CONSIDERATII TEORETICE ASUPRA CAQ Prezentam in continuare principalele scale ale CAQ accentuind trasaturile pe care acesta le evidentiaza

a in mod specific. Trasaturile personalitatii normale Factorul A = caldura afectiva (schizotimie versus ciclotimie) Indivizii cu un scor inalt la aceasta scala sint cu inima calda (buni la suflet) si este placut sa traiesti alaturi de ele. Le place sa faca frecvente cadouri. Sint persoane de succes si lucreaza cu placere in functii care necesita contact interpersonal, preferind sa se adapteze modului de viata al altor oameni decit sa-i oblige pe acestia sa se adapteze modului lor de viata. Sint doritori sa-si imparta sentimentele cu altii. Corelarea cu alte teste este semnificativ pozitiva pe scala de sociabilitate cu CPI, ACL, scala de extroversiune sociala si altruism din OPI si scala receptiva din EPS. Carson si ODell au aratat ca un scor individual mic prezinta un sindrom de copil psihotraumatizat indicind o istorie de relationare interpersonala nesatisfacatoare. In combinatie cu alte semne clinice in profilul CAQ, un scor extrem de jos pe aceasta scala ne orienteaza spre un mod patologic de evitare al celorlalti. Scoruri inalte, nesemnificative clinic sugereaza o nevoie imperioasa, cu tenta patologica de a fi aprobat de altii. Factorul B = Inteligenta (abilitate rezolutiva generala) Aceasta nu este strict o trasatura de personalitate dar a devenit o parte integranta a profilului 16PF si a fost retinut si in CAQ. Este o masura a abilitatii generale dar nu s-a intentionat niciodata ca aceasta scala sa suplineasca masuratori mai rafinate ale inteligentei care pot fi obtinute prin baterii ca Wechsler, Binet sau Culture Fair. Aceasta scala este scurta oferind certitudinea unei validitati rezonabile a testului. Totusi, interpretarile QI-ului trebuie facute cu atentie. Scoruri STEN de 1-3 pot sugera ca individul este probabil mai putin inteligent decit media. Un scor de 8 exprima ca individul este probabil deasupra mediei; orice alte interpretari cu privire la QI sint in general de evitat deoarece este posibil ca un individ sa nu raspunda in mod corect, nefiind suficient de atent la test, deoarece a fost atentionat ca este vorba despre un test de personalitate. Pe de alta parte, in cazul pacientilor depresivi sau al celor cu atacuri de panica severe, inabilitatea lor de a se concentra poate afecta in mod dramatic efectuarea testului. Factorul C = stabilitate emotionala (versus instabilitatea) Aceasta trasatura este prima afectata in patternul anxietatii, contributia sa fiind major negativa. Aceasta inseamna ca o anxietate inalta se reflecta in scoruri joase ale factorului C. Nivelul inividual al factorului C poate fi considerat ca un index al tolerantei individuale la stress. Cu cit este mai mare scorul C cu atit sint mai mari resursele individuale in raport cu incercarile pe care cel in cauza le are de depasit in momentul respectiv. Indivizii cu scoruri inalte sint in mod general capabili sa-si indeplineasca scopurile propuse fara dificultate. Nu par a fi distrati cind

lucreaza, fiind in general multumiti de modul in care isi traiesc viata. Scorul jos la factorul C este in relatie consistenta cu boala fizica, putind sugera un risc medical crescut pentru probleme coronariene. Aceasta scala coreleaza pozitiv cu sentimentele de satisfactie personala si automultumire, cu scala de Toleranta din CPI, cu scala de integrare personala din OPI, si coreleaza negativ cu scala de anxietate din OPI si cu nevoia de protectie din chestionarele ACL cit si in EPPS. Din punct de vedere clinic scorurile joase ale acestei trasaturi sint in mod special importante. Inabilitatea de a face fata poate fi un precursor al altor evaluari clinice (la alte scale din profilul CAQ), in special de tensiune crescuta. Karson si ODell au notat ca prognosticul terapeutic este in general mai sarac cind scorurile pe aceasta trasatura sint joase. Factorul E = Dominanta (versus supunere) Aceasta scala este extrem de importanta in patternul de ordinul 2 al independentii. Indivizi cu scoruri inalte sint in mod general agresivi, competitivi. Se descriu ca puternici si sint foarte directi in relatiile cu oamenii, spunindu-le exact ceea ce gindesc despre ei. Le place sa-si puna propriile idei in practica si doresc ca lumea sa se poarte dupa propriul lor mod de a fi. Aceasta scala coreleaza pozitiv cu dominarea, capacitatea pentru status si autoaceeptarea din scalele CPI. Relatia cu dominarea si agresivitatea sint consistente atit cu EPPS cit si cu ACL. Este in relatie pozitiva cu ambitia si scalele de autorealizare din EPS. Din punct de vedere clinic Sweeney a aratat ca scoruri extrem de inalte sint cite odata asociate cu agresivitate si incapatinare, ce adesea mascheaza sentimente de inferioritate. Karson si ODell au aratat ca aceasta trasatura este legata de abilitatea individuala de a exterioriza sentimentele ostile. Fata de cei cu scoruri inalte cei cu scoruri joase nu se pot manifesta astfel, inchizindu-se in sine. Sentimentele ostile pot isbucni neasteptat si violent asa cum este tipic patternului pasiv-agresiv. Factorul F = Impulsivitatea (Expansivitate versus non-expansivitate) Acesta este al 2-lea factor primar de extroversie in CAQ. Indivizii care au scoruri inalte la aceasta trasatura sint petrecareti, entuziasti, indicind ca prefera muzica populara celei clasice. Admit ca au mai multi prieteni decit majoritatea oamenilor. Studii care compara aceasta trasatura pe diferite teste sugereaza o corelatie intre impulsivitate si nevoia de exhibitie si permanenta cautare si abandon. Exista si corelatii pozitive semnificative intre aceasta scala si extroversia sociala sau expresivitatea impulsiunilor din OPI . In CPI corelatii pozitive semnificative sint notate cu sociabilitatea si scala prezentei sociale. Exista o tendinta de a confunda scorurile joase ale acestei trasaturi cu depresia. Aceste lucruri nu sint intru totul superpozabile, dar valorile scazute ale acestei scale contribuie totusi la patternul de depresie. Karson si ODell indica factorul F ca fiind unul din cei 4 superegouri sau factor de control comportamental printre trasaturile din 16PF, celelalte fiind conformismul G, vina O, compulsivitatea Q3. Aceasta trasatura in combinatie cu alti factori indica daca un individ va exterioriza conflictele interne F+ sau le interioriza F-.

Factorul G = Conformism (supraEu slab versus forta supraEului) Indivizii care obtin scoruri mari la aceasta scala tind a fi mai persistenti , mai respectuosi fata de autoritate, si mai conformi cu standardele de grup. Standardele de grup nu sint sinonime cu standardele generale ale societatii, si nu este neobisnuit ca si criminalii sa scoreze peste medie la aceasta scala. In autoevaluari, indivizii cu scoruri mari se descriu ca fiind dezgustati de oamenii slabi si camerele pline. Ei prefera sa anticipeze problemele inainte sa se confrunte cu acestea, in general urmind regulile foarte strict. Exista o relatie negativa intre scorurile acestui test si numarul accidentelor (Suhr, 1953). Corelatiile cu EPPS si ACL confirma o relatie pozitiva intre aceasta scala si nevoia de ordine si o relatie negativa cu nevoia de schimbare. In OPI exista o corelatie negativa intre aceasta scala si scalele de autonomie si exprimarea impulsurilor si o relatie pozitiva cu scala practica. Exista o corelatie puternic pozitiva intre scorurile acestei scale si scala sistematica a EPS, o corelatie negativa cu scala de flexibilitate a CPI si o corelatie pozitiva cu scala de ordine din SDI. Scoruri joase pentru factorul G pot, ocazional, semnaliza tendinte sociopate. Exista o rigiditate certa asociata cu scoruri foarte ridicate ale factorului G. Oamenii cu scoruri foarte mari si-au programat standarde nerealist de inalte si ca urmare apar sentimente de vina si inadecvare cind devine clar ca acestea nu pot fi realizate. Factorul H = Excentricitate/Extravaganta (threctia versus parmia) Indivizii cu scoruri mari la factorul H sint in mod tipic aventurosi, energici. Karson si ODell s-au referit la acesta ca la factorul Errol Flynn. Persoanele cu scoruri inalte se simt bine fiind centrul atentiei unui grup. Nu au probleme cu tracul de scena. Nu este de mirare ca vinzatori, dealeri de succes sa aiba scoruri peste medie. Cei cu scoruri mari declara ca distractia este mai importanta decit victoria; se descriu ca persoane care iau decizii rapide, dar trebuie amintit ca nu iau in mod necesar si decizia corecta. Atletii sint de asemenea cu un nivel peste medie. Asocierile cu alte teste sint numeroase. Cu CPI coreleaza pozitiv la scalele de dominanta, capacitatea pentru status, sociabilitate, prezenta sociala, buna impresie. In Epps, corelatia cea mai buna este cu scala nevoilor exhibitioniste si de dominanta. Coreleaza de asemenea cu scale din ACL, OPI, SDI. Literatura medicala arata unele legaturi intre scorurile scazute ale acestui factor si perturbarile somatice, in special pentru cei cu ulcer. La cei cu scoruri inalte, tinde sa domine mai mult parasimpaticul comparativ cu cei cu scoruri joase unde domina simpaticul. Factorul I = Senzitivitatea (harria versus premsia) Descrieri ale acestei trasaturi asociate cu scoruri inalte includ tandretea, dependenta, superprotectia, insecuritatea. Indivizi cu scoruri inalte prefera muzica sentimentala, folosirea ratiunii mai degraba decit a fortei pentru a obtine anumite lucruri, preferinta pentru literatura comparativ cu matematica. Studii medicale au aratat un factor I crescut in raport cu boala coronariana, hipertensiunea si bolile cronice; de regula asmaticii au

scoruri joase. Factorul L = Suspiciozitatea (alexia versus protention) Descrierile acestei trasaturi asociate cu scoruri inalte includ suspiciozitate, gelozie, critica, iritabilitate. Este important de retinut ca aceasta este o trasatura normala de personalitate fata de paranoia, care se extinde de la aceasta trasatura spre dimensiuni patologice. Acesti indivizi nu uita usor greselile, percepindu-si parintii ca fiind foarte stricti. Sint interesati de faptul ca altii ii vorbesc pe la spate sau ca ar putea fi criticati la locul de munca. Corelatiile sint negative intre aceasta dimensiune si scalele de adaptabilitate din EPS. Alte corelatii ar fi: pozitiva cu nivelul anxietatii si negativa cu scala integrarii personale din OPI. In plus scala coreleaza pozitiv cu agresivitatea si numarul de adjective nefavorabile din scala ACL , cu agresiunea din EPPS si negativ cu sentimentul de bunastare si toleranta din CPI. Scoruri inalte arata o relatie consistenta cu incidenta bolilor coronariene si a bolilor sistemice. Cei cu scoruri joase pot fi considerati sanatosi indiferent de cit de jos este scorul. Factorul M = Imaginatia (praxernia versus autia) Indivizii cu scoruri inalte sint neconventionali si in mod tipic neinteresati de ceea ce se intimpla zi de zi; ei uita lucrurile triviale, nu sint interesati de aspecte mecanice si afirma ca parintii lor erau preocupati de probleme intelectuale. Coreleaza cu eficienta intelectuala si flexibilitatea din CPI, cu scala de modificari din EPPS si negativ cu ordinea, introversiunea gindirii, esteticismul, complexitatea si practicismul din OPI, cu inovatia, adaptabilitatea si sistematizarea din EPS. Factorul M nu pare sa fie un factor clinic semnificativ. Factorul N = Perspicacitate (naivitate versus subtilitate) Indivizii cu scoruri inalte sint sofisticati, nu-si exprima cu usurinta sentimentele, diplomati, politicosi, preferind sa-si pastreze problemele pentru ei insisi. Cei cu scoruri joase se lasa mai putin ingraditi de reguli si standarde. S-a evidentiat o corelare de 0.43 cu scala expresivitatii impulsurilor din OPI, de 0.34 cu scala de autocontrol din ACL si de 0.38 cu scala ordinii din EPPS. Factorul O = Insecuritatea (tendinta spre culpabilitate versus increderea) Indivizi cu scor inalt tind sa fie preocupati, vinovati, labili si adesea depresivi. Scorurile inalte sint de altfel intilnite in tulburarile clinice de orice fel. Acesta este cel de-al 3-lea din cei 4 factori de SuperEgo-ului indentificati de Karson si ODell printre cele 16 trasaturi primare normale. Aceste persoane afirma despre ele insele ca se simt respinse cind sint criticate de un grup, ca prietenii lor nu-i solicita la nevoie si se simt mai degraba frustrate decit ajutate cind de remarcile pertinente ale celor din jur. Sint anxiosi, pling usor, depresivi, abatuti, singuratici, isi reproseaza tot felul de lucruri, se supara usor, si sint ingrijorati. Factorul O coreleaza negativ cu capacitatea pentru statut, prezenta sociala, sentimentul de bunastare, eficienta intelectuala din scalele CPI.

Exista corelatii negative cu integrarea personala si nivelul anxietatii din OPI. Una din cele mai putenice corelatii din ACL este cu scala dependentei. Indivizii cu scoruri joase au incredere in ei insisi, nefiind legati prin standarde si conveniente de ceilalti. Factorul Q1 = Radicalism (conservatorism versus lipsa de respect pentru conventii) Indivizii cu scoruri inalte sint analitici, liberali, inovativi. Ei considera ca societatea trebuie sa-si elimine traditiile, au incredere in logica si nu in sentimente, preferind sa rupa caile obisnuite de rezolvare a dificultatilor. Ei sint cei care rezolva in mod efectiv problemele grupului fara a fi in mod necesar lideri acceptati. Q1 coreleaza cu agresivitatea si autonomia atit in EPPS cit si ACL. Factorul Q2 = Autosuficienta (independenta personala versus dependenta de grup) Indivizii cu scoruri inalte prefera sa fie singuri, neavind nevoie de suportul grupului. In autoevaluare ei prefera sa lucreze independent decit in grup. Scala are putine asociatii cu alte scale similare, cea mai puternica fiind corelatia negativa cu scala extroversiei sociale din OPI. Desi nu este un factor major de risc medical poate corela cu boala coronariana, hipertensiunea, tuberculoza, ulcerul. Alaturi de scoruri joase la scalele A si F si scoruri inalte la O si Q4 evidentiaza retragerea patologica dintr-un grup. Factorul Q3 = Autodisciplina (sentiment de sine puternic versus sentiment de sine slab) Karson si ODell considera aceasta dimensiune drept abilitatea de a fixa anxietatea. Indivizii cu scoruri inalte au un puternic control asupra vietii lor emotionale si asupra comportamentului in general. La niveluri inalte acesti indivizi pot deveni excesiv de compulsivi si dificil de suportat. Ei spun ca prefera sa isi organizeze gindurile inainte de a vorbi si sa nu lase lucrurile la voia intimplarii. Coreleaza pozitiv cu autocontrolului din CPI, ACL, cu ordinea din EPPS, cu adaptarea personala din ACL, cu sistematizarea din EPS, cu scala conventionala din SDI. Corelatia negativa este intilnita cu scala nevoii pentru schimbare din ACL, expresia impulsurilor din OPI, inovatia din EPS. Pare a fi un factor minor de risc medical. Scoruri joase contribuie la construirea patternului anxietatii in CAQ. Alaturi de scoruri inalte la scalele O si Q4 denota o tendinta catre un exces de compulsivitate, rezultind un comportament obsesional. Factorul Q4 = Tensiunea (tensiune ergica ridicata versus tensiune ergica slaba) Este unul din principalii factori care contribuie la patternul de tip secundar al anxietatii si poate fi considerat un factor major de risc medical. Scoruri inalte sint asociate cu frustrarea. Acesti indivizii afirma ca au nevoie de un timp mai lung pentru a se calma, ca sint iritati de lucruri minore, se supara usor si dorm greu. Majoritatea corelatiilor cu alte scale sint negative si anume cu:

sentimentul de bunastare din CPI, autocontrol, toleranta, buna impresie, eficienta intelectuala, numarul de adjective favorabile din ACL, integrarea personala din OPI. Una din cele mai puternice corelatii este cu nivelul anxietatii masurat de OPI. Scoruri inalte ale Q4 semnalizeaza un strigat dupa ajutor din partea celui in cauza. FACTORII CLINICI Factorul D1 = Hipocondria Indivizii cu scoruri inalte sint deprimati si preocupati de disfunctiile organismului, acuzele fiind nespecifice. Acesta este unul din factorii majori care contribuie la depresia de ordin secundar. Este mai frecvent intilnit la femei decit la barbati. De asemenea, femeile nevrotice si schizofrenii tind sa aiba un scor mai inalt comparativ cu barbatii. Desi trecut in analiza de fata ca primul factor de depresie, el apare tot atit de bine si in MMPI ca factor independent. Dar in afara legaturii puternice cu scala 1 din MMPI, coreleaza inalt cu scalele 2, 7 si 0. Factorul D2 = Depresia suicidara Itemul continind acest factor se centreaza asupra gindurilor de autodistrugere. Scorurile inalte ale indivizilor demonstreaza ca sint dezgustati de viata, aceasta devenind goala si lipsita de sens; se gindesc la moarte ca la o alternativa viabila in prezent pentru o situatie fara iesire. Altfel spus, au ajuns la capatul podului. Impreuna cu D1 si D5 este unul din cei mai putenici constituienti ai factorului de depresie de ordin secund. Scorurile pe D2 sint foarte inalte in schizofrenii si depresia reziduala a acesteia, dar nu atit de crescute in nevroza anxioasa. De asemenea exista scoruri inalte si in alte depresii primare sau in tipurile de personalitate pasiv-agresiva si anti-sociala. Corelatia intre D2 si scala MMPI-F este mai inalta decit corelatia cu oricare dintre scalele clinice ale MMPI-ului. Alte corelatii puternice cu MMPI sint cu scalele 7, 1, 8, 0. Un scor extrem de inalt la scala D2 nu este prin el insusi predictiv pentru o tentativa suicidara, atita timp cit profilul este jos pentru D3. Cind in mod simultan apar valori superioare ale factorilor D2 si D3 riscul creste in mod substantial putind fi considerat un important semn clinic. Factorul D3 = Agitatia Corelatiile MMPI - CAQ sugereaza o legatura intre scorurile pe aceasta scala si ce a fost original gindit ca un sindrom hipomaniacal. Indivizi cu scoruri inalte afirma ca le plac activitati aventuroase in care isi pot testa sansa. Ei sint cautatori de senzatii tari; sub aceasta suprafata se poate ascunde dorinta de moarte sub forma disimulata a aventurii si a riscului. Acest lucru ar putea explica observatia lui Eber cu privire la tentativele de suicid. Desi aceasta dimensiune a aparut de prima data in studiile asupra depresiei fiind indexata aici drept D3, studii ulterioare au incercat sa o localizeze printre factorii depresiei de ordin secundar, dar aceasta tentativa a fost lipsita de succes, conexiunea fiind negativa. In cazul D3, mai mult decit in oricare din cele 12 scale patologice CAQ atit scorurile joase cit si cele inalte reprezinta deviatii clinice semnificative de la normal, intrucit apare un scor anormal de jos la nevrotici, alcoolici si

schizofreni si semnificativ de inalt la narcomani si personalitati antisociale. Factorul D4 = Depresie anxioasa Desi poate exista tendinta de a confunda aceasta dimensiune cu anxietatea analiza acestui factorului arata ca aceasta este o forma distincta de patternurile anxietatii de ordin secundar fiind unul din cei trei constituienti ai patternului depresiv. Indivizii cu scoruri inalte se descriu ca neindeminatici in manevrarea lucrurilor. Ei viseaza despre intimplari primejdioase, le lipseste autoincrederea, arareori vorbesc tare sau spun ceea ce gindesc. Sint confuzi si incapabili sa faca fata unor cereri subite. Scoruri inalte se gasesc la nevrotici, alcoolici si schizofreni neparanoizi. In raport cu MMPI, cea mai mare asociere o are cu scala 0 si 7. Factorul D5 = Depresia cu energie scazuta Este unul din cei 3 factori majori ai depresiei de ordin secund. Indivizii cu scoruri inalte raporteaza sentimente de tristete, insomnie si fatigabilitate matinala. Au putina placere de viata si se simt in permanenta cu un elan vital scazut. Scoruri inalte au barbatii alcoolici si femeile narcomane, dar si cele schizofrene. De asemenea depresivii de tip nevrotic. In raport cu MMPI cea mai inalta corelatie este cu scala F, iar din punct de vedere al frecventei coreleaza cel mai bine cu scala 0, 7, 2, 1, 8. Cind D5 si D1 sint ridicate si in special cind lipsesc alte deviatii extreme ale celorlalte scale ce masoara depresia, experienta sugereaza ca individul trebuie sa primeasca o completa evaluare medicala Factorul D6 = Vina si resentimentul Acest aspect al depresiei este asociat cu impresia de a fi facut ceva de neiertat si este trait drept cel mai cumplit lucru posibil. Indivizi cu scoruri inalte raporteaza sentimente de vina, se scoala noaptea gindind la ce-au facut rau in timpul zilei, sint autocritici si tind sa se blameze cind ceva merge prost; au cosmaruri in care se simt parasiti de ceilalti. Scoruri inalte se gasesc la alcoolici, narcomani, in tulburarile de comportament. D6 se gaseste la nivel inalt si asociat altor factori patologici ca in atitudinile pasivi-agresivi. In raport cu MMPI cea mai mare corelatie este negativa cu scala K, aceasta reprezentind mai degraba o prabusire a sistemului individual de ego-aparare. Fata de alte scale din CAQ cea mai mare corelare este cu factorul O. La amindoi factorii vina si autodeprecierea sint trasaturi importante dar resentimentul este mai proeminent in D6 decit in O. Factorul D7 = Plictiseala si retragerea Aceasta dimensiune este caracterizata de 2 trasaturi: sentimentul ca viata este lipsita de sens si tendinta la retragere sociala. Indivizi cu scoruri inalte simt ca sint deprimati si ca este inutil sa-si doreasca sa interactioneze cu alti oameni. Se simt fericiti singuri departe de lume. Grupul cu scorul cel mai inalt pe aceasta dimensiune este al schizofrenilor si al narcomanilor. Desi contribuie in mai mica masura ca

factor al depresiei de ordin secund totusi el contribuie in directie negativa ca factor de extroversie de ordin secundar. Fata de MMPI, cea mai mare corelatie este cu scala 0 si mai putin cu scala 2. Aceasta ultima corelatie nu este atit de inalta ca cea cu scala MMPI F. Factorul Pa = Paranoia Cu aceasta dimensiune parasim depresia primara si ne indreptam spre ultimele 5 scale clinice ale CAQ care au fost initial identificate in studii analitice factoriale ale MMPI. Se raporteaza suspiciozitate, un sentiment de injustitie si persecutie, gelozie, criticism si frica de a fi otravit. La suprafata exista o tendinta de a confunda Pa cu factorul L. Scorul este in limite normale la nevrotici si alcoolici si doar putin mai ridicat la narcomani, dar este ridicat la schizofreni in special la schizofrenii paranoizi si foarte ridicat in tulburarile de comportament. Datele MMPI arata o corelatie semnificativa cu scala F urmata de o corelatie mai joasa cu scala 0; corelatia cu scala 6 fiind mai joasa decit era de asteptat. Factorul Pp = Deviatia psihopatica Indivizi cu scoruri inalte sint in general mai putin inhibati atit de pericolol fizic si durere cit si de criticismul societatii. Exista un grad semnificativ de excitare si cautare de senzatii tari, caracteristica ce este impartita cu D3, cu care este inalt corelata. Totusi patternul D3 pare sa fie limit la tipul impulsiv, hipomaniacal de comportament, in timp ce Pp pare sa aiba implicatii patologice mai largi. Indivizi cu scoruri inalte par sa nu fie impresionati de faptul ca sint centrul atentiei sau tinta glumelor, pot sa nu doarma, se bucura de situatiile de urgenta, de certuri precum si de alte activitati antisociale. Deoarece CAQ foloseste metoda autoevaluarii, asemenea itemi in practica tind sa fie impracticabili deoarece au o frecventa de aparitie extrem de joasa. Scoruri joase apar la nevrotici, schizofreni, alcoolici, in timp ce scoruri inalte sint la narcomani si personalitati antisociale. Un numar de corelatii cu scalele clinice MMPI sint negative incluzind scalele 0, 2, 7. Corelatia cu scala 9 este semnificativa si pozitiva. Dupa Krug (1977) acest factor este asociat patternului socializarii de ordin secund contributia sa fiind negativa. Dupa acest studiu se pare ca indivizii cu scoruri inalte sint ceva mai putin inteligenti dar oricum le lipseste concentrarea pentru a avea rezultate bune pe scala rezolutivitatii generale. Pe de alta parte Pp este adesea implicat in populatii inalt educate si profesionale, in aceste cazuri fiind un fel de anestezie emotionala. Lipsa inhibitiei pare sa fie un factor central, o dimensiune a acestor tulburari in care a actiona in afara este cel mai important lucru. Factorul Sc. = Schizofrenia Indivizi cu scoruri inalte se autoapreciaza ca avind dificultati de a-si transpune ideile in cuvinte ca avind impulsiuni stranii, simt ca lumea nu este simpatica si ca sint respinsi de catre oameni. Ei cred ca prezinta putina importanta pentru altii, au tulburari de memorie, senzatii de derealizare, experiente halucinatorii. Coreleaza inalt cu scala 8 din MMPI, dar are si asociatii puternice cu scalele 0 si F. Scoruri inalte sint gasite la schizofreni dar si la nevrotici si narcomani. Astfel, este evident ca cei care

se comporta congruent cu aceasta dimensiune nu sint numai schizofreni diagnosticati, dar pot avea la fel de bine si alte diagnostice. De asemenea schizofrenii diagnosticati nu au numai scoruri inalte pe aceasta scala. Atit D7 cit si Sc sint congruente cu retragerea sociala, dar diferenta dintre ele consta in faptul ca D7 vizeaza in principal retragerea fata de oameni sau izolarea interpersonala in timp ce Sc corespunde cu o retragere mult mai larga fata de realitate. Factorul As = Psihastenia Este caracterizata prin tipuri de comportament obsesional fata de care pacientul raporteaza un autocontrol limitat. Acesta include numaratul inutil al obiectelor, idei si fraze care alearga prin minte fara rost, sint adesea ingrijorati cu privire la lucruri neimportante alaturi de un pattern fobic. Scoruri inalte apar la nevrotici de tip obsesiv-compulsiv si la cei ce abuzeaza de droguri. Exista o corelatie cu scala 7 MMPI. Pe de alta parte participa si ca un factor de ordin secund in anxietate, dar si ca un factor de psihoza generala. Este semnificativ in contributia sa la factorul nevrotic numai pentru femei. Factorul Ps = Inadecventa psihologica In prezent se considera ca psihoza este o dimensiune de ordin secund la care contribuie aceasta scala impreuna cu Pa, Sc, As. Indivizi cu scoruri inalte se descriu drept buni de nimic. Distorsiunile realitatii apar in aria autoaprecierii. Indivizi cu scoruri inalte gindesc despre ei ca sint blestemati, condamnati. Aceasta sugereaza patternul inutilitatii invatate a lui Beck si nu este surprinzator faptul ca Ps este o fateta importanta a factorului depresiei de ordin secundar. Corelatiile MMPI sint inalte cu F, cu scalele 8, 0, 2 si 7. Scoruri inalte se gasesc atit la psihotici cit si la nevrotici. Dupa transformarea notelor brute in note standard T (STEN), pentru CAQ trebuie facuta precizarea ca termenul de scor inalt este in mod general rezervat pentru STEN 8-10 care plaseaza individul la un nivel superior cu 15% fata de populatia de referinta. Totusi, aceasta nu inseamna ca scorurile joase sint fara importanta clinica. Scalele de trasaturi sint bipolare si scorurile joase cum ar fi de exemplu nivelele 1-3 reprezinta modificari importante interpretabile ale normalului plasind individul in marja inferioara de 15 percentila sau mai putin in raport cu populatia de referinta. Scorurile STEN de 4,5,6 sau 7 reprezinta deviatii semnificative ale profilului fata de nivelurile STEN superioare si inferioare.