Sangele- mediu intern

Referat realizat de Nica Mihaela Alexandra Grupa 13

Generalitati
Sangele

constituie impreuna cu limfa si lichidul intercelular, mediul intern al organismului . Sangele este lichidul care circula prin interiorul arborelui cardio-vascular ,reprezentand partea circulanta a mediului intern. Intre mediul intern si celule exista un schimb permanent de substante si energie .

Substantele necesare mentinerii activitatii celulare (oxigen , glucide ,acizi grasi ,aminoacizi ,vitamine) trec din sange in celule , iar produsii nefolositori sau toxici ,rezultati din procele catabolice (CO2,acizi nevolatili , uree,acid uric , amoniac)sunt eliminate in lichidul extracelular si de aici sunt preluati in sange. Continutul mediului intern datorita circulatiei permanente a sangelui , se mentine constant (homeostazia mediului intern). Aceasta inseamna ca sangele aduce substantele utile pana in apropierea celulelor , refacandu-le rezervele energetice si metabolice , iar de aici transporta produsii de catabolism catre organele excretoare.

Sngele ndeplinete n organism o serie de funcii importante:

funcia respiratorie sngele transport O2 de la plmni la esuturi i

CO2 de laesuturi la plmni, printr-un complex de fenomene fizicochimice. funcia nutritiv transport substanele nutritive din alimente (acizi aminai, grsimi neutre, monozaharide, etc.) de la intestin la diferite esuturi. Funcia excretorie transport metabolii (uree, acid uric, acid lactic, amoniac, etc.) spre organele de excreie: rinichi, piele, tract digestiv, de unde sunt eliminai n mediul nconjurtor. Funcia de termoreglare transport cldura de la organele interne spre suprafaa corpului, de unde se transmite n mediul nconjurtor. Aceast funcie a sngelui este pus n valoare prin marele coninut n ap al acestuia. funcia de protecie imunobiologic se exercit prin intermediul anticorpilor i fagocitelor. Funcia de meninere a homeostazei hidro electrolitice, acido bazice, metabolice i alimentare. Funcia de coordonare, sngele fiind transportor de hormoni i metabolii activi.

VOLEMIA

Cantitatea totala de sange din organism reprezinta 7% din greutatea corpului care este echivalentul a 5 litri de sange pentru o persoana de 70kg. Volemia este mai mare la barbati decat la femei , scade cu varsta , este mai mare la locuitorii podisurilor inalte. In conditii de repaus o parte din masa sanguina a corpului stagneaza( nu sta propriu zis ci doar circula mai incet) in teritorii venoase si capilare din ficat splina si tesutul subcutanat. Acesa este volumul stagnant sau de rezerva care contine aproximativ 2 litri de sange .

Restul de 3 litri de sange reprezinta volumul sanguin circulant.In timpul unui efort fizic sau a unuia termoreglator are loc mobilizarea sangelui de rezerva , iar volumul sanguin creste. Mobilizarea depozitelor de sange se realizeaza sub actiunea sistemului nervos simpatic care determina contractia musculaturii netede din peretii vaselor.Aceasta metode este folosita de organism pentru alimentarea optima cu oxigen si substante energetice a tuturor organelor active.

Proprietatile sangelui
Proprietatile

sangelui depend de compozitia plasmei si de proportia si de proportia si aspectul elementelor figurate. 1Culoarea 2Densitatea 3Vascozitatea 4Presiunea osmotica 5Temperatura 6.Reactia sangelui

1Culoarea

culoarea rosie este data de hemoglobina din eritrocite( numita si pigmentul rosu respirator). Sangele arterial (recoltat din artere ) este de culoare rosu deschis, data de oxihemoglobina, sangele venos recoltat din vene are o culoare rosu inchis data de hemoglobina redusa. cand cantitatea de hemoglobina din sange scade ( anemie) culoarea sangelui devine rosu palid.

2Densitatea

greutatea specifica a sangelui este de 1055 fata de cea a apei distilate care are o densitate de 1025. Deci sangele este mai greu decat apa, iar aceasta proprietate depinde de componentele sale, in special de hematii si proteine. Densitatea sangelui este: 1057-1067 g/l la barbati 1051-1061 g/l la femei 1060-1066 g /l la nou nascut

Cresterea densitatiipoate Scaderea densitatii fi determinate de : poate fi determinate Pierderi mari de lichide , de: deci plasma (arsuri) Cresterea cantitatii de Cresterea numarului de apa ( prin ingestie hematii sau a masiva sau prin proteinelor plasmatice hemoragii ) Scaderea eritrocitelor anemii Scaderea proteinelor plasmatice prin aport scazut din alimentatie )

3Vascozitatea

sangele fiind asimilat unui tesut este privit ca fiind format din mai multe straturi celulare care se freaca intre ele.Curgerea sangelui este din acest motiv, laminara Vascozitatea sangelui este rezultatul fortelor de frecare dintre staturile sale dar depinde si de densitatea sa. Cresterea vascozitatii peste o anumita valoare este un factor de ingreunare a circulatiei sangelui. Variatii fiziologice(sange integral): Mai scazuta la femei decat la barbati; Mai scazuta la copil fata de adult; Mai scazuta in sangele arterial fata de cel venos

Variatii patologice: Crescuta : leucemii, insuficiente cardiace cronice, hiperglicemii, hiperlipidemii, hipercolesterolemii, deshidratari . Scazuta : anemii , dupa perfuzii. Importanta vascozitatii sangelui: 1 reprezinta un excitant pentru activitatea cardiaca 2 participa la realizarea rezistentei periferice si prin aceasta la valoarea tensiunii arteriale .

4Presiunea osmotica

Moleculele dizolvate in plasma produc o presiune osmotica de peste 5000mmHg. Proteinele plasmei produc o presiune coloid-osmotica .Aceasta joaca un rol determinant in schimburile de substante la nivelul capilarelor.

5Temperatura

sangele circula prin organism transportand pe langa multe alte substante si caldura. La aceasta functie importanta contribuie si caldura specifica mare a sangelui( cantitatea de caldura pe care o poate transporta un fluid pe unitatea de volum) datorata in mare parte cantitatii mari de apa din sange.Astel sangele circula de la organela prfunde, generatoare de caldura metabolica , unde se incarca cu caldura pana la piele unde transfera cea mai mare parte din caldura cu mediul extern.

Temperatura sangelui variaza intre 35C( in sangele din vasele pielii unde acesta este racit) si 39C(in sangele din organele abdominale).

6.Reactia sangelui

ste exprimata in unitati de pH. pH-ul sanguin se mentine constant in jurul valorii de 7,35 , deci sangele are o reactie slab alcalina. Constanta acestei valori de pH este asigurata prin functionarea unor mecanisme fizicochimice si biologice de reglare.Mecanismele fizicochimice de echilibrare a pH-ului apartin sistemelor tampon prin mecanisme biologice sunt reprezentate de plamani , ficar , hematie si rinichi. Sistemele tampon plasmatice intervin tardiv dar nu se consuma.acestea din urma duc atat la indepartarea acizilor si bazelor cat si la refacerea sistemelor tampon chimice.

Componentele sangelui

Daca se recolteaza intr-o eprubeta si este tratat cu un anticoagulant (oxalate sau citrate de sodiu 1 % ) sangele poate fi supus ultracentrifugarii. Prin aceasta operatie se obtine separarea sangelui in 2 parti : La fundul eprubetei se depun elementele figurate sau celulele din sange La suprafata eprubetei se strange plasma, componenta lichida a acestuia. Elementele figurate ale sangelui se pot studia cu ajutorul unui frotiu de sange proaspat. Pentru aceasta se recolteaza sange din pulpa degetului de la mana.Mai intai zona se dezinfecteaza cu alcool depa care se inteapa cu un ac sterilizat. Cand apare o picatura de sange aceasta se aplica pe o lama de frotiu si se intinde cu ajutorul unei lamele , intr-un strat subtire.Dupa uscare se poate examina lla microscop.frotiul poate fi conservat prin fixare cu un amestec alcool eter in parti egale.

n dreapta - snge proaspt recoltat. n stnga - snge recoltat pe anticoagulant (EDTA) i lsat s sedimenteze. Se observ separarea de plasm a elementelor celulare, care au sedimentat la fundul eprubetei. Plasma este lichidul transparent i uor glbui aflat deasupra.

Elementele figurate - 45% din volumul sanguin(hematocrit sau volum globular procentual ) se prezinta ca un lichid vascos de culoare rosie inchisa . Examenul microscopic arata ca exista 3 tipuri de elemente figurate: Globulele rosii eritrocite sau hematii Globulele albe leucocite Plachetele sanguine trombocitele Hematocritul cunoaste variatii mici , normale de la o persoana la alta: -este mai mic la femei -scade cu varsta -creste o data cu cresterea temperaturii in urma pierderii apei prin transpiratie

Plasma
Plasma sngelui este un lichid glbui, uor vscos. Ea trebuie nchipuit ca un lichid "gros" n care se afl n suspensie diferite organite (elementele figurate), ea reprezentand 55% din volumul total sangvin. Plasma conine: ap (90%) 10% reziduu uscat 1% substante anorganice (sruri minerale), 9% substante organice din care 8%proteine (albumine, globuline, fibrinogen, enzime), 0,7%lipide (colesterol,fosfolipide,trigliceride, picturi microscopice de lipide neutre, acizi grai), 0,1 %glucide.

 Substantele

anorganice din plasma sunt reprezentate de saruri minerale care circula in sange in 2 forme : -Legate de proteinele plasmei(nedifuzabile) -dizolvate in plasma(difuzabile) Substantele anorganice sunt: anioni (clor,sulfat,fosfat) cationi(sodiu, potasiu,calciu,magneziu) Atat anionii cat si cationii plasmei sunt implicate in fenomenele de membrane celulara(transport, potential de actiune si de repaus)

Proteinele plasmatice sunt deosebit de importante in fiziologia organismului: Albuminele au rol de transport al unor substante minerale,hormoni, pigmenti biliari Globulinele transporta si ele substante prin sange dar contribuie si la coagularea acestuia. Fibrinogenul este o proteina cheie a coagularii. Lsat liber, plasma coaguleaz. Cheagul care se formeaz are o culoare albicioas i conine mult fibrin. n timpul coagulrii, fibrinogenul (protein dizolvat n plasm) se transform n fibrin, component insolubil. Fibrinogenul are o consisten vscoas, i prezint proprietatea de a se alipii de pereii vaselor de snge rnite, oprind hemoragia.

Proteinele au rol in : -reglarea tensiunii arteriale -reglarea glicemiei -reglarea activitatii glandelor endocrine

Datorit compoziiei chimice a plasmei, sngele reuete s neutralizeze o serie de acizi care sunt produi fr ncetare de ctre esuturi. Plasma nu ndeplinete funcie respiratorie, deoarece poate dizolva o cantitate foarte mic de oxigen molecular. Dac din plasm se exclud proteinele de coagulare, rezult serul.

ERITROCITE
Eritrocitele, numite i celule roii, globule roii sau hematii sunt elemente figuratecirculante, lipsite de nucleu n faza adult, de culoare roie-verzui, cu rol n respiraia tisular. Hematiile mai sunt implicate n metabolismul celular i n asigurarea unui pH sanguin optim i constant. Forma i structura eritrocitelor Eritrocitele prezint o form lenticular, biconcav. Ele sunt alctuite din: - strom, - membran eritrocitar (este format din mai multe straturi, avnd muli pori), - hemoglobin.

Globulele roii sunt dispuse de obicei n fiicuri. Hematiile sunt maleabile i elastice, avnd capacitatea de a se deforma reversibil la trecerea prin capilarele cu diametrul foarte ngust. Diametrul eritrocitelor este de aproximativ 7 microni. Globulele roii mature, sunt nite celule pe jumtate vii (nu au nucleu, nu se multipilic), care trebuiesc privite ca nite sculee pline cu hemoglobin, ce se ncarc cu oxigen la trecerea lor prin plmni. Cnd ajung la celulele organelor, acestea lacome, le vor sorbi coninutul, i n acelai timp, vor descrca n aceste sculee, dioxidul de carbon i resturile provenite din metabolism. Dei nu au capacitatea de a se multiplica i de a sintetiza substane, totui, hematiile sunt capabile de a ntreine schimburi cu mediul exterior i de a-i produce energia necesar propriei existene, ca urmare a echipamentului enzimatic (deine peste 40 deenzime proprii

Proprieti, rol Eritrocitele prezint proprietatea de a se afla n suspensie n plasm. Opusul acestei proprieti se numete sedimentare. n practica clinic se msoar viteza de sedimentare a hematiilor (VSH). Globulele roii au un rol important n asigurarea echilibrului acido-bazic. Aceast proprietate se datoreaz pe de-o parte globinei care are un caracter bazic, iar pe de alt parte membranei, care este selectiv permeabil pentru anioni i pentru protonul de hidrogen. Hematiile asigur transportul oxigenului i a bioxidului de carbon n snge, participnd prin aceasta la respiraia i metabolismul celulelor.

Leucocitele

Numarul leucocitelor (numite si globule albe) este intre 6.000-8.000/mm3 de sange; cresterea numarului lor peste aceste valori se numeste leucocitoza, iar scaderea leucopenie. La copii se intalnesc 9.000-10.000 leucocite/mm3 la batrani 3.000-5.000/mm3. In bolile infectioase numarul lor creste pana la 30.000/mm3 iar in unele forme de cancer (leucemii) pot depasi cateva sute de mii pe mm3, sangele capatand o culoare albicioasa.

Forma si structura leucocitelor:

Leucocitele spre deosebire de hematii, nu sunt o populatie celulara omogena. Ele sunt elemente nucleate si prezinta o membrana celulara ce poate emite prelungiri temporare numite pseudopode. Cu ajutorul pseudopodelor ele se pot deplasa in afara vaselor capilare (diapedeza) si pot ingloba microbi (microfagocitoza) sau resturi celulare (macrofagocitoza). Leucocitele au un singur nucleu care poate fi compact (leucocite mononulcleare) sau fragmentat in 4-5 lobi (leucocite polinucleare).

Mononuclearele au citoplasma lipsita de granulatii (agranulocite) si se impart

in :

limfocite monocite Polinuclearele au in citoplasma granulatii specifice, care au afinitate pentru

diferiti coloranti, in functie de care se impart in:

granulocite neutrofile, eozinofile bazofile.

Neutrofile - 65% din totalul leucocitelor

Numrul lor crete infecii bacteriene, intoxicaii, tumori maligne, leucemie cronic, i scade n infecii fungice, virale sau parazitare.

- neutrofile segmentate 2.500-5.500 -neutrofile nesegmentate 50-250

Limfocite -27,5% din totalul leucocitelor

Numrul lor crete n alergii, infecii, leucemie cronic i scade sub influena hormonilor corticoizi sau cnd uremia este crescut.

1.200-2.400

Monocite (macrofage)- 5% din totalul leucocitelor

Numrul lor crete n alergii, leucemii cronice, infecii.

300-640

Euzinofile (eozinofile, acidofile)-2% din totalul leucocitelor

Numrul lor crete n alergii, infecii, parazitoze intestinale, leziuni tegumentare distructive, i scade sub influena hormonilor corticoizi, nstres, n prima faz a bolilor acute.

100-200

Bazofile - 0,5 % din totalul leucocitelor

Numrul lor crete n alergii, leucemii cronice, infecii.

20-40

CELULE LEUCEMICE

Rolul leucocitelor:

Principalul rol al leucocitelor este de aparare a organismului impotriva agentilor patogeni care provoaca infectii. Organismul se apara prin doua mecanisme: nespecific si specific. Apararea antiinfectoasa nespecifica intervine prompt si eficace impotriva oricarui tip de agent microbian si se realizeaza mai ales cu ajutorul granulocitelor neutrofile. Datorita proprietatii de a emite pseudopode ele pot parasi vasele de sange prin diapedeza, la nivelul capilerelor si ajung la locul infectiei fiind atrase prin chimiotactism pozitiv. Ajunse in focarul de infectie ele inglobeaza microbii pe care ii digera cu ajutorul fermentilor din granulatii (fagocitoza). Un neutrofil poate fagocia mai multe zeci de microbi si deseori moare din cauza aceasta. Neutrofilele moarte impreuna cu secretiile produse la locul infectiei formeaza puroiul. In aceasta reactie participa si celelalte leucocite. Monocitele fagociteaza fragmente de celule moarte, inclusive de neutrofile si participa astfel la curatirea focarului de infectie.

Trombocitele

Trombocitele, numite i plachete sanguine sau plcue sanguine, sunt cele mai micielemente figurate, avnd diametrul de 2- 5. Ele nu au o structur celular propriu-zis (nu prezint nucleu i corpusculi cu capacitatea de a realiza un metabolism activ sau sinteze de material genetic ADN, ARN), reprezentnd mai degrab fragmente subcelulare, care prezint activitate electric (sunt purttoare de sarcini). Cu toate c nu realizeaz o activitate metabolic propriu-zis, trombocitele prezint activitateenzimatic. Trombocitele ndeplinesc un rol activ n procesul de coagulare a sngelui, n retracia cheagurilor formate i n alte fenomene specifice hemostazei.

Forma i structura trombocitelor

Forma trombocitelor este rotund sau rotundoval i aproape plat, uor biconvex. n timpul aderrii i agregrii plachetare trombocitele i modific forma, emind pseudopopde ("piciorue false"). Membrana celular prezint invaginaii, care confer trombocitelor o form caracteristic, discontinu. n interiorul trombocitelor, n citoplasm, se gsesc numeroase granulaii, care sunt de 2 tipuri.

 Membrana celular la trombocite

Membrana celular a trombocitelor este discontinu, cu invaginaii prin care se realizeaz comunicarea cu interiorul celulei, printr-un sistem de canicule intracitoplasmatice. Suprafaa extern a membranei prezint glicoproteine, cu rol de receptori. Membrana trombocitar poart sarcini negative. Datorit fenomenelor electrice de acelai fel, trombocitele se resping ntre ele n condiii normale. Glicoproteinele receptoare, dup ce se activeaz (aderare), fixeaz diferite substane eseniale n hemostaz, ca: - fibrinogenul (factorul I al coagulrii), - factorul von Willebrand, - fosfolipidele plachetare

Granulaiile citoplasmatice la trombocite

Trombocitele, n citoplasm, conin 2 tipuri de granulaii: - granulaii dense, care conin calciu, sodiu, ATP, ADP, mediatorul de agregare plachetar TXA2 i serotonin; - granulaii laxe (azurofile) bogate n hidrolaze, cu rol de lizozomi.

Durata de via a trombocitelor

Trombocitele prezint o fragilitate deosebit, distrugndu-se, n principal prin uzur, n 7-10 zile. Efectivul ns, se rennoiete permanent, n urma trombopoiezei. Distrugerea trombocitelor mbtrnite, ntr-o oarecare msur, se realizeaz la locul de depozitare al lor (splin, ficat). Cele mai multe trombocite ns, se distrug prin uzur fiziologic.

Numrul trombocitelor

Numrul trombocitelor, raportat la un volum constant de snge, d indicaii n legtur cu starea de sntate, Numrul normal de trombocite este cuprins ntre 100000 500000/microlitru (mm3). Deoarece trombocitele nu sunt repartizate uniform (n sngele pulmonar ele sunt mai numeroase iar n sngele venos mai puine) la analizele obinuite se vor calcula numrul de trombocite din sngele arterial al unui membru superior. Valoarea normal n acest caz este cuprins ntre 150000 - 300000 (400000 - dup alte evaluri).

Proprietatile functionale specifice

Adezivitatea-

proprietatea trombocotelor de a adera la suprafete lezate Aglutinarea- proprietatea trombocitelor de a forma conglomerate intre ele Metamorfoza vascoasa- proprietatea trombocitelor de a se autoliza Elibrereaza o serie de substante active: histamina,serotonina si ADP