campanula carpatica Jacq. Campanula transsilvanica Schur. et Andrae Campanula patula ssp.abientina Simonkai Campanula serrata (Kit) Hendrych Carduus kerneri Simk. Carex capillaris L. Carex fuliginosa Schkuhr Carex rupestris All. Centaurea kotschyana Heuffel Centaurea pinnatifida Schur

Pinaceae Asteraceae Ranunculaceae Ranunculaceae Brassicaceae Orchidaceae Primulaceae Umbelliferae Asteraceae Ranunculaceae Asteraceae Fabaceae Apiaceae Campanulaceae Campanulaceae Campanulaceae Campanulaceae Asteraceae Cyperaceae Cyperaceae Cyperaceae Asteraceae Asteraceae

End * End *** End * End*** End * End ** End ** End ** End *** End*** End*** End *** End *** End *

E R Nt Nt Nt V/R V/R V R V V R V R V/R LR LR R R R R R R Anexa nr. 4A

17 18 19 20 21 22 23 24

A6-31

25 26 27 28 29 30 31 32

33

34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50

Cerastium transsilvanicum Schur Corallorhiza trifida Chtel Crocus banaticus Gay Dactylorhiza incarnata (L.) Soo Dactylorhiza maculata (L.) Soo Dactylorhiza sambucina (L.) Soo Daphne blagayana Freyer Dentaria glandulosa W. et K. Dianthus glacialis ssp. gelidus (Scott, Nyman et Kotschy) Tutin Dianthus spiculifolius Schur Dianthus tenuifolius Schur Doronicum carpaticum (Griseb. & Schenk) Nyman Draba dornei Heuffel Draba haynaldii Stur Eritrichum nanum (L.) Schrader et Gaudin Festuca amethysina L. Festuca bucegiensis MarkgrafDannenberg Festuca carpatica F. G. Dietr. Galanthus nivalis L. Gentiana acaulis L. Gentiana lutea L. Gentiana punctata L. Geranium caeruleatum Schur. Geum reptans L. Gladiolus imbricatus L. Godyera repens (L.) R.Br. Gymnadenia conopsea (L.) R.Br. Gypsophila petraea (Baumg.) Feichenb. Hedysarum hedysaroides (L.) Schinz et Thell Hepatica transsilvanica Fuss

Caryophyllaceae Orchidaceae Iridaceae Orchidaceae Orchidaceae Orchidaceae Thymelaeaceae Brasicaceae Caryophyllaceae

End * End** End ** End *

* * * * * * *

R R E R R R V/R Nt R

Caryophyllaceae Caryophyllaceae Asteraceae Brassicaceae Asteraceae Boraginaceae Gramineae Gramineae Gramineae Amaryllidaceae Gentianaceae Gentianaceae Gentianaceae Geraniaceae Rosaceae Iridaceae Orchidaceae Orchidaceae Caryophyllaceae Fabaceae Ranunculaceae

End * End * End *** End * End * End * End * End ** End *** End *** End **

* * * * * * * * * * * * * * * * * * *

R Nt R V/R V/R R R R R V R V/R R R R R R R R R Nt Anexa nr. 4A Anexa nr 4A

51 52 53

A6-32

54 55 56 57 58 59 60

61

62

63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83

Heracleum carpaticum Porcius Heracleum palmatum Baumg. Hesperis matronalis ssp. moniliformis Borza Hesperis oblongifolia Schur. Hieracium transsylvanicum Heuff. Iris sibrica L. Koeleria macrantha ssp. transsilvanica Nyardi Larix decidua Mill. ssp carpatica (Dom.) iman Leontodon montanus ssp. pseudotaraxaci (Schur.) Finch et P.D.Sell Leontopodium alpinum Cass. Leucanthemum waldsteinii (Schultz Bip.)Pouzar Linaria alpina (L.) Miller Lingularia sibrica L. Linum extraaxillare Kit. Lloydia serotina (L.) Reichenb. Loiseleuria procumbens (L.) Desv. Neottia nidus-avis (L.) L.C.M.Richard Nigritella nigra (L.) Reichenb. Nigritella rubra (Wettst.)K.Richter Onobrychis montana subsp. transsilvanica (Simk.) Beck Ophrys insectifera L. Orchis militaris L. Orchis militaris L. Orchis morio L. Orchis ustulata L. Origanum vulgare L. Oxytropis halleri Bunge et. Koch Papaver alpinum subsp. corona-sanctistephani Zapl. Phyteuma confusum A. Kerner Pinguicula alpina L.

Umbelliferae Umbelliferae Brassicaceae Brasicaceae Asteraceae Iridaceae Poaceae Pinaceae Asteraceae

End ** End * End ** End * End *** End ** E*** End *

* * * -

V/R Nt V R Nt R

* *

R R

Asteraceae Asteraceae Scrophulariaceae Asteraceae Linaceae Liliaceae Ericaceae Orchidaceae Orchidaceae Orchidaceae Fabaceae Orchidaceae Orchidaceae Orchidaceae Orchidaceae Orchidaceae Labiatae Fabaceae Papaveraceae Campanulaceae Lentibulariaceae

End ** End *** End * End * -

* * * * * * * * * * * * * * * * * *

E R R R Nt R R R V/R V/R R R R R R R R R R A6-33

84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 103

Pinguicula vulgaris L. Pinus cembra L. Platago atrata ssp. carpatica So Poa molinerii ssp. glacialis Beldie Primula halleri J.F. Gmelin Pseudorchis albida (L.) A. Et E. Love Pulmonaria rubra Schott Ranunculuc carpaticus Herbich Rhododendron myrtifolium Schott et Kotschy Salix alpina Scop. Salix bicolor Willd. Salix retusa L. Saxifraga demissa Schott et Kotschy Secale montanum Guss. Senecio papposus Rchb. Sesleria bielzii Schur. Sesleria haynaldiana Schur Scabiosa lucida ssp. barbata Nyaradi Silene nutans subsp. dubia (Herbich) Zapal Soldanella montana Willd. Soldanella pusilla Baumg. Symphytum cordatum W. Et K. Taxus baccata L. Thesium kernerianum Simonkai Thlaspi dacicum Heuffel Thymus comosus Heuffel et Griseb Thymus marginatus Kern Thymus pulcherrimus Schur Tozzia alpina ssp. carpatica Hayek Traunsteinera globosa (L.) Reichenb Trisetum macratrichum Hackel Trollius europaeus L.

Lentibulariaceae Pinaceae Plantaginaceae Gramineae Primulaceae Orchidaceae Boraginaceae Ranunculaceae Ericaceae Salicaceae Salicaceae Salicaceae Saxifragaceae Gramineae Asteraceae Gramineae Gramineae Dipsacaceae Caryophyllaceae Primulaceae Primulaceae Boraginaceae Taxaceae Santalaceae Brasicaceae Labiatae Labiatae Labiatae Scrophulariceae Orchidaceae Poaceae Ranunculaceae

End * End *** End ** End * End *** End *** End** End * End ** End ** End * End *** End * End ** End * End** -

* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *

R R R R R R Nt R V R R R V/R R Nt R V R R R R Nt V/R R R Nt

Anexa nr 3B

104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114

R R R R R A6-34

115 116 117 118 119 120

Vaccinium uliginosum L. Veronica alpina L. Veronica aphylla L. Veronica baumgartenii Roemer et Schultes Viola alpina Jacq. Viola dacica Borb.

Ericaceae Scrophulariaceae Scrophulariaceae Scrophulariaceae Violaceae Violaceae

End ** End ***

* * * * * *

R R R R R R

Anexa nr. 3B

* Endemit cu areal restrans la Romania ** Endemit carpatic *** Endemit carpato-balcanic E= taxoni periclitati, in pericol de extinctie, a caror supravietuire este improbabila daca factorii cauzali continua sa actioneze sau a caror ppulatii au fost saracite pana la nivelul critic; V= taxoni vulnerabili, considerati posibil sa treaca in prima categorie in viitorul apropiat daca factorii cauzali continua sa actioneze; R=taxoni cu populatii mondiale mici , care in prezent nu sunt amenintati dar care se afla sub risc ca urmare a arealului lor restrictiv Nt=taxoni neamenintati

A6-35

ANEXA 6.3. Specii de nevertebrate reprezentative pentru Muntii Bucegi Nr. Crt Directiva Habitate anexa II Lista Rosie IUCN Legea 345/2006

Specia ROTIFERI Habrotracha rosa Donner Adineta barbata Janson Adineta glauca Vulfort GASTEROPODE Chilostoma banaticum Vertigo genesii Iphigena latestriata Schmidt COLEOPTERE Carabus arvensis carpathus Born Carabus planicollis carpathica Bielz Carabus obsoletus carpathicus Bielz Cucujus cinnaberinus Lucanus cervus Rosalia alpina Linn LEPIDOPTERE Colias mymidone Euphydryas aurinia Nymphalis vaualbun Erebia montana Prunner Lycaena dispar HIMENOPTERE Formica rufa L. ODONATE Cordulegaster heros ORTHOPTERE Isophyta costata Odontopodisma rubripes Pholidoptera transsylvanica

Familia Habrotracha Adinetidae Adinetidae Helicidae Vertiginidae Clausillidae Carabidae Carabidae Carabidae Cucujidae Lucanidae Cerambycidae Nymphalidae Nymphalidae Satyridae Lycaenidae Formicidae

* *

LR/cd

* * * * * * *

VU VU Anexa 2, 3A

LR/nt LR/nt Anexa 2, 3A

* * * * VU

A6-36

ANEXA 6.4 Specii de vertebrate prezente in Muntii Bucegi

Fauna de amfibieni Cartea rosie a vertebratelor din Romania (2005) Aproape amenintata Aproape amenintata Aproape amenintata Vulnerabila Vulnerabila Vulnerabila Vulnerabila Vulnerabila Vulnerabila Aproape amenintata Legea 345/2006 Anexa 2, 3A 3B Anexa 3A Anexa 3A 4A 3B, 4A 3B 3B Anexa 2, 3A Anexa 2, 3A 3B

Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Specia Bombina variegata Linnaeus Bufo bufo Linnaeus Bufo viridis Laurenti Hyla arborea Linnaeus Rana ridibunda Linnaeus Rana temporaria Linnaeus Salamandra salamandra Linnaeus Triturus alpestris Laurenti Triturus cristatus Laurenti Triturus montandoni Boulenger Triturus vulgaris vulgaris Linnaeus

Familia Discoglossidae Bufonidae Bufonidae Bufonidae Ranidae Ranidae Salamandridae Salamandridae Salamandridae Salamandridae Salamandridae

Fauna de reptile Cartea rosie a vertebratelor din Romania (2005) Vulnerabila Vulnerabila Periclitata Legea 345/2006 3B 3A 3A 3B

Nr. 1 2 3 4 5 6 7

Specia Anguis fragilis colchicus Nordmann Coronella austriaca Liaurenti Lacerta agilis Linnaeus Lacerta viridis Lacerta vivipara Jaquin Natrix natrix Vipera berus Linnaeus

Familia Lacertidae Colubridae Lacertidae Lacertidae Lacertidae Colubridae Viperidae

Fauna de pasari Cartea rosie a vertebratelor din Romania (2005) Legea 345/2006 Anexa 3A Anexa 3A Anexa 1 Extincta Anexa 2 Anexa 4A Anexa 2,3A Anexa 4A Anexa 3A Anexa 3A Anexa 3A Anexa 3A A6-37 Anexa 2B 2A, Anexa 1

Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Specia Accipiter gentilis (L.) Accipiter nisus (L.) Aegolius funereus L. Aegypius monachus L. Alauda arvensis L. Alcedo atthis L. Anas platyrhynchos Linnaeus Anthus spinoletta L. Anthus trivialis L. Apus apus L. Apus melba L.

Familia Accipitridae Accipitridae Strigidae Accipitridae Alandidae Alcedinidae Anatidae Motacillidae Motacillidae Apodidae Apodidae

Directiva Pasari

12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51

Aquila chrysaetos L. Aquila clanga Pallas Aquila pomarina C.L.Brihm. Asio otus L. Athene noctua Scopoli Bonasia bonasia L. Bubo bubo L. Buteo buteo L. Carduelis carduelis L. Carduelis spinus L. Certhia familiaris L. Ciconia nigra Linnaeus Cinclus cinclus L. Columba oenas L. Columba palumbus L. Coracias garrulus L. Corvus corax L. Cuculus canorus L. Delichon urbica L. Dendrocopos major L. Dryocopus martius L. Emberiza citrinella L. Eremophila alpestris L. Erithacus rubecula L. Falco subbuteo L. Falco tinnunculus L. Falco vespertinus L. Ficedula albicollis Temminck Fringilla coelebs L. Garrulus glandarius L. Gypaetus barbatus Linnaeus Hirundo rustica L. Lanius collurio L. Lanius excubitor L. Loxia curvirostra L. Motacilla alba L. Motacilla cinerea Tunstall Motacilla flava L. Muscicapa striata L. Nucifraga caryocatactes L.

Accipitridae Accipitridae Accipitridae Strigidae Strigidae Tetraonidae Strigidae Accipitridae Fringillidae Fringillidae Certhidae Ciconidae Certhidae Columbidae Columbidae Coraciidae Corvidae Cuculidae Hirudinidae Picidae Picidae Emberizidae Alandidae Turdidae Falconidae Falconidae Falconidae Muscicapidae Fringillidae Corvidae Accipitridae Hirudinidae Laniidae Laniidae Frigillidae Motacillidae Motacillidae Motacillidae Muscicapidae Corvidae

Periclitata Vulnerabila

Anexa 2,3A Anexa 3A Anexa 2, 3A Anexa 3A Anexa 3B

Anexa 1 Anexa 1

Anexa 1, 2B Vulnerabila Anexa 2 Anexa 3A Anexa 3B Vulnerabila Anexa 2 Anexa 3B Anexa 1 Anexa 1

Periclitata

Anexa 3B Anexa 3A Anexa 3A Anexa 2, 3A Anexa 3A Anexa 1

Vulnerabila

Anexa 3B Anexa 3B Anexa 3B Anexa 3B Anexa 3A Anexa 3A Anexa 2B Anexa 1

Disparuta

Anexa 2 Anexa 2, 3A Anexa 3A Anexa 3A Anexa 3A, 3B Anexa 3A, 3B Anexa 3A, 3B Anexa 3B Anexa 3B A6-38

Anexa 1 Anexa 1

52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87

Oriolus oriolus Otus scops L. Parus ater L. Parus caeruleus L. Parus cristatus L. Parus major L. Parus montanus L. Boldenstein L. Parus palustris L. Passer domesticus L. Passer montanus L. Perdix perdix L. Phylloscpus collybita Vieillot Pica pica L. Picoides tridactylus L. Picus canus Gmelin Prunella collaris Scopoli Prunella modularis L. Regulus ignicapillus Temmink Regulus regulus L. Saxicola rubetra L. Serinus serinus L. Sitta europaea Linnaeus Strix aluco L. Strix uralensis Pallas Sturnus vulgaris Linnaeus Sylvia atricapilla L. Sylvia borin Booddaert Tetrao urogallus L. Tichodroma muraria L. Tringa hypolencos L. Tringa ochropus L. Troglodytes troglodytes L. Turdus merula L. Turdus philomelos Brahm Turdus pilaris L. Turdus torquatus L.

Oriolidae Strigidae Paridae Paridae Paridae Paridae Paridae Paridae Passeridae Passeridae Phasianidae Sylviidae Corvidae Picidae Picidae Prunellidae Prunellidae Turdidae Turdidae Turdidae Frigillidae Sittidae Strigidae Strigidae Sturnidae Sylviidae Sylviidae Tetraonidae Tichodromadidae Scoloracinae Scoloracinae Troglodytidae Turdidae Turdidae Turdidae Turdidae Anexa 4A Anexa 4B Anexa 2B Anexa 3A Anexa 2B Anexa 3A Anexa 3A Anexa 4A Anexa 3B Anexa 2B, 3B 1, Anexa 3A Anexa 3A Anexa 2 Anexa 3B Anexa 3B Anexa 3B Anexa 3B Anexa 3A Anexa 3B Anexa 2B Anexa 1 Anexa 1 Anexa 3B Anexa 2A Anexa 3B Anexa 3A Anexa 3A Anexa 3A Anexa 3A Anexa 3A Anexa 3A

A6-39

Fauna de mamifere Cartea rosie a vertebratelor din Romania (2005) Legea 345/2006

Nr.

Specia Insectivore Erinaceus europaeus Linnaeus Talpa europeae Linnaeus Sorex araneus Linnaeus Sorex alpinus Schinz Neomys fodiens Pennat Chiroptere Rhinolophus ferrumequinum Schreber Rhinolophus blasii Peters Rhinolophus hipposideros Bechstein Myotis mystacinus Kuhl Myotis myotis Borkhausen Pipistrellus pipistrellus Schreber Vespertilio murinus Linnaeus Rozatoare Sciurus vulgaris Linnaeus Sicista betulina Pallas Dryomys nitedula Pallas Muscardinus avellanarius Linnaeus Myoxus glis Linnaeus Clethrionomys glareolus Schreber Microtus arvalis Pallas Microtus agrestis Linnaeus Microtus nivalis Martins Apodemus flavicollis Melchior Apodemus sylvaticus Linnaeus Mus musculus Linnaeus Rattus norvegicus Berkenhout Logomorfe Lepus europaeus Pallas Artiodactile Cervus elaphus Linnaeus Capreolus capreolus linnaeus Rupicapra rupicapra Linnaeus Sus scrofa attila Linnaeus

Familia

Directiva Habitate

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

Erinaceidae Talpidae Soricidae Soricidae Soricidae Rhinolophidae Rhinolophidae Rhinolophidae Vespertilionidae Vespertilionidae Vespertilionidae Vespertilionidae Sciuridae Zapodidae Gliridae Gliridae Gliridae Arvicolidae Arvicolidae Arvicolidae Arvicolidae Muridae Muridae Muridae Muridae Leponidae Cervidae Cervidae Bovidae Suidae Vulnerabil Vulnerabil Periclitat Anexa nr. 4 B Anexa nr. 4 B Anexa nr. 4 B Anexa nr. 4 A Anexa nr. 4 B Anexa 2,4 Critic periclitat Vulnerabil Vulnerabil Vulnerabil Periclitat Anexa nr. 3 B Anexa nr. 4 B Anexa nr. 3 A Anexa nr. 3 A Anexa nr. 3 A Anexa 4 Anexa 4 Anexa 4 Anexa 4 Vulnerabil Periclitat Vulnerabil Periclitat Vulnerabil Periclitat Periclitat Anexa nr. 3 B Anexa nr. 2 Anexa nr. 2 Anexa nr. 2 Anexa nr. 2 Anexa 2 Anexa 2 Anexa 2 Anexa 2

Vulnerabil Vulnerabil

A6-40

31 32 33 34 35 36 37 38 39 40

Carnivore Canis lupus Linnaeus Vulpes vulpes Linnaeus Ursus arctos Linnaeus Meles meles Linnaeus Martes martes Linnaeus Martes foina Erxleben Mustela nivalis Linnaeus Mustela putoris Linnaeus Felis silvestris Schreber Lynx lynx Linnaeus

Canidae Canidae Ursidae Mustelidae Mustelidae Mustelidae Mustelidae Mustelidae Felidae Felidae

Vulnerabil Vulnerabil Vulnerabil

Anexa nr. 2, 3A Anexa nr. 4 B Anexa nr. 2, 3A Anexa nr. 4 B Anexa nr. 4 B Anexa nr. 4 B

Anexa 4 Anexa 2,4

Vulnerabila Vulnerabila

Anexa nr. 3 A Anexa nr. 2, 3 A

Anexa 4 Anexa 2,4

A6-41

Anexa 6.5 Tipuri de habitate din Parcul Natural Bucegi-corespondenta cu principalele sisteme de clasificare
Nr. 0 Habitat Romania Denumire 1 Tufarisuri si pajisti Lande si tufarisuri temperate
1 2 Tufarisuri sud-est carpatice de azalee (Loiseleuria procumbens) Tufarisuri sud-est carpatice de smardar (Rhododendron myrtifolium) cu afin (Vaccinium myrtillus) Tufarisuri sud-est carpatice de jneapan (Pinus mugo) smardar (Rhododendron myrtifolium) Tufarisuri sud-est carpatice de coacaza (Bruckenthalia spiculifolia) si ienupar pitic (Juniperus sibirica) Tufarisuri sud-est carpatice de ienupar pitic (Juniperus sibirica) Tufarisuri sud-est carpatice de anin verde (Alnus viridis) Tufarisuri sud-est carpatice de afin (Vaccinium myrtillus) Tufarisuri sud-est carpatice de afin (Vaccinium myrtillus) cu iarba neagra (Calluna vulgaris) Tufarisuri sud-est carpatice soc rosu (Sambucus racemosa) Taieturi de padure cu zmeur (Rubus idaeus) Tufarisuri sud-est carpatice de alun (Corylus avellana) cu cu cununita (Spiraea chamaedryfolia) R3101 R3104 4060 Alpine and Boreal heaths 4060 Alpine and Boreal heaths 4070* Bushes with Pinus mugo and Rhododendron myrtifolium 4060 Alpine and Boreal heaths 4060 Alpine and Boreal heaths 4080 Sub-Arctic Salix spp.scrub 4060 Alpine and Boreal heaths 4030 European dry heaths 31.4113 Carpathian dwarf azalea heaths 31.424 Carpathian Kotschys alpenrose heaths 31.561 Subalpine mountain pine scrub and 31.562 Carpathian alpenrose mountain pine scrub 31.4632 Carpahian Bruckenthalia heaths 31.431 Mountain Juniperus nana scrub 31.62152 HercynioCarpathian Silesian willow brush 31.4122 Carpathian dwarf Vaccinium wind heaths 31.2162 Montane eastern Carpathian bilberry-ling heaths 31.872 Scrubby clearings 31.872 Scrubby clearings 31.8C4 Subcontinental hazel thickets F2.211 Alpine dwarf azalea heaths F2.224 Carpathian Rhododendron kotschyi heaths F2.46 Carpathian Pinus mugo scrub; F2.461+F2.462 F2.2632 carpathian Bruckenthalia heaths F2.231 Mountain Juniperus nana scrub F2.3112 Carpathian green alder scrub F2.2122 carpathian dwarf (Vaccinium) wind heaths F4.2162 Montane eastern Carpathian bilberry-ling heaths F3.174 subcontnental hazel thickets

Cod 2

Corespondenta NATURA 2000 3

PALEARCTIC 4

EUNIS 5

R3105

4 5 6 7 8 9 10 11

R3107 R3108 R3110 R3111 R3112 R3113 R3114 R3117

A6-42

12 13

Tufarisuri de alun (Corylus avellana) Tufarisuri de soc negru (Sambucus nigra)

R3119 R3120

31.8C4 Subcontinental hazel thickets 31.872 Shrubby clearings

F3.174 subcontnental hazel thickets F3.24 Subcontinental and continental decidous thickets E4.4392 East Carpathian calciphile stepped grasslands

Stepe si pajisti xerice calcicole Pajisti sud-est carpatice de 14

R3401

Asperula capitata si Sesleria rigida

6170 Alpine and subalpine calcareous grasslands

36.43921 East Carpathian sesleria-evergreen sedge grasslands 36.34322 Eastern Carpathian Festuca airoides grasslands 36.43922 Eastern Carpathian Festuca versicolor grasslands 36.43921 East Carpathian sesleria-evergreen sedge grasslands; 36.43924 East carpathian Festuca flaccida grasslands 36.43923 east Carpathian Festuca ametystina grasslands 36.3172 Eastern Carpathian mat-grass swards

Pajisti alpine si subalpine Pajisti sud-est carpatice de parusca 15 16 17

R3604 R3605 R3606

(Festuca supina) si Potentilla ternata Pajisti sud-est carpatice de paius cu colti (Festuca versicolor) si Sesleria rigida ssp. haynaldiana Pajisti sud-est carpatice de paius de stanci (Festuca saxatilis)

6150 Siliceous alpine and boreal grasslands 6170 Alpine and subalpine calcareous grasslands 6170 Alpine and subalpine calcareous grasslands

E4.3432 Carpathian Festuca airoides grasslands E4.4392 East cappathian calciphile stepped grasslands E4.4 Calcareous alpine and subalpine grasslands

18 19

Pajisti sud-est carpatice de Festuca amethystina si Dianthus tenuifolius Pajisti sud-est carpatice de Scorzonera rosea si Festuca nigrascens Pajisti sud-est carpatice de taposica (Nardus stricta) si Viola declinata

R3607 R3608

6170 Alpine and subalpine calcareous grasslands 6230* Species-rich Nardus grasslands, in siliceous substrates in mountain areas (and submontain areas, in Continental Europe) 6230* Species-rich Nardus grasslands, in siliceous mountain areas (and submontain areas, in Continental Europe) 6170 Alpine and subalpine calcareous grassland 6170 Alpine and subalpine calcareous grassland

E4.4392 East Carpahtian calciphile stepped grasslands E4.31 Alpic Nardus stricta swards and related communities E4.3172 Eastern Carpathian mat-grass swards E4.31 Alpic Nardus stricta swards and related communities E4.3172 Eastern Carpathian mat-grass swards E4.4392 East Carpathian calciphile stepped grasslands E4.4392 East Carpathian calciphile stepped grasslands

20

R3609

36.3172 Eastern Carpathian mat-grass swards

21 22

23

Pajisti sud-est carpatice cu Poa media Pajisti sud-est carpatice de coada iepurelui (Sesleria rigida ssp. haynaldiana) si rogoz (Carex sempervirens ) Pajisti sud-est carpatice de rogoz (Carex sempervirens) si coarna mare (Sesleria bielzii)

R3610 R3611

36.43921 East Carpathian sesleria-evergreen sedge grasslands 36.43921 East Carpathian sesleria-evergreen sedge grasslands

R3612

A6-43

24

Pajisti sud-est carpatice de Carduus kerneri, Festuca carpatica si Trisetum fuscum Tufarisuri pitice su-est carpatice de salcii alpine (Salix herbacea) Tufarisuri pitice sud-est carpatice de salcii alpine (Salix retusa, S.reticulata) Tufarisuri pitice de argintca (Dryas octopetala)

R3613

25 26 27

R3615 R3616 R3617

6430 Hydrophilous tall herb fringe communities of plains and of the montane to alpine levels 6150 Siliceous alpine and boreal grasslands 6170 Alpine and subalpine calcareous grasslands 4060 Alpine and Boreal heaths

37.8221 Carpathian fescue tall grass communities 36.1112 Alpic acid dwarf willow snow-patch communities 36.12211 Alpine (Salix retusa, S. reticulata) snowbed communities 31.49152 South-eastern Carpathian Dryas mats 37.8144 Carpathian butterbur communities; 37.81441 Carpathian white butterbur communities 37.814 Carpathian herb communities

E4.4 Calcareous alpine and subalpine grassland F2.111 Alpic acid dwarf willow snow patch communities F2.111 Alpic acid dwarf willow snow patch communities F2.2915 Carpatho-balkanide Dryas mats E5.5144 Carpathian butterbur communities E5.5143 Carpathian monk shoad communities

Pajisti umede si comunitati de ierburi inalte (buruienisuri) Comunitati sud-est carpatice de R3707 6430 Hydrophilous tall herb 28
buruienisuri inalte cu Telekia speciosa si Petasites hybridus

29

Comunitati daco-getice cu Angelica sylvestris, Crepis paludosea si Scirpus sylvaticus

R3708

fringe communities of plain and of the montane to alpine leves 6430 Hydrophilous tall herb fringe communities of plain and of the montane to alpine levels 6520 Mountain hay meadows

Pajisti mezofile Pajisti sud-est carpatice de 30

R3801

38.3Mountain hay meadows

Trisetum flavescens si Alchemilla vulgaris

Paduri Paduri temperate de foioase cu frunze cazatoare Paduri sud-est carpatice de molid R4101 91V0 Dacian beech forest 31
(Picea abies), fag (Fagus sylvatica) si brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra Paduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) si brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum Paduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) si brad (Abies alba) cu Leucanthemum waldsteinii Paduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) si brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra (Symphyto-Fagion)

41.1D212 Dacian Pulmonaria rubra fir-beech forests 42.1323 Dacian acidophile beech-fir forest 41.1D213 Dacian Leucanthemum beech forest 41.1D212 Dacian Pulmonaria rubra fir-beech forests

G4.6 Mixed Abies-Picea-Faguswoodlands G4.6 Mixed Abies-Picea-Faguswoodlands G4.6 Mixed-Abies-Picea-Faguswoodlands G3.1123 Dacian neutrophile mountaine fir forest

33

R4102

9110 Luzulo-Fagetum beech forests 91V0 Dacian beech forest (Symphyto-Fagion) 91V0 Dacian beech forest (Symphyto-Fagion)

34

R4103

35

R4104

A6-44

36 37 38 39 40 41 42

43 44

Paduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) si brad (Abies alba) cu Festuca drymeria Paduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) si brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum Paduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) si brad (Abies alba) cu Vaccinium myrtillus Paduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) si brad (Abies alba) cu Leucanthemum waldsteinii Paduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Syphytum cordatum Paduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Festuca drymeia Paduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) si brad (Abies alba) cu Cephalanthera damassonium Paduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Phyllitis scolopendrium Paduri sud-est carpatice de frasin (Fraxinus excelsior), paltin (Acer pseudoplatanus) si ulm (Ulmus glabra) cu Lunaria rediviva

R4105 R4106 R4107 R4108 R4109 R4110 R4111

9110 Luzulo-Fagetum beech forests 9110 Luzulo-Fagetum beech forests 9110 Luzulo-Fagetum beech forests 91V0 Dacian beech forest (Symphyto-Fagion) 91V0 Dacian beech forest (Symphyto-Fagion) 9110 Luzulo-fagetum beech forests 9150 Medio-European limestone beech forest of the Cephalanterion-Fagion 91V0 dacian beech forests (Symphyto-Fagion) 9180 Tilio-Acerion forests of slopes, screes and ravines

41.1D54 South Carpathian Festuca drymeia beech forest 41.1D11 Dacian woodrushbeech forest 41.1D14 Dacian bilberrybeech forest 41.1D213 Dacian Leucanthemum beech forest 41.1D211 Dacian Dentaria glanulosa beech forest 41.1D54 South carpathian Festuca drymeia beech forest 41.1D41 Dacian Epipactis beech forest 41.4641 Dacian Phyllitis beech ravine forest 41.4642 Dacian ashsycamore ravine beech forest

G3.1323 Dacian acidophile beech-fir forest G1.6D21 Dacian Symphytum beech forest G1.6D54 South Carpathian Festuca drymeia beech forest G1.6D4 East Carpathian calciphile beech forest G1.A464 Eastern Carpathian ravine forest

R4116 R4117

Paduri temperate de conifere Paduri sud-est carpatice de molid 45

(Picea abies) cu Soldanella hungarica

R4203

9410 Acidophilous Picea forests f the mountane to alpine levels (Vaccinio Piceteea) 9420 Alpine Larix deciduas and/or Pinus cembra forests 9410 Acidophilous Picea forests of the montane to alpine levels (VaccinioPiceetea)

42.3532 eastern Carpathian arolla forests

G3.1B62 Eastern Carpathian subalpine spurce forest

46 47

Paduri si raristi de larice (Larix decidua) cu Saxifrage cuneifolia Paduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Oxalis acetosella

R4204 R4205

42.3531 Eastern-Carpathian larch forest 42.2162 Eastern Carpathian subalpine spurce forests

A6-45

48

Paduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) si brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum Paduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) si brad (Abies alba) cu Luzula sylvatica Paduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Leucanthemum waldsteinii Paduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Sphagnum sp. Paduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) si brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra Paduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) si fag (Fagus sylvatica) cu Hieracium rotundatum

R4206

49

R4208

50 51

R4209 R4210

9410 Acidophilous Picea forests of the montane to alpine levels (VaccinioPiceetea) 9410 Acidophilous Picea forests of the montane to alpine levels (VaccinioPiceetea) 9410 Acidophilous Picea forests of the montane to alpine levels (VaccinioPiceetea) 9410 Acidophilous Picea forests of the montane to alpine levels (VaccinioPiceetea) 91E0* Alluvial forest with Alnus glutinosa and Fraxinus excelsior (Alno-Padion incanae Salicion albae) 3230 Alpine rivers and their ligneous vegetation with Myricaria germanica -

42.21623 Carpathian hight montane Hieracium spurce forest 42.2162 Eastern Carpathian subalpine spurce forests 42.21625 Carpathian Leucanthemum high mountaine spurce forest 42.2131 Carpathian peat moss spurce forest 42.1124 Dacian neutrophile fir-spurce forest 42.25432 Acido-neutrophile Dacian beech-spurce forest

G3.1B1 Bilberry spurce forest

G3.1B1 Bilberry spurce forest

52 53

R4211 R4214

G3.1F43 Dacian beech-spurce forest

Paduri si tufarisuri de lunca si de mlastina Paduri sud-estice de anin alb (Alnus R4401 54
incana) cu Telekia speciosa

44.214 Eastern Carpathian grey alder galleries 44.111 Pre-Alpine willowtamarisk brush 44.121 Almond willow-osier scrub 44.123 Balkan willow scrub (Saponario officinaleSalicetum purpurea)

G1.1214 Eastern Carpatian grey alder galleries F9.111 Pre-Alpine willow tamarisk brush F9.121 Almond willow-osier scrub F9.12 Lowland and collinear riverine (Salix) scrub

55 56 57

Tufarisuri dacice de catina mica (Myricaria germanica) Tufarisuri de salcie (Salix triandra) Tufarisuri de rachita rosie (Salix purpurea)

R4415 R4416 R4418

Mlastini si terenuri inmlastinite Mlastini, turbarii, izvoare si paraie Turbarii sud-est carpatice, eu58 59

R5401 R5406

7230 Alcaline fens

mezotrofe, cu Carex nigra ssp. dacica si Platago gentianoides Mlastini sud-estice carpatice, eutrofe cu Carex flava si Blysmus

54.4261 Carpathian blackwhite-star sedge acidic fens 54.2F Middle European flat sedge fens A6-46

D2.22 Carex nigra, Carex canescens, Carex echinata fens D4.1F Middle European flat sedge Blysmus compressus fens

60 61

compressus Comunitati sud-est carpatice de izvoare si paraie cu Glyceria nemoralis Comunitati sud-est carpatice de izvoare si paraie cu Carex remota si Caltha laeta
pietrisuri silicioase cu Silene acaulis si Minuartia sedoides Comunitati sud-est carpatice de grohotisuri silicioase mobile sau slab fixate cu Oxyria dygina Comunitati sud-est carpatice de grohotisuri calcaroase mobile si semimobile cu Cardaminopsis neglecta, Papaver corona-sancti-stephani si Doronicum carpaticum Comunitati sud-est carpatice de grohotisuri calcaroase mobile si semimobile Acinos alpinus si Galium anisophyllon Comunitati montane sud-est carpatice pioniere de grohotisuri mobile sau semifixate cu Thymus comosus, Galium album si Teucrium montanum

R5422 R5423

54.11 Soft water springs 54.111 Soft water bryophyte springs

C2.11 Soft water springs C2.11 Soft water springs

Grohotisuri Comunitati sud-est carpatice de 62

R6101

63

R6104

8110 Siliceous scree of the montane to snow levels (Androsacetalia alpinae and Galeopsetalia ladani) 8110 Siliceous screes of the montane to snow level (Androsacetalia alpinae and Galeopsetalia ladani) 8120 Calcareous and calchist screes of the montane to alpine levels (Thlaspietea rotundifolii) 8120 calcareous and calchist screes of the montane to alpine levels (Thlaspietea rotundifolii) 8120 Calcareous and calchist screes of the montane to alpine levels (Thlaspietea rotundifolii)

61.11 Alpine siliceous screes, 36.34 Alpigenous acidophilous grasslans 61.111521 Eastern Carpathian saxifrage mountain sorrel screes; 61.111522 Southern Carpathian meadowgrass mountain sorrel screes 61.2422 East Carpathian sciaphille poppy screes

H2.31 Alpine siliceous screes, E4.425 Carpathian naked-rush swards H2.31 Alpine siliceous screes

64

R6107

H2.44 Carpathian calcareous screes

65

R6110

61.2423 East Carpathian calamint screes 61.242 East carpathian calcareous screes

H2.44 Carpathian calcareous screes

66

R6112

H2 Screes

Stanci continentale si roci la zi Comunitati sud-est carpatice de 67 68

stanci calcaroase cu Artemisia eriantha si Gypsophila petrae Comunitati sud-est carpatice de stanci calcaroase cu saxifrage moschata si Draba kotschy

R6202 R6204

8210 Calcareous rocky slopes with chasmophytic vegetation 8210 Calcareous rocky slopes with chasmophytic vegetation 8310 Caves not open to the public

62.15322 Eastern Carpatian wormwood-gypsophilla cliff communities 62.15323 Eastern Carpatian saxifrage-whitlowgrass cliff communities 65 Caves (inclusive 65.4411 Dobrogean hydro-thermal sulphur caves)

H3.25 Alpine and subMediterranean calcareous cliffs H3.25 Alpine and subMediterranean calcareous cliffs

Pesteri Pesteri 69

R6405

A6-47

Tipuri fundamentale de padure reprezentative pentru Parcul Natural Bucegi FORMATIA FORESTIERA/Grupa de tipuri de padure Cod Denumire Molidisuri si tipuri de padure cu molid (Piceeta composita) 11 Molidsuri pure Molidisuri cu Oxalis acetosella sau flora de mull (Picea 111 115 116 13 131 132 133 15 152 21 211 22 221
oxalidetosa) Molidisuri cu Vaccinium (Piceeta luzuletosa)

Tipuri de padure Cod Denumire

1114 1153 1154 1162 1311 1321 1331 Molidis de Oxalis acetosella pe soluri scheletice Molidis cu Vaccinium myrtillus Molidis de limita cu Vaccinium (i) Molidis de limita pe stancarie (i) Amestec normal de rasinoase cu fag cu flora de mull (s) Amestecuri de rasinoase si fag cu Rubus hirtus (s) Amestecuri de rasinoase si fag cu Festuca altissima

Molidisuri de stancarie (Piceeta saxatilia) Amestecuri de molid-brad-fag (Piceeto-Fageta) Amestecuri de molid-brad-fag cu Oxalis acetossela sau flora de mull (Piceeto-Abieto-Fageta oxalidetosa) Amestecuri de molid-brad-fag cu Rubus hirtus (PiceetoAbieto-Fageta rubosa) Amestecuri de molid-brad-fag cu Festuca (PiceetoAbieto-Fageta festucetosa) Molideto-laricete (Piceeto-Lariceta) Molideto-laricete de stancarie (Piceeto-Lariceta saxatillia) Bradete pure (Abieta) Bradeto-fagete cu flora de mull (Abieta asperuletosa) Bradeto-faget (Abieto-Fageta) Bradeto-fagete cu flora de mull (Abieto-Fageta asperuletosa)

1521

Molideto-laricet de limita pe stancarie (i)

2111 2211

Bradet normal cu flora de mull (s) Bradeto-faget normal cu flora de mull (s)

Fagete si tipuri de padure cu participarea fagului (fara stejar) (Fageta) 41 Fagete pure montane (Fageta montana) Fagete montane cu flora de mull (Fageta dentarietosa 4114 Faget montan pe soluri scheletice cu flora de mull (m) 411 415
montana) Fagete montane cu Luzula (Fageta luzuletosa montana) 4151 Faget montan cu Luzula luzuloides(m-i)

s=productivitate superioara; m=productvitate medie; i=productivitate inferioara.

A6-48

ANEXA 7 PARCUL NATIONAL PIATRA CRAIULUI

Masivul Piatra Craiului, principalul component al Parcului National, se impune ca o creasta calcaroasa spectaculoasa cu o lungime de 25 km, cu altitudini de peste 2000 m, desfasurata pe directia NNE-SSV, intre localitatile Zarnesti (N) si Podu Dambovitei (S). Parcul National Piatra Craiului este o arie protejata ale carei principale obiective sunt conservarea biodiversitatii, incurajarea obiceiurilor si modului traditional de viata al comunitatiilor locale si stimularea turismului. Prima actiune de protectie in Piatra Craiului dateaza din 1938 cand s-a infiintat Rezervatia Naturala Piatra Craiului pe o suprafata de 440 ha "datorita caracterului unic al masivului unde se gasesc specii rare ca Diantus Callizonus sau Leontopodium Alpinum ca si datorita frumusetii peisajului".

A7-1

In 1990 Piatra Craiului este declarat parc national, iar in 1999 incepe Proiectul Managementul Conservarii Biodiversitaii. Bogatia in specii a Parcului National Piatra Craiului este rezultatul conditiilor deosebit de variate pe care le ofera acesta dezvoltarii lumii vegetale. Altitudinea care depaseste 2200 m face ca aproape intreaga grupare a speciilor montane si alpine, caracteristice lantului carpatic, sa gaseasca aici conditii optime de dezvoltare. Existenta padurilor, stancariilor, grohotisurilor pajistilor si a ochiurilor de mlastina favorizeaza mentinerea unei diversitati botanice deosebite. Ciupercile, muschii, lichenii si plantele cu flori gasesc aici un adevarat paradis. Pe teritoriul parcului au fost identificate un numar total de 1118 de specii si subspecii de plante. Cunoscand faptul ca in flora Romaniei s-au inregistrat 3136 de specii spontane se poate afirma ca Parcul National Piatra Craiului gazduieste peste 30 % din speciile de plante superioare care se intalnesc pe teritoriul Romaniei. Un numar de 181 de specii sunt incluse in "Lista rosie a plantelor superioare din Romania" ca specii endemice, rare sau vulnerabile. De aici se poate observa importanta deosebita a Parcului National Piatra Craiului pentru conservarea speciilor de flora, in special pentru conservarea endemismelor carpatice Dintre aceste specii amintim doar pe cele mai cunoscute, care incanta ochii iubitorilor naturii, care viziteaza Piatra Craiului in lunile de vara, aceste specii fiind supuse unui regim strict de protectie: garofita Piatrei Craiului (Dianthus callizonus) simbolul floristic al Pietrei Craiului, acest munte fiind unicul loc din lume care o gazduieste (este o specie endemica pentru Piatra Craiului); tisa (Taxus baccata); angelica (Angelica arhangelica); sangele voinicului (Nigritella nigra si N. rubra); macul galben (Papaver alpinum ssp. corona-sancti-stefani); linarita (Linaria alpina); floarea de colt sau floarea Reginei (Leontopodium alpinum); bulbucii (Trolius europaeus); bujorul de munte (Rhododendron mytifolium), gladiola salbatica (Gladiolus imbricatus), ghintura galbena (Gentiana lutea), iedera alb (Daphne blagazana),tulichina (Daphne cneorum) Parcul National Piatra Craiului adaposteste un numar impresionat de specii de orhidee de munte 41 specii din 58 de specii existente pe teritoriul Romaniei. Nu va asteptati insa sa descoperoiti exoticele orhidee din tarile calde. Orhideele din zonele temperate sunt mici si nu au o infatisare atat de spectaculoasa. Orhideele reprezinta unul dintre cele mai periclitate grupe de plante la nivel mondial Fauna de nevertebrate este deosebit de bogata prezentand un deosebit interes stiintific. Este de remarcat prezenta a 35 de specii endemice si a 91 de specii descrise ca fiind noi pentru stiinta. Mentionam doua specii endemice specifice Pietrei Craiului: Nesticus constantinescu (Arahnida) si Rhagidia carpatica (Arahnida, Acari). Piatra Craiului adaposteste un numar mare de specii de fluturi, pana in prezent fiind identitificate peste 216 de specii unele fiind rare sau endemice: Psodos

A7-2

coracinus dioszeghy, subspecie endemica alpina; Apamea zeta sandorokovacsi, subspecie endemica in Carpati; Erebia pronoe, specie cunoscuta in Carpati numai in Piatra Craiului si Bucegi; Pieris bryoniae specie menionat in lista roie a fluturilor de zi din Europa. Fauna de pesti, amfibieni si reptile este ceva mai saraca, comparativ cu celelate grupe de vertebrate. De mentionat ca toate speciile de amfibieni si reptile de pe teritoriul Romaniei sunt protejate fiind incluse in anexa 3 a legii 13 din 11 martie 1993 (Conventia de la Berna) Parcul National Piatra Craiului detine o ornitofauna bogata, reprezentata prin cele 109 specii identificate pana in prezent pe acest teritoriu, din acest punct de vedere fiind o zona ideala pentru observarea pasarilor. Multe dintre acestea sunt mentionate ca specii strict protejate prin Conventia de la Berna - Conventia pentru protejarea vietii salbatice si a habitatelot naturale din Europa (legea nr. 13 din 11 martie din 11 martie 1993) Fata de alte masive muntoase Piatra Craiului si-a pierdut in mare masura fauna de rapitoare mari pe care o detinea in trecut, in prezent existand un numar foarte mic de exemplare de acvila de munte Aquila chrysaetos, care cuibaresc probabil in M-tii Fagaras. Alte specii de rapitoare intalnite in parc sunt:; sorecarul comun Buteo buteo; uliul porumbar Accipiter gentilis; uliul pasarar A. nisus; soimul randunelelor Falco subbuteo; soimul calator - F. peregrinus; vanturelul rosu - F. tinunculus; cucuveaua- Athene noctua etc. Cheile si zonele stancoase din parc sunt populate de : fluturasul de stanca - Tichodroma muraria, specie rara; brumarita de stanca - Prunella collaris; drepneaua neagra - Apus apus; drepneaua mare - Apus melba; mierla de piatra Monticola saxatilis. In anexa 7.1. sunt prezentate speciile de psri din Masivul Piatra Craiului. Conditiile climatice si geologice, geomorfologia si structura florei si vegetatiei din Parcul National Piatra Craiului au determinat pastrarea unei diversitati aparte in grupul mamiferelor. Din cele aproximativ 100 specii de mamifere din fauna intregii tari, peste 40% traiesc si in masivul Piatra Cariului. Pana in prezent au fost identificate 17 specii de lilieci, care se adapostesc in pesterile sau scorburile arborilor batrani de pe teritoriul parcului. Dintre acestea, o mare parte intra in categoria specii strict protejate conform Conventiei de la Berna, iar 6 sunt specii de interes comunitar conform Directivei Consiliului Europei 92/43 EEC (Rhinolophus ferrumequinum, R. euriale, Myotis bechsteinii, M. blythii, M. myotys, Barbastella barbastellus) iar o specie -Vespertilio murinus- este inclusa in Conventia de la Bonn.

A7-3

7.1. Lista speciilor de pasari

1. Ordinul Ciconiiformes 1.1 Familia Ciconiidae Barza neagr (Ciconia nigra) Barza alb (Ciconia ciconia)

3. Ordinul Falconiformes 3.1 Familia Falconidae Vnturelul rou (Falco tinnunculus) oimul rndunelelor (Falco subbuteo) oimul cltor (Falco peregrinus) 4. Ordinul Galliformes 4.1 Familia Tetraonidae Ierunca (Bonasa bonasia) Cocoul de munte (Tetrao urogallus) 4.2 Familia Phasianidae Potrnichea (Perdix perdix) Prepelia (Coturnix coturnix)

2. Ordinul Accipitriformes 2.1 Familia Accipitridae Viesparul (Pernis apivorus) Gaia brun (Milvus migrans) Uliul porumbar (Accipiter gentilis) Uliul psrar (Accipiter nisus) orecarul comun (Buteo buteo) Acvila de munte (Aquila chrysaetos)

5. Ordinul Charadriiformes 5.1 Familia Scolopacidae Fluierarul de munte (Actitis hypoleucos) Sitarul de pdure (Scolopax rusticola) 6. Ordinul Columbiformes 6.1 Familia Columbidae Porumbelul de scorbur (Columba oenas) Porumbelul gulerat (Columba palumbus) Gugutiucul (Streptopelia decaocto) Turturica (Streptopelia turtur) 7. Ordinul Cuculiformes 7.1 Familia Cuculidae Cucul (Cuculus canorus) 10. Ordinul Coraciiformes 10.1 Familia Upupidae Pupza (Upupa epops)

8. Ordinul Strigiformes 8.1 Familia Strigidae Bufnia (Bubo bubo) Ciuvica (Glaucidium passerinum) Cucuveaua (Athene noctua) Huhurezul mic (Strix aluco) Huhurezul mare (Strix uralensis) Ciuful de pdure (Asio otus) Minunia (Aegolius funereus) 9. Ordinul Apodiformes 9.1 Familia Apodidae Drepneaua neagr (Apus apus) Drepneaua mare (Apus

11 Ordinul Piciformes 11.1 Familia Picidae Capntortur (Jynx torquilla) Ciocnitoarea sur (Picus anus) Ciocnitoarea verde (Picus viridis) Ciocnitoarea neagr (Dryocopus martius) Ciocnitoarea pestri mare (Dendrocopos major) Ciocnitoarea cu spatele alb (Dendrocopos leucotos) Ciocnitoarea cu trei degete (Picoides tridactylus)

A7-4

12. Ordinul Passeriformes 12.1 Familia Alaudidae Ciocrlia de pdure (Lullula arborea) Ciocrlia de cmp (Alauda arvensis) 12.2 Familia Hirundinidae Rndunica (Hirundo rustica) Lstunul de cas (Delichon urbica) 12.3 Familia Motacillidae Fsa de pdure (Anthus trivialis) Fsa de munte (Anthus spinoletta) Codobatura de munte (Motacilla cinerea) Codobatura alb (Motacilla alba) 12.4 Familia Cinclidae Mierla de ap (Cinclus cinclus) 12.5 Familia Troglodytidae Ochiuboului (Troglodytes troglodytes) 12.6 Familia Prunellidae Brumria de pdure (Prunella modularis) Brumria de stnc (Prunella collaris) 12.7 Familia Turdidae Mcleandrul (Erithacus rubecula) Privighetoarea rocat (Luscinia megarhynchos) Codroul de munte (Phoenicurus ochruros) Codroul de pdure (Phoenicurus phoenicurus) Mrcinarul mare (Saxicola rubetra) Pietrarul sur (Oenanthe oenanthe) Mierla de piatr (Monticola saxatilis) Mierla gulerat (Turdus torquatus) Mierla (Turdus merula) Cocoarul (Turdus pilaris) Sturzul cnttor (Turdus philomelos) Sturzul de vsc (Turdus viscivorus)

12.8 Familia Sylviidae Silvia mic (Sylvia curruca) Silvia cu cap sur (Sylvia communis) Silvia de zvoi (Sylvia borin) Silvia cu cap negru (Sylvia atricapilla) Pitulicea sfritoare (Phylloscopus sibilatrix) Pitulicea mic (Phylloscopus collybita) Pitulicea fluiertoare (Phylloscopus trochilus) 12.9 Familia Regulidae Auelul cu cap galben (Regulus regulus) Auelul sprncenat (Regulus ignicapillus) 12.10 Familia Muscicapidae Muscarul sur (Muscicapa striata) Muscarul mic (Ficedula parva) Muscarul gulerat (Ficedula albicollis) 12.11 Familia Paridae Piigoiul codat (Aegithalos audatus) Piigoiul sur (Parus palustris) Piigoiul de munte (Parus montanus) Piigoiul moat (Parus cristatus) Piigoiul de brdet (Parus ater) Piigoiul albastru (Parus caeruleus) Piigoiul mare (Parus major) 12.12 Familia Sittidae Scorarul (Sitta europaea) 12.13 Familia Tichodromadidae Fluturaul de stnc (Tichodroma muraria) 12.14 Familia Certhidae Cojoaica de pdure (Certhia familiaris) 12.15 Familia Oriolidae Grangurul (Oriolus oriolus) 12.16 Familia Laniidae Sfrnciocul roiatic (Lanius collurio) 12.17 Familia Corvidae Gaia (Garrulus glandarius) Coofana (Pica pica)

A7-5

Alunarul (Nucifraga caryocatactes) Stncua (Corvus monedula) Cioara de semntur (Corvus frugilegus) Cioara griv (Corvus corone cornix) Corbul (Corvus corax) 12.18 Familia Sturnidae Graurul (Sturnus vulgaris) 12.19 Familia Passeridae Vrabia de cas (Passer domesticus) Vrabia de cmp (passer montanus) 12.20 Familia Fringillidae Cinteza (Fringilla coelebs) Cnraul (Serinus serinus) Florintele (Carduelis chloris) Sticletele (Carduelis arduelis) Scatiul (Carduelis spinus) Cneparul (Carduelis cannabina) Forfecua (Loxia curvirostra) Mugurarul (Pyrrhula pyrrhula) Botgrosul (Coccothraustes coccothraustes) 12.21 Familia Emberizidae Presura galben (Emberiza itrinella) Presura de munte (Emberiza cia) Presura sur (Miliaria calandra)

A7-6

7.2. Lista speciilor de mamifere

Ordinul INSECTIVORA Linnaeus, 1758 Familia ERINACEIDAE Bonaparte, 1838 Erinaceus concolor Martin, 1838 aricul rsritean Familia TALPIDAE Gray, 1825 Talpa europaea Linnaeus, 1758 crtia, Talpa caeca Savi, 1822 ctia oarb Familia SORICIDAE Gray, 1821 Sorex araneus Linnaeus, 1758 chicanul comun Sorex minutus Linnaeus, 1766 chicanul pitic Sorex alpinus Schinz, 1837 chicanul de munte Neomys fodiens (Pennant, 1771) chicanul de ap Neomys anomalus Cabrera, 1907 chicanul de mlatin Crocidura suaveolens (Pallas, 1811) chicanul de Ordinul CHIROPTERA Blumenbach, 1779 Subordinul MICROCHIROPTERA Dobson, 1875 ]Familia RHINOLOPHIDAE Bell, 1836 Rhinolophus ferrumequinum Lacpde, 1799 liliacul mare cu nas potcoav Rhinolophus hipposideros (Bechstein, 1800) liliacul mic cu potcoav Rhinolophus euryale Blasius, 1853 liliacul mediteranean cu potcoav Familia VESPERTILIONIDAE Gray, 1821 Myotis myotis (Borkhausen, 1797) liliacul mare cu urechi de oarece Myotis capaccinii (Bonaparte, 1837) liliacul cu degete lungi Myotis bechsteinii (Kuhl, 1818) liliacul lui Bechstein Myotis daubentonii (Kuhl, 1819) liliacul lui Myotis mystacinus (Kuhl, 1817) liliacul mic, mustcios Myotis nattereri (Kuhl, 1818) liliacul lui Natterer Plecotus auritus (Linnaeus, 1758) liliacul brun urechiat Vespertilio murinus liliacul bicolor Nyctalus noctula (Schreber, 1774) liliacul de amurg Nyctalus leisleri (Kuhl, 1818) liliacul lui Leisler Pipistrellus pipistrellus (Schreber, 1774) liliacul mic Pipistrellus (= Hypsugo) pygmaeus (Leach, 1825) liliacul pitic Ordinul LAGOMORPHA Brandt, 1855 Familia LEPORIDAE Gray, 1821 Lepus europaeus Pallas, 1778 iepurele de cmp Ordinul RODENTIA Bowdich, 1821 Familia SCIURIDAE Gray, 1821 Sciurus vulgaris Linnaeus, 1758 veveria

A7-7

Familia ARVICOLIDAE Cope, 1891 Clethrionomys glareolus (Schreber, 1780) oarecele scurmtor Pitymys subterraneus (De Selys-Longschamps, 1836) oarecele subpmntean Microtus nivalis (Martins, 1842) oarecele de zpad Microtus agrestis (Linnaeus, 17561) oarecele de pmnt Microtus arvalis (Pallas, 1779) oarecele de cmp Familia MURIDAE Gray, 1821 Rattus norvegicus (Berkenhout, 1769) obolanul cenuiu Mus musculus Linnaeus, 1758 oarecele de cas Apodemus agrarius (Pallas, 1778) obolanul de cmp Apodemus flavicollis (Melchior, 1834) oarecele gulerat Apodemus sylvaticus (Linnaeus, 1758) oarecele de pdure Familia GLIRIDAE Thomas, 1897 Dryomys nitedula Pallas, 1779 prul de pdure Eliomys quercinus (Linnaeus, 1776) prul de stejar Muscardinus avellanarius (Linnaeus, 1758) prul de alun Myoxus glis (Linnaeus, 1766) prul mare Ordinul CARNIVORA Bowdich, 1821 Familia CANIDAE Canis lupus Linnaeus, 1758 lupul Vulpes vulpes (Linnaeus, 1758) vulpea Familia URSIDAE Gray, 1825 Ursus arctos Linnaeus, 1758 ursul Familia MUSTELIDAE Swainson, 1835 Martes foina (Erxleben, 1777) jderul de copac Mustela nivalis Linnaeus, 1766 nevstuica Mustela erminea Linnaeus, 1758 hermina Familia FELIDAE Geay, 1821 Felis silvestris Schreber, 1777 pisica slbatic Lynx lynx (Linnaeus, 1758) rsul Ordinul ARTIODACTYLA Owen, 1848 Familia SUIDAE Gray, 1821 Sus scrofa Linnaeus, 1758 porcul slbatic Familia CERVIDAE Gray, 1821 Cervus elaphus Linnaeus, 1758 cerbul Capreolus capreolus (Linnaeus, 1758) cpriorul Familia BOVIDAE Gray, 1821 Rupicapra rupicapra (Linnaeus, 1758) capra neagr

A7-8

7.3. LISTA AMFIBIENILOR

Fam. Cyprinidae Phoxinus phoxinus (L.)-boistean(Minnow) Ortharius barbatulus (L.) (Stone Loach) Fam. Cottidae Cottus gobio L.-zglvoaca (Miller's thumb) Fam. Salmonidae Salmo trutta fario L.-pstrvul (Brown Trout) Urodela Fam. Salamandridae Salamandra salamandra (L.)-salamanda sau slmzdra (Fire Salamander) Triturus alpestris (Laur)-tritonul alpin (Alpin Newt) Triturus montandoni (Boul.)-tritonul de munte (Montandon's Newt) Triturus cristatus(laur.)-tritonul cu creast (Crested Newt) Triturus vulgaris (L.)-triton(Smooth Newt) Anura Fam.Discoglossidae Bombina variegata (L.)-buhaiul de balt (Yellow-bellied toad) Fam.Bufonidae Bufo bufo (L.)-Broasc rioas brun-(Common Toad) Fam .Ranidae Rana temporaria L.-broasca roie de munte (Grass Frog) REPTILES Squamata Fam.Lacertidae Lacerta agilis L.-oprla de cmp (Sand Lizard) Lacerta vivipara Jacq.-guterul (Common Lizard) Padarcis muralis-oprla de ziduri (Smooth Snake) Fam. Anguidae Anguis fragilis(L.)-nprca (Slowworm) Fam. Viperidae Vipera berus (L.)-vipera de munte (Adder) Fam.Colubridae Coronella austriaca-arpele de alun (Smooth Snake) Natrix natrix-arpele de cas (Grass Snake)

A7-9

Anexa 8 Masivul Ciuca Masivul Ciucas este situat n partea central a Carpailor, n grupul muntos al Carpailor de Curbur, Masivul Ciuca se detaeaz net fa de regiunile nconjurtoare prin abrupturile sale, dar n special prin peisajul variat dat de conglomerate i calcare. Ciucaul nu scap privirilor din orice parte l-ai vedea. Spre est, valea superioar a Buzului, care se ndreapt ctre nord i Valea Boncuei de la obria Telejenelului, ndreptat spre sud, vi desprite prin Pasul Boncua (1078 m), formeaz limita spre Masivul Siriu i Munii Ttaru, ceva mai scunzi, alctuii din culmi domoale acoperite cu pduri ntinse i puni pe cretet. Spre sud, Depresiunea Cheia, continuat spre nord-est de cursul superior al Teleajenului (Valea Berii), culoarul Bratocei i apoi prul Ramura Mic (afluent al Trlungului) separa Ciucaul de Munii Grohoti (1767 m) i de prelungirile nord-estice ale acestora - Bobu Mare (1757 m) i Babe (1684 m). Dei Munii Grohoti, cu culmile lor Bobu Mare i Bobe, constituie muni aparte vor fi inclui n circuitele Ciucaului, nefcnd obiectul unei lucrri independente. La vest, limita propriu-zis este format de vile praielor Ramura Mic, Trlung, Tesla i a unui pru de obirie al Zizinului. Acestea l despart de prelungirile sudice ale Munilor ntorsurii, avnd culmi domoale situate la 1 000-1200 m. Valea Dlghiului este cea care, n unduirea ei ctre est, formeaz limita nordic a masivului, tot spre Munii Intorsurii, lsnd de o parte i de alta mici terase, cu puni i fnee sau plopi i slcii care ii pleac graios crengile spre apa linitit. Privit de aproape, Masivul Ciuca este deci bine delimitat prin vi sau culoare depresionare - Telejenelul, Buzul, Dlghiul, Babarunca i Ramura Mic, la care se adaug depresiunile Cheia i Poiana Valea Stnei ca mbietoare locuri de odihn. Numai spre sud-vest Munii Grohoti, cu promotoriul Muntelui Babe, par s-i concureze prin nlime, ns aspectul domol al culmilor i deosebesc clar de Masivul Ciuca.

A8 -1

Rezervatii naturale: Frumuseea si ineditul peisajului Munilor Ciucas, la care se adaug numeroasele specii floristice, din care unele endemice, dacica sau rariti, a dus la constituirea unor rezervaii n care acestea sa fie ocrotite i meninute nealierate atit pentru generaiile noastre, ct i pentru cele viitoare. Zona cu Rhododendron din Munii Ciuca, situat n zona de ntlnire a potecii ce urc pe Muntele Rou cu cea care vine de pe Culmea Gropoarele, pune sub ocrotire a suprafa de 2 ha cu smirdar (Rhododendron kotschyi), plant ocratit, declarat monument al naturii. Alturl de acesta vegeteaz afinul, ienuprul, meriorul s.a. Culmea Zganului, care cuprinde zona de stncrie cu o suprafa de 3 ha. Este o rezervaie complex - botanic i zoologic - cu plante endemice si rare, dintra care menionm Koeleria transsilvanica, Aconithum anthora, Erysimum wittmanni, Dianthus ki-taibelli ssp. spiculifolius, Hletacium villosum, Senecio rupestris; de asemenea, numeroase specii ale melcului Ahpia. Tigile Mari, cu o suprafa de 3 ha, n care intr culmea de stincarie, pn la poteca ce duce spre Vrful Ciuca. Are un caracter complex - botanic i geologic - pe ntinsul ei fiind ocrotite atit formaiunile geologice specifice, cit i plantele endemice sau rare, precum i cele calcicole i termofile. Dintre acestea amintim clopoeiul (Hieradum auriantiacum), horsti (Luzula splcata), stnjenelul de munte (Iris ruthenica), cupe (Gentiana praecox), floarea de col (Leontopadium: alpinum), garofie (Dianthut tenuifolius)

A8 -2

Jneapnul de pe Muntele Bratocea, situat la limita superioar a pdurii de molid, este constituit din mai multe plcuri (circa 2 ha) ce se gsesc pe versantul de vest al Culmii Bratocei, sub Vrful Bratocea (1 827 m), uor de remarcat din aua Tigilor, ca i n stincriile de la vest i nord de Vrful Ciuca i sub stnca Mna Dracului. uviele Benii, de pe Culmea uvielor, cuprinde asociaii vegetale cu floarea de col (Leotopodium alpinum) n suprafa de 2 hectare. Alturi de ea se ntilnesc clopoei, garofie, geniane s.a.

Munti Ciucas nu sunt lipsiti nici de un pretios fond cinegetic alcatuit din mamifere (urs, vulpe, cerb, mistret, pisica salbatica, jder, veverita, capra neagr, pasari (privighietoare, cinteza, fluturasul de stanca, uliu, vultur, acvila de munte) si dintre

A8 -3

reptile se remarca vipera comuna si soparla de munte. Se intalnesc, bineinteles si o multime de coleoptere, fluturi si alte speci de insecte
Cai de acces si puncte de pornire la trasee:

In ciuda faptului c Masivul Ciuca este relativ departat de localitai mai importante, accesul pn la poalele muntelui se face relativ uor i aproape din toate direciile. Vile care ptrund radial spre masiv reprezint principalele ci pe care s-au croit poteci, drumuri, s-au construit ci ferate nguste i drumuri forestiere; n prezent se poate ajunge cu maina pn la Cheia i la cabana Muntele Rou, pe osea modernizat, sau la Poiana Valea Stnei, pe un drum pietruit. Dinspre sud, direcie din care pornesc peste 75% dintre turitii care cutreier Ciucaul, Valea Teleajenului reprezint principala arter de acces spre Masivul Ciuca. Ea este nsoita de o cale ferat pn la Mneciu Ungureni (110 km din Bucureti, 51 km din Ploieti) i de drumul naional 1 A Bucureti -Cheia - Braov (136 km din Bucureti i 75 din Ploieti). Dinspre nord-vest, venind de la Braov pe Valea Trlungului, urmm oseaua pn la Babarunca, apoi pe afluentul acestuid, Ramura Mic. Din oraul Scele oseaua se ndreaptd spre sud-est, trece pe lngd lacul de acumulare Trlung. Ia km 157, din punctul Podul Teslei, o potec marcata cu cruce roie urc spre Ciucas, apoi, la km 154, de la cabana Babarunca, pornete o alt potec, marcat cu band roie, ce se ntlnete dup 45 minute cu cea precedent. De la cabana Babarunca oseaua prsete Valea Trlungului, urmrind malul drept al prului Ramura Mic pn n Pasul Bratocea, de unde coboar n serpentine strnse pna la Cheia. Pe parcurs se dezvluie Sfinxul Bratocei, sub alt nfiare dect cea cunoscut dinspre Cheia, detaindu-se dintr-un grup de patru stnci, deasupra pdurii de molid.

A8 -4

Anexa 9 Biodiversitatea din judeul Braov

Tabelul 1 - Situaia siturilor Natura 2000

Nr crt

Denumire sit

Suprafaa-conf. bazei de date online Natura 2000(ha)

Suprafaa n BV jud (ha) %

Situri de Importan Comunitar(SCI) 1 Aniniurile de pe Trlung 122,5 122,5 2 Bucegi 38744,8 9326,33 3 Ciuca 21982,8 13505,14 4 Dealul Cetii Lempe371,1 371,1 Mlatina Hrman 5 Dealul Cioca-Dealul 909,6 101,9 Vielului 6 Leaota 1400,1 520,66 7 Muntele Tmpa 203,4 203,4 8 Munii Fgra 198685,5 43095,85 9 Pdurea de gorun si stejar 40,2 40,2 de pe Dealul Purcretului 10 Pdurea Bogii 6329,6 6329,6 11 Pdurea de gorun si stejar 108,2 108,2 de la Dosul Fnaului 12 Pdurea si mlatinile 356,5 356,5 eutrofe de la Prejmer 13 Piatra Craiului 16073,0 6171,92 14 Piatra-Mare 4282,6 4282,6 15 Poienile cu narcise de la 395,8 395,8 Dumbrava Vadului 16 Postvarul 1280,0 1280,0 17 Sighioara-Trnava Mare 85375,0 18011,49 Total SCI 104223,19 Situri de Protecie Special Avifaunistic (SPA) 1 Avrig-Scorei-Fgra 2788,8 1551,61 2 Dealurile Homoroadelor 52078,6 16356,47 3 Dealurile Nordice ale 88950,5 53803,79 Munilor Fgra 4 Dumbrvia-Rotbav-Mgura 4536,4 4219,26 Codlei 5 Pdurea Bogata 62461,6 62461,6 6 Podiul Hrtibaciului 246357,1 85904,23 7 Valea Rului Negru 33338,9 2833,91 8 Zona Umed Mndra 1388,0 1388,0 Total SPA 491899,9 228518,87 Total general 868560,6 332742,06 Suprafaa judeului Braov 536300,0

2 3 8 1 1 1 3 19 3 10 1 12 16 1 43 62 100

A9-1

Tabel 2 - Tipuri de habitate din jud. Brasov Nr crt Cod Habitat 3220 3230 3240 Denumire habitat Localizare Suprafata (ha)

1 2 3

1. Habitate de ape dulci Vegetaie herbacee de pe malurile rurilor montane; Bucegi, Ciuca, Munii Fgra, Piatra Craiului Vegetaie lemnoas cu Myricaria germanica de-a lungul Bucegi, Ciuca,Munii Fgra, rurilor Piatra Craiului montane Vegetaie lemnoas cu Salix eleagnos de-a lungul Bucegi, Ciuca, Munii Fgra, rurilor montane; Piatra-Mare, Sighioara -Trnava Mare 2. Habitate de pajiti i tufriuri

7503,45 2406,14 2700,89

Total habitate de ape dulci 4 4060 Tufriuri alpine i boreale; Bucegi, Ciuca, Leaota, Munii Fgra, Piatra Craiului, PiatraMare, Postvarul Bucegi, Ciuca, Munii Fgra, Piatra Craiului Bucegi, Munii Fgra, Piatra Craiului, Piatra-Mare, Postvarul Delul Cioca-Dealul Vielului, Muntele Tmpa, Sighioara Trnava Mare Bucegi,Piatra Craiului Leaota, Munii Fgra Bucegi, Ciuca, Piatra Craiului, Postvarul

12610,48 5011,02

5 6 7

4070* 4080 40A0*

Tufriuri cu Pinus mugo i Rhododendron myrtifolium; Tufriuri cu specii sub-artice de salix Tufriuri subcontinentale peri-panonice

5403,78 60,75 8721,56

8 9 10

6110* 6150 6170

Comuniti rupicole calcifile sau pajiti bazifite din AlyssoSedion albi; Pajiti boreale i alpine pe substrat silicios Pajiti calcifile alpine i subalpine;

168,47 212,68 78,07

A9-2

11 12 13 14

6230* 6240* 6410 6430

Pajiti montane de Nardus bogate n specii pe substraturi silicioase; Pajiti stepice subpanonice; Pajiti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase(Molinion caeruleae) Comuniti de lizier cu ierburi nalte higrofile de nivelul la cmpiilor, pn la cel montan i alpin;

Bucegi, Ciuca, Munii Piatra-Mare Fgra, Sighioara -Trnava Mare Munii Fgra, Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului Bucegi, Ciuca, Munii Fgra, Piatra Craiului, Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului, Postvarul, Sighioara -Trnava Mare Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului, Sighioara -Trnava Mare Bucegi, Ciuca, Munii Fgra, Piatra Craiului, Postvarul

26,1 3415 3,95 3198,46

15 16

6440 6510

Pajiti aluviale din Cnidion dubii Pajiti de altitudine joas(Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) Fnee montane;

3,95 1715,41

17

6520

25901,82 53921,02 46,16 5,41

18 19

7140 7210*

Total habitate de pajiti i tufriuri 3. Habitate din turbrii i mlatini Mlatini turboase de tranziie i turbrii oscilante (nefixate de Bucegi, Dealul Cetatii Lempessubstrat); Mlastina Harman Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus Dealul Cetatii Lempes-Mlastina Harman, Pdurea i mlatinile eutrofe de la Prejmer Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion) Mlastini alcaline Formaiuni pioniere alpine din Caricion bicoloris-atrofuscae Total habitate din turbrii i mlatini Ciuca, Piatra-Mare Dealul Cetatii Lempes-Mlastina Harman Munii Fgra

20 21 22

7220* 7230 7240*

0,25 3,71 19,86

75,39

A9-3

23 24

8110 8120

25 26 27

8210 8220 8310

4. Habitate de stncrii i peteri Grohotiuri silicioase din etajul montan pn n cel alpin Bucegi, Ciuca, Munii Fgra (Androsacetalia alpinae i Galeopsietalia ladani); Grohotiuri calcaroase i de isturi calcaroase din etajul Bucegi, Ciuca, Munii Fgra, montan pn n cel alpin (Thlaspietea rotundifolii); Piatra Craiului, Piatra-Mare, Postvarul Versani stncoi cu vegetaie chasmofitic pe roci Bucegi, Ciuca, Piatra Craiului, calcaroase; Piatra-Mare, Postvarul Versani stncoi cu vegetaie chasmofitic pe roci Munii Fgra silicioase Peteri n care accesul publicului este interzis; Total habitate de stncrii i peteri 5. Habitate de pdure Pduri de fag de tip Luzulo-Fagetum; Bucegi, Piatra Craiului

2027,78 482,06

497,59 19,86 2258,7 5285,99 36569,21

28

9110

Bucegi, Ciuca, Leaota, Muntele Tmpa, Munii Fgra, Pdurea Bogii, Piatra Craiului, Postvarul , Sighioara Trnava Mare Ciuca,Dealul Cetatii LempesMlastina Harman, Munii Fgra, Pdurea Bogii, Sighioara Trnava Mare Bucegi, Ciuca, Muntele Tmpa, Munii Fgra, Pdurea Bogii, Piatra Craiului, Postvarul Pdurea i mlatinile eutrofe de la Prejmer, Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului

29

9130

Pduri de fag de tip Asperulo-Fagetum;

13474,15

30

9150

Pduri medioeuropene de fag din Cephalanthero-Fagion;

2274,54

31

9160

Pduri subatlantice i medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen din Carpinion betuli;

433,97

A9-4

32

9170

Pduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum

Dealul Cetii Lempe-Mlatina Hrman, Munii Fgra, Pdurea Bogii, Sighioara -Trnava Mare Bucegi, Ciuca, Muntele Tmpa, Munii Fgra, Pdurea Bogii, Piatra-Mare, Postvarul, Sighioara -Trnava Mare Aninisurile de pe Trlung, Bucegi,Ciuca, Munii Fgra,Pdurea Bogii, Pdurea i mlatinile eutrofe de la Prejmer, Piatra Craiului, Piatra-Mare, Sighioara -Trnava Mare Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului Sighioara -Trnava Mare Dealul Cetatii Lempes-Mlastina Harman, Pdurea de gorun i stejar de la Dosul Fnaului, Pdurea de gorun i stejar de pe Dealul Purcretului, Sighioara Trnava Mare Dealul Cetatii Lempes-Mlastina Harman, Sighioara -Trnava Mare

9566,44

33

9180*

Pduri din Tilio-Acerion pe versani abrupi grohotiuri i ravene

1116,79

34

91E0*

Pduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

1624,53

35

91F0

Pduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia din lungul marilor ruri (Ulmenion minoris) Vegetaie forestier panonic cu Quercus pubescens; Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp.

189,98

36 37

91H0* 91I0*

256,12 1005,95

38

91Y0

Pduri dacice de stejar i carpen

4383,79

A9-5

39

91V0

Pduri dacice de fag (Symphyto-Fagion);

Bucegi, Ciuca, Muntele Tmpa, Munii F ra, Pdurea Bo ii, Piatra Craiului, Piatra-Mare, Postvarul, Sighioara -Trnava Mare

100220,39

40 41 42

91Q0 92A0 9410

Pduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros Zvoaie cu Salix alba i Populus alba Pduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea); Pduri de Larix decidua i/sau Pinus cembra din regiunea montan Total habitate de pdure Total general

Piatra Craiului Sighioara -Trnava Mare Bucegi, Ciuca, Munii Fgra, Piatra Craiului, Piatra-Mare, Postvarul Bucegi, Ciuca

16,07 426,87 49900,36

43

9420

1666,84 223126,0 295018,88

A9-6

Tabelul 3 - Inventarul speciilor de flor din judeul Braov cuprinde 589 specii localizate n
Dumbrava Vadului, Situl Ciuca, Situl Piatra Craiului, Situl Bucegi, Dl. Cetii-Lempe, Situl Fgra, Buneti

Tabel 4- Inventarul speciilor de mamifere din judeul Braov Nr crt Denumire Denumire tiinific popular
1 2 Rupicapra rupicapra Lynx lynx capra neagra ras

Localizare
M.Piatra Craiului

M.Piatra Craiului,Dumbrava Vadului, situl Bucegi, Ciuca, Leaota, Fgra, Pdurea Bogii, Postvarul Dumbrava Vadului M.Piatra Craiului,situl Ciuca, Fgra, Sighioara-Tarnava Mare M.Piatra Craiului Dumbrava Vadului

3 4 5 6

Felix silvestris Lutra lutra Erinaceus concolor Erinaceus europaeus romanicus

pisica salbatica vidra arici

7 8 9

Sorex araneus Sorex minutus Rhinolophus hipposideros Rhinolophus ferrumequinum Rhinolophus euryale

chitcan de padure chitcan pitic Liliacul mic cu potcoava

M.Piatra Craiului,Dumbrava Vadului Dumbrava Vadului Situl Ciuca,Fgra,Pdurea Bogii, Piatra Craiului,Sighioara-Tarnava Mare Situl Pdurea Bogii,Piatra Craiului, Situl Piatra Craiului Situl Piatra Craiului M.Piatra Craiului, Dumbrava Vadului M.Piatra Craiului, situl Bucegi, Piatra Craiului, Sighioara-Tarnava Mare M.Piatra Craiului M.Piatra Craiului M.Piatra Craiului, Situl Fgra, Ciuca, M.Piatra Craiului M.Piatra Craiului M.Piatra Craiului

10 11

Liliacul mare cu potcoava Liliacul mediteranean cu potcoava Liliacul cu potcoava a lui Blasius cartita Liliacul carn Liliac cu urechi mari Liliacul comun mic Liliacul comun mic

12

Rhinolophus blasii

13 14 15 16 17 18 19 20 21

Talpa europea Barbastella barbastellus Myotis bechsteini Myotis blythii Myotis myotis Myotis mystacinus Myotis nattereri Nyctalus noctula Miniopterus schreibersi

Liliacul cu aripi lungi Piatra Craiului

Situl

A9-7

22 23 24 25

Pipistrellus pipistrellus Plecotus auritus Vulpes vulpes Canis lupus vulpea lup

M.Piatra Craiului M.Piatra Craiului,Dumbrava Vadului M.Piatra Craiului,Buneti,Dumbrava Vadului Buneti,Dumbrava Vadului, situl Ciuca, Leaota,Fgra, Pdurea Bogii, Piatra Craiului, Postvarul M.Piatra Craiului,Buneti,Dumbrava Vadului,situl Ciuca, Leaota, Tampa,Fgra, Pdurea Bogii, Piatra Mare, Postvarul, Sighioara-Tarnava Mare M.Piatra Craiului,Buneti,Dumbrava Vadului M.Piatra Craiului,Buneti,Dumbrava Vadului M.Piatra Craiului,Buneti,Dumbrava Vadului M.Piatra Craiului,Buneti,Dumbrava Vadului Dumbrava Vadului Dumbrava Vadului Piatra Craiului ,Buneti,Dumbrava Vadului Piatra Craiului ,Buneti,Dumbrava Vadului Piatra Craiului ,Buneti,Dumbrava Vadului Piatra Craiului ,Buneti,Dumbrava Vadului M.Piatra Craiului M.Piatra Craiului M.Piatra Craiului M.Piatra Craiului pars mare pars de stejar pars de alun M.Piatra Craiului M.Piatra Craiului M.Piatra Craiului,Dumbrava Vadului M.Piatra Craiului,Dumbrava Vadului M.Piatra Craiului M.Piatra Craiului M.Piatra Craiului Dumbrava Vadului Dumbrava Vadului Dumbrava Vadului

26

Ursus arctos

urs

27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49

Mustela nivalis Meles meles Martes foina Martes martes Putorius putorius Mustela erminea Sus scrofa Cervus elaphus Capreolus capreolus Sciurus vulgaris Clethrynomis glareolus Apodemus sylvaticus Apodemus flavicolis Apodemus agrarius Rattus norvegicus Glis glis Eliomys quercinus Muscardinius avellanarius Dryomys nitedula Lepus capensis Lepus europeus Microtus arvalis Arvicola terrestris

nevastuica bursuc jder de piatra jderul de copac dihor hermina porcul mistret cerbul comun capriorul veverita

iepure comun soarece de camp Sobolan de apa

A9-8

Tabel 5- Inventarul speciilor de amfibieni, reptile din judeul Braov Nr crt

1 2 3 4

Denumire tiinific
Emys orbicularis Salamandra salamandra Triturus vulgaris Triturus cristatus

Denumire popular
Broasca testoas de apa salamandra triton triton cu creast

Localizare
Situl Sighioara-Tarnava Mare Dumbrava Vadului, Dl Vielului Dumbrava Vadului Dumbrava Vadului, Dl Vielului, situl Aniniul de la Tarlung, Ciuca, Fgra, Piatra Craiului, Postvarul, SighioaraTarnava Mare Situl: Aniniul de la Tarlung, Bucegi, Ciuca, Fgra, Piatra Craiului, Piatra Mare, Postvarul Dl. Vielului Dumbrava Vadului, M. Piatra Craiului, Buneti, situl: Aniniul de la Tarlung,Bucegi, Ciuca, Fgra, Piatra Craiuylui, Piatra Mare, Postvarul, Sighioara-Tarnava Mare Dumbrava Vadului, M. Piatra Craiului, Buneti Dumbrava Vadului Dumbrava Vadului Dumbrava Vadului Dumbrava Vadului, Dl Vielului Dumbrava Vadului, Dl Vielului Dumbrava Vadului, M Piatra Craiului Dumbrava Vadului, M Piatra Craiului, Buneti M.Piatra Craiului , Dealul Vielului Dumbrava Vadului, M. Piatra Craiului, Buneti Dumbrava Vadului Dumbrava Vadului,M Piatra Craiului, Buneti Dumbrava Vadului, M. Piatra Craiului, Buneti Dealul Vielului

Triturus montandoni T. alpestris alpestris Bombina variegata

Triton carpatic

6 7

triton de munte buhai de balt cu burta galben

8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22

Bufo bufo Bufo viridis Hyla arborea Rana esculenta Rana dalmatina Rana temporaria Lacerta agilis Lacerta viridis Lacerta monticola Podarcis muralis Anguis fragilis Elaphe longissima Coronella austriaca Natrix natrix Vipera berus berus

broasca rioas brun broasca rioas verde brotcel broasca de lac mica broasca roie de pdure broasca rosie de munte oprla de cmp guter oprla de munte oprla de ziduri arpe de sticl arpele lui Esculap arpe de alun arpele de casa vipera de munte

A9-9

Tabel 6- Inventarul speciilor de peti din judeul Braov Nr crt

1 2 3 4 5

Denumirea tiinific
Gobio uranoscopus Gobio kessleri Barbus meridionalis Sabanejewia aurata Cottus gobio

Denumirea popular
Petroc-porcuor de vad Petroc-porcuor de nisip Moioaga Dunria zglavoc

Localizare
Situl Fgra Situl Fgra Situl Fgra,Piatra Craiului,Sighioara Situl Sighioara-Tarnava Mare Situl Bucegi,Ciuca,Fgra,Piatra Craiului Situl Fgra,Piatra Craiului

Eudontomyzon mariae

Tabel 7- Inventarul speciilor de nevertebrate din judeul Braov cuprinde 358 specii localizate n Dumbrava Vadului, Situl Ciuca, Situl Piatra Craiului, Situl Bucegi, Dl.
Cetii-Lempe, Situl Fgra, Buneti

Tabel 8 - Parcuri naionale Cod Cod naional european

M 11173

Denumire
Piatra Craiului

Suprafa
14.795

Uniti administrativ teritoriale

Oraul Zrneti, comunele Bran, Moieciu, Fundata (judeul Braov), Rucr, Dmbovicioara, Dragoslavele judeul Arge Oraele Comarnic, Sinaia, Buteni (judeul Prahova), comunele Rnov, Bran, Moieciu (judeul Braov), Moroieni udeul Dmbovia

Anul declarrii
1990

20678

Bucegi 32.663

1990

Tabel 9 - Monumente ale naturii Cod naional

2.244. 2.239.

Cod european
14594 14595

Denumire
Locul fosilifer Ormeni Coloanele de bazalt de la Raco

Suprafa
2,84 5,23

Uniti administrativ teritoriale

Comuna Ormeni Comuna Raco

Anul declarrii
1955 1962

A9-10

2.238. 2.241. 2.243. 2.240. 2.242. 2.245. 2.246. 2.247. 2.248.

14596 183587 183645 183685 183687 183689 183690 183691 183692

Stnca bazaltic de la Rupea Vulcanii Noroioi de la Bile Homorod Cheile Dopca Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplit Microcanionul n bazalt de la Hoghiz Locul fosilifer Carhaga Locul fosilifer Purcreni Petera Brlogul Ursului Petera Valea Cetii

1,85 2,78 2063 22,74 109 9,33 13,63 18,22 15,63

Oraul Rupea Comuna Homorod Comunele Hoghiz, Raco, Apaa Comuna Comana Comuna Hoghiz Comuna Raco Comuna Trlungeni Comunele Raco, Apaa Comuna Rnov

1954 1980 1980 1962 1980 1962 1962 1980 1980

Tabel 10 - Rezervaii naturale Cod Cod naional european

2.252. 2.255. 2.257. 2.250. 2.253. 2.251. 2.254. 2.256. 2.258. B.1. IV.11. IV.12. 11157 11775 11779 14576 63628 183836 183837 183838 183839

Denumire
Mlatina Hrman Muntele Tmpa Pdurea Bogii Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului Postvarul Muntele Dealul Cetii -Lempe Cotul Turzunului Stejeriul Mare Pdurea i mlatinile eutrofe de la Prejmer Complexul Geologic Racoul de Jos Holbav Petera Comana Dealul Cioca Dealul Vielului*1

Suprafa
4,81 203 6330 396 1236 366 399 293 356 95 4,1 42

Unitate administrativ teritorial

Comuna Hrman Municipiul Braov Comunele Hoghiz, Mieru, Apaa Comuna ercaiaVad, Municipiul Braov, oraul Predeal, comuna Rnov Comunele Snpetru, Hrman Comunele Hoghiz, Raco Municipiul Braov Comunele Prejmer, Hrman Comuna Racoul de Jos Comuna Holbav Comuna Comana Comuna Ariud (judeul Covasna), Harman-Podul Oltului (judeul Brao

Anul declarrii
1962 1980 1980 1964 1980 1962 1980 1980 1962 2006 2005 2005

IV.31.

977

2005

* = arii naturale protejate situate pe teritoriul mai multor judee

A9-11

Tabel 11- Zone umede de importan internaional (situri Ramsar) Cod naional
VI.10.

Cod Ramsar
1605

Denumire
Complexul piscicol Dumbrvia

Suprafa Uniti administrativ teritoriale

414 Dumbrvia , Halchiu (judeul Braov)

Anul declarrii
2006

Table 12 - Arii de protecie special avifaunistic Cod naional

VI.10. VI.11.

Cod european

Denumire
Complexul Piscicol Dumbrvia Rotbav

Suprafa
414 42

Uniti administrativ teritoriale

Dumbrvia, Halchiu Rotbav

Anul declarrii
2005 2005

Table 13 - Monumente ale naturii

Cod naional

Cod european

Denumire

Suprafa

Uniti administrativ teritoriale

Anul declarrii

Parcul Naional Piatra Craiului

2.249. 2.237. 183693 183695 Petera Liliecilor Cheile Zrneilor 4,78 118 Comuna Moieciu Comuna Zarnesti 1980 1938

Parcul Natural Bucegi

Locul fosilifer de Vama Strunga* 2 Comunele Moeciu, (judeul Braov), Moroieni (judeul Dmbovia

2.235.

14590

la

0,77

1980

Pdurea i mlatinile Eutrofe de la Prejmer

Cheile Dopca Coloanele de bazalt la Racos

* = arii naturale protejate situate pe teritoriul mai multor judee

A9-12

TABEL 14 - ARII PROTEJATE -CUSTODIE Nr. crt .

1.

Denumirea ariei naturale protejate dat in custodie

POIANA CU NARCISE

Nr.contractului de custodie i data

1500/03.06.200 4

Custodele ariei naturale protejate

RNP-DIRECIA SILVIC BRAOV RNP-DIRECIA SILVIC BRAOV RNP-DIRECIA SILVIC BRAOV CLUBUL SPEOLOGIC SILEX ASOCIAIA ECOLOGICA MILENIUL III RNP-DIRECIA SILVIC BRAOV SC.DORIPESCO SA SOCIETATEA ORNITOLOGIC ROMNASucursala Braov Asociaia pentru Integrare social i Protecia Mediului FEEDBACK Asociaia pentru Integrare social i Protecia Mediului FEEDBACK Asociaia pentru Integrare social i Protecia Mediului FEEDBACK Pers. Fizic Dragoi Ion Lauras

Suprafee ha
394,9

2.

Dl. CETII LEMPE

1501/ 03.06.2004

274,5

3.

M.TMPA

6351/15.09.200 4

188,2

4.

PETERA COMANA

6349/15.09.200 4

41,5

5.

CHEILE DOPCA

6350/ 15.06.2004

6.

PDUREA I MLATINILE EUTROFE- PREJMER COMPLEXUL PISCICOL DUMBRVIA

7870/ 24.11.2004

252

7.

9753/02.03.200 6

413,5

8.

PUNCTUL FOSILIFER CARHAGA

10140/02.03.2006

1,6

10142/02.03.2006 9. COLOANELE DE BAZALT DE LA RACO

1,1

10.

PUNCTUL FOSILIFER ORMENI

10141/02.03.2006

11.

PUNCTUL FOSILIFER PURCRENI

3015/12.05.2006

0,2

A9-13

Anexa 10
Criterii de evaluare a potenialului de dezvoltare turistic
Stabilirea criteriilor i calificativelor de evaluare i ierarhizare a unitilor administrativ teritoriale (UAT) a fost realizat de instituiile implicate n proiect. Pentru evaluarea i ierarhizarea unitilor administrativ teritoriale a fost aleas, pornindu-se de la elementele componente ale valenelor turistice ale rii, metoda arborilor de analiz pe criterii de baz i subcriterii, atribuirea nivelurilor de apreciere fcndu-se printr-un procedeu de ponderare a unui total de 100 de puncte. Acordarea punctajelor pe diferite componente a fost realizat n urma consultrii cu specialitii din diferite domenii (economia turismului, amenajarea teritoriului, geografie, sociologie, arhitectur, geologie, medicin etc.), operatori de turism n sectorul public i privat, autoriti publice centrale sau locale, asociaii de profil din turismul romnesc, universitii etc. A. EVALUAREA RESURSELOR NATURALE (maxim 25 puncte) 1) Cadrul natural (maxim 10 puncte) Evaluarea cadrului natural al unitilor administrativ teritoriale a fost realizat de Institutul de Geografie al Academiei Romne. Criterii de evaluare Punctajul maxim acordat este de 10 puncte care se acord dup cum urmeaz: Poziia pe trepte de relief o o o o o Cmpie 1p Dealuri i podiuri 2p Subcarpai 3p Muni 4p Litoral i Delta Dunrii 4p

Geomorfologie: ex. Prezena unor chei, abrupturi, relief carstic, vecintatea unor uniti impuntoare 1p Vegetaie: o o Pdure peste 30% - 1p Pdure sub 30% - 0,5p Interes cinegetic mare 1p Interes cinegetic mediu 0,5p Prezena unor lacuri, eletee, amenajri piscicole, izvoare minerale, cascade 1p

Faun: o o

Hidrografie: o

A10-1

Peisaj: o o Interes mare 2p Interes mediu 1p

Pornind de la criteriile de mai sus, fiecrui UAT i-a fost acordat un punctaj ntre 1 i 10 (1 fiind minim i 10 maxim, acordat localitilor cu potenial turistic natural excepional). 2) Arii protejate (maxim 5 puncte) Evaluarea ariilor protejate aflate n cadrul unitilor administrativ teritoriale a fost realizat de Institutul de Geografie al Academiei Romne. Criterii de evaluare Punctajul final acordat este ntre 1-5 punte, 5 puncte reprezentnd punctajul maxim (acordat unitilor administrative care cuprind parcuri naionale, rezervaii ale biosferei, parcuri naturale sau rezervaii cu valoare deosebit) iar 1 cel minim. Evaluarea s-a fcut pe baza mai multor criterii dintre care menionm: Gradul de reprezentativitate al ariei naturale protejate 1p Suprafaa total protejat (ca pondere din suprafaa unitii administrative) 1p Gradul de conservare i starea actual a rezervaiei 1p Valoarea peisagistic a ariei naturale protejate 1p Posibilitatea practicrii unor forme de turism 1p Pornind de la punctajul acordat fiecrei rezervaii, n final s-a acordat un punctaj general fiecrei uniti administrative care include o arie natural protejat. Atunci cnd o unitate administrativ include dou sau mai multe arii naturale protejate, punctajul final acordat acesteia este cel mai mare punctaj acordat uneia dintre rezervaii. 3) Factorii naturali terapeutici (maxim 10 puncte) Evaluarea factorilor naturali terapeutici ai unitilor administrativ teritoriale a fost realizat de Institutul Naional de Recuperare, Medicin Fizic i Balneoclimatologie al Ministerului Sntii. Pentru a delimita i ierarhiza staiunile din Romnia se pot folosi unele criterii calitative, comparaia fiind fcut ntre staiuni existente la noi i cu dezvoltarea lor momentan. A. CRITERIILE DE IERARHIZARE FOLOSITE: 1. Categorii de localiti cu factori terapeutici naturali: a. Staiuni de interes general intrate n circuit internaional n aceast categorie intr staiunile de maximum de factori naturali terapeutici tradiional valorificai, dotri pentru tratament, cazare i agrement. b. Staiuni de interes general n aceast categorie intr staiunile cu numeroi factori naturali terapeutici valorificai, dotri pentru tratament i cazare.
A10-2

c. Staiuni de interes local sunt staiunile cu minimum de factori naturali terapeutici, dotri pentru satisfacerea cerinelor de tratament i cazare pentru un numr relativ redus de pacieni, provenii de obiecei din zone apropiate. d. Localiti cu potenial de factori naturali terapeutici sunt localiti cu anumii factori naturali terapeutici de obicei ape minerale, fr dotri de tratament speciale. 2. Durata posibilitilor de efectuare a tratamentului i cazrii n timpul anului: a. Staiuni permanente b. Staiuni sezoniere 3. Dup factorii terapeutici naturali existeni: a. Bioclimat a1. relaxant, sedativ, indiferent, de deal a2. tonic stimulent, de munte a3. excitant, de litoral a4. excitant, de cmpie b. Ape minerale b1. oligominerale b2. carbogazoase b3. clorurate b4. sodice b5. sulfatate b6. sulfuroase b7. feruginoase b8. iodurate, etc. c. Lac terapeutic srat d. Nmol terapeutic: d1. sapropelic d2. de turba d3. mineral e. Alt factor terapeutic natural: e1. mofeta (solfatar) e2. salina e3. sare extras e4. apa mrii 4. Dup indicaiile terapeutice pentru diverse tipuri de afeciuni, n funcie de tipul de factori terapeutici naturali existeni. Revenind la aspectul calitativ al criteriilor de ierarhizare folosite, menionm urmtoarele:

A10-3

n cazul categoriilor de localiti cu factori terapeutici naturali nu am fcut distincie n punctaj, ntre staiunile balneoclimatice i cele climatice, deosebirea reieind de la sine, din enumerarea factorilor (staiunile climatice neavnd de obicei ape minerale, nmol, etc.). O excepie face staiunea balneoclimatic Sinaia ce are i izvoare de ape minerale folosite n cura intern. Celelalte staiuni de pe Valea Prahovei, Poiana Braov, Pltini, etc. fiind omise din enumerare, obinnd evident un punctaj foarte mic pe baza criteriilor enunate. Criteriul privind durata, este clar i ine de multitudinea factorilor terapeutici valorificai i de posibilitile de tratament existente. La acest criteriu sunt cuprini, practic, toi factorii naturali terapeutici. S-a acordat punctaj maxim staiunilor sau localitilor din zonele depresionare sau de deal, cu un bioclimat relaxant, nestresant, recomandabil tuturor categoriilor de pacieni, deci fr contraindicaii. Menionm c a fost delimitat bioclimatul excitant de cmpie, de cel de litoral, care prezint stres diferit, n special n inconfortul prin nclzire n timpul verii, cel de litoral fiind avantajat de existena brizei marine care modific toi parametrii climatici, respectiv temperatura, umezeala, dinamica aerului. Apele minerale cu ponderea n compoziia mineral exprimat deja (b1-b8), sunt fiecaren parte recomandate pentru o anumit afeciune, tratamentul putndu-se afectua prin ingurgitare sau cura extern. Astfel, fiecare compoziie specific a fost punctat egal, fr ierarhizare. Probabil c ar fi fost de dorit o ierarhizare dup numrul de surse hidrominerale dintr-o staiune, dar acesta nu poate fi un criteriu obiectiv, existnd posibilitatea ca ntr-o localitate s fie numeroase surse (izvoare, puuri, foraje, etc.) fie cu debite mici, fie neamenajate, colmatate sau poluate (chimic, microbiologic), fie dimpotriv, s existe un singur izvor cu debit bogat i utilizare maxim. Pentru fiecare dintre factorii terapeutici de la punctele c, d, e, eventual ntr-o staiune s-a acordat un punctaj egal, nediscriminatoriu. n cazul indicaiilor terapeutice, acestea se dau pe diferite tipuri de afeciuni, n funcie de tipul de factori terapeutici valorificai. Nu poate fi fcut o delimitare dup indicaia medical sau tratamentul efectuat. Exist staiuni ce au un profil foarte diversificat de tratament, dar sunt i staiuni importante cu un anumit profil recunoscut i apreciat. Dar i n aceste staiuni, n paralel se pot efectua tratamente pentru alte afeciuni. n acest context s-a acordat punctaj pentru afeciunile majore tratate funcie de tipul de factori existeni n staiune.

A10-4

B. COMENTARII FINALE Conform criteriilor menionate a fost calculat un punctaj, pentru fiecare staiune. Punctajul maxim revine astfel staiunilor permanente, de interes general, din zona de deal, cu maxim de factori terapeutici naturali i indicaii terapeutice. Acest punctaj s-a obinut n zonele deluroase i muntoase, n special din Carpaii Orientali i zonele adiacente, explicabil prin geologia i geomorfologia regiunii (lanul vulcanic generator ndeosebi de ape carbogazoase i gaze terapeutice, flisul pe latura de est i depozitele saline pe latura generatoare de ape clorurate, sodice, saline, etc.). Punctajul minim revine localitilor cu un minim de factori terapeutici naturali, de obicei ape minerale (izvor sau foraj), din zona de cmpie. Staiunile au fost grupate conform punctajului foarte apropiat obinut n trei categorii ce determin de fapt i importana staiunii: categoria I: Staiuni de interes general intrate n circuit internaional 10 puncte categoria a II-a: Staiuni de interes general 6 puncte categoria a III-a: Staiuni de interes local 3 puncte categoria a IV-a localitate cu factori naturali terapeutici 1 punct Soluia de ierarhizare a staiunilor conform criteriilor enunate este legat strict de aspectul balneoclimatic, folosindu-se un punctaj cumulativ. A rezultat astfel o list selectiv ce poate da o idee general asupra reelei de staiuni balneoclimatice existente n Romnia i a importanei acestora. B. EVALUAREA RESURSELOR ANTROPICE (maxim 25 puncte) Evaluarea resurselor antropice ale unitilor administrativ teritoriale a fost realizat de Centrul de Studii i Cercetri n Domeniul Culturii din cadrul Ministerului Culturii i Cultelor n colaborare cu Institutul Naional al Monumentelor Istorice, Centrul Naional pentru Pstrarea i Conservarea Culturii Tradiionale, Institutul de Memorie Cultural (IMeC). Tabel A 10.1. CATEGORIE A. Monumente istorice de interes naional I - arheologie II arhitectur III monumente de for public IV memoriale B. Muzee i colecii publice I muzee II colecii publice 9 PUNCTAJ MAXIM 8

A10-5

C. Art i tradiie popular I festivaluri, trguri, obiceiuri, srbtori etc. II meteuguri populare D. Instituii de spectacole i concerte Filarmonici, orchestre, formaiuni instrumentale, corale ori vocal instrumentale, care dein un ansamblu... estc. E. Manifestri culturale repetabile TOTAL

8 (sau 4 vezi mai jos)

8 (sau 4 vezi mai jos)

0 sau 4 25

Au fost supuse evalurii monumentele istorice ce se claseaz conform legislaiei n grupa A monumentele istorice de valoare naional i universal (cf. Legii 422/2001 cu modificrile i adugirile ulterioare). Categoria Manifestri culturale repetabile include, evenimente sau instituii de la B) sau C) sau D). De aceea a fost marcat cu 0 puncte. De xemplu, instituiilor de teatru, care prin natura lor organizeaz manifestri culturale repetabile li s-a acordat punctajul 8 la instituia de teatru i 0 la activiti repetabile. Unde nu a fost cazul (manifestri repetabile care s nu intre n vreuna din categoriile B), C) sau D), atunci la E) s-a acord punctaj de la 0 la 8. De exemplu, dac exist un festival de teatru anual, s-au acordat 4 puncte pentru existena instituiei de spectacol i 4 pentru festival. Aceste combinaii au avut ca scop obinerea unui punctaj maxim de 8 puncte pentru cele trei categorii cumulate, respectiv C, D, E. De aceea, n anumite situaii a rezultat un punctaj de maxim 4 puncte pentru categoria C sau D. n realitate, fiecare grup are cte 8, dar ponderate, astfel nct punctajul maxim posibil pe fiecare UAT s nu depeasc 25. n aceeai manier a fost acordat punctajul pentru fiecare subcategorie CI i CII astfel nct nsumate acestea s obin maxim 8 puncte. Unitilor administrativ-teritoriale ce dein monumente UNESCO li s-a acosrdat punctajul maxim, respectiv 25 puncte. C. EVALUAREA INFRASTRUCTURII SPECIFICE TURISTICE (maxim 20 puncte) 1) Uniti de cazare (maxim 7 puncte) Evaluarea unitilor de cazare din cadrul unitilor administrativ-teritoriale a fost realizat de Institutul Naional de Cercetare Dezvoltare n Turism pe baza informaiilor furnizate de Autoritatea Naional pentru Turism. n cadrul grilei de evaluare a infrastructurii specific turistice, unitile de cazare omologate de ctre Autoritatea Naional pentru Turism li s-a atribuit un punctaj maxim de 7 puncte.
A10-6

n funcie de distribuia numrului de camere pe tipuri de structuri de primire turistic, (vezi tabel a 10.2)au fost atribuite urmtoarele punctaje: Hoteluri 5 puncte Pensiuni turistice 1 p Alte tipuri de uniti de cazare cu excepia hotelurilor i a pensiunilor turistice 1 p Acordarea punctajelor la nivelul fiecrei uniti administrativ teritoriale a fost realizat pornind de la capacitatea de cazare n funciune (calculat ca produs intre numrul de camere i numrul de zile de funcionare). Astfel a fost atribuit punctajul maxim pentru UAT care dispunea de cea mai mare capacitate de cazare n funciune la nivelul hotelurilor, pesiunilor turistice i respectiv a altor uniti de cazare. Distribuirea punctajelor la nivelul celorlalte UAT s-a realizat n mod proporional. Aceste punctaje au fost corectate n plus sau n minus n funcie de distribuia camerelor pe categorii de confort. n situaia n care exist o diversitate a distribuiei camerelor de categorii n plus punctajele au fost rotunjite n plus, n caz contrar acestea au fost rotunjite n minus. Tabel A 10.2 Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Tip unitate de cazare Hotel Motel Hotel pentru tineret Hostel Caban turistic Camping Vil Bungalow Pensiune turistic Popas turistic Sat de vacan Nav fluvial Total camere 76,109 2,248 1,093 827 891 1787 5,913 1,721 14,893 1,197 317 130 Procent (%) 71 2,09 1,02 0,77 0,83 1,64 5,52 1,60 13,90 1,11 0,29 0,12 Total locuri 149.274 4.627 2.659 1.740 2.404 13.548 12.502 3.812 30.729 2.778 719 273 Procent (%) 66,3 1,9 1,2 0,8 1,1 6,0 5,6 1,7 13,8 1,2 0,3 0,1

2) Instalaii de tratament (maxim 5 puncte) Evaluarea unitilor de cazare din cadrul unitilor administrativ- teritoriale a fost realizat de Institutul Naional de Cercetare- Dezvoltare n Turism pe baza informaiilor furnizate de Institutul Naional de Recuperare, Medicin Fizic i Balneoclimatologie al Ministerului Sntii.

A10-7

n cadrul grilei de evaluare a infrastructurii specific turistice, instalaiilor de tratament avizate de ctre Ministerul Sntii li s-au atribuit un punctaj maxim de 5 puncte. Criterii care au stat la baza procesului de evaluare a instalaiilor de tratament au fost urmtoarele: Numrul instalaiilor de tratament Procedurile pe care le realizeaz instalaiile de tratament Tipurile de aparate utilizate Prezena facilitilor pentru wellness Localitatea cu cele mai multe instalaii de tratament. Prezena facilitilor pentru wellness au constituit un avantaj pentru UAT evaluat, primind un punctaj suplimentar, dar fr a depi cele 5 puncte maxim posibile. 3) Prtii de schi i instalaii de tranport prin cablu (maxim 1 punct) Evaluarea unitilor de cazare din cadrul unitilor administrativ- teritoriale a fost realizat de Institutul Naional de Cercetare- Dezvoltare n Turism pe baza informaiilor furnizate de Autoritatea Naional pentru Turism i Inspecia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune i Instalaiilr de Ridicat (ISCIR) aflat n subordinea Ministerului Economiei i Comerului. Pentru evaluarea a fost luate n calcul prtiile de schi omologate de ctre ANT i instalaiile de transport pe cablu avizate de ctre ISCIR Romnia. Punctajul maxim acordat acestei componente de infrastructur a fost de 1 punct, prtiile de schi, respectiv instalaiile de transport pe cablu primind cte 0,5 puncte fiecare. Criteriile care au stat la baza procesului de evaluare ale prtiilor de schi i a instalaiilor de transport pe cablu au fost urmtoarele: Numrul prtiilor de schi, respectiv a instalaiilor de transport pe cablu Diversitatea instalaiilor de transport Lungimea i capacitatea optim de primire / transport Localitatea cu cele mai multe instalaii de transport pe cablu.

4) Instalaii de agrement ( maxim 1 punct) Evaluarea unitilor de cazare din cadrul unitilor administrativ- teritoriale a fost realizat de Institutul Naional de Cercetare Dezvoltare n Turism pe baza informaiilor furnizate de ctre Autoritatea Naional pentru Turism, Regia Naional a Pdurilor (ROMSILVA)- Direcia de Exploatare a Cabalinelor. La acest capitol au fost incluse acele instalaii de agrement ce se caracterizeaz prin faptul c existena lor ntr-o anumit zon motiveaz deplasarea turitilor, respectiv: terenuri de golf, plaje omologate, Blue Flag, instalaii de agrement nautic, parcuri de distracii, herghelii.
A10-8

Criteriile care au stat la baza procesului de evaluare a instalaiilor de agrement au fost urmtoarele: Numrul instalaiilor de agrement Diversitatea instalaiilor de agrement

Punctajul maxim oferit de UAT din punct de vedere al instalaiilor de agrement ce se regsesc pe baza unitii respective este de 1 punct. 5) Infrastructur pentru conferine, reuniuni, manifestri expoziionale (maxim 6 puncte). Evaluarea unitilor de cazare din cadrul unitilor administrativ- teritoriale a fost realizat de Institutul Naional de Cercetare Dezvoltare n Turism pe baza informaiilor furnizate de ctre Romanian Convention Bureau- Asociaia Naional a Organizatorilor de conferine i Expoziii. Criteriile care au stat la baza procesului de evaluare a infrastructurii pentru conferine,reuniuni, manifestri expoziionale au fost urmtoarele: Numrul spaiilor individuale pentru reuniuni (sli) Capacitatea total a acestor spaii exprimat n numr de locuri Oraul cu cea mai mare capacitate pentru organizarea de reuniuni

Tabel A 10.3

Peste locuri

10.000 6 puncte
4 puncte 3,75 puncte 3,50 puncte 3,25 puncte

2500 locuri
2000 locuri 1500 locuri 1000 locuri

2999 3,00 puncte

2499 1999 1499 2,75 puncte 2,50 puncte 2,25 puncte 2,00 puncte

650 locuri

799 1,75 puncte

1,50puncte 1,25puncte 1,00 puncte 0,5 puncte 0,25 puncte

5000 9999 locuri 4000 4999 locuri 3500 3999 locuri 3000 3499 locuri

500 649 locuri 250 499 locuri 100 249 locuri 50 99 locuri Sub 50 locuri

800 999 locuri

D. METODOLOGIA DE EVALUARE A NIVELULUI DE ECHIPARE TEHNIC A UNITILOR TERITORIAL ADMINISTRATIVE (maxim 30 puncte). Evaluarea infrastructurii generale a fost realizat de Institutul Naional de Cercetare Dezvoltare Urban Proiect. Accesibilitatea unitilor administrativ teritoriale Infrastuctura de transport Pentru evaluarea accesibilitii unitilor administrativ teritoriale de baz s-a avut n vedere prezena pe teritoriul acestora a unor ci / noduri majore de transport de cltori, condiie esenial pentru ca un teritoriu s poat fi inclus n activitatea turistic.

A10-9

Din cele 30 de puncte prin care s-a evaluat importana accesibilitii.

echiprii tehnice a unei

localiti pentru defurarea unei activiti turistice, 16 au fost direcionate ctre criteriul Cei patru indicatori care au fost luai n considerare pentru a evalua accesul direct al unitilor administrativ teritoriale la reeaua major de transport (Tabel A 9.4) au fost ponderai n funcie de importana acestora ntr-o reea internaional de transport precum i de intermodalitatea n transportul de cltori. Tabel A 10.4. INFRASTRUCTURA TEHNIC: 30 puncte Denumire Criteriul Accesul direct la majora de transport Port Aeroport naional/internaional Indicatori Acces la drum european (E) Acces la drum naional/cale ferat 5 5 5 Punctaj infrastructura 16 Da Nu Da Nu Da Nu Acces la DN/E i CF Acces la DN sau CF major Punctajul s-a realizat dup nmulirea punctelor de evaluare (ntre 0 i 1) pe fiecare indicator cu punctajul de pondere pe indicatori din cele 16 puncte ale criteriului, astfel: - Pentru accesul la drum naional sau european i calea ferat s-au acordat 5 puncte din totalul de 16, dar acestea nu sunt acordate dect dac localitatea are acces al ambele modaliti de transport. - Daca UAT-ul are acces doar la drum naional sau cale ferat atunci acesta va primi doar jumtate din punctaj (adic 0,5x5=2,5). Furnizarea se servicii publice de gospodrire comunal Infrastructura edilitar Pentru infrastructura edilitar s-au acordat 9 puncte din totalul de 30. Dintre acestea alimentarea cu ap n sistem centralizat i canalizarea apelor uzate au fost notate cu 5, iar alimentarea cu gaze naturale (n sistem centralizat) cu 4 puncte cunoscut fiind faptul c lipsa acesteia poate fi mai uor compensat.
A10-10

Evaluare

1 0 1 0 1 0 1 0,5

Fr acces la reeaua 0

Dup datele disponibile, reeaua de alimentare cu energie electric acoper toate unitile administrativ teritoriale i de aceea acest indicator nu a fost luat n considerare, dei la nivel de localitate aceasta poate fi uneori deficitar situaie ce nu poate fi evaluat din cauza lipsei datelor (Tabel A 10.5). Tabel A 10.5 INFRASTRUCTA TEHNIC : 30puncte Denumire Criteriu gospodrire comunal Ap i canalizare Ap F r Alimentarea cu gaze naturale 4 Da Nu sistem de 0 1 0 alimentare cu ap 1 0,5 Punctaj Evaluare Furnizarea de servicii publice de 9 Infrastructura edilitar Indicatori Alimentare cu ap, canalizarea 5 apelor uzate i pluviale

Metodologia de calcul de la primul criteriu se pstreaz, astfel c, pentru sistemul de alimentare cu ap i canalizare, cunoscut fiind faptul c mai multe administraii locale au preferat crearea numai a sistemului de alimentare cu ap evaluarea s-a fcut diferit pentru prezena ambelor sisteme i pentru prezena doar a celui de ap. Din cauza lipsei datelor n analiza furnizrii de servicii de gospodrire comunal nu a fost inclus prezena sistemului de epurare a apelor uzate (absena acestuia duce la poluarea grav a mediului i evident la scderea potenialului turistic). Mai trebuie spus c, dac primul criteriu (cel al accesibilitii la infrastructura major de transport) prezint o situaie care poate fi cu greu modificat n ansamblul su, cea a infrastructurii tehnico-edilitare poate fi ameliorat de la nivelul autoritilor locale. Furnizarea serviciilor de comunicaii electronice infrastructura de telecomunicaii Furnizarea serviciilor de comunicaii electronice a fost notat cu 5 puncte din totalul de 30. acestea au fost acordate numai pentru unitile administrativ teritoriale n care poate fi accesat reeaua GSM (tiut fiind c aceasta se poate extinde i ctre alte servicii dect cele de telefonie). Pentru unitile administrativ teritoriale care dispun doar de reea la un punct fix s-au acordat doar 2,5 puncte. Notarea s-a fcut conform situaiei existente n teritoriu conform datelor din anul 2003, ceea ce a artat c multe uniti administrativ teritoriale de baz nu dispun nici mcar
A10-11

de reea la un punct fix, dei Legea 304 din 4 iulie 2003 pentru serviciul universal i drepturile utilizatorilor cu privire la reelele i serviciile de comunicaii electronice asigur dreptul tuturor utilizatorilor cu privire la reelele i serviciile de comunicaii electronice asigur dreptul tuturor utilizatorilor finali de pe teritoriul Romniei de a beneficia de serviciile din sfera serviciului universal, indiferent de localizarea geografic i la tarife accesibile (Tabel A 9.6). Tabel A 10.6. INFRASTRUCTA TEHNIC : 30puncte Denumire Criteriu Furnizarea comunicaii serviciilor electronice Acoperirea GSM cu/sau fr telefonie la punct fix Telefonie la punct fix Fr servicii de telecomunicaii 0 0,5 1 Punctaj de 5 Evaluare

infrastructura de telecomunicaii Indicatori Acoperirea GSM / Telefonie la 5 punct fix

A10-12