Sunteți pe pagina 1din 26

STUDII DE CAZ

ETIC I DEONTOLOGIE PSIHOLOGIC

MASTERAT PSIHOLOGIE EDUCAIONAL

(PRIMITE PN N 7 IANUARIE 2013)

Titlu: Competena i implicaia ei n profesia de psiholog


Autor: Horvath Alexandra Malvina Rezumat: Un psiholog colar suspecteaz o tulburare a unui elev, dar prin intervenia lui elevul nu progreseaz. Elevul este tratat corect de un alt specialist. Cuvinte cheie: competena Tipul cazului: luarea deciziilor.

J.D este psihologul colar a unei coli renumite din localitatea unde lucreaz. Datorit faptului c elevul nou venit, n vrst de 12 ani nu se integreaz n colectivitate, mama elevului decide s mearg mpreun cu acesta la psihologul colii. Motivele neadaptrii presupuse de mama sunt tulburrile de limbaj, tulburrile de memorie, halucinaiile i iluziile de care sufer copilul. J.D a suspectat c elevul sufer de schizofrenie i el se angajeaz s-i dea o mn de ajutor dei nu are pregatire ca psiholog clinician. Timp de o lun, bisptamnal J.D. face terapie cu elevul.Cum mama nu vede progrese, hotarate ca fr tirea lui J.D. s caute un alt psiholog. Psihologul clinician gsit, i-a explicat mamei diagnosticul de schizofrenie a copilului, precum i faptul c, J.D. chiar la suspectarea diagnosticului ar fi trebuit sa recomande pe altcineva, care are pregtire necesere i de specialitate pentru acest diagnostic.

ntrebri: 1. Unde a greit psihologul J.D. ? 2. Ce a-i face dac a-i fi in locul lui J.D.? 3. Ce principii de etic i deontologie ncalc psihologul J.D.? Supervizori: Morar Roxana Serfezeu Laura

TITLU: nclcarea dreptului la cunoatere Autor: Indrie (Silaghi Angela) Rezumat: A.B. omite s-i spun clientului acestuia de faptul c nu are experiena necesar rezolvrii cazului. Cuvinte cheie: ascunderea adevrului, experien fals nclcarea dreptului la cunoatere A.B. lucreaz ca i terapeut n acelai cabinet privat de 10 ani. Pan n prezent nu a avut i clieni, prin urmare dei lucreaz n domeniu de 10 ani, nu pre are experi en. mul C.D. vine in cabinetul lui A.B. pentru tratarea anxietatii generalizate si depresiei acestuia. C.D alege sa mearga la A.B. pentru ca a auzit ca A.B. lucreaza de mult timp in domeniu. n cadrul primei edine A.B. i relateaz lui C.D moti vele pentru care a venit la el i nu la alt psiholog, dar acesta omite sa-i spun clientului c nu are mult experien n domeniu, gndindu se c dac l-a ales tocmai datorita presupusei experiene, acesta va renuna la el i n plus el tie c i va da interesul n terapie, iar dac nu va ncepe s aibe mai muli clieni va trebuii s -i nchid cabinetul.

NTREBRI: 1. Ce standarde etice ale profesiei de psiholog ncalc A.B.? 2. Care credei c ar fi fost consecinele aflrii ulterioare de ctre client a experienei terapeutului? 3. Dac ai fi membru al comisiei ce evalueaz acest caz, l -ai sanciona pe A.B.? De ce?

SUPERVIZORI: Serfezeu Laura Miclu Andrada

Limitele psihologului

Autor: Ruska Laszlo Supervizori: Serfezeu Laura Popa Madalina

Rezumat: un psiholog are dubii asupra identitatii unui cuplu, regasind multe asemanari intre cei doi, de aceea roaga cuplul sa faca cercetari privind parintii, pentru a putea crea un profil cat mai corect a celor doi iar astfel sa poata interveni in ameliorarea unor conflicte iscate intre membrii cuplului. Cuvinte cheie: curiozitate, exces de zel, ignorarea potentialelor consecinte Tipul cazului:depasirea atributiunilor

Limitele psihologului

Patricia era o adolescenta de 17 ani, foarte talentata la pian. In cadrul lectiilor pe care le are la scoala, se ataseaza de noul profesor de pian, de care se si indragosteste. In cadrul unui concert avut intr-o alta localitate, are loc o apropiere intre cei doi, ceea ce va avea ca rezultat faptul ca Patricia ramane insarcinata. Fiind dintr-un mediu social de elita, ascunde sarcina in fata parintilor, acestia afland doar cand nu se mai putea interveni. Pentru a nu iesi scandal, familia ia decizia de a se muta din localitatea in care traiau, iar pentru a nu periclita viitorul Patriciei, se hotareste ca copilul care va fi adus pe lume sa fie abandonat in spital. Dupa iesirea din spital Patricia devine tot mai retrasa de aceea parintii il indruma la un psiholog. Datorita starii confuze, Patricia accepta tratamentul, fiind foarte
4

cooperanta, iar dupa sase luni se simte foarte bine, reincepe activitatea si repetitiile, ajungand recunoscuta pentru talentul pe care il are. La recomandarea psihologului intrerupe orice legatura cu trecutul, iar pentru a usura aceasta rupere, dupa nastere nici nu i s-a aratat copilul, spunand ca acesta s-a nascut bolnav si are malformatii. Copilul Patriciei este luat in evidenta copiilor abandonati si datorita faptului ca era un copil foarte frumos, una dintre asistentele de la maternitate si-a anuntat niste prieteni care traiau in SUA care nu puteau sa aiba copii pentru a-l adopta. Dupa trei luni si jumatate, prietenii asistentei finalizeaza procesul de adoptie si duc copilul pe care l-au botezat Hedvig in statele unite, unde i acorda o educatie exemplara. La varsta de sase ani i se descopera talentu pentru pian si este inscris intr-o scoala de arta unde devine celebru, participand la foarte multe concerte. La varsta de 20 de ani intr-un concurs de imprejurari este invitat in localitatea unde traia mama biologica pentru sustinerea unui concert si pentru o colaborare cu scoala de arte unde lucra si Patricia, mama biologica. Aceasta traia o viata retrasa nemaritindu-se, datorita esecurilor repetate pe care le-a avut in relatii. La intalnirea Patriciei cu Hadvig, fara sa aiba orice cunostinta asupra identitatii unuia asupra celuilalt, amandoi au simtit o stare pe care nu si-au putut explica. Ei au explicat ca fiind o dragoste la prima vedere. Hedvig ramane atat de marcat de intalnire, incat isi prelungeste sederea dupa concert in pretextul incheierii unei colaborari de lunga durata intre cele doua scoli. Continua sa se intalneasca cu Patricia si ajung sa se idragosteasca unul de altul si sa aiba o relatie. Dupa o perioada insa incep sa aiba conflicte in cadrul relatiei, de aceea Patricia il convinge pe Hadvig sa mearga la un psiholog pentru a incerca o mediere din punct de vedere al relatiei dintre ei. La intalnirea cu psihologul , acesta imediat descopera o asemanare foarte mare intre cei doi, atat fizic cat si de caracter. Dupa o informare, psihologul emita ipoteza ca cei doi sunt inruditi, de aceea i roaga pe cei doi sa isi descrie copilaria pentru a incerca sa gaseasca explicatii la anumite probleme comportamentale pe care le are fiecare dintre ei. Luand in serios cerintele psihologului, atat Patricia cat si Hadvig incep sa faca cercetari. Hadvig isi suna parintii adoptivi pentru a obtine
5

unele informatii depre copilaria lui. La aceasta solicitare parintii adoptivi al lui Hadvig au crezut ca acesta a aflat adevarul despre identitatea lui adevarata, identitate care nu i-a fost dezvaluita pana atunci. Parintii adoptivi au luat hotararea ca sa-i spuna lui Hadvig adevarul. In urma acestor informatii Hadvig face mai multe cercetari si incepe sa-si dea seama ca defapt Patricia este mama lui. La intalnirea cu Patricia, Hadvig i spune totul referitor la cele aflate. Patricia refuza sa accepte adevarul si se refugiaza intr-o casa de vacanta, unde dupa o cadere psihica se sinucide. Hadvig sufera si el o cadere psihica dar nu apuca sa se sinucida caci parintii adoptivi sosesc in localitate si il iau cu ei si-l interneaza intr-o clinica in Statele Unite. Refacerea psihica al lui Hadvig dureaza aproape un an de zile. Se lasa de pian si se angajeaza la firma parintilor adoptivi. Nu se mai casatoreste, iar dupa moartea parintilor adoptivi se sinucide.

Intrebari: - Psihologul a procedat corect atunci cand a cerut date asupra identitatii celor doi in contextul in care era informat despre relatia celor doi iar confirmarea ipotezei lui stia ca o sa aiba consecinte negative asupra psihicului celor doi? - Daca totusi a lansat aceasta ipoteza, nu trebuia sa fie mai precaut si sa incerce sa obtina dovezi intr-o maniera mai mascata, astfel ca cei doi sa nu fie obligati sa isi faca cercetari asupra identitatii lor.

p.s.aceasta intamplare este o fictiune, orice coincidenta este pur intamplatoare

Studiu de caz- Prezentarea onesta a competentei Morar Roxana -Florina


Un cuplu de tineri parini constata ca,copilul lor are probleme de adaptare la mediul scolar si apeleaza la un psiholog specializat in psihologie educationala,consiliere scolara si vocationala. Pe parcursul sedintelor,problema se contureaza tot mai tare,iar psihologul continua consilierea fara sa tina cont de limitele sale de competenta si fara sa precizeze macar care sunt acestea. Copilul avea probleme de adaptare datorita mediului impropriu in care traia,si anume datorita problemelor dintre parintii acestuia.Psihologul abordeaza acest subiect cu parintii,ajungand sa presteze sedinte de terapie de cuplu si familie ,insa problema persista.Psihologul vazand legatura stransa dintre cele doua probleme incearca sa le rezolve el insusi fara a cere opinia colegilor .Face acest lucru datorita faptului ca odata trimisi parintii la un psihoterapeut specializat pe terapie de cuplu si familie el ar pierde controlul asupra intregii situatii si un eventual client. La intrebarea parintilor cu privire la ineficienta sedintelor de consiliere,psihologul le da un raspuns ambiguu si anume acela ca,mai este nevoie de timp. -Ce ati face in locul psihologului? -Care sunt principiile etice incalcate? Aprobat de Horvath Alexandra -Indries Angela

Studiu de caz

erfezeu Laura Psihologie Educationala

Doamna, Adela Barbu, este psiholog scolar la Scoala nr. x din Oradea si detine si un cabinet individual, de consiliere in domeniul scolar. Adela Barbu este psiholog principal si detine atestat de libera practica in specialitatea Psihologie educationala. Profesoara, Carmen Ionescu, a constatat ca dupa divortul de sotul ei se simte din ce in ce mai trista si a cerut ajutorul psihologului Barbu. Psihologul, dupa sedinta cu profesoara a inteles ca este vorba despre o problema personala a profesoarei, si nu despre una scolara, mai exact psihologul banuia ca profesoara sufera de tulburare depresiva. In cadrul celei de a doua sedinte, psihologul i-a explicat profesoarei ca nu detine atestat de libera practica pe specialitatea Consiliere psihologica si psihoterapie si ca va trebui sa continue sedintele de terapie cu un psiholog ce are atestarea necesara. Profesoara era insa hotarata ca nu va continua sedintele de terapie cu o alta persoana, in afara de psihologul Adela Barbu, motivand ca nu are incredere in altcineva si ca ii este rusine sa mearga la un alt psiholog. Stiind ca o interventie precoce ar putea diminua sau chiar inlatura problema profesoarei, psihologul a decis sa continue sedintele de psihoterapie. Psihologul a aplicat corect tehnicile psihoterapeutice si dupa un numar de sedinte a reusit sa o ajute pe profesoara.

Intrebari 1. Ce standard din Codul deontologic al profesiei de psiholog a fost incalcat? R: Standardul de competenta. 2. Daca ati fi fost in locul psihologului principal Adela Barbu, ati fi continuat sedintele de psihoterapie, desi nu aveati atestarea necesara? Ce altceva ati fi facut? 8

R: Nu, nu as fi continuat, pentru ca incalcam un standard. As fi indrumat-o la un alt coleg ce avea atestarea necesara si as fi intrebat-o daca s-ar simti mai sigura daca as participa si eu la sedinta, vorbind si cu colegul meu in acest sens. 3. Daca ati fi psiholog principal cu atestare in specializarea consiliere psihologica si psihoterapie si ati auzi ce a facut colega dvs ce masuri ati lua impotriva ei? R. As vorbi cu ea sa aud motivatia pt care a incalcat std. de competenta si as avertiza-o ca la urmatoarea abatere voi raporta la Colegiul psihologilor. 4. Ce credeti ca ar fi fost mai grav: sa nu continue sedintele de terapie (in acest caz, depresia ar fi avansat, pt ca profesoara nu accepta un alt psiholog) sau sa incalce standardul de competenta (asa cum a facut)? R: Cred ca ambele situatii sunt la fel de grave. Insa ar fi putut vorbi cu un coleg ce avea atestarea necesara, ar fi putut cere o recomandare de la alti colegi.

STUDII DE CAZ ADUGATE N


15 IANUARIE 2013

10

Studiu de caz Standarde cu privire la relaiile umane: Hruirea

Bar Iuliana Raluca


Psihologul Cristina Lupac lucreaz ca i psiholog specializat n psihologie educaional, consiliere colar i vocaional la o coal din Oradea, dar deine i un cabinet individual de consiliere n domeniul colar.

La cabinet vine un copil care prezint tulburri de comportament. Acesta este adus la cabinet de ctre tatl lui. Dup evaluare iniial cu copilul psihologul dorete s fac terapie cu prinii acestuia pentru a soluiona problema copilului. Pe urm psihologul primete un cadou de la tatl copilului i se ntlnesc n afara cabinetului pentru a discuta problema copilului, ntre ei dezvoltndu -se o relaie amoroas, n urma cruia prinii copilului divoreaz.

ntrebri
1. Unde a greit psihologul Cristina Lupac i ce principii de etic i deontologie a nclcat? 2. Credei c problema copilului a fost soluionat? 3. Dac ai fi membru al comisiei care ce evalueaz acest caz, ai sanciona -o pe Cristina Lupac? Cum?

Supervizori:
Popa Mdlina Ra Dorina Emanuela

11

STUDIU DE CAZ

Titlu: Nerespectarea confidenialitii i folosirea informaiilor n scopuri personale. Masterand: Chioran Ancua Alina Descriere: Profesoul M. i eleva L. au o relaie amoroas n urma creia L. rmne nsrcinat. L. dorete s pstreze copilul, ns profesor ul refuz s mai continue relaia cu aceasta i cere s fac avort pentru a ascunde orice urm. Cuvinte cheie: relaie amoroas, avort, sinucidere, folosirea informaiilor. Tipul cazului: confidenialitate

Profesorul M. dei este pe punctul de a se cstori, acesta face avansuri elevelor de clasa a XII-a la orele suplimentare de matematic. L. fiind una dintre ele i ndrgostindu -se de profesor accept avansurile lui, nepsndu -i de consecinele care puteau s apar. Astfel cei doi ajung s ntrein relaii sexuale timp de cteva luni. Dup o vreme tnra adolescent rmne nsrcinat i imediat i spune profesorului despre sarcin i despre inteniile sale de a continua relaia, de a pstra copilul. La auzul veti profesorul devine agitat i cere fetei s fac avort i s nu spun nimnui. L. necajit i ajungnd n stare disperat apeleaz la ajutorul psihologului colar mrturisind cele ntplate. Din situaia expus de L. psihologul recunoate identitatea profesorului de matematic, acesta dovedi ndu-se a fi logodnicul celei mai bune prietene cu care urma s se cstoreasc. Psihologul analiznd situaia fetei o sftuiete s -i anune prinii, ns adolescenta refuz s cear ajutorul prinilor de frica c ei nu ar nelege sentimentele de drag oste fa de profesorul ei i nu ar accepta sub nici o form relaia lor. Dar psihologul preocupat de soarta fetei, considernd c ea este cel mai puin vinovat n aceast poveste i tiind c singur nu va putea face fa unei asemenea situaii complica te,

12

anun prinii fetei. Totodat se folosete de informaiile secrete ale fetei i i spune prietenei sale s anuleze nunta pentru c logodnicul ei o nal. Prinii aflnd despre sarcin i relaia adolescentei cu profesorul de la liceu hotrsc s depun plngere mpotriva profesorului pentru a fi sancionat pentru faptele sale, iar tnra s fac avort pentru a-i putea continua studiile i viaa mai departe. L. nu accept hotrrea prinilor i dect s sufere din cauza pierderii copilului i a iubitului ei alege s se sinucid. Dup moartea fetei se afl dovezile prin care profesorul de matematic este acuzat c a ntreinut relaii sexuale cu o minor i este nchis la nchisoare.

ntrebri: 1. Cum ai fi procedat n locul psihologului? 2. A procedat corect psihologul de a-i anuna pe prinii fetei n aceast situaie? De ce? 3. Ce principii au fost nclcate n acest studiu de caz?

Supervizori: Marinca Cristina: Mi se pare un studiu de caz din care reiese foarte bine faptul ca nu este respectata confidentialitatea. Jurcu Gheorghina: Am citit studiul i cred c titlul este foarte bine ales avnd n vedere situaia prezent. Consider c acesta indeplinete condiiile necesare pentru a putea fi abordat i analizat.

13

Studiu de caz

Titlu: Datoria de a avertiza Masterand: Jurcu Gheorghina Maria Descriere: Poddar P., student la Universitatea din California, trece printr-o criz emoional i devine depresiv din cauza faptului c prietena lui Tatiana T. nu dore te o relaie serioas cu acesta, ea avnd mai muli iubii. Poddar ajunge la un psihoterapeut cruia i spune intenia lui de a o omor pe Tatiana. Cuvinte cheie: datoria de a avertiza, confidenialitate, psihoterapie. Tipul cazului: confidenialitate

Datoria de a avertiza
Poddar P., student la Universitatea din California (an terminal), se ndrgostete de Tatiana T., ns aceasta nu-i dorete o relaie serioas, avnd mai muli iubii. Poddar trece printr-o criz emoional, neglijindu -i aspectul fizic, social i sntatea, devenind astfel depresiv. La insistenele prietenilor Poddar cere ajutorul dr. Lawrence Moor (psihoterapeut), cruia i spune c intenioneaz s -o omoare pe Tatiana. Aflnd de aceast intenie, dr. Moor anun poliia din campusul universitar, menionnd c Poddar sufer de schizofrenie paranoid sever i recomand ca acesta s fie considerat o persoan periculoas. Poddar este reinut dar datorit faptului c prea o persoan raional i deoarece afirmase c va sta departe de Tatiana, este eliberat. Supervizorul lui Moor, dr. Harvey Powelson, susine c nu mai exist motive ca Poddar s fie reinut i din acest moment Poddar nu mai este consiliat. Nici Tatiana, nici familia ei nu sunt avertizate de un posibil pericol. Cnd Tatiana se ntoarce din America de Sud, Poddar i duce planul la bun sfrit, njunghiind -o pe Tatiana i omornd-o. Prinii acesteia dau n judecat Universitatea acuznd -o de neglijen i de faptul c nu a avertizat victima de un posibil pericol. Poddar este condamnat.
14

ntrebri: A procedat corect psihoterapeutul anunnd poliia? Avea psihoterapeutul obligaia de a anuna -o pe Tatiana sau pe familia acesteia de posibila ameninare? Au fost suficiente masurile luate de psihoterapeut n acest caz?

Supervizori: Marinca Cristina : Mi se pare un caz foarte bine structurat, n care sunt redate doar informatiile esentiale i astfel intrebarile propuse devin relevante. Chioran Ancua: Cred c este un caz bine structurat, informaiile fiind relevante pentru situaia dat.

15

Studiu de caz
Titlu: Incalcarea dreptului la informare Masterand: Marincas Cristina Adina Rezumat: Ionica si Andrei sunt doi prieteni ce se indragostesc amandoi de mama unuia dintre ei, adica mama lui Ionica. Pentru ca vor sa petreaca cat mai mult timp in prezenta ei, acestia inventeaza scuza de a/si face proiectele impreuna. Tatal lui Ionica considera aceasta relatie suspecta si ii determina sa consulte un psiholog. Cand afla adevarul, el isi acuza sotia, pana cand aceasta se sinucide. La sfatul psihologului, tatal ascunde adevarul copiilor. In cele din urma, Andrei se sinucide, Ionica moare intr-un accident in timp ce isi cauta mama, iar tatal sfarseste intr-un spital de boli psihice. Cuvinte cheie: relatie suspecta, ascunderea adevarului, sinucidere.

Incalcarea dreptului la informare

Ionica este in ultimul an la facultatea de arta, vrea sa devina pictor, ii place foarte mult, se simte in largul sau si credea ca asta e ceea ce isi doreste de la viata. Dar, pentru el facultatea este in acelasi timp si un fel de refugiu, caci fara sa vrea, i se pare ca se indragosteste de mama sa. Colegul si prietenul lui cel mai bun, Andrei stie de aceasta, insa si el dezvolta pentru mama lui Ionica aceasi pasiune, iar prietenia celor doi este motivata mai mult de vizitele foarte dese la casa lui Ionica, sub pretextul ca isi vor face proiectele impreuna. Mama lui Ionica, il considera pe Andrei ca si pe copilul ei, astfel ca nu ezita sa ii rasfete pe amandoi in aceeasi masura. Timpul petrecut de cei doi in jurul mamei se marea considerabil, astfel incat Ionica si Andrei par de nedespartit. Datorita acestei situatii, in familia lui Ionica apar numeroase scandaluri, tatal lui fiind ingrijorat de relatia celor doi. El ajunge la concluzia ca cei doi sunt gay si astfel ii convinge sa consulte un psiholog, nebanuind adevaratele lor trairi. In urma discutiilor cu psihologul, acestia marturisesc pasiunea lor ascunsa si sunt sfatuiti sa o ascunda in continuare. Tensiunea intre cei doi creste permanent, si in urma unei discutii
16

aprinse, acestia se bat, incat ajung internati amandoi de urgenta si deasemenea reincep sedintele de consiliere. Acesta este momentul in care si tatal afla adevarul. Infuriat la maxim si considerand ca mama este cea care a intretinut aceasta pasiune, el o acuza si iese un mare scandal. In urma acestuia, mama se sinucide. La insistentele psihologului, cei doi baieti nu vor afla adevarul despre ceea ce s-a intamplat cu mama, fiind anuntati ca ea a plecat intr-o calatorie. Andrei este sfatuit sa se intoarca la familia sa, care locuia intr-un alt oras, iar Ionica se reintoarce acasa. La scurt timp, Andrei este gasit mort in casa parintilor cu o scrisoare langa el in care explica cat de gelos era pe Ionica care o astepta pe mama lui acasa, in timp ce el trebuia sa o piarda, astfel ca viata nu mai avea sens pentru el si a decis sa ii puna capat. Tatal lui Ionica, speriat, discuta cu psihologul si insista ca Ionica sa afle adevarul. Este incurajat insa si de aceasta data sa minta, deoarece aflarea adevarului pentru Ionica ar fi fost mult prea devastator, sustinea acesta. In cele din urma, Ionica pleaca de acasa, lasand o scrisoare cum ca ar fi plecat in cautarea mamei. Dupa doar 3 zile, tatal este anuntat ca acesta a murit intr-un accident rutier. Dupa toate acestea, el intra intr-o depresie nervoasa, este internat intr-un spital pentru persoane cu astfel de probleme, unde isi va petrece restul zilelor, pana la moarte.

Intrebari: Considerati ca psihologul a gresit in vreun fel in aceasta situatie? Daca el nu ar fi insistat ca cei doi sa nu afle adevarul, credeti ca lucrurile ar fi decurs altfel? Cum ati fi procedat daca dumneavoastra erati psihologul?

Supervizori: Chioran Ancuta: Am citit studiul i consider c ndeplinete cerinele date. Jurcut Ghiorghina: Este un caz interesant de abordat, avnd n vedere rolul psihologului care, de altfel, n situaia dat, are mare influen asupra a ceea ce va urma. Cred c este un caz bine structurat, cu informaii relevante.

17

STUDIU DE CAZ (Mermeze Simina i-a trecut numele n Header)

M.D. este profesor universitar doctor al Universitatii de Vest Vasile Goldis de mai bine de 15 ani. Pn de curnd investea timp doar n meseria de cadru didactic, ns de cteva luni si -a deschis un cabinet individual, el detinand fireste, un atestat de libera practica. Spre bucuria lui clientii nu au intarziat sa apara, ba mai mult, numarul lor crestea semnificativ de la o zi la alta, M.D. lasandu-si mult in urma colegi de breasla mult mai experimentatise parea ca eforturile lui dadeau roade. Ca sa-si puna afacerea pe picioare a aplicat in primul rand strategii de marketing: pentru inceput si-a permis sa dea la 2 consultatii 1 gratuita, pentru ca mai apoi sa ofere clientului tarife semnificativ mai accesibile decat o faceau ceilalti terapeuti, fireste multa lume ii calca pragul, iar el nu refuza pe nimeni. Pentru a face fata victorios numarului mare de clienti, M.D. si-a luat in supervizare doua studente masterande care faceau toata munca in cabinet, din pacate beneficiarii nu stiau multe detalii despre pregatirea profesionala a fetelor, alegand sa se increada in cuvantul domnului profesor i s vina regulat la cabinetul acestuia. Activitatea cabinetului nou infiintat infloreste cu fiecare zi.

Intrebari

5. Ce standard din Codul Deontologic al Profesiei de Psiholog a fost incalcat? R: Standardul de conduit colegial

6. Ce abateri de la Cod observati in studiul prezentat? R: M.D. practica onorarii subevaluate in mod intentionat avand cunostinta de ofertele celorlalti psihologi tocmai pentru a-si atrage cat mai multi clienti.
18

3. Cine credeti ca ar trebui sa se sesizeze in acest caz? R: Ceilalti terapeuti din proximitatea prof. M.D., care au de suferit de pe urma activitatii noului cabinet si care inteleg ca in acest caz vorbim de o abatere de la Codul Deontologic, aparand aici concurenta neloiala.

4. Daca ati fi psiholog principal cu atestat de libera practica, coleg de breasla cu M.D. ati lua atitudine in legatuta cu aceasta situatie nou aparuta? Ce ati face? R: Fara doar si poate as lua atitudine, respectand Codul Deontologic - adica fara sa-l denigrez sau discreditez in vreun fel pe M.D. in fata clientilor, m-as interesa de cadrul legal in care cele doua studente masterande isi desfasoara activitatea in cadrul cabinetului si daca beneficiarii stiu de pregatirea profesionala a acestora. Ar urma o discutie ca intre colegi intre mine si M.D. in care i-as expune problemele semnalate si daca nu s-ar sesiza in acest sens m-as vedea nevoita sa merg mai departe, pana la denuntarea lui la Colegiul Psihologilor pentru incalcarea art. 7 din standardul VII Standarde de Conduita Colegiala.

Supervizori: Serfezeu Laura Cerna Alexandra

19

Studiu de caz

Titlu: Nentreruperea serviciului din motive de confidenialitate Masterand : Miclu Andrada Rezumat: Un psiholog este pus n situaia de a -i nceta serviciile oferite unui client, dar nu o face. Informaiile oferite duc la moartea unei persoane. Cuvinte cheie: nencetarea seviciilor, moartea unei persoane

Psihologul A.C este consilier de 5 ani. Pe parcursul celor 5 ani a avut parte de multe cazuri care mai de care mai diverse. Un caz mai special a fost al doamnei O.ntr-una din zile cnd A.C era la cabinet primete un telefon pentru programarea unei edine i stabilete mpreun cu clientul o ntlnire . Acest telefon era primit din partea clientei O. care se prezint la edina programat. Toate lucrurile decurg normal, clienta dorete s continue edinele de consiliere. La urmtoarea ntlnire consilierul i clienta se pun de acord n privina unui plan de intervenie cu privire la edine , totul mergnd ca pe roate. Dup 1 an de edine sptmnale alturi de doamna O., A.C descoper din relatrile doamnei O. cum c aceasta dorete s i omoare soacra. Desigur n momentul relatrii A.C se comport normal fr ca doamna O. s sesizeze surprinderea sa, ns dup terminarea edinei decide s se consulte cu mai muli colegi de ai si, povestidu-le cazul doamnei O. A.C hotrte c este mai bine s-i continue serviciile cu doamna O., deoarece prin edinele de consiliere poate face ca aceasta s i schimbe gndurile pe care le are n legtur cu soacra sa. edinele continu i ntr -una din edine doamna O i dezvluie lui A.C c planul ei a fost dus la ndeplinire i c acum soacra ei este moart, dar nu mai tie nimeni.

1. Unde a greit A.C i care este principiul pe care l -a nclcat? 2. Cum credei c ar fi trebuit s procedeze A.C pentru ca soacra doamnei O. s nu fie omort? 3. A.C. ar trebui s fie sancionat de Colegiul Psihologilor?

20

Titlu: Dreptul la confidenialitate Autor: Popa Mdlina Delia Rezumat: Psihologul colar Camelia B. i relateaz dirigintei unui elev de clasa a X -a problema cu care se confrunt, fr acordul acestuia. Cuvinte cheie: consimmnt, dezvluirea informaiei

Dreptul la confidenialitate Camelia B. este psiholog colar la un liceu teoretic din Oradea, cu atestat de liber practic n specializarea Psihologie educaional, consiliere colar i vocaional. n urm cu dou sptmni, diriginta unui elev de clasa a X -a observ c n ultimul timp este agresiv verbal cu colegii si i i propune s apeleze la psihologul colar. Mihai C. accept propunerea doamnei diriginte i merge la cabinetul colar. n urma discuiei, psihologul afl c acesta este agresiv verbal cu unii colegi de clas pentru c o tachineaz i rd de o coleg pe care el o place. n urmtoarea zi, psihologul este ntrebat de dirigint cu ce problem se confrunt elevul i fr s cear consimmntul acestuia, i relateaz dirigintei. ntrebri: 1. Ce standard din Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liber practic a fost nclcat? 2. Cum ai fi procedat n acest caz? 3. n ce circumstane psihologul avea dreptul s nu respecte confidenialitatea? 4. Credei c psihologul colar va fi sancionat de ctre Comisia de Etic i deontologie al profesiei de psiholog cu drept de liber practic? Supervizori: erfezeu Laura Tiugea Teodora

21

Studiu de caz Standarde cu privire la relaiile umane: Hruirea

Ra Dorina Emanuela

Cristian Domoco lucreaz ca i psiholog specializat n psihologie educaional, consiliere colar i vocaional . La cabinetul dumnealui a apelat o tnr elev de clasa a XII-a care prezenta tulburare de personalitate narcisist.

Pe parcursul sedinelor, psihologul s -a ndrgostit de clienta sa, ncepnd o relaie amoroas cu aceasta, iar sedinele de consiliere continu n ciuda faptului c acesta este contient de sentimentele pe care le are fa de clienta sa. Psihologul face presiuni, ajungnd la ameninri asupra clientei cnd aceasta dorete s ntrerup sedinele de terapie i relaia amoroas pe care au nceput -o.

ntrebri
1. Unde a greit psihologul Cristian Domoco? 2. Ce principii de etic i deontologie a nclcat? 3. Dac ai fi membru al comisiei care ce evalueaz acest caz, l -ai sanciona pe Cristian Domoco? Cum?

Supervizori:
Bar Raluca Iuliana Popa Mdlina

22

Titlu: Psihologul poate vorbi pacienilor despre el nsui? Autor: David (Groza) Simona Delia Rezumat: C. i L. renun la serviciile terapeutului deoarece acesta tinde spre satisfacerea propriilor nevoi narcisiste. Cuvinte cheie: narcisism Tipul cazului: ncheierea terapiei din lips de beneficii.
C., 36 de ani, evoca un episod din viaa ei, cnd, deodat, psihologul a ntrerupt -o. I-a spus: Asta m face s m gndesc la mama mea. Regret mult c nu am vorbit cu ea mai des inainte s moar. Deja intervenise de mai multe ori n discuiile lor cu astfel de comentarii. La nceput, i punea ntrebri fcnd referire la propria ei experien, apoi a alunecat spre confidente mult mai intime. Ajunsese chiar s povesteasc visele recurente. n acea zi, C. a decis c nu se mai poate aa, c trebuie s schimbe specialistul. Cuta un terapeut, nu o prieten. L., 51 de ani, angajat la o editur important, a plecat foarte dezamgit din cabinetul terapeutului su. La sfritul uneia dintre edine, acesta i -a ntins un manuscris, rugndul s l citeasc, s ii spun ce crede despre el i desigur dac se poate face ceva pentru a-l publica. ntrebri: Ce ar fi de spus? C. si L. au facut bine ca au plecat? De ce? Independent de aceste greeli etice, putem considera c un terapeut vorbete despre sine cu pacienii, n interesul celor din urm? Supervizori: Miclu Andrada Mermeze Simina

23

STUDIU DE CAZ ADUGAT N


16 IANUARIE 2013
(dup termenul stabilit, ns pt. c mi-a fost trimis l-am ataat!)

24

Studiu de caz: Respectarea drepturilor i demnitii oricrei persoane Masterand: Sabu Loredana- Ioana ntr-o zi s-a prezentat la cabinetul psihologului I.M.,un biat de 18 ani, fiind de etnie rrom, biatul mrturisete psihologului c atunci cnd era mic, la un moment dat avea convingerea c unchiul su fratel e mamei i mtua sa erau adevraii si prini, iar pe prini i percepea ca pe nite frai mai mari care ncercau s -l ngrijeasc. O ntmplare nefericit i-a determinat s se mute civa ani la unchiul i mtua sa. Pentru el unchiul era un fel de supraom care reuea s rezolve orice problem. Stnd foarte mult prin preajma unchiului l -a determinat pe biat s cread c ntotdeauna trebuie s te faci iubit i protejat de oameni puternici. Psihologul I.M. diagnosticndu-l pe biat c sufer de personalitate dependent. Dup ncheierea sedinei psihologul I.M. se angajaz public n prejudicierea imaginii biatului, i remarc faptul c acesta este incapabil de a funciona adecvat fr ajutorul altora. ntrebrii: 1) Ce principii din codul deontologic ncalc psihologul I.M.? 2)Dac a-i face parte din comisia ce evalueaz acest caz cum l-ai sanciona pe I.M.? Supervizorii: Boro Laura Pintea Flavia

25

26