Frecvenfe caracteristice de grup Grupele fanclionale dau benzi caracteristice, de obicei intense, la frecvenle bine determinate, numite frecvenle

de gr up. Frecvenlele de grup sunt specifice pentru ci grupdrile funclionale confin: 1) fie o legdturd intre doi atomi cu mase diferite (de obicei nu sunt centrosimetrice) 2) fie o legiturd mai putemici dec6t cele uzuale (:, :)

Exemplul l: masa redusi, p Legdturile X-H (CH, OH, NH) &u Va-s aproximativ acelaqi in aceeaqi zond, (2700-3g00 cm-r) pentru cd au p apropiatd de cea a hidrogenului.
Exemple:

C-H (trt:0,923) I

=1*t tr 12 I

p t4* 1 O-H (1s":0,941) 1=:.1

(p
1

N-H

0,933) 1=

p 16

Legdturile

c-x (c-c, c-o, c-N) cu p apropiate &u Vs_y in aceeagi zond"

de undd mai mari, apoi legdtura dubld, apoi legdtura simpla.

Exemplul2: k Tdria legdturii triple gi duble este aproximativ tripld gi dubl5 fa{d de tdria legdturii simple; rezulti cd legdturatripld, dubl6 qi simpld sunt in zone caracteristice pi apropiate, leg-Atura tripld la
numere

Exemplul 3 : intensitatea Vibraliile de grup ale grupdrilor funcfionale sunt intense pentru cd grup6rile functionale au in general p mai mare decdt restul moleculei.

).:e,

--8-oP

Grupdrile funcJionale se identificd prin spectroscopie IR.

Influenfa factorilor intra qi intermoleculari asupra benzilor IR Factori interni (intramoleculari)

) daca vx-g Scade, 6x-u cregte 2) dacdk scade (ordinul de legiturd scade), numdrul de undd scade 2.1) numdrul de undd depinde de efectele I qi E exemplu: va-s depinde de efectele -I" al atomului X
I