Dolarul este moneda care da potential, in vreme ce euro este o moneda care n-ar avea de ce sa se intareasca.

De altfel, Alan Greenspan, fostul presedinte al Fed, a avertizat ca asistam la linistea dinaintea furtunii, subliniind ca euro se sfarama, iar procesul de spargere creeaza dificultati considerabile in sistemul bancar european. Anticipam o depreciere a dolarului fata de euro in perioada imediat urmatoare catre 1,5 dolari/euro, factorul principal fiind legat de un nou program al Fed de injectii masive de lichiditate (quantitative easing). Spre sfarsitul anului anticipam o apreciere a dolarului fata de euro catre 1,35 dolari/euro, in conditiile in care ne asteptam la revizuirea in jos a prognozelor de crestere economica in zona euro, precum si la stoparea cresterilor de dobanzi si la o noua escaladare a crizei datoriilor suverane din tarile periferice zonei euro. Este probabil ca perechea EUR/USD sa ramana intre 1,4 si 1,5 dolari/euro pana la finalul anului 2011, iar in cadrul acestui interval o apropiere de 1,5 la sfarsit de an pare mai probabila la momentul actual. O tendinta clara a cursului euro-dolar e greu de creionat in contextul unei indatorari ridicate atat in SUA, cat si in zona euro, atat in sectorul public, cat si in cel privat. In momentul de fata previzionarea cursurilor este un lucru si mai dificil decat in trecut. Surprize economice pozitive sau negative sunt in continuare posibile, atat in Statele Unite, cat si in Europa, mai ales daca ne gandim la lentoarea cu care politicienii reactioneaza la minicrizele care continua sa apara.