T1L2 Vol3.1 CS Drum Consolidari

CAIET DE SARCINI
-1TERASAMENTE
Asisten tehnic pentru studiu de fezabilitate, proiect tehnic, detalii de execuie i documentaie de licitaie pentru 2 seciuni de drum ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01 Sarcina (i): DN1H Zalu Aled Lot 2: KM 26+510 - KM 69+334 Caiete de Sarcini Lucrari de Drumuri si Consolidari
LUCRRI DE TERASAMENTE
CUPRINS CAPITOLUL I ................................................................................................................3 G E N E R A L I T T I...................................................................................................3

ART.1. DOMENIU DE APLICARE ...................................................................................... 3 ART.2. PREVEDERI GENERALE........................................................................................ 3
C A P I T O L U L II ......................................................................................................4 MATERIALE FOLOSITE .................................................................................................4

ART.3. ART.4. ART.5. ART.6. ART.7. PMNT VEGETAL............................................................................................... 4 PMNTURI PENTRU TERASAMENTE .................................................................... 4 APA DE COMPACTARE ......................................................................................... 8 PMNTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE .................................................... 9 VERIFICAREA CALITTII PMNTURILOR ............................................................. 9
C A P I T O L U L III.....................................................................................................10 EXECUTAREA TERASAMENTELOR................................................................................10

ART.8. PICHETAJUL LUCRRILOR ................................................................................... 10 ART.9. LUCRRI PREGTITOARE .................................................................................... 10 ART.10. MISCAREA PMNTULUI.................................................................................... 11 ART.11. GROPI DE MPRUMUT SI DEPOZITE DE PMNT.................................................. 12 ART. 12. EXECUTIA DEBLEURILOR.................................................................................. 13 ART.13. PREGTIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI .................................................... 15 ART.14. EXECUTIA RAMBLEURILOR ................................................................................ 15 ART.15. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR .............................................................. 20 ART.16. FINISAREA PLATFORMEI ................................................................................... 20 ART.17. ACOPERIREA CU PMNT VEGETAL .................................................................... 20 ART.18. DRENAREA APELOR SUBTERANE ........................................................................ 21 ART.19. NTRETINEREA N TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE....................................... 21 ART.20. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRRILOR ................................................................ 21
C A P I T O L U L IV......................................................................................................24 RECEPTIA LUCRRII ...................................................................................................24

ART.21. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE ....................................................................... 24 ART.22. RECEPTIA PRELIMINAR, LA TERMINAREA LUCRRILOR...................................... 24 ART. 23. RECEPTIA FINAL ............................................................................................ 25
ANEX ..........................................................................................................................26 DOCUMENTE DE REFERINTA .......................................................................................26
Pag. 2 / 27
CAPITOLUL I GENERALITTI ART.1. DOMENIU DE APLICARE Prezentul caiet de sarcini se aplic la executarea terasamentelor pentru modernizarea, constructia si reconstructia drumurilor publice. El cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuie s fie ndeplinite la executarea debleurilor, rambleurilor, transporturilor, compactarea, nivelarea si finisarea lucrrilor, controlul calittii si conditiile de receptie. ART.2. PREVEDERI GENERALE 2.1 La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din STAS 2914 si alte standarde si normative n vigoare, la data executiei, n msura n care acestea completeaz si nu contravin prezentului caiet de sarcini. 2.2. Antreprenorul va asigura prin mijloace proprii sau prin colaborare cu alte unitti de specialitate, efectuarea tuturor ncercrilor si determinrilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. 2.3. Antreprenorul este obligat s efectueze, la cererea beneficiarului, si alte verificri suplimentare fat de prevederile prezentului caiet de sarcini. 2.4. Antreprenorul este obligat s asigure adoptarea msurilor tehnologice si organizatorice care s conduc la respectarea strict a prevederilor prezentului caiet de sarcini. 2.5. Antreprenorul este obligat s tin evidenta zilnic a terasamentelor executate, cu rezultatele testelor si a celorlalte cerinte. 2.6. n cazul n care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Beneficiarul poate dispune ntreruperea executiei lucrrilor si luarea msurilor care se impun, pe cheltuiala Antreprenorului.
Pag. 3 / 27
C A P I T O L U L II MATERIALE FOLOSITE ART.3. PMNT VEGETAL Pentru acoperirea suprafetelor ce urmeaz a fi nsmntate sau plantate se foloseste pmnt vegetal rezultat de la curtirea terenului si cel adus de pe alte suprafete locale de teren, cu pmnt vegetal corespunztor. ART.4. PMNTURI PENTRU TERASAMENTE 4.1. Categoriile si tipurile de pmnturi clasificate conform STAS 1243 care se folosesc la executarea terasamentelor sunt date n tabelele 1.a si 1.b. 4.2. Pmnturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite n orice conditii climaterice si hidrologice, la orice nltime de terasament, fr a se lua msuri speciale. 4.3. Pmnturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate n orice conditii climaterice, hidrologice si la orice nltime de terasament, compactarea lor necesitnd o tehnologie adecvat. 4.4. Pmnturile prfoase si argiloase, clasificate ca mediocre n cazul cnd conditiile hidrologice locale sunt mediocre si nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1709/1,2,3 privind actiunea fenomenului de nghet-dezghet la lucrri de drum. 4.5. n cazul terasamentelor n debleu sau la nivelul terenului, executate n pmnturi rele sau foarte rele (vezi tabelul 1b) sau a celor cu densitate n stare uscat compactat mai mic de 1,5 g/cmc, vor fi nlocuite cu pmnturi de calitate satisfctoare sau vor fi stabilizate mecanic sau cu lianti (var, cenus de furnal, etc.). nlocuirea sau stabilizarea se vor face pe toat ltimea platformei, la o adncime de minimum 20 cm n cazul pmnturilor rele si de minimum 50 cm n cazul pmnturilor foarte rele sau pentru soluri cu densitate n stare uscat compactat mai mic de 1,5 g/cmc. Adncimea se va considera sub nivelul patului drumului si se va stabili n functie de conditiile locale concrete, de ctre Inginer.
Pag. 4 / 27
Tabel 1a Materiale pentru terasamente Categoriile si tipurile de pmnturi clasificate conform STAS 1243-88
Coeficient Indice de Umflare de neuni- plasticitate liber formitate Ip pentru Simbol fractiunea d<0,005 min d<0,05 min d<0,25 min Un sub 0,5 mm UI% Granulozitate Continut n prti fine n % din masa total pt: Calitate material pentru terasamente
Denumirea si caracterizarea principalelor tipuri de p mnturi
1. Pmnturi necoezive grosiere fractiunea mai mare de 2 mm reprezint mai mult de 50% Blocuri, bolovnis, pietris
cu foarte putine prti fine, neuniforme (granulozitate continu) insensibilitate la nghet-dezghet si la variatiile de umiditate idem 1a, ns uniforme (granulozitate continu)
1a <1 1b <10 <20
>5 0 <5
Foarte bun Foarte bun
2. Pmnturi necoezive medii si cu prti fine, neuniforme (granulozitate fine (fractiunea mai mic de 2 mm continu) sensibilitate mijlocie la nghetreprezint mai mult de 50%) dezghet, insensibile la variatiile de umiditate Nisip cu pietris, nisip mare mijlociu sau fin
2a <6 2b <20 <40
>5 <10 <5
Foarte bun
idem 2a, ns uniforme (granulozitate discontinu) 3. Pmnturi necoezive medii si cu multe prti fine, foarte sensibile la nghetfine (fractiunea mai mic de 2 mm dezghet, fractiunea fin prezint umflare liber reprezint mai mult de 50%) cu (respectiv contractie) redus liant constituit din pmnturi coezive. Nisip cu pietris, nisip mare, mijlociu sau fin cu liant prfos sau argilos
Bun
3a
<40
Mediocr
>6
>20
>40 -
>10 >40 Mediocr
idem 3a, ns fractiunea fin prezint umflare 3b liber medie sau mare NOT: n terasamente se poate folosi si material provenit din derocri, n conditiile artate n prezentul tabel.
Tabel 1b Materiale pentru terasamente Categoriile i tipurile de pmnturi clasificate conform STAS 1243-88
Granulozitate Denumirea i caracterizarea principalelor tipuri de pmnturi Simbol Conform nomogramei Casagrande 4. Pmnturi coezive: nisip prfos, praf nisipos, nisip argilos, praf praf argilos nisipos, praf argilos, argil prfoas nisipoas, argil prafoas, argil, argil gras anorganice cu compresibilitate i umflare liber reduse, sensibilitate mijlocie la nghe-dezghe Indice de Umflare plasticitate liber Ip pentru fraciunea sub 0,5 mm UI% <10 <40 Calitate material pentru terasamente Mediocr
4a
anorganice cu compresibilitate mijlocie i umflare liber reduse sau medii, foarte sensibile la nghe-dezghe anorganice (MO > 5%)* cu compresibilitate i umflare liber reduse i sensibilitate mijlocie la nghe-dezghe anorganice cu compresibilitate i umflare liber mare, sensibilitate mijlocie la nghe-dezghe
4b
70 60 50 40 30 20 10
<35
Wc=50%
<70
Mediocr
Indice de plasticitate lp
4c
Wc=30%
4d 4b
0, 7 lp= W 3(
4a
20 c=
<10
<40
Mediocr
4d
4f 4c
10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
>35
>70
Rea
anorganice (MO > 5%)* cu compresibilitate mijlocie i umflare liber redus sau medie, foarte sensibile la nghe-dezghe anorganice (MO > 5%)* cu compresibilitate mare, umflare liber medie sau mare, foarte sensibile la nghe-dezghe *: Materiile organice sunt notate cu MO
Limita de scurgere Wc%
4e
<35
<75
Rea
4f
>40
Foarte rea
Pag. 6 / 27
Pag. 7 / 27
Pentru pmnturile argiloase, simbolul 4d, se recomand fie nlocuirea, fie stabilizarea lor cu var, vaar-ciment, stabilizatori chimici, etc. pe o grosime de minimum 15 cm, sau cnd pmntul din patul drumului are umiditatea relativ Wo>0,55 se va executa un strat de separatie din geotextil, rezistent si permeabil. W - umiditate natural Wo = WL - limita de curgere 4.6. Realizarea terasamentelor n rambleu, n care se utilizeaz pmnturi simbol 4d (anorganice) si 4e (cu materii organice peste 5%) a cror calitate conform tabelului 1b este rea, este necesar ca alegerea solutiei de punere n oper si eventualele msuri de mbunttire s fie fundamentate cu probe de laborator pe considerente tehnico-economice. 4.7. Nu se vor utiliza n ramblee pmnturile organice, mluri, nmoluri, pmnturile turboase si vegetale, pmnturile cu consistent redus (care au indicele de consistent sub 0,75%), precum si pmnturile cu continut mai mare de 5% de sruri solubile n ap. Nu se vor introduce n umpluturi, bulgri de pmnt nghetat sau cu continut de materii organice n putrefactie (brazde, frunzis, rdcini, crengi, etc). ART.5. APA DE COMPACTARE 5.1. Apa necesar compactrii rambleurilor nu trebuie s fie murdar si nu trebuie s contin materii organice n suspensie. 5.2. Apa slcie va putea fi folosit cu acordul Inginerului, cu exceptia compactrii terasamentelor din spatele lucrrilor de art. 5.3. Eventuala adugare a unor produse, destinate s faciliteze compactarea nu se va face dect cu aprobarea Beneficiarului, aprobare care va preciza si modalittile de utilizare.
ART.6. PMNTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE Pmnturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleurilor erodabile trebuie s aibe calittile pmnturilor care se admit la realizarea rambleurilor, fiind excluse nisipurile si pietrisurile aluvionare. Aceste pmnturi nu trebuie s aib elemente cu dimensiuni mai mari de 100 mm. ART.7. VERIFICAREA CALITTII PMNTURILOR 7.1. Verificarea calittii pmntului const n determinarea principalelor caracteristici ale acestuia, prevzute n tabelul 2. Tabel 2 Nr. Caracteristici care se Frecvente minime Metode de crt verific determinare conform STAS 1 Granulozitate n functie de heterogenitatea pmntului 1913/5-85 2 Limita de plasticitate utilizat ns nu va fi mai mic dect 1913/4-86 3 Densitate uscat maxima o ncercare la fiecare 5.000 mc 1913/3-76 4 Coeficientul de 730-89 neuniformitate 5 Caracteristicile de Pentru pmnturile folosite n rambleurile 1913/13-83 compactare din spatele zidurilor si pmnturile folosite 6 Umflare libera la protectia rambleurilor, o ncercare la 1913/12-88 fiecare 1.000 mc 7 Sensibilitate la nghet, O ncercare la fiecare: - 2.000 mc pmnt 1709/3-90 dezghet pentru rambleuri - 250 ml de drum in debleu Zilnic sau la fiecare 500 mc
Umiditate
1913/1-82
7.2. Laboratorul Antreprenorului determinrilor de laborator.
va
avea
un
registru
cu
rezultatele tuturor
Pag. 9 / 27
C A P I T O L U L III EXECUTAREA TERASAMENTELOR ART.8. PICHETAJUL LUCRRILOR 8.1. De regul, la pichetarea axei traseului sunt materializate pe teren toate punctele importante ale traseului prin picheti cu martori, iar vrfurile de unghi prin borne de beton legati de reperi amplasati n afara amprizei drumului. Pichetajul este nsotit si de o retea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton, amplasati n afara zonei drumului, cel putin cte doi reperi pe km. 8.2. n cazul cnd documentatia este ntocmit pe planuri fotogrametrice, traseul drumului proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmeaz s se fac la nceperea lucrrilor de executie pe baza planului de situatie, a listei cu coordonate pentru vrfurile de unghi si a reperilor de pe teren. 8.3. nainte de nceperea lucrrilor de terasamente Antreprenorul, pe cheltuiala sa, trece la restabilirea si completarea pichetajului n cazul situatiei artate la pct.8.1. sau la executarea pichetajului complet nou n cazul situatiei de la pct.8.2. n ambele cazuri trebuie s se fac o pichetare detaliat a profilurilor transversale, la o distant maxim ntre acestea de 30 m n aliniament si de 20 m n curbe. Pichetii implantati n cadrul pichetajului complementar vor fi legati, n plan si n profil n lung, de aceiasi reperi ca si pichetii din pichetajul initial. 8.4. Odat cu definitivarea pichetajului, n afar de axa drumului, Antreprenorul va materializa prin trusi si sabloane urmtoarele: nltimea umpluturii sau adncimea spturii n ax, de-a lungul axului drumului; punctele de intersectii ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza); nclinarea taluzelor. 8.5. Antreprenorul este rspunztor de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor si are obligatia de a-i restabili sau de a-l reamplasa dac este necesar. 8.6. n caz de nevoie, scoaterea lor n afara amprizei lucrrilor este efectuat de ctre Antreprenor, pe cheltuiala si rspunderea sa, dar numai cu aprobarea scris a Inginerului, cu notificare cu cel putin 24 ore n devans. 8.7. Cu ocazia efecturii pichetajului vor fi identificate si toate instalatiile subterane si aeriene, aflate n ampriza lucrrilor n vederea mutrii sau protejrii acestora. ART.9. LUCRRI PREGTITOARE 9.1. nainte de nceperea lucrrilor de terasamente se execut urmtoarele lucrri pregtitoare n limita zonei expropriate: defrisri; curtirea terenului de resturi vegetale si buruieni; decaparea si depozitarea pmntului vegetal; asanarea zonei drumului prin ndeprtarea apelor de suprafat si adncime; demolarea constructiilor existente. 9.2. Antreprenorul trebuie s execute n mod obligatoriu tierea arborilor, pomilor si arbustilor, s scoat rdcinile si buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos rezultat, n caz c este necesar, n conformitate cu legislatia n vigoare. Scoaterea buturugilor si rdcinilor se face obligatoriu la rambleuri cu nltime mai mic de 2 m precum si la debleuri.
Pag. 10 / 27
9.3. Curtirea terenului de frunze, crengi, iarb si buruieni si alte materiale se face pe ntreaga suprafat a amprizei. 9.4. Decaparea pmntului vegetal se face pe ntrega suprafat a amprizei drumului si a gropilor de mprumut. 9.5. Pmntul decapat si orice alte pmnturi care sunt improprii pentru umpluturi vor fi transportate si depuse n depozite definitive, evitnd orice amestec sau impurificare a terasamentelor drumului. Pmntul vegetal va fi pus n depozite provizorii, n vederea reutilizrii. 9.6. Pe portiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul drumului, acestea trebuie dirijate prin santuri de gard care s colecteze si s evacueze apa n afara amprizei drumului. n general, dac se impune, se vor executa lucrri de colectare, drenare si evacuare a apelor din ampriza drumului. 9.7. Demolrile constructiilor existente vor fi executate pn la adncimea de 1,00 m sub nivelul platformei terasamentelor. Materialele provenite din demolare vor fi strnse cu grij, pentru a fi reutilizate conform indicatiilor precizate n caietele de sarcini speciale sau n lipsa acestora, vor fi evacuate n groapa public cea mai apropiat, transportul fiind n sarcina Antreprenorului. 9.8. Toate golurile ca: puturi, pivnite, excavatii, gropi rezultate dup scoaterea buturugilor si rdcinilor, etc. vor fi umplute cu pmnt bun pentru umplutur, conform prevederilor art.4 si compactate pentru a obtine gradul de compactare prevzut n tabelul nr.5 punctul b. 9.9. Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor nainte ca Beneficiarul s constate si s accepte executia lucrrilor pregtitoare enumerate n prezentul capitol. Aceast acceptare trebuie s fie n mod obligatoriu mentionat n registrul de santier. ART.10. MISCAREA PMNTULUI 10.1. Miscarea terasamentelor se efectueaz prin utilizarea pmntului provenit din spturi, n profilurile cu umplutur ale proiectului. La nceputul lucrrilor, Antreprenorul trebuie s prezinte Consultantului spre aprobare, o diagram a cantittilor ce se vor transporta (inclusiv un tabel de miscare a terasamentelor), precum si toate informatiile cu privire la mutarea terasamentelor (utilaje de transport, distante, etc.). 10.2. Excedentul de sptur si pmnturile din debleuri care sunt improprii realizrii rambleurilor (n sensul prevederilor din art.4) precum si pmntul din patul drumului din zonele de debleu care trebuie nlocuite (n sensul art.4) vor fi transportate n depozite definitive. 10.3. Necesarul de pmnt care nu poate fi asigurat din debleuri, va proveni din gropi de mprumut. 10.4. Recurgerea la debleuri si rambleuri n afara profilului din proiect, sub form de supralrgire, trebuie s fie supus aprobrii Beneficiarului. 10.5. Dac, n cursul executiei lucrrilor, natura pmnturilor provenite din debleuri si gropi de mprumut este incompatibil cu prescriptiile prezentului caiet de sarcini si ale caietului de sarcini speciale, sau ale standardelor si normativelor tehnice n vigoare, privind calitatea si conditiile de executie a rambleurilor, Antreprenorul trebuie s informeze Beneficiarul si s-i supun spre aprobare propuneri de modificare a provenientei pmntului pentru umplutur, pe baz de msurtori si teste de laborator, demonstrnd existenta real a materialelor si evaluarea cantittilor de pmnt ce se vor exploata. 10.6. La lucrrile importante, dac beneficiarul consider necesar, poate preciza, completa sau modifica prevederile art.4 al prezentului caiet de sarcini. n acest caz,
Pag. 11 / 27
Antreprenorul poate ntocmi, n cadrul unui caiet de sarcini speciale, Tabloul de corespondent a pmntului prin care se defineste destinatia fiecrei naturi a pmntului provenit din debleuri sau gropi de mprumut. 10.7. Transportul pmntului se face pe baza unui plan ntocmit de Antreprenor, Tabelul de miscare a pmntului care defineste n spatiu miscrile si localizarea final a fiecrei cantitti izolate de pmnt din debleu sau din groapa de mprumut. El tine cont de Tabloul de corespondent a pmntului stabilit de Beneficiar, dac aceasta exist, ca si de punctele de trecere obligatorii ale itinerariului de transport si de prescriptiile caietului de sarcini speciale. Acest plan este supus aprobrii Beneficiarului n termen de 30 de zile de la notificarea ordinului de nceperea lucrrilor. ART.11. GROPI DE MPRUMUT SI DEPOZITE DE PMNT 11.1. n cazul n care gropile de imprumut si depozitele de pmnt nu sunt impuse prin proiect sau n caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu acordul Beneficiarului. Acest acord va trebui s fie solicitat cu minimum opt zile nainte de nceperea exploatrii gropilor de mprumut sau a depozitelor. Dac Beneficiarul consider c este necesar, cererea trebuie s fie nsotit de: un raport privind calitatea pmntului din gropile de mprumut alese, n spiritul prevederilor articolului 4 din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele si analizele de laborator executate pentru acest raport fiind n sarcina Antreprenorului; acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite si/sau pentru gropile de mprumut; un raport cu programul de exploatare a gropilor de mprumut si planul de refacere a mediului. 11.2. La exploatarea gropilor de mprumut Antreprenorul va respecta urmtoarele reguli: pmntul vegetal se va ndeprta si depozita n locurile aprobate si va fi refolosit conform prevederilor proiectului; crestele taluzurilor gropilor de mprumut trebuie, n lipsa autorizatiei prealabile a Beneficiarului, s fie la o deprtare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului; taluzurile gropilor de mprumut, pot fi executate n continuarea taluzurilor de debleu ale drumului cu conditia ca fundul spturii, la terminarea extragerii, s fie nivelat pentru a asigura evacuarea apelor din precipitatii, iar taluzurile s fie ngrijit executate; spturile n gropile de mprumut nu vor fi mai adnci dect cota practicat n debleuri sau sub cota santului de scurgere a apelor, n zona de rambleu; n albiile majore ale rurilor, gropile de mprumut vor fi executate n avalul drumului, amenajnd o banchet de 4,00 m ltime ntre piciorul taluzului drumului si groapa de mprumut; fundul gropilor de mprumut va avea o pant transversal de 1...3% spre exterior si o pant longitudinal care s asigure scurgerea si evacuarea apelor; taluzurile gropilor de mprumut amplasate n lungul drumului, se vor executa cu nclinarea de 1:1,5...1:3; cnd ntre piciorul taluzului drumului si marginea gropii de mprumut nu se las nici un fel de banchete, taluzul gropii de mprumut dinspre drum va fi de 1:3. 11.3. Surplusul de sptur din zonele de debleu, poate fi depozitat n urmtoarele moduri:
Pag. 12 / 27
n continuarea terasamentului proiectat sau existent n rambleu, surplusul depozitat fiind nivelat, compactat si taluzat conform prescriptiilor aplicabile rambleurilor drumului; suprafata superioar a acestor rambleuri suplimentare va fi nivelat la o cot cel mult egal cu cota muchiei platformei rambleului drumului proiectat; la mai mult de 10 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor n executie sau ale celor existente si n afara firelor de scurgere a apelor; n ambele situatii este necesar s se obtin aprobarea pentru ocuparea terenului si s se respecte conditiile impuse. La amplasarea depozitelor n zona drumului se va urmri ca prin executia acestora s nu se provoace nzpezirea drumului. 11.4. Antreprenorul va avea grij ca gropile de mprumut si depozitele s nu compromit stabilitatea masivelor naturale si nici s nu riste antrenarea terasamentelor de ctre ape sau s cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare. n acest caz, Antreprenorul va fi n ntregime rspunztor de aceste pagube. 11.5. Beneficiarul se va opune executrii gropilor de mprumut sau depozitelor, susceptibie de a nrutti aspectul mprejurimilor si a scurgerii apelor, fr ca Antreprenorul s poat pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau despgubiri. 11.6. Achizitionarea sau despgubirea pentru ocuparea terenurilor afectate de depozitele de pmnturi ca si ale celor necesare gropilor de mprumut, rmn n sarcina Antreprenorului. ART. 12. EXECUTIA DEBLEURILOR 12.1. Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare nainte ca modul de pregtire a amprizelor de debleu, precizat de prezentul caiet de sarcini si caietul de sarcini speciale s fi fost verificat si recunoscut ca satisfctor de ctre Beneficiarul lucrrii. Aceste acceptri trebuie, n mod obligatoriu s fie mentionate n registrul de santier. 12.2. Spturile trebuiesc atacate frontal pe ntreaga ltime si pe msur ce avanseaz, se realizeaz si taluzarea, urmrind pantele taluzurilor mentionate pe profilurile transversale. 12.3. Nu se vor creea supraadncimi n debleu. n cazul cnd n mod accidental apar asemenea situatii se va trece la umplerea lor, conform modalittilor pe care le va prescrie Beneficiarul lucrrii si pe cheltuiala Antreprenorului. 12.4. La sparea n terenuri sensibile la umezeal, terasamentele se vor executa progresiv, asigurndu-se permanent drenarea si evacuarea apelor pluviale si evitarea destabilizrii echilibrului hidrologic al zonei sau a nivelului apei subterane, pentru a preveni umezirea pmnturilor. Toate lucrrile preliminare de drenaj vor fi finalizate nainte de nceperea spturilor, pentru a se asigura ca lucrrile se vor executa fr a fi afectate de ape. 12.5. n cazul cnd terenul ntlnit la cota fixat prin proiect nu va prezenta calittile stabilite si nu este de portanta prevzut, se va putea prescrie realizarea unui strat de form pe cheltuiala Beneficiarului. Compactarea acestui strat de form se va face la gradul de compactare de 100% Proctor Normal. n acest caz se va limita pentru stratul superior al debleurilor, gradul de compactare la 97% Proctor Normal. 12.6. nclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului efectiv. Dac acesta difer de prevederile proiectului, Antreprenorul va trebui s aduc la cunostinta Beneficiarului neconcordanta constatat, urmnd ca acesta s dispun o modificare a nclinrii taluzurilor si modificarea volumului terasamentelor. 12.7. Prevederile STAS 2914 privind nclinarea taluzurilor la deblee pentru adncimi de maximum 12,00 m sunt date n tabelul 3, n functie de natura materialelor existente n debleu. Tabel 3
Pag. 13 / 27
NATURA MATERIALELOR DIN DEBLEU Pmnturi argiloase, n general argile nisipoase sau prfoase, nisipuri argiloase sau prafuri argiloase Pmnturi mrnoase Pmnturi macroporice (loess si pmnturi loessoide) Roci stncoase alterabile, n functie de gradul de alterabilitate si de adncimea debleurilor Roci stncoase nealterabile Roci stncoase (care nu se degradeaz) cu stratificarea favorabil n ce priveste stabilitatea
NCLINAREA TALUZURILOR 1,0 : 1,5 1,0:1,0...1,0:0,5 1,0:0,1 1,0:1,5...1,0:1,0 1,0:0,1 de la 1,0:0,1 pn la pozitia vertical sau chiar n consola
n debleuri mai adnci de 12,00 m sau amplasate n conditii hidrologice nefavorabile (zone umede, infiltratii, zone de bltiri) indiferent de adncimea lor, nclinarea taluzurilor se va stabili printr-un calcul de stabilitate. 12.8. Taluzurile vor trebui s fie curtate de pietre sau de bulgri de pmnt care nu sunt perfect aderente sau ncorporate n teren ca si rocile dislocate a cror stabilitate este incert. 12.9. Dac pe parcursul lucrrilor de terasamente, masele de pmnt devin instabile, Antreprenorul va lua msuri imediate de stabilizare, anuntnd n acelasi timp Beneficiarul. 12.10. Debleurile n terenuri moi, ajunse la cot, se vor compacta pn la 100% Proctor Normal, pe o adncime de 30 cm (conform prevederilor din tabelul 5 pct. c). 12.11. n terenuri stncoase, la spturile executate cu ajutorul explozivului, Antreprenorul va trebui s stabileasc si apoi s adapteze planurile sale de derocare n asa fel nct dup explozii s se obtin: degajarea la gabarit a taluzurilor si platformei; cea mai mare fractionare posibil a rocii, evitnd orice risc de deteriorare a lucrrilor. 12.12. Pe timpul ntregii durate a lucrului va trebui s se inspecteze, n mod frecvent si n special dup explozie, taluzurile de debleuri si terenurile de deasupra acestora, n scopul de a se nltura prtile de roc, care ar putea s fie dislocate de viitoare explozii sau din alte cauze. Dup executia lucrrilor, se va verifica dac adncimea necesar este atins peste tot. Acolo unde aceasta nu este atins, Antreprenorul va trebui s execute derocarea suplimentar necesar. 12.13. Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub lata de 3 m sunt date n tabelul 4. Tabel 4 Profilul Tolerante admise Roci necompacte Roci compacte Platform cu strat de form +/- 3 cm +/- 5 cm Platform fr strat de form +/- 5 cm +/- 10 cm Taluz de debleu neacoperit +/- 10 cm variabil n functie de natura rocii 12.14. Metoda utilizat pentru nivelarea platformei n cazul terenurilor stncoase este lsat la alegerea Antreprenorului. El are posibilitatea de a realiza o adncime suplimentar, apoi de a completa, pe cheltuiala sa, cu un strat de pmnt, pentru aducerea la cote, care va trebui compactat asa cum este artat n art.14.
Pag. 14 / 27
12.15. Dac proiectul prevede executarea rambleurilor cu pmnturile sensibile la umezeal, Beneficiarul va prescrie ca executarea spturilor n debleuri s se fac astfel: n perioada ploioas: extragerea vertical dup perioada ploioas: spturi n straturi, pna la orizontul al crui continut n ap va fi superior cu 10 puncte, umidittii optime Proctor Normal. 12.16. n timpul executiei debleurilor, Antreprenorul este obligat s conduc lucrrile astfel ca pmnturile ce urmeaz s fie folosite n realizarea rambleurilor s nu fie degradate sau nmuiate de apele de ploaie. Va trebui, n special s se nceap cu lucrrile de debleu de la partea de jos a rampelor profilului n lung. Dac topografia locurilor permite o evacuare gravitational a apelor, Antreprenorul va trebui s mentin o pant suficient pentru scurgere, la suprafata prtii excavate si s execute n timp util santuri, rigole, lucrri provizorii necesare evacurii apelor n timpul excavrii. ART.13. PREGTIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI Lucrrile pregtitoare artate la art.8 si 9 sunt comune att sectoarelor de debleu ct si celor de rambleu. Pentru rambleuri mai sunt necesare si se vor executa si alte lucrri pregtitoare. 13.1. Cnd linia de cea mai mare pant a terenului este superioar lui 20%, Antreprenorul va trebui s execute trepte de nfrtire avnd o nltime egal cu grosimea stratului prescris pentru umplutur, distantate la maximum 1,00 m pe terenuri obisnuite si cu nclinarea de 4% spre exterior. Pe terenuri stncoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de Beneficiar. 13.2. Pe terenurile remaniate n cursul lucrrilor pregtitoare prevzute la art.8 si 9, sau pe terenuri de portant scazut se va executa o compactare a terenului de la baza rambleului pe o adncime minim de 30 cm, pentru a obtine un grad de compactare Proctor Normal conform tabelului 5. ART.14. EXECUTIA RAMBLEURILOR 14.1. Prescriptii generale 14.1.1. Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare nainte ca pregtirile terenului, indicate n caietul de sarcini si caietul de sarcini speciale, s fie verificate si acceptate de Inginer. Aceast acceptare trebuie s fie, n mod obligatoriu, consemnat n caietul de santier. 14.1.2. Nu se execut lucrri de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare. 14.1.3. Executia rambleurilor trebuie s fie ntrerupt n cazul cnd calittile lor minimale definite prin prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de intemperii. Executia nu poate fi reluat dect dup un timp fixat de Beneficiar sau reprezentantul su, la propunerea Antreprenorului. 14.2. Modul de executie a rambleurilor 14.2.1. Rambleurile se execut n straturi uniforme suprapuse, paralele cu linia proiectului, pe ntreaga ltime a platformei si n principiu pe ntreaga lungime a rambleului, evitndu-se segregrile si variatiile de umiditate si granulometrie. Dac dificulttile speciale, recunoscute de Benefiar, impun ca executia straturilor elementare s fie executate pe ltimi inferioare celei a rambleului, acesta va putea fi executat din benzi alturate, care mpreun acoper ntreaga ltime a profilului, urmrind ca decalarea n nltime ntre dou benzi alturate s nu depseasc grosimea maxim impus.
Pag. 15 / 27
14.2.2. Pmntul adus pe platform este mprstiat si nivelat pe ntreaga ltime a platformei (sau a benzii de lucru) n grosimea optim de compactare stabilit, urmrind realizarea unui profil longitudinal pe ct posibil paralel cu profilul definitiv. Suprafata fiecrui strat intermediar, care va avea grosimea optim de compactare, va fi plan si va avea o pant transversal de 35% ctre exterior, iar suprafata ultimului strat va avea panta prescris conform articolului 16. 14.2.3. La realizarea umpluturilor cu nltimi mai mari de 3,00 m, se pot folosi, la baza acestora, blocuri de piatr sau din beton cu dimensiunea maxim de 0,50 m cu conditia respectrii urmtoarelor msuri: mpnarea golurilor cu pmnt; asigurarea tasrilor n timp si luarea lor n considerare; realizarea unei umpluturi omogene din pmnt de calitate corespuztoare pe cel putin 2,00 m grosime la partea superioar a rambleului. 14.2.4. La punerea n oper a rambleului se va tine seama de umiditatea optim de compactare. Pentru aceasta, laboratorul santierului va face determinri ale umidittii la surs si se vor lua msurile n consecint pentru punerea n oper, respectiv asternerea si necompactarea imediat, lsnd pmntul s se zvnte sau s se trateze cu var pentru a-si reduce umiditatea pn ct mai aproape de cea optim, sau din contr, udarea stratului asternut pentru a-l aduce la valoarea umidittii optime. 14.3. Compactarea rambleurilor 14.3.1. Toate rambleurile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor Normal prevzut n STAS 2914, conform tabelului 5. Tabel 5 Pmntur i Zonele din terasamente (la care se Necoezive Coezive prescrie gradul de compactare) mbrc mbrcmin mbrc mbrcmint minti ti minti i permane semiperman permane semiperman nte ente nte ente a. Primii 30 cm ai terenului natural sub un 100 95 97 93 rambleu, cu nltimea: h 2,00 m 95 92 92 90 h > 2,00 m b. n corpul rambleurilor, la adncimea sub 100 100 100 100 100 97 97 94 patul drumului: h 0,50 m 95 92 92 90 0,5 < h 2,00 m h > 2,00 m c. n debleuri, pe adncimea de 30 cm sub patul drumului 100 100 100 100 NOT: Pentru pmnturile necoezive, strncoase cu granule de 20 mm n proportie mai mare de 50% si unde raportul dintre densitatea n stare uscat a pmntului compactat nu se poate determina, se va putea considera a fi de 100% din gradul de compactare Proctor Normal, cnd dup un anumit numr de treceri, stabilit
Pag. 16 / 27
pe tronsonul experimental, echipamentul de compactare cel mai greu nu las urme vizibile la controlul gradului de compactare. 14.3.2. Antreprenorul va trebui s supun acordului Beneficiarului, cu cel putin opt zile nainte de nceperea lucrrilor, grosimea maxim a stratului elementar pentru fiecare tip de pmnt, care poate asigura obtinerea (dup compactare) a gradelor de compactare artate n tabelul 5, cu echipamentele existente si folosite pe santier. n acest scop, nainte de nceperea lucrrilor, va realiza cte un tronson de ncercare de minimum 30 m lungime pentru fiecare tip de pmnt. Dac compactarea prescris nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui s realizeze o nou plans de ncercare, dup ce va aduce modificrile necesare grosimii straturilor si utilajului folosit. Rezultatele acestor ncercri trebuie s fie mentionate n registrul de santier. n cazurile cnd aceast obligatie nu va putea fi realizat, grosimea straturilor succesive nu va depsi 20 cm dup compactare. 14.3.3. Abaterile limit la gradul de compactare vor fi de 3% sub mbrcmintile din beton de ciment si de 4% sub celelalte mbrcminti si se accept n max. 10% din numrul punctelor de verificare. 14.4. Controlul compactrii n timpul executiei, terasamentele trebuie verificate dup cum urmeaz: a) controlul va fi pe fiecare strat; b) frecventa minim a testelor trebuie s fie potrivit tabelului 6. Tabel 6 Observatii Denumirea ncercrii Frecvena minimal a ncercrilor ncercarea Proctor 1 la 5.000 m3 Pentru fiecare tip de pmnt Determinarea continutului de ap 1 la 250 ml de platform pe strat Determinarea gradului de 3 la 250 ml de platform pe strat compactare Laboratorul Antreprenorului va tine un registru n care se vor consemna toate rezultatele privind ncercarea Proctor, determinarea umidittii si a gradului de compactare realizat pe fiecare strat si sector de drum. Antreprenorul poate s cear receptia unui strat numai dac toate gradele de compactare rezultate din determinri au valori minime sau peste valorile prescrise. Aceast receptie va trebui, n mod obligatoriu, mentionat n registrul de santier. 14.5 Profiluri si taluzuri 14.5.1 Lucrrile trebuie s fie executate de asa manier nct dup cilindrare profilurile din proiect s fie realizate cu tolerantele admisibile. Taluzul nu trebuie s prezinte nici scobituri si nici excrescente, n afara celor rezultate din dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului. Profilul taluzului trebuie s fie obtinut prin metoda umpluturii n adaos, dac nu sunt dispozitii contrare n caietul de sarcini speciale. 14.5.2 Taluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portant corespunztoare vor avea nclinarea 1 : 1,5 pn la nltimile maxime pe vertical indicate n tabelul 7. Tabel 7
Pag. 17 / 27
Natura materialului n rambleu Argile prfoase sau argile nisipoase Nisipuri argiloase sau praf argilos Nisipuri Pietrisuri sau balasturi
H (max m) 6 7 8 10
Panta taluzurilor trebuie verificat si asigurat numai dup realizarea gradului de compactare indicat n tabelul 5. 14.5.3. n cazul rambleurilor cu nltimi mai mari dect cele artate n tabelul 7, dar numai pn la maxim 12,00 m, nclinarea taluzurilor de la nivelul patului drumului n jos, va fi de 1:1,5, iar pe restul nltimii, pn la baza rambleului, nclinarea va fi de 1:2. 14.5.4. La rambleuri mai nalte de 12,00 m, precum si la cele situate n albiile majore ale rurilor, ale vilor si n blti, unde terenul de fundatie este alctuit din particule fine si foarte fine, nclinarea taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de 1,3....1,5. 14.5.5. Taluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portant redus, vor avea nclinarea 1:1,5 pn la nltimile maxime, h max. pe vertical indicate n tabelul 8, n functie de caracteristicile fizice-mecanice ale terenului de fundatie. Tabel 8 Caracteristicile terenului de fundatie Panta a) Unghiul de frecare intern n grade o terenului 5 10o 15o de fundatie b) coeziunea materialului KPa 30 60 10 30 60 10 30 60 80 nltimea maxim a rambleului, h max. (m) 0 3,00 4,00 3,00 5,00 6,00 4,00 6,00 8,00 10,00 1:10 2,00 3,00 2,00 4,00 5,00 3,00 5,00 6,00 7,00 1:5 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 2,00 3,00 4,00 5,00 1:3 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 4,00
14.5.6. Tolerantele de executie pentru suprafatarea patului si a taluzurilor sunt urmtoarele: - platform fr strat de form +/- 3 cm - platform cu strat de form +/- 5 cm - taluz neacoperit +/- 10 cm Denivelrile sunt msurate sub lata de 3 m lungime. Toleranta pentru ampriza rambleului realizat, fat de cea proiect este de + 50 cm. 14.6. Prescriptii aplicabile pmnturilor sensibile la ap 14.6.1. Cnd la realizarea rambleurilor sunt folosite pmnturi sensibile la ap, Beneficiarul va putea ordona Antreprenorului urmtoarele: asternerea si compactarea imediat a pmnturilor din debleuri sau gropi de mprumut cu un grad de umiditate convenabil; un timp de asteptare dup asternere si scarificarea, n vederea eliminrii apei n exces prin evaporare;
Pag. 18 / 27
tratarea pmntului cu var pentru reducerea umidittii; practicarea de drenuri deschise, n vederea reducerii umidittii pmnturilor cu exces de ap. Cnd umiditatea natural este mai mic dect cea optim se vor executa stropiri succesive. Pentru aceste pmnturi Beneficiarul va putea impune Antreprenorului msuri speciale pentru evacuarea apelor. 14.7. Prescriptii aplicabile rambleurilor din material stncos 14.7.1. Materialul stncos rezultat din derocri se va mprstia si nivela astfel nct s se obtin o umplutur omogen si cu un volum minim de goluri. Straturile elementare vor avea grosimea determinat n functie de dimensiunea materialului si posibilittile mijloacelor de compactare. Aceast grosime nu va putea, n nici un caz, s depseasc 0,80 m n corpul rambleului. Ultimii 0,30 m de sub patul drumului nu vor contine blocuri mai mari de 0,20 m. Blocurile de stnc ale cror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozitiile de mai sus vor fi fractionate. Beneficiarul va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor n depozite definitive. Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleurilor trebuie s fie omogen. Intercalarea straturilor de materiale fine si straturi din materiale stncoase, prezentnd un procentaj de goluri ridicat, este interzis. 14.7.2. Rambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de 12-16 tone cel putin, sau cu utilaje cu senile de 25 tone cel putin. Aceast compactare va fi nsotit de o stropire cu ap, suficient pentru a facilita aranjarea blocurilor. Controlul compactrii va fi efectuat prin msurarea parametrilor Q/S unde: Qreprezint volumul rambleului pus n oper ntr-o zi, msurat n mc dup compactare; Sreprezint suprafata compactat ntr-o zi de utilajul de compactare care s-a deplasat cu viteza stabilit pe sectoarele experimentale. Valoarea parametrilor (Q/S) va fi stabilit cu ajutorul unui tronson de ncercare controlat prin ncercri cu placa. Valoarea final va fi cea a testului n care se obtin module de cel putin 500 bari si un raport E2/E1 inferior lui 0,15. ncercrile se vor face de Antreprenor ntr-un laborator autorizat iar rezultatele vor fi nscrise n registrul de santier. 14.7.3. Platforma rambleului va fi nivelat, admitndu-se aceleasi tolerante ca si n cazul debleurilor n material stncos, art.12 tab.4. Denivelrile pentru taluzurile neacoperite trebuie s asigure fixarea blocurilor pe cel putin jumtate din grosimea lor. 14.8. Prescriptii aplicabile rambleurilor nisipoase 14.8.1. Rambleurile din materiale nisipoase se realizeaz concomitent cu mbrcarea taluzurilor, n scopul de a le proteja de eroziune. Pmntul nisipos omogen (U < 5) ce nu poate fi compactat la gradul de compactare prescris (tabel 5) va putea fi folosit numai dup corectarea granulometriei acestuia, pentru obtinerea compactrii prescrise. 14.8.2. Straturile din pmnturi nisipoase vor fi umezite si amestecate pentru obtinerea unei umiditti omogene pe ntreaga grosime a stratului elementar. 14.8.3. Platforma si taluzurile vor fi nivelate admitndu-se tolerantele artate la art.12 tab.4. Aceste tolerante se aplic straturilor de pmnt care protejeaz platforma si taluzurile nisipoase. 14.9. Prescriptii aplicabile rambleurilor din spatele lucrrilor de art
Pag. 19 / 27
(culei, aripi, ziduri de sprijin, etc.) 14.9.1. n lipsa unor indicatii contrare caietului de sarcini speciale, rambleurile din spatele lucrrilor de art vor fi executate cu aceleasi materiale ca si cele folosite n patul drumului, cu exceptia materialelor stncoase. Pe o ltime minim de 1 metru, msurat de la zidrie, mrimea maxim a materialului din carier, acceptat a fi folosit, va fi de 1/10 din grosimea umpluturii. 14.9.2. Rambleul se va compacta mecanic, la gradul din tabelul 5 si cu asigurarea integrittii lucrrilor de art. Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobrii Beneficiarului sau reprezentantului acestuia, care vor preciza pentru fiecare lucrare de art ntinderea zonei lor de folosire. 14.10. Protectia mpotriva apelor Antreprenorul este obligat s asigure protectia rambleurilor contra apelor pluviale si inundatiilor provocate de ploi, a cror intensitate nu depseste intensitatea celei mai puternice ploi nregistrate n cursul ultimilor zece ani. Intensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va fi cea furnizat de cea mai apropiat statie pluviometric. ART.15. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectndu-se sectiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei. Santul sau rigola trebuie s rmn constant, paralel cu piciorul taluzului. n nici un caz nu va fi tolerat ca acest paralelism s fie ntrerupt de prezenta masivelor stncoase. Paramentele santului sau ale rigolei vor trebui s fie plane iar blocurile n proeminent s fie tiate. La sfrsitul santierului si nainte de receptia final, santurile sau rigolele vor fi complet degajate de bulgri si blocuri czute. ART.16. FINISAREA PLATFORMEI 16.1. Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat si completat respectnd cotele n profil n lung si n profil transversal, declivittile si ltimea prevzute n proiect. Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date n tabelul 5, respectiv, n tabelul 4. n ce priveste ltimea platformei si cotele de executie abaterile limit sunt: - la ltimea platformei: +/- 0,05 m, fat de ax +/- 0,10 m, pe ntreaga ltime - la cotele proiectului: +/- 0,05 m, fat de cotele de nivel ale proiectului. 16.2. Dac executia sistemului rutier nu urmeaz imediat dup terminarea terasamentelor, platforma va fi nivelat transversal, urmrind realizarea unui profil acoperis, n dou ape, cu nclinarea de 4% spre marginea acestora. n curbe se va aplica deverul prevzut n piesele desenate ale proiectului, fr s coboare sub o pant transversal de 4%. ART.17. ACOPERIREA CU PMNT VEGETAL
Pag. 20 / 27
Cnd acoperirea cu pmnt vegetal trebuie s fie aplicat pe un taluz, acesta este n prealabil tiat n trepte sau ntrit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pmnt vegetal. Terenul vegetal trebuie s fie frmitat, curtat cu grij de pietre, rdcini sau iarb si umectat nainte de rspndire. Dup rspndire pmntul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor. Executarea lucrrilor de mbrcare cu pmnt vegetal este n principiu, suspendat pe timp de ploaie. ART.18. DRENAREA APELOR SUBTERANE Antreprenorul nu este obligat s construiasc drenuri n cazul n care apele nu pot fi evacuate gravitational. Lucrrile de drenarea apelor subterane, care s-ar putea s se dovedeasc necesare, vor fi definite prin dispozitii de santier de ctre Beneficiar si reglementarea lor se va face, n lipsa unor alte dispozitii ale caietului de sarcini speciale, conform prevederilor Clauzelor contractuale. ART.19. NTRETINEREA N TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE n timpul termenului de garantie, Antreprenorul va trebui s execute n timp util si pe cheltuiala sa lucrrile de remediere a taluzurilor rambleurilor, s mentin scurgerea apelor, si s repare toate zonele identificate cu tasri datorit proastei executii. n afar de aceasta, Antreprenorul va trebui s execute n aceeasi perioad, la cererea scris a Beneficiarului, si toate lucrrile de remediere necesare, pentru care Antreprenorul nu este rspunztor. ART.20. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRRILOR 20.1. Controlul calittii lucrrilor de terasamente const n: - verificarea trasrii axului, amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de trasare; - verificarea pregtirii terenului de fundatie (de sub rambleu); - verificarea calittii si strii pmntului utilizat pentru umpluturi; - verificarea grosimii straturilor asternute; - verificarea compactrii umpluturilor; - controlul caracteristicilor patului drumului. 20.2. Antreprenorul este obligat s tin evidenta zilnic, n registrul de laborator, a verificrilor efectuate asupra calittii umidittii pmntului pus n oper si a rezultatelor obtinute n urma ncercrilor efectuate privind calitatea lucrrilor executate. Antreprenorul nu va trece la executia urmtorului strat dac stratul precedent nu a fost finalizat si aprobat de Inginer. Antreprenorul va ntretine pe cheltuiala sa straturile receptionate, pn la acoperirea acestora cu stratul urmtor. 20.3. Verificarea trasrii axului si amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de trasare Aceast verificare se va face nainte de nceperea lucrrilor de executie a terasamentelor urmrindu-se respectarea ntocmai a prevederilor proiectului. Toleranta admisibil fiind de +/0,10 m n raport cu reperii pichetajului general. 20.4. Verificarea pregtirii terenului de fundatie (sub rambleu)
Pag. 21 / 27
20.4.1. nainte de nceperea executrii umpluturilor, dup curtirea terenului, ndeprtarea stratului vegetal si compactarea pmntului, se determin gradul de compactare si deformarea terenului de fundatie. 20.4.2. Numrul minim de probe, conform STAS 2914, pentru determinarea gradului de compactare este de 3 ncercri pentru fiecare 2000 mp suprafete compactate. Natura si starea solului se vor testa la minim 2000 m3 umplutur. 20.4.3. Verificrile efectuate se vor consemna ntr-un proces verbal de verificare a calittii lucrrilor ascunse, specificndu-se si eventuale remedieri necesare. 20.4.4. Deformabilitatea terenului se va stabili prin msurtori cu deflectometru cu prghii, conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacittii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31-2002. 20.4.5. Msurtorile cu deflectometrul se vor efectua n profiluri transversale amplasate la max. 25 m unul dup altul, n trei puncte (stnga, ax, dreapta). 20.4.6. La nivelul terenului de fundatie se consider realizat capacitatea portant necesar dac deformatia elastic, corespunztoare vehiculului etalon de 10 KN, se ncadreaz n valorile din tabelul 9, admitndu-se depsiri n cel mult 10% din punctele msurate. Valorile admisibile ale deformatiei la nivelul terenului de fundatie n functie de tipul pmntului de fundatie sunt indicate n tabelul 9. 20.4.7. Verificarea gradului de compactare a terenului de fundatii se va face n corelatie cu msurtorile cu deflectometrul, n punctele n care rezultatele acestora atest valori de capacitate portant scazut. 20.5. Verificarea calittii si strii pmntului utilizat pentru umpluturi Verificarea calittii pmntului const n determinarea principalelor caracteristici ale pmntului, conform tabelului 2. 20.6. Verificarea grosimii straturilor asternute Va fi verificat grosimea fiecrui strat de pmnt asternut la executarea rambleului. Grosimea msurat trebuie s corespund grosimii stabilite pe sectorul experimental, pentru tipul de pmnt respectiv si utilajele folosite la compactare. 20.7. Verificarea compactrii umpluturilor 20.7.1. Determinrile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de pmnt pus n oper. n cazul pmnturilor coezive se vor preleva cte 3 probe de la suprafata, mijlocul si baza stratului, cnd acesta are grosimi mai mari de 25 cm si numai de la suprafata si baza stratului cnd grosimea este mai mic de 25 cm. n cazul pmnturilor necoezitive se va preleva o singur prob din fiecare punct, care trebuie s aib un volum de min. 1000 cm3, conform STAS 2914. Pentru pmnturile stncoase necoezive, verificarea se va face potrivit notei de la tabelul 5. Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densittii n stare uscat a acestor probe cu densitatea n stare uscat maxim stabilit prin ncercarea Proctor, STAS 1913/13. Verificarea gradului de compactare realizat, se va face n minimum trei puncte repartizate stnga, ax, dreapta, distribuite la fiecare 2000 m2 de strat compactat. La stratul superior al rambleului si la patul drumului n debleu, verificarea gradului de compactare realizat se va face n minimum trei puncte repartizate stnga, ax, dreapta. Aceste puncte vor fi la cel putin 1 m de la marginea platformei, situate pe o lungime de maxim 250 m.
Pag. 22 / 27
20.7.2. n cazul cnd valorile obtinute la verificri nu sunt corespunztoare celor prevzute n tabelul 5, se va dispune fie continuarea compactrii, fie scarificarea si recompactarea stratului respectiv. 20.7.3. Nu se va trece la executia stratului urmtor dect numai dup obtinerea gradului de compactare prescris, compactarea ulterioar a stratului ne mai fiind posibil. 20.7.4. Zonele insuficient compactate pot fi identificate usor cu penetrometrul sau cu deflectometrul cu prghie. 20.8. Controlul caracteristicilor patului drumului 20.8.1. Controlul caracteristicilor patului drumului se face dup terminarea executiei terasamentelor si const n verificarea cotelor realizate si determinarea deformabilittii, cu ajutorul deflectometrului cu prghie la nivelul patului drumului. 20.8.2. Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt +/- 0,05 m fat de prevederile proiectului. n ce priveste suprafatarea patului si nivelarea taluzurilor, tolerantele sunt cele artate la pct.12.13 (Tabelul 4) si la pct.14.5.6 din prezentul caiet de sarcini. Verificrile de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la 25 m distant. 20.8.3. Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin msurtori cu deflectometrul cu prghie. Conform Normativului CD 31, capacitatea portant necesar la nivelul patului drumului se consider realizat dac, deformatia elastic, corespunztoare sub sarcina osiei etalon de 115 KN, are valori mai mari dect cele admisibile, indicate n tabelul 9, n cel mult 10% din numrul punctelor msurate. Tabel 9 Tipul de pmnt conform STAS 1243 Valoarea admisibil a deformatiei elastice 1/100 mm Nisip prfos, nisip argilos 350 Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400 Argil prfoas, argil nisipoas, argil prafoas nisipoas, argil 450 Cnd msurarea deformatiei elastice, cu deflectometrul cu prghie, nu este posibil, Antreprenorul va putea folosi si alte metode standardizate sau agrementate, acceptate de Inginer. n cazul utilizarii metodei de determinare a deformatiei liniare prevzut n STAS 2914/4, frecventa ncercrilor va fi de 3 ncercri pe fiecare sectiune de drum de maxim 250 m lungime.
Pag. 23 / 27
C A P I T O L U L IV RECEPTIA LUCRRII Lucrrile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze de excutie), unei receptii preliminare si unei receptii finale. ART.21. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE 21.1. n cadrul receptiei pe faze determinante (de lucrri ascunse) se efectueaz conform Regulamentului privind controlul de stat al calittii n constructii, aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului n fazele de executie determinante, elaborat de MLPAT si publicat n Buletinul Constructiilor volum 4/1996 si se va verifica dac partea de lucrri ce se receptioneaz s-a executat conform proiectului si atest conditiile impuse de normativele tehnice n vigoare si de prezentul caiet de sarcini. 21.2. n urma verificrilor se ncheie proces verbal de receptie pe faze, n care se confirm posibitatea trecerii executiei la faza imediat urmtoare. 21.3. Receptia pe faze se efectueaz de ctre Beneficiar si Antreprenor, iar documentul ce se ncheie ca urmare a receptiei va purta ambele semnturi. 21.4. Receptia pe faze se va face n mod obligatoriu la urmtoarele momente ale lucrrii: trasarea si pichetarea lucrrii; decaparea stratului vegetal si terminarea lucrrilor pregtitoare; compactarea terenului de fundatie; n cazul rambleurilor, pentru fiecare metru din nltimea de umplutur si la realizarea umpluturii sub cota stratului de form sau a patului drumului; n cazul spturilor, la cota final a spturii. 21.5. Registrul de procese verbale de lucrri ascunse se va pune la dispozitia organelor de control, ct si a comisiei de receptie preliminar sau final. 21.6. La terminarea lucrrilor de terasamente sau a unei parti din aceasta se va proceda la efectuarea receptiei preliminare a lucrrilor, verificndu-se: concordanta lucrrilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si caietului de sarcini speciale si a proiectului de executie; natura pmntului din corpul drumului. 21.7. Lucrrile nu se vor receptiona dac: nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevzute n proiect; nu este realizat gradul de compactare att la nivelul patului drumului ct si pe fiecare strat n parte (atestate de procesele verbale de receptie pe faze); lucrrile de scurgerea apelor sunt necorespunztoare; nu s-au respectat pantele transversale si suprafatarea platformei; se observ fenomene de instabilitate, nceputuri de crpturi n corpul terasamentelor, ravinri ale taluzurilor, etc.; nu este asigurat capacitatea portant la nivelul patului drumului. Defectiunile se vor consemna n procesul verbal ncheiat, n care se va stabili si modul si termenele de remediere. ART.22. RECEPTIA PRELIMINAR, LA TERMINAREA LUCRRILOR
Pag. 24 / 27
Receptia preliminar se face la terminarea lucrrilor, pentru ntreaga lucrare, conform Regulamentului de receptie a lucrrilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HGR 273/94. ART. 23. RECEPTIA FINAL La receptia final a lucrrii se va consemna modul n care s-au comportat terasamentele si dac acestea au fost ntretinute corespunztor n perioada de garantie a ntregii lucrri, n conditiile respectrii prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273.
Pag. 25 / 27
ANEX DOCUMENTE DE REFERINTA
I. ACTE NORMATIVE Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind conditiile de publicat n MO 397/24.08.2000 nchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie n vederea executrii de lucrri n zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. NGPM/1996 NSPM nr. 79/1998 Ordin MI nr. 775/1998 Ordin AND nr. 116/1999 Norme generale de protectia muncii. Norme privind exploatarea drumurilor si podurilor. si ntretinerea
Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere.
- Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrri de ntretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.
II. REGLEMENTARI TEHNICE CD 31-2002 Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacittii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide.
III. STANDARDE STAS 730 STAS 1243 STAS 1709/1 - Agregate naturale pentru lucrri de ci ferate si drumuri. Metode de ncercare. Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pmnturilor. - Actiunea fenomenului de nghet-dezghet la lucrri de drumuri. Adncimea de nghet n complexul rutier. Prescriptii de calcul. - Actiunea fenomenului de nghet-dezghet la lucrri de drumuri. Prevenirea si remedierea degradrilor din nghet-dezghet. Prescriptii tehnice.
STAS 1709/2
Pag. 26 / 27
STAS 1709/3
- Actiunea fenomenului de nghet-dezghet la lucrri de drumuri. Determinarea sensibilittii la nghet a pmnturilor de fundatie. Metoda de determinare. Teren de fundare. Determinarea umidittii. Teren de fundare. pmnturilor. Determinarea densittii
STAS 1913/1 STAS 1913/3 STAS 1913/4 STAS 1913/5 STAS 1913/12
Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate. Teren de fundare. Determinarea granulozittii.
- Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale pmnturilor cu umflri si contractii mari. - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor compactare. ncercarea Proctor. de
STAS 1913/13 STAS 1913/15 STAS 2914
- Teren de fundare. Determinarea greuttii volumice pe teren. - Lucrri de drumuri. Terasamente. generale de calitate. Conditii tehnice
Pag. 27 / 27
CAIET DE SARCINI
-2STRATURI DE FORM
STRATURI DE FORM
CUPRINS
CAPITOLUL I................................................................................................ 3 G E N E R A L I T T I .................................................................................. 3

ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE....................................................................... 3 ART.2. PREVEDERI GENERALE ........................................................................................ 3
C A P I T O L U L II .................................................................................... 3 CONDITII TEHNICE ..................................................................................... 3

ART.3. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMIT ........................................................ 3
C A P I T O L U L III................................................................................... 5 MATERIALE FOLOSITE LA REALIZAREA STRATURILOR DE FORMA .............. 5

ART.4. AGREGATE NATURALE ......................................................................................... 5 ART.5. APA ................................................................................................................... 6 ART.6. CONTROLUL CALITTII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL NAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FORMA.................................................. 6
C A P I T O L U L IV ................................................................................... 8 EXECUTIA STRATULUI DE FORM................................................................ 8

ART.7. PREGTIREA STRATULUI SUPORT ........................................................................ 8 ART.8. EXECUTIA STRATULUI DE FORM DIN PMNTURI NECOEZIVE BALAST 0-63 ........ 8 ART.9. CONTROLUL CALITTII EXECUTIEI....................................................................... 9 ART.10. MSURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORM ................................................. 9
C A P I T O L U L V ..................................................................................... 11 RECEPTIA LUCRRILOR............................................................................... 11

ART.11. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE........................................................................ 11 ART.12. RECEPTIA PRELIMINAR LA TERMINAREA LUCRRILOR........................................ 11 ART.13. RECEPTIA FINAL ............................................................................................. 11
ANEX ......................................................................................................... 12 STRAT DE FORM ........................................................................................ 12
Pag. 2 / 13
CAPITOLUL I GENERALITTI ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 1.1. Prezentul caiet de sarcini stabileste conditiile tehnice generale de calitate, pe care trebuie s le ndeplineasc straturile de form din alctuirea complexelor rutiere, situate la partea superioar a terasamentelor drumurilor publice. 1.2. Caietul de sarcini se aplic la constructia si modernizarea drumurilor publice si la constructia drumurilor de exploatare cu trafic greu si foarte greu. 1.3. Straturile de form care fac obiectul prezentului caiet de sarcini sunt realizate din: a. materiale necoezive: - pmnturi necoezive; 1.4. Cnd terasamentele sunt realizate din pmnturi necoezive ( material pietros de balastier), straturile de form vor fi alctuite de regul din aceste materiale. ART.2. PREVEDERI GENERALE 2.1. Antreprenorul este obligat s asigure adoptarea tuturor msurilor tehnologice si organizatorice care s conduc la respectarea strict a prevederilor prezentului caiet de sarcini. 2.2. Antreprenorul va asigura prin laboratorul propriu sau al altor laboratoare autorizate, efectuarea tuturor ncercrilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. De asemenea este obligat s efectuze, la cererea Inginerului si alte verificri suplimentare fat de prevederile prezentului caiet de sarcini. 2.3. Antreprenorul este obligat s tin evidenta zilnic a conditiilor de executie a straturilor de form, a probelor prelevate, a ncercrilor efectuate si a rezultatelor obtinute. 2.4. n cazul n care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va dispune ntreruperea executiei lucrrilor si luarea msurilor care se impun. 2.5. La executia stratului de form se va trece numai dup ce se constat, n urma verificrilor, c sunt asigurate gradul de compactare si capacitatea portant a terasamentelor si c lucrrile respective au fost receptionate pe faze de executie. C A P I T O L U L II CONDITII TEHNICE ART.3. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMIT 3.1. Grosimea stratului de form este cea prevzut n proiect sau n caietul de sarcini speciale. 3.2. Straturile de form se prevd pe toat ltimea terasamentelor. 3.3. Pantele n profil transversal, ale suprafetei straturilor de form sunt aceleasi ca ale suprafetei mbrcmintilor, admitndu-se aceleasi tolerante ca ale acestora, cu respectarea punctului 3.5. La drumuri cu mai mult de dou benzi de circulatie si la autostrzi, pantele n profil transversal trebuie s fie de 3,5-4%. 3.4. Suprafata straturilor de form trebuie s aib pante transversale de 10-12% pe ultimii 80 cm pn la taluzurile drumului, n vederea evacurii rapide a apelor. 3.5. Declivittile n profil longitudinal ale suprafetei straturilor de form sunt aceleasi ca ale mbrcmintilor sub care se execut, prevzute n proiect.
Pag. 3 / 13
3.6. Abaterile limit la ltimea stratului de form sunt de 0,05 m fat de ax si de 0,10 m la ltimea ntreag; la cotele de nivel ale proiectului tolerantele sunt tot de 0,05 m. Abaterile limit se admit n puncte izolate, care nu sunt situate n acelasi profil transversal sau n profiluri consecutive.
Pag. 4 / 13
C A P I T O L U L III MATERIALE FOLOSITE LA REALIZAREA STRATURILOR DE FORMA ART.4. AGREGATE NATURALE 4.1. Pentru executia stratului de forma se vor utiliza balast sau balast amestec optimal, cu granula maxim de 63 mm. 4.2. Balastul trebuie s provin din roci stabile, nealterabile la aer, ap sau nghet, nu trebuie s contin corpuri strine vizibile (bulgri de pmnt, crbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate. 4.3. Balastul si balastul amestec optimal, pentru a fi folosite n stratul de Forma, trebuie s ndeplineasc caracteristicile calitative artate n tabelul 1. Tabel 1 CONDITII DE ADMISIBILITATE METODE DE CARACTERISTICI AMESTE FUNDATII COMPLETAREA VERIFICARE C OPTIM RUTIERE SISTEMULUI CONFORM RUTIER LA NGHETDEZGHET -STRAT DE FORMSort 0-63 0-63 0-63 Continut de fractiuni % STAS 1913/5 Sub 0,02 mm max. 3 max. 3 max. 3 Sub 0,2 mm 4-10 3-18 3-33 0-1 mm 12-22 4-38 4-53 0-4 mm 26-38 16-57 16-72 0-8 mm 35-50 25-70 25-80 STAS 0-16 mm 48-65 37-82 37-86 4606 0-25 mm 60-75 50-90 50-90 0-50 mm 85-92 80-98 80-98 0-63 mm 100 100 100 Granulozitate Conform figurii Coeficient de neuniformitate (Un) 15 15 minim Echivalent de nisip (EN) minim 30 30 30 STAS Uzura cu masina tip Los Angeles 30 50 50 730 (LA) % max. 4.4. Balastul amestec optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-25, 25-63, fie direct din balast, dac ndeplineste conditiile din tabelul 1. 4.5. Limitele de granulozitate ale agregatului total n cazul balastului amestec optimal sunt artate n tabelul 2. Tabel 2 Domeniu de Limita Treceri n % din greutate prin sitele sau ciururile cu dimensiuni de ... in mm
Pag. 5 / 13
granulozitat e 0-63 Inferioar superioar
0,02 0 3
0,2 4 10
1 12 22
4 28 38
8 35 50
25 60 75
63 100 100
4.6. Agregatul (balast sau balast amestec optimal) se va aproviziona din timp, n depozite intermediare, pentru a se asigura omogenitatea si constanta calittii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere n oper se va face numai dup efectuarea testelor de laborator complete, pentru a verifica dac agregatele din depozite ndeplinesc cerintele prezentului caiet de sarcini si dup aprobarea Inginerului. 4.7. Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calittii balastului sau balastului amestec optimal astfel: ntr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor; ntr-un registru (registru pentru ncercri agregate) rezultatele determinrilor efectuate de laborator. 4.8. Depozitarea agregatelor se va face n depozite deschise, dimensionate n functie de cantitatea necesar si de esalonarea lucrrilor. 4.9. n cazul n care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea acestora se va face astfel nct s se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite. 4.10. n cazul n care la verificarea calittii balastului sau a balastului amestec optimal aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1 aceasta se corecteaz cu sorturile granulometrice deficitare pentru ndeplinirea conditiilor calitative prevzute. ART.5. APA Apa necesar compactrii stratului de forma din balast sau balast amestec optimal poate s provin din reteaua public sau din alte surse, dar n acest din urm caz nu trebuie s contin nici un fel de particule n suspensie. ART.6. CONTROLUL CALITTII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL NAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FORMA Controlul calittii se face de ctre Antreprenor, prin laboratorul su, n conformitate cu prevederile cuprinse n tabelul 3. Tabel 3 Frecventa minim Metoda de Actiunea, procedeul de determinare verificare sau caracteristici ce se verific La aprovizionare La locul de punere n conform oper 0 1 2 3 4 1 Examinarea datelor nscrise n La fiecare lot certificatul de calitate sau aprovizionat certificatul de garantie O prob la fiecare STAS 2 Determinarea granulometric. lot aprovizionat, de 4606
Pag. 6 / 13
Echivalentul de nisip. Neomogenitatea balastului
500 tone, pentru fiecare surs (dac este cazul pentru fiecare sort) -
O prob pe schimb (si sort) nainte de nceperea lucrrilor si ori de cte ori se observ o schimbare cauzat de conditii meteorologice -
STAS 730
Umiditate
STAS 4606
Rezistente la uzura cu masina tip Los Angeles (LA)
O prob la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare surs (sort) la fiecare 5000 tone
STAS 730
Pag. 7 / 13
C A P I T O L U L IV EXECUTIA STRATULUI DE FORM ART.7. PREGTIREA STRATULUI SUPORT 7.1. Executia stratului de form va ncepe numai dup terminarea executiei terasamentului pe toat ltimea platformei drumului si receptionarea preliminar a acestora, conform prescriptiilor caietului de sarcini pentru terasamente. 7.2. Terasamentele n rambleu se vor executa si receptiona la cota patului minus grosimea stratului de form cnd acesta este realizat din pmnturi necoezive, la cota patului cnd stratul de form este realizat, ntr-o singur repriz, din pmnt coeziv stabilizat mecanic, cu var sau zgur granulat si var, sau la cota patului minus jumtate din grosimea stratului de form din pmnt coeziv stabilizat, cnd acesta se execut n dou reprize. 7.3. Straturile de form se execut conform profilului transversal tip proiectat, pe toat ltimea platformei drumului. ART.8. EXECUTIA STRATULUI DE FORM DIN PMNTURI NECOEZIVE BALAST 0-63 8.1. n zonele de ramblee, materialul pietros aluvionar din care se realizeaz stratul de form este asternut n straturi uniforme, paralele cu linia rosie a proiectului pe ntreaga ltime a rambleului. Suprafata fiecrui strat intermediar va fi plan cu nclinri de 3...5% spre exterior, iar suprafata patului la drumurile de clasa tehnic III - V va avea aceeasi nclinare transversal ca si mbrcmintea drumului. Pentru clasele tehnice I si II nclinarea transversal a patului drumului va fi de 3,5...4,0%. 8.2. Grosimea straturilor din care se realizeaz stratul de form se alege n functie de mijlocul de compactare, astfel nct s se asigure gradul de compactare prescris pe toat grosimea lui. n functie de grosimea prevzut pentru stratul de form si de grosimea optim de compactare, stratul de form se realizeaz ntr-o repriz sau n dou reprize de lucru. 8.3. n cazul debleelor, spturile pentru realizarea stratului de form se vor executa pe tronsoane limitate, imediat nainte de executia acestuia, lundu-se msuri pentru a se evita acumularea apei pe suprafata patului. 8.4. Materialul se asterne la profil si se adaug apa necesar realizrii umidittii optime de compactare. 8.5. Stratul asternut trebuie compactat pn la realizarea unui grad de compactare de min. 98% din densitatea n stare uscat maxim, determinat prin ncercarea Proctor modificat, conform STAS 1913/13, n cel putin 95% din punctele de msurare si de min. 95% n toate punctele de msurare. 8.6. La lucrri importante, nainte de nceperea lucrrilor de executie a stratului de form se va realiza o planse de ncercare pe un tronson experimental lung de min. 30 m si pe toat ltimea platformei, prin care se vor stabili: - grosimea optim de compactare - umiditatea optim de compactare - componenta atelierului de compactare - numrul optim de treceri si intensitatea de compactare (Q/S), care s conduc la obtinerea gradului de compactare mentionat la punctul 10.5.
Pag. 8 / 13
Rezultatele ncercrilor, consemnate n registrul de santier si aprobate de Inginer se vor respecta ntocmai la executia lucrrilor. 8.7. Stratul de form se las n circulatie pe o perioad de min. 7 zile dup care eventualele denivelri sunt remediate (prin completarea cu material sau ndeprtare de material, umectare si recompactare). ART.9. CONTROLUL CALITTII EXECUTIEI 9.1. Operatiunile de verificare a calittii lucrrilor pe parcursul executiei si frecventa cu care se efectueaz acestea sunt artate, pentru fiecare tip de strat de form, n tabelul 4. Tabel 4 Actiunea, procedeul de verificare sau Frecventa minim Metoda de caracteristicile care se verific verificare conform Respectarea proceselor tehnologice Umiditatea materialelor granuloase Umiditatea pmntului dup mprstiere Gradul de compactare al stratului de form Respectarea uniformittii grosimii stratului de form permanent zilnic si ori de cte ori este necesar zilnic si ori de cte ori este necesar n cel putin dou puncte la 1500 mp prin sondaj, cel putin unul la 200 m de drum 1913/1 1913/1 10473/2 1913/15 -
9.2. Verificarea capacittii portante la nivelul straturilor de form si a uniformittii executiei acestora se efectueaz prin msurari cu deflectometrul cu prghie conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacittii portante a drumurilor cu strtucturi rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31. Conform Normativului CD 31, capacitatea portant la nivelul superior al straturilor de form se consider corespunztoare dac valoarea admisibil a deflexiunii (dadm 0,01 mm), corespunztoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 kN) are valori mai mari de 200 n cel mult 10% din punctele de msurare. Uniformitatea executiei se consider satisfctoare dac valoarea coeficientului de variatie este sub 40%. 9.3. Toate operatiunile efectuate zilnic de laborator se vor nscrie ntr-un registru de laborator, care n afar de descrierea determinrilor si rezultatelor obtinute va include si: datele meteorologice privind temperatura aerului si prezenta precipitatiilor msurile tehnologice luate de constructor. ART.10. MSURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORM 10.1. Straturile de form se dau circulatiei de santier dupa executie.
Pag. 9 / 13
10.2. n cazul n care prin circulatie se produc denivelri accentuate ale stratului de form care permite stagnarea apei din precipitatii pe suprafata stratului, acestea vor fi remediate prin tierea cu lama autogrederului, iar eventualele zone necompactate se compacteaz cu placa vibratoare sau cu maiul mecanic. 10.3. n perioadele de timp nefavorabile, caracterizate prin precipitatii abundente si care au determinat supraumezirea terasamentului, este contraindicat darea circulatiei de santier a stratului de form proaspt executat. Acesta va fi supus numai circulatiei strict necesare executiei stratului de fundatie.
Pag. 10 / 13
CAPITOLUL V RECEPTIA LUCRRILOR ART.11. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE Receptia pe faz a stratului de form se efectueaz atunci cnd toate lucrrile prevzute n documentatie sunt complet terminate si toate verificrile sunt efectuate n conformitate cu prevederile acestui caiet de sarcini. Comisia de receptie examineaz lucrrile si verific ndeplinirea conditiilor de executie si calitatile impuse de proiect si caietul de sarcini, precum si constatrile consemnate pe parcursul executiei de ctre organele de control. n urma acestei receptii se ncheie Proces verbal de receptie pe faz n care sunt specificate remedierile care sunt necesare, termenul de executie a acestora si eventualele recomandri cu privire la modul de continuare a lucrrilor. ART.12. RECEPTIA PRELIMINAR LA TERMINAREA LUCRRILOR Receptia preliminar a stratului de form se face odat cu receptia preliminar a ntregii lucrri conform normelor legale n vigoare. Comisia de receptie va examina lucrrile fat de prevederile documentatiei tehnice aprobate, fat de documentatia de control si procesele verbale de receptie pe faze, ntocmite n timpul executiei lucrrilor. ART.13. RECEPTIA FINAL Receptia final a stratului de form se face odat cu mbrcmintea, dup expirarea perioadei de verificare a comportrii acesteia. Receptia final se va face conform prescriptiilor legale n vigoare.
Pag. 11 / 13
ANEX STRAT DE FORM
REFERINTE NORMATIVE
I. ACTE NORMATIVE Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 publicat n MO 397/24.08.2000 Norme metodologice privind conditiile de nchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie n vederea executrii de lucrri n zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. Norme generale de protectia muncii. Norme privind exploatarea drumurilor si podurilor. si ntretinerea
NGPM/1996 NSPM nr. 79/1998 Ordin MI nr. 775/1998 Ordin AND nr. 116/1999
Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere. Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrri de ntretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.
II. REGLEMENTARI TEHNICE CD 31 Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacittii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide.
III. STANDARDE SR EN 196-2 SR EN 459-2 SR 648 Metode de ncercri ale cimenturilor. Partea 2: Analiza chimic a cimenturilor. Var pentru constructii. Partea 2. Metode de ncercare. Zgur granulat cimentului. de furnal pentru industria
Pag. 12 / 13
STAS 730 STAS 1243 STAS 1913/1 STAS 1913/4 STAS 1913/5 STAS 1913/13 STAS 1913/15 STAS 4242/1 -
Agregate naturale pentru lucrri de ci ferate si drumuri. Metode de ncercare. Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pmnturilor. Teren de fundare. Determinarea umidittii. Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate. Teren de fundare. Determinarea granulozittii. Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. ncercarea Proctor. Teren de fundare. Determinarea greuttii volumice pe teren. Zgur de efectuarea umidittii. furnal. Indicatii analizei chimice generale pentru si deterninarea
STAS 4606 STAS 8840 STAS 10.473/2
Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Metode de ncercare. Lucrri de drumuri. Straturi de fundatii din pmnturi stabilizate mecanic. Conditii tehnice generale de calitate. Lucrri de drumuri. Straturi rutiere din agregate naturale sau pmnturi, stabilizate cu lianti hidraulici sau puzzolanici. Metode de determinare si ncercare. Lucrri de drumuri. Straturi de form. Conditii tehnice generale de calitate. Lianti hidraulici rutieri. Compozitie, specificatii si criterii de conformitate.
STAS 12.253 SR EN 13282
Pag. 13 / 13
CAIET DE SARCINI
-3FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL
FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL
CUPRINS CAPITOLUL 1................................................................................................................3 G E N E R A L I T T I...................................................................................................3

ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE ...................................................................... 3 ART.2. PREVEDERI GENERALE........................................................................................ 3
C A P I T O L U L II ......................................................................................................4 MATERIALE ..................................................................................................................4

ART.3. AGREGATE NATURALE ........................................................................................ 4 ART.4. APA ................................................................................................................... 8 ART.5. CONTROLUL CALITTII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL NAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE ............................................ 8
C A P I T O L U L III.....................................................................................................9 STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE ................................................9

ART.6. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE ...................................................... 9 ART.7. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE ................................................... 9
C A P I T O L U L IV......................................................................................................9 PUNEREA N OPER A BALASTULUI............................................................................9

ART.8. MSURI PRELIMINARE ........................................................................................ 9 ART.9. EXPERIMENTAREA PUNERII N OPER A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL............................................................................................ 10 ART.10. PUNEREA N OPER A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL .......... 10 ART.11. CONTROLUL CALITTII COMPACTRII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL............................................................................................ 11
C A P I T O L U L V ......................................................................................................12 CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE.........................................12

ART.12. ELEMENTE GEOMETRICE ................................................................................... 12 ART.13. CONDITII DE COMPACTARE............................................................................... 12 ART.14. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE................................. 13
C A P I T O L U L VI......................................................................................................13 RECEPTIA LUCRRILOR ..............................................................................................13

ART.15. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANT ................................................................... 13 ART.16. RECEPTIA PRELIMINAR, LA TERMINAREA LUCRRILOR...................................... 14 ART.17. RECEPTIA FINAL ............................................................................................. 14
ANEX ..........................................................................................................................15 FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL .................................15
Pag. 2 / 16
CAPITOLUL 1 GENERALITTI ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia si receptia straturilor de fundatie din balast sau balast amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice si ale strzilor. El cuprinde conditiile tehnice care trebuie s fie ndeplinite de materialele de constructie folosite, prevzute n SR 662 si de stratul de fundatie realizat conform STAS 6400. ART.2. PREVEDERI GENERALE 2.1. Stratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeaz ntr-unul sau mai multe straturi, n functie de grosimea stabilit prin proiect si variaz conform prevederilor STAS 6400, ntre 15 si 30 cm. 2.2. Antreprenorul este obligat s asigure msurile organizatorice si tehnologice corespunztoare pentru respectarea strict a prevederilor prezentului caiet de sarcini. 2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea tuturor ncercrilor si determinrilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. 2.4. Antreprenorul este obligat s efectueze, la cererea Beneficiarului, verificri suplimentare fat de prevederile prezentului caiet de sarcini. 2.5. n cazul n care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Beneficiarul va dispune ntreruperea executiei lucrrilor si luarea msurilor care se impun.
Pag. 3 / 16
C A P I T O L U L II MATERIALE ART.3. AGREGATE NATURALE 3.1. Pentru executia stratului de fundatie se vor utiliza balast sau balast amestec optimal, cu granula maxim de 63 mm. 3.2. Balastul trebuie s provin din roci stabile, nealterabile la aer, ap sau nghet, nu trebuie s contin corpuri strine vizibile (bulgri de pmnt, crbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate. 3.3. n conformitate cu prevederile SR 662, pct. 2.3.4.2 balastul si balastul amestec optimal, pentru a fi folosite n stratul de fundatie, trebuie s ndeplineasc caracteristicile calitative artate n tabelul 1. Tabel 1
CARACTERISTICI CONDITII DE ADMISIBILITATE AMESTEC FUNDATII COMPLETAREA OPTIM RUTIERE SISTEMULUI RUTIER LA NGHET-DEZGHET -STRAT DE FORM0-63 0-63 0-63 max. 3 4-10 12-22 26-38 35-50 48-65 60-75 85-92 100 30 30 max. 3 3-18 4-38 16-57 25-70 37-82 50-90 80-98 100 Conform figurii 15 30 50 max. 3 3-33 4-53 16-72 25-80 37-86 50-90 80-98 100 15 30 50 METODE DE VERIFICARE CONFORM
Sort Continut de fractiuni % Sub 0,02 mm Sub 0,2 mm 0-1 mm 0-4 mm 0-8 mm 0-16 mm 0-25 mm 0-50 mm 0-63 mm Granulozitate Coeficient de neuniformitate (Un) minim Echivalent de nisip (EN) minim Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) % max.
STAS 1913/5
STAS 4606
STAS 730
3.4. Balastul amestec optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-25, 25-63, fie direct din balast, dac ndeplineste conditiile din tabelul 1. 3.5. Limitele de granulozitate ale agregatului total n cazul balastului amestec optimal sunt artate n tabelul 2. Tabel 2 Domeniu de Limita Treceri n % din greutate prin sitele sau ciururile cu dimensiuni de ... in mm granulozitat 0,02 0,2 1 4 8 25 63 e Inferioar 0 4 12 28 35 60 100
Pag. 4 / 16
0-63 superioar 3 10 22 38 50 75 100
3.6. Agregatul (balast sau balast amestec optimal) se va aproviziona din timp, n depozite intermediare, pentru a se asigura omogenitatea si constanta calittii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere n oper se va face numai dup efectuarea testelor de laborator complete, pentru a verifica dac agregatele din depozite ndeplinesc cerintele prezentului caiet de sarcini si dup aprobarea Inginerului. 3.7. Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calittii balastului sau balastului amestec optimal astfel: ntr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor; ntr-un registru (registru pentru ncercri agregate) rezultatele determinrilor efectuate de laborator. 3.8. Depozitarea agregatelor se va face n depozite deschise, dimensionate n functie de cantitatea necesar si de esalonarea lucrrilor. 3.9. n cazul n care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea acestora se va face astfel nct s se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite. 3.10. n cazul n care la verificarea calittii balastului sau a balastului amestec optimal aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1 aceasta se corecteaz cu sorturile granulometrice deficitare pentru ndeplinirea conditiilor calitative prevzute.
Pag. 5 / 16
Pag. 6 / 16
Pag. 7 / 16
ART.4. APA Apa necesar compactrii stratului de balast sau balast amestec optimal poate s provin din reteaua public sau din alte surse, dar n acest din urm caz nu trebuie s contin nici un fel de particule n suspensie. ART.5. CONTROLUL CALITTII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL NAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE Controlul calittii se face de ctre Antreprenor, prin laboratorul su, n conformitate cu prevederile cuprinse n tabelul 3. Tabel 3 Frecventa minim Metoda de Actiunea, procedeul de determinare verificare sau caracteristici ce se verific La aprovizionare La locul de punere n conform oper 0 1 2 3 4 1 Examinarea datelor nscrise n La fiecare lot certificatul de calitate sau aprovizionat certificatul de garantie O prob la fiecare STAS 2 Determinarea granulometric. lot aprovizionat, de 4606 Echivalentul de nisip. 500 tone, pentru STAS Neomogenitatea balastului fiecare surs (dac 730 este cazul pentru fiecare sort) O prob pe schimb (si sort) nainte de 3 Umiditate nceperea lucrrilor STAS si ori de cte ori se 4606 observ o schimbare cauzat de conditii meteorologice Rezistente la uzura cu masina O prob la fiecare STAS 4 tip Los Angeles (LA) lot aprovizionat 730 pentru fiecare surs (sort) la fiecare 5000 tone
Pag. 8 / 16
C A P I T O L U L III STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE ART.6. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului amestec optimal se stabilesc de ctre un laborator de specialitate acreditat nainte de nceperea lucrrilor de executie. Prin ncercarea Proctor modificat, conform STAS 1913/13 se stabileste: du max.P.M.= greutatea volumic n stare uscat, maxima exprimat n g/cmc Wopt P.M. = umiditate optim de compactare, exprimat n %. ART.7. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE 7.1. Caracteristicile efective de compactare se determin de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si anume: du ef = greutatea volumic, n stare uscat, efectiv, exprimat n g/cmc W ef = umiditatea efectiv de compactare, exprimat n % n vederea stabilirii gradului de compactare gc. d.u.ef. gc. = ---------------- x 100 du max.PM 7.2. La executia stratului de fundatie se va urmri realizarea gradului de compactare artat la art.13. C A P I T O L U L IV PUNEREA N OPER A BALASTULUI ART.8. MSURI PRELIMINARE 8.1. La executia stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal se va trece numai dup receptionarea lucrrilor de terasamente, sau de strat de form, n conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrri. 8.2. nainte de nceperea lucrrilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii n oper a balastului sau balastului amestec optimal. 8.3. nainte de asternerea balastului se vor executa lucrrile pentru drenarea apelor din fundatii: drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordurile stratului de fundatie la acestea, precum si alte lucrri prevzute n acest scop n proiect. 8.4. n cazul straturilor de fundatie prevzute pe ntreaga platform a drumului, cum este cazul la autostrzi sau la lucrrile la care drenarea apelor este prevzuta a se face printrun strat drenant continuu, se va asigura n prealabil posibilitatea evacurii apelor n orice punct al traseului, la cel putin 15 cm deasupra santului sau n cazul rambleelor deasupra terenului. 8.5. n cazul cnd sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast, se vor lua msuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum n functie de sursa folosit, acestea fiind consemnate n registrul de santier.
Pag. 9 / 16
ART.9. EXPERIMENTAREA PUNERII N OPER A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL 9.1. nainte de nceperea lucrrilor, Antreprenorul este obligat s efectueze o experimentare pe un tronson de prob n lungime de minimum 30 m si o ltime de cel putin 3,40 m (dublul ltimii utilajului de compactare). Experimentarea are ca scop stabilirea, n conditii de executie curent pe santier, a componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia, pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, precum si reglarea utilajelor de rspndire, pentru realizarea grosimii din proiect si pentru o suprafatare corect. 9.2. Compactarea de prob pe tronsonul experimental se va face n prezenta Inginerului, efectund controlul compactrii prin ncercri de laborator, stabilite de comun acord si efectuate de un laborator de specialitate. n cazul n care gradul de compactare prevzut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui s realizeze o nou ncercare, dup modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit. Aceste ncercri au drept scop stabilirea parametrilor compactrii si anume: grosimea maxim a stratului de balast pus n oper; conditiile de compactare (verificarea eficacittii utilajelor de compactare si intensitatea de compactare a utilajului). Intensitatea de compactare = Q/S Q= volumul de balast pus n oper, n unitatea de timp (or, zi, schimb), exprimat n mc S= suprafata compactat n intervalul de timp dat, exprimat n mp. n cazul folosirii de utilaje de acelasi tip, n tandem, suprafetele compactate de fiecare utilaj se cumuleaz. 9.3. Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referint pentru restul lucrrii. Caracteristicile obtinute pe acest tronson se vor consemna n registrul de santier, pentru a servi la urmrirea calittii lucrrilor ce se vor executa. ART.10. PUNEREA N OPER A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL 10.1. Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaz balastul sau balastul amestec optimal ntr-unul sau mai multe straturi, n functie de grosimea prevzut n proiect si de grosimea optim de compactare stabilit pe tronsonul experimental. Asternerea si nivelarea se face la sablon, cu respectarea ltimilor si pantelor prevzute n proiect. 10.2. Cantitatea necesar de ap pentru asigurarea umidittii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tinnd seama de umiditatea agregatului si se adaug prin stropire. Stropirea va fi uniform evitndu-se supraumezirea local. 10.3. Compactarea straturilor de fundatie din balast sau balast amestec optimal se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectndu-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare. 10.4. Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaz pe ntreaga ltime a platformei, acostamentele se completeaz si se compacteaz odat cu stratul de fundatie, astfel
Pag. 10 / 16
ca acesta s fie permanent ncadrat de acostamente, asigurndu-se totodat si msurile de evacuare a apelor, conform pct. 8.3. 10.5. Denivelrile care se produc n timpul compactrii straturilor de fundatie, sau care rmn dup compactare, se corecteaz cu materiale de aport si se recompacteaz. Suprafetele cu denivelri mai mari de 4 cm se completeaz, se reniveleaz si apoi se compacteaz din nou. 10.6. Este interzis folosirea balastului nghetat. 10.7. Este interzis asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zpad sau cu pojghit de gheat. ART.11. CONTROLUL CALITTII COMPACTRII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL 11.1. n timpul executiei stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal se vor face, pentru verificarea compactrii, ncercrile si determinrile artate n tabelul 4. Tabel 4 NR. DETERMINAREA, PROCEDEUL DE FRECVENTE MINIME LA LOCUL METODE DE CR VERIFICARE SAU CARACTERISTICA, DE PUNERE N OPER VERIFICARE T. CARE SE VERIFIC CONFORM 1 ncercare Proctor modificat STAS 1913/13 2 Determinarea umidittii de zilnic, dar cel putin un test la STAS compactare si corelatia umidittii fiecare 250 m de banda de 4606 circulatie 3 Determinarea grosimii stratului minim 3 probe la o suprafat de compactat 2.000 mp de strat 4 Verificarea realizrii intensittii de compactare Q/S zilnic 5 Determinarea gradului de compactare zilnic n minim 3 puncte pentru STAS prin determinarea greuttii volumice suprafete < 2.000 mp si minim 5 1913/15 n stare uscat puncte pentru suprafete > 2.000 STAS mp de strat 12.288 6 Determinarea capacittii portante la n cte dou puncte situate n nivelul superior al stratului de profiluri transversale la distante Normativ fundatie de 10 m unul de altul pentru CD 31 fiecare band cu ltime de 7,5 m n ce priveste capacitatea portant la nivelul superior al stratului de balast, aceasta se determin prin msurtori cu deflectometrul cu prghie, conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacittii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31. 11.2. Laboratorul Antreprenorului va tine urmtoarele evidente privind calitatea stratului executat: compozitia granulometric a balastului utilizat; caracteristicile optime de compactare, obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optim, densitate maxim uscat) caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portant).
Pag. 11 / 16
CAPITOLUL V CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE ART.12. ELEMENTE GEOMETRICE 12.1. Grosimea stratului de fundatie din balsat sau din balast amestec optimal este cea din proiect. Abaterea limit la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se strpunge stratul, la fiecare 200 m de strat executat. Grosimea stratului de fundatie este media msurtorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei. 12.2. Ltimea stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal este prevzut n proiect. Abaterile limit la ltime pot fi +/- 5 cm. Verificarea ltimii executate se va face n dreptul profilelor transversale ale proiectului. 12.3. Panta transversal a fundatiei de balast sau balast amestec optimal este cea a mbrcmintii sub care se execut, prevzut n proiect. Denivelrile admisibile sunt cu +/- 0,5 cm diferite de cele admisibile pentru mbrcmintea respectiv si se msoar la fiecare 25 m distant. 12.4. Declivittile n profil longitudinal sunt conform proiectului. Abaterile limit la cotele fundatiei din balast, fat de cotele din proiect pot fi de +/- 10 mm. ART.13. CONDITII DE COMPACTARE Straturile de fundatie din balast sau balast amestec optimal trebuie compactate pn la realizarea urmtoarelor grade de compactare, minime din densitatea n stare uscat maxim determinat prin ncercarea Proctor modificat conform STAS 1913/13-83: pentru drumurile din clasele tehnice I, II si III 100%, n cel putin 95% din punctele de msurare; 98%, n cel mult 5% din punctele de msurare la autostrzi si/n toate punctele de msurare la drumurile de clasa tehnic II si III; pentru drumurile din clasele tehnice IV si V 98%, n cel putin 93% din punctele de msurare; 95%, n toate punctele de msurare. Capacitatea portant la nivelul superior al stratului de fundatie se consider realizat dac valoarile deflexiunilor msurate nu depsesc valoarea deflexiunilor admisibile indicate n tabelul 5 (conform CD 31). Tabel 5 Grosimea Valorile deflexiunii admisibile stratului de Stratul superior al terasamentelor alctuit din: fundatie din Strat de Pmnturi de tipul (conform STAS 1243) form balast sau Conform Nisip prfos, Praf nisipos, Argil prfoas, balast amestec STAS 12.253 nisip argilos praf argilosargil nisipoas,
Pag. 12 / 16
optimal h (cm) 10 15 20 25 30 35 40 45 50
(P3) 185 163 144 129 118 109 101 95 89 323 284 252 226 206 190 176 165 156
nisipos, praf argilos (P4) 371 327 290 261 238 219 204 190 179
argil prfoas nisipoas (P5) 411 366 325 292 266 245 227 213 201
Nota: Balastul din stratul de fundatie trebuie s ndeplineasc conditiile de admisibilitate din SR 662 si STAS 6400. Msurtorile de capacitate portant se vor efectua n conformitate cu prevederile Normativului CD 31. Interpretarea msurtorilor cu deflectometrul cu prghie tip Benkerman efectuate n scopul calittii executiei lucrrilor de fundatii se va face prin examinarea modului de variatie la suprafata stratului de fundatie, a valorii deflexiunii corespunztoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 KN) si a valorii coeficientului de variatie (Cv). Uniformitatea executiei este satisfctoare dac, la nivelul superior al stratului de fundatie, valoarea coeficientului de variatie este sub 35%. ART.14. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE Verificarea denivelrilor suprafetei fundatiei se efectueaz cu ajutorul latei de 3,00 m lungime astfel: n profil longitudinal, msurtorile se efectueaz n axul fiecrei benzi de circulatie si nu pot fi mai mari de + 2,0 cm; n profil transversal, verificarea se efectueaz n dreptul profilelor artate n proiect si nu pot fi mai mari de + 1,0 cm. n cazul aparitiei denivelrilor mai mari dect cele prevzute n prezentul caiet de sarcini se va face corectarea suprafetei fundatiei. C A P I T O L U L VI RECEPTIA LUCRRILOR ART.15. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANT Receptia pe faza determinant, stabilit n proiect, se efectueaz conform Regulamentului privind controlul de stat al calittii n constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului n fazele de executie determinante, elaborat de MLPAT si publicat n Buletinul Constructiilor volum 4/1996, atunci cnd toate lucrrile prevzute n documentatii sunt complet terminate si toate verificrile sunt efectuate n conformitate cu prevederile ART. 5, 11, 12, 13, si 14.
Pag. 13 / 16
Comisia de receptie examineaz lucrrile si verific ndeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatrile consemnate pe parcursul executiei de ctre organele de control. n urma acestei receptii se ncheie Proces verbal n registrul de lucrri ascunse. ART.16. RECEPTIA PRELIMINAR, LA TERMINAREA LUCRRILOR Receptia preliminar se face odat cu receptia preliminar a ntregii lucrri, conform Regulamentului de receptie a lucrrilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94. ART.17. RECEPTIA FINAL Receptia final va avea loc dup expirarea perioadei de garantie pentru ntreaga lucrare si se va face n conditiile prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.
Pag. 14 / 16
ANEX FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL DOCUMENTE DE REFERINTA
I. ACTE NORMATIVE Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind conditiile de publicat n MO 397/24.08.2000 nchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie n vederea executrii de lucrri n zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. NGPM/1996 NSPM nr. 79/1998 Ordin MI nr. 775/1998 Ordin AND nr. 116/1999 Norme generale de protectia muncii. Norme privind exploatarea drumurilor si podurilor. si ntretinerea
II. REGLEMENTARI TEHNICE 20. CD 31 Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacittii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide.
III. STANDARDE SR 662 STAS 730 STAS 1913/1 STAS 1913/5 Lucrri de drumuri. Agregate naturale balastier. Conditii tehnice de calitate. de
Agregate naturale pentru lucrri de ci ferate si drumuri. Metode de ncercare. Teren de fundare. Determinarea umidittii. Teren de fundare. Determinarea granulozittii.
Pag. 15 / 16
STAS 1913/13 STAS 1913/15 STAS 4606 STAS 6400 STAS 12288
Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. ncercarea Proctor. Teren de fundare. Determinarea greuttii volumice pe teren. Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Metode de ncercare. Lucrri de drumuri. Straturi de baz si de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate. Lucrri de drumuri. Determinarea densittii straturilor rutiere cu dispozitivul cu con si nisip.
Pag. 16 / 16
CAIET DE SARCINI
-4MACADAM SPECIAL DIN BALAST CONCASAT AMESTEC OPTIMAL 0-63MM FOLOSIT CA STRAT DE FUNDATIE
MACADAM SPECIAL DIN BALAST CONCASAT AMESTEC OPTIMAL 0-63MM FOLOSIT CA STRAT DE FUNDATIE CUPRINS CAP.1. GENERALITATI ...............................................................................................3
ART.1. Obiect si domeniu de aplicare ...................................................................... 3
CAP. II. MATERIALE...................................................................................................4

ART.2. Materiale granulare ............................................................................................ 4 ART.3. Nisip ............................................................................................................... 4 ART.4. Agregate de concasare...................................................................................... 5 ART.5. Apa ............................................................................................................... 6 ART.6. ART.7. ART.8. ART.9. ART.10. ART.11. Controlul calitatii inaintea executiei stratului de fundatie ........................................ 6 Compozitia macadamului special ......................................................................... 6 Conditii tehnice ................................................................................................ 8 Deviatii de limita si denivelare admisa................................................................ 8 Executia macadamului special ............................................................................ 8 Receptia lucrarilor........................................................................................... 9
CAP.III. CONTROLUL CALITATII................................................................................6
Pag. 2 / 10
CAP.1. GENERALITATI ART.1. Obiect si domeniu de aplicare Prezentul Caiet de Sarcini face referire la executia si receptia macadamului special folosit ca si strat de fundatie peste imbracamintea rutiera existenta. Contine conditiile tehnice pentru executia si calitatea materialelor folosite la stratul executat, pe care trebuie sa le indeplineasca. Specificatiile Caietului de Sarcini actual pot fi aplicate de asemenea pentru drumurile industriale, agricole sau forestiere, cu numirea Clientului acestor drumuri. Macadamul special este un amestec de piatra sparta (balast concasat sau piatra sparta) cu granulatie continua de 0-40mm sau 0-63mm la umiditate optima de compactare. Antreprenorul trebuie sa respecte programul de executie si tehnologia adecvata, respectand cu strictete specificatiile Caietului de Sarcini actual. Antreprenorul va asigura prin laboratorul personal sau prin colaborarea cu un laborator autorizat, executia tuturor testelor si determinarilor rezultate prin aplicarea prezentului Caiet de Sarcini actual. Daca se inregistreaza abateri, Inginerul va dispune intreruperea lucrarilor si aplicarea masurilor care se impun.
Pag. 3 / 10
CAP. II. MATERIALE ART.2. Materiale granulare Materialele granulare folosite pentru executia straturilor de macadam sunt urmatoarele: Macadam special este compus din amestecul urmatoarelor sorturi din groapa de imprumut: Nisip concasat 0-4; Pietris 4-8; Pietris 8-16; Pietris 16-25; Piatra sparta 25-40; Piatra sparta 40-63 Macadam special compus din sorturi de balast concasat: Nisip natural 0-8; Sort 8-16; Sort 16-25; Sort 25-40 Sort 40-63 Macadam special din balast de rau concasat si sortat: Sort 0-40 Sort 0-63. Agregatele trebuie sa provina din piatra stabila, mai exact inalterabila la aer, apa sau inghet, fara dezagregare fizica, chimica sau mecanica, cu culoare, compozitie mineralogica omogena si structura compacta si omogena. Caracteristicile agregatelor mecanice si continutul de impuritati trebuie sa respecte specificatiile din tabelele 1 si 2. ART.3. Nisip
Tablel 1. Conditii de admisibilitate Domeniu de folosire Macadam special Protectie
Umplerea golurilor dupa impanare
Sort
Granularitate - continutul de parti sub 0,02 mm,
0-7
515
3-7
max. 5
7-15
15-25
25-40
Pag. 4 / 10
% Continut de impuritati - Corpuri straine; - humus (culoarea hidroxidului de sodiu); - fara mica ART.4.
Neadmis
Neadmis
Agregate de concasare
Tabel 2 Agregate de concasare din groapa de imprumut sau cariera de pietris conditii generale pentru admisibilitate conform deciziei CNADNR nr. 589/2004. CARACTERISTICI Conditii de admisibilitate
Sort
0-40
0-63
Continut parti, %, max. sub 0,02 mm 3 3 3...14 214 sub 0,2 mm 08 mm 4265 3555 2040 1640 mm 2040 2563 mm Granulozitate A se incadra intre limitele precizate in tabelul 3 Echivalentul de nisip (doar pentru nisipul 30 natural) (SE min Uzura cu procedeul Los Angeles (LA)%, 50 max Rezistenta la actiunea repetata a 6 pentru impartire sulfatului de sodiu (Na2SO4), 5 cicluri, 3 pentru piatra Sparta mare 40-63 %, max
Din punctul de vedere al dimensiunilor si formelor al altor tipuri de agregate, trebuie respectate specificatile din tabelul 3. Tabel 3 Agregate de concasare din groapa de imprumut sau cariera de pietris conditii generale pentru admisibilitate conform deciziei CNADNR nr. 589/2004. Domeniul de Limita Trecere in % de la greutate prin site de . in mm.
Pag. 5 / 10
granulozitate 040 063 Inferioara Superiora Inferioara Superiora
0,02 0 3 0 3
0,1 2 10 1 10
0,2 3 14 2 14
1 12 30 8 27
4 28 50 20 42
8 42 65 31 55
16 6 80 48 70
25 75 90 60 80
40 90 100 75 90
63 90 100
Caracteristicile fizice ale agregatelor de concasare (densitate, densitate aparenta, compactare, porozitate completa, absorbtie apa la presiune normala si coeficient de saturatie, densitatea masei si volumul golurilor) trebuie sa corespunda cu standardele sau documentatia tehnica normativa pentru piatra mentionata mai sus. In timp, agregatele vor fi depozitate in depozite pentru a asigura omogenitatea si calitatea stabila a acestor materiale. Depozitarea va fi facuta pe platforme amenajate, pe categorii de sorturi si pastrate in conditii optime pentru a evita dispersarea si amestecul cu alte sorturi. Aprovizionarea cu agregate va fi facuta doar dupa ce s-a asigurat ca acestea corespund specificatiilor impuse de catre prezentul Caiet de Sarcini si vor fi luate toate masurile pentru a le proteja impotriva murdaririi in timpul transportului. Controlul calitatii al agregatelor Antreprenorului va fi facut conform normelor. Laboratorul din Santier va tine evidenta calitatii agregatelor dupa cum urmeaza: Intr-un dosar vor fi pastrate certificatele de calitate emise de furnizor; Intr-un registru (registru pentru testele agregatelor) vor fi pastrate rezultatele determinarilor realizate in laborator. ART.5. Apa Apa folosita pentru udarea macadamului special poate proveni de la reteaua publica sau de la alte surse, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 790-84. Metodele de determinare sunt stabilite de acelasi STAS 790-84. Verificarea va fi facuta la inceputul lucrarilor si se va repeta ori de cate ori se vor observa schimbari ale caracteristicilor sale. In timpul utilizarii in santier, se va acorda atentie ca apa sa nu fie poluata cu detergenti, materiale organice, ulei, argila, etc. CAP.III. CONTROLUL CALITATII ART.6. Controlul calitatii inaintea executiei stratului de fundatie Antreprenorul va realiza controlul calitatii in Laboratorul sau conform specificatiilor din tabelul 4. ART.7. Compozitia macadamului special
Pag. 6 / 10
Macadamul special este realizat prin concasarea balastului brut sau a sortului 63-120 cu statii de concasare sau sortare pentru a produce sortul 0-63 sau 0-40. Procentul de material (balast) concasat va fi de minimum 50% din volumul total. Sortul 0-40 va fi folosit pentru grosimi compactate de pana la 8cm, iar sortul 0-63 poate fi folosit pentru grosimi de peste 8cm. Dupa concasare, materialul rezultat va fi sortat prin sita de 40 sau 63mm. Se vor analiza caracteristicile materialului rezultat, conform deciziei CNADNR nr. 589/2004. Daca vor exista neconformitati la gradul de compactare, sortul 0-40 folosit, poate fi imbunatatit cu sort 0-25 rezultat din sortarea balastului, in procent de 15-20 la suta. Aceste procentaje au rezultat din testele realizate de Laboratorul Antreprenorului. Materialul folosit poate proveni de la surse multiple. Sorturile folosite trebuie sa indeplineasca specificatiile din tabelul 3 si conditiile de admisibilitate conform deciziei CNADNR nr. 589/2004. Tabel 4 Material Actiune, verificarea Frecventa minima procedurii sau La locul de caracteristici La furnizare aplicare verificate Analizarea datelor din Pentru fiecare certificatul de calitate furnizare De fiecare data Corpuri straine Daca se observa cand apar factori autorizati Un test pentru fiecare Un test per 500 Granulozitate fractiune si sursa mc Aspectul si forma Un test pentru fiecare Un test per granulelor fractiune si sursa 5000 mc Rezistenta la sfarmare prin compresiune, pe Un test pentru fiecare Un test per piatra sparta in stadiu fractiune si sursa 5000 mc saturat, la presiune normala Rezistenta la uzura Los Un test pentru fiecare Un test per Angeles fractiune si sursa 5000 mc Rezistenta la strivire Un test pentru fiecare Un test per Metode de determinare, conform STAS 4606-80 4606-80
Agregate concasate
730-89
730-89 730-89
Pag. 7 / 10
prin soc sparta
pe
piatra fractiune si sursa
5000 mc per 4606-80
Natura mineralogica
Un test pentru fiecare Un test sort 5000 mc
ART.8. Conditii tehnice Elementele geometrice pentru stratul de fundatie din macadam special trebuie sa respecte specificatiile tehnice din prezentul Caiet de Sarcini. Tabel 5 Elemente geometrice Grosime in mp.: - Inaintea compactarii prin cilindrare - Dupa compactarea prin cilindrare Grosime Pante transversale si forma Declivitati in profil longitudinal Macadam special antifisura 10 8 Conform proiectului Conform proiectului Conform proiectului
Grosimile prezentate in tabelul 5 si cererile din tabelul 5 sunt aproximative, la executie va fi realizata grosimea prevazuta in proiect. ART.9. Deviatii de limita si denivelare admisa Deviatiile locale de limita admise la grosime, latime si lungimea cotelor din proiect, si denivelarea admisa in profilele longitudinale si transversale, sunt prezentate in tabelul 6. Tabel 6 Valoarea limitei admise Macadam special antifisura - grosime + 10% - latime + 5 cm - profil transversal max. 10 mm sub raza de 3 m Cote in profil longitudinal. + 2,5 or + 3,5 cm Profile longitudinale (denivelare sub raza de 3 max. 20 mm m) Deviatii la: ART.10. Executia macadamului special Stratul de fundatie prevazut in acest Caietul de Sarcini se aplica peste partea carosabila a drumului existent si extensia din balast 0-63 proiectata. Inainte de asternerea stratului de balast concasat, stratul suport se va reprofila pentru a respecta pantele longitudinale si transversale din detaliile de
Pag. 8 / 10
executie. Acest lucru este obligatoriu pentru a se respecta grosimea minima a stratului, impusa in detaliul de executie. Pentru o mai buna realizarea a stratului de fundatie, la inceputul lucrarilor se vor executa sectoare experimentale pe care care se va stabili componenta atelierului de compactare, numarul de treceri optime, viteza cilindrului de compactare folosit si finalizarea cantitatilor de materiale. Compactarea trebuie sa fie realizata evitand distrugerea impanarii prin ruperea marginilor si rotunjirea pietrelor cauzata de prea multe treceri. Este recomandata utilizarea unui compactor greu (aproximativ 15 to) si a unor cisterne cu apa cu regulator pentru a asigura cantitatea de apa optima pentru compactare sau utilizarea unui tandem format din compactoare de 10-12 to. Nu este permisa schimbarea directiei de mers a compactorului pe sectorul supus compactarii, echipamentul de compactare va circula linear, fara serpuiri si opriri bruste. Viteza de compactare va fi constanta si redusa pentru compactare uscata. Verificarea calitatii va fi determinata prin determinarea gradului de compactare care trebuie sa fie min. 95% din incercarea Proctor. Verificarea gradului de compactare se va face prin determinarea a 3 grade de compactare la 100 ml, tronson de proba. ART.11. Receptia lucrarilor Comisia de receptie va inspecta lucrarile in conformitate cu documentatia tehnica aprobata si registrele din santier, care reprezinta documentele de control. La receptie, se vor inspecta urmatoarele: Conditiile prevazute pentru materiale; Cantitatile de materiale folosite; Daca probele de materiale au fost facute, numarul corect, pentru a asigura verificarea calitatii lor; Daca lucrarile au fost realizate conform documentatiei tehnice aprobate si conform documentatiei de control emisa in timpul executiei. timpul receptiei: Denivelarile in profil longitudinal ; Denivelari in profil transversal si respectarea pantei prevazute ; Respectarea cotelor din profilul longitudinal; Respectarea cotelor prevazute pentru strat; Frecventa de verificare a gradelor de compactare.
Pag. 9 / 10
Verificari in
Receptia va fi facuta doar pe sectoarele finalizate, de lungime minima de 500m.
Pag. 10 / 10
CAIET DE SARCINI
-5FUNDATII DE PIATR SPART SI/SAU DE PIATR SPART AMESTEC OPTIMAL
FUNDATII DE PIATR SPART SI/SAU DE PIATR SPART AMESTEC OPTIMAL

ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE ...................................................................... 3 ART.2. PREVEDERI GENERALE........................................................................................ 3
C A P I T O L U L II .....................................................................................................4 MATERIALE ..................................................................................................................4

ART.3. AGREGATE NATURALE ........................................................................................ 4 ART.4. APA ................................................................................................................... 8 ART.5. CONTROLUL CALITTII AGREGATELOR NAINTE DE REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE.................................................................................................... 8
C A P I T O L U L III....................................................................................................10 STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST SI PENTRU STRATUL DE FUNDATIE REALIZAT DIN PIATR SPART AMESTEC OPTIMAL .....................10
ART.6. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE ...................................................... 10 ART.7. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE ................................................... 10
C A P I T O L U L IV.....................................................................................................11 REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE ................................................................11

ART.8. MSURI PRELIMINARE ........................................................................................ 11 ART.9. EXPERIMENTAREA EXECUTIEI STRATURILOR DE FUNDATIE .................................. 11 ART.10. EXECUTIA STRATURILOR DE FUNDATIE ............................................................. 12 ART.11. CONTROLUL CALITTII COMPACTRII STRATURILOR DE FUNDATIE .................... 14
C A P I T O L U L V .....................................................................................................16 CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE.........................................16

ART.12. ELEMENTE GEOMETRICE ................................................................................... 16 ART.13. CONDITII DE COMPACTARE............................................................................... 16 ART.14. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE................................. 16
C A P I T O L U L VI....................................................................................................18 RECEPTIA LUCRRILOR ..............................................................................................18

ART.15. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANT ................................................................... 18 ART.16. RECEPTIA PRELIMINAR, LA TERMINAREA LUCRRILOR...................................... 18 ART.17. RECEPTIA FINAL ............................................................................................. 18
ANEX ..........................................................................................................................19 FUNDATII DE PIATR SPART SI/SAU DE PIATR SPART AMESTEC OPTIMAL .....19
Pag. 2 / 20
CAPITOLUL I GENERALITTI ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia si receptia straturilor de fundatie din piatr spart sau piatr spart amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice si ale strzilor. El cuprinde conditiile tehnice prevzute n SR 667 si SR 662 care trebuie s fie ndeplinite de materialele folosite si n STAS 6400 de stratul de piatr executat. ART.2. PREVEDERI GENERALE 2.1. Fundatia din piatr spart amestec optimal 0-63 se realizeaz ntr-un singur strat a crui grosime este stabilit prin proiect. 2.2. Fundatia din piatr spart 40-80, se realizeaz n dou straturi, un strat inferior de minimum 10 cm de balast si un strat superior din piatr spart de 12 cm, conform prevederilor STAS 6400. 2.3. Pe drumurile la care nu se prevede realizarea unui strat de form sau realizarea unor msuri de mbunttire a protectiei patului, iar acesta este constituit din pmnturi coezive, stratul de fundatie din piatr spart amestec optimal 0-63 se va realiza n mod obligatoriu pe un substrat de fundatie care poate fi: - substrat izolator de nisip de 7 cm grosime dup cilindrare; - substrat drenant din balast de minim 10 cm grosime dup cilindrare. Cnd stratul inferior al fundatiei rutiere este alctuit din balast, asa cum se prevede la pct.2.2., acesta preia si functia de substrat drenant, asigurndu-se conditiile necesare privind grosimea, calitatea de drenare si msurile de evacuare a apei. 2.4. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor ncercrilor si determinrilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. 2.5. Antreprenorul este obligat s efectueze, la cererea Inginerului, verificri suplimentare fat de prevederile prezentului caiet de sarcini. 2.6. n cazul n care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va dispune ntreruperea executiei lucrrilor si luarea msurilor care se impun.
Pag. 3 / 20
C A P I T O L U L II MATERIALE ART.3. AGREGATE NATURALE 3.1. Pentru executia fundatiilor din piatr spart se utilizeaz urmtoarele agregate: a. Pentru fundatie din piatr spart mare, 40-80: balast 0-63 mm n stratul inferior; piatr spart 40-80 mm n stratul superior; split 16-25 mm pentru mpnarea stratului superior; nisip gruntos sau savur 0-8 mm ca material de protectie. b. Pentru fundatie din piatr spart amestec optimal 0-63 mm nisip 0-4 mm pentru realizarea substratului, n cazul cnd pmntul din patul drumului este coeziv si nu se prevede executia unui strat de form sau balast 063 mm, pentru substratul drenant; piatr spart amestec optimal 0-63 mm. Nisipul gruntos sau savura ca material de protectie nu se utilizeaz cnd stratul superior este de macadam sau de beton de ciment. 3.2. Agregatele trebuie s provin din roci stabile, adic nealterabile la aer, ap sau nghet. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase. 3.3. Agregatele folosite la realizarea straturilor de fundatie trebuie s ndeplineasc conditiile de admisibilitate artate n tabelele 1, 2 si 3 si nu trebuie s contin corpuri strine vizibile (bulgri de pmnt, crbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate. Tabel 1 NISIP - Conditii de admisibilitate conform SR 662 CARACTERISTICI Conditii de admisibilitate pentru: strat izolant strat de protectie Sort (ochiuri ptrate) 0-4 4-8 Granulozitate - continut de fractiuni sub 0,1 mm, %, max. 14 5 - continut de fractiuni sub 0,02 mm, %, max. - conditii de filtru invers 5 d15 p <d15 f < 5 d85 p -3 Coeficient de permeabilitate (K), cm/s, min. 6 x 10 -
Tabel 2 BALAST - Conditii de admisibilitate pentru fundatii conform SR 662 CARACTERISTICI Conditii de admisibilitate Sort (ochiuri patrate) 0-63 Continut de fractiuni, %, max.: - sub 0,02 mm 3 - 0...63 mm 100 Granulozitate Conform figurii 1 Coeficient de neuniformitate (Un), min. 15 Echivalent de nisip (EN), min. 30 Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) %, max. 50
Pag. 4 / 20
Tabel 3 PIATR SPART - Conditii de admisibilitate conform SR 667 Sort Savura Piatr spart (split) Piatr spart mare Conditii de admisibilitate Caracteristica 0-8 8-16 16-25 25-40 40-63 63-80 Continut de granule: - rmn pe ciurul superior 5 5 5 5 (dmax), %, max. - trec prin ciurul inferior 10 10 10 (dmin), %, max. Continut de granule alterate, moi, friabile, poroase si 10 10 vacuolare, %, max. Forma granulelor: - coeficient de form, %, max. 35 35 35 Coeficient de impuritti: - corpuri strine, %, max. 1 1 1 1 - fractiuni sub 0,1 mm,%, 3 nu este cazul max. Uzura cu masina tip Los 30 corespunztor clasei rocii Angeles, %, max. conform tabelelor 2 si 3 din SR 667 Rezistenta la actiunea repetat 6 3 nu este a sulfatului de sodiu (Na2SO4) 5 cicluri, %, max. cazul
3.4. Piatra sparta amestec optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 816, 16-25, 25-40 si 40-63, fie direct de la concasare, dac ndeplineste conditiile din tabelul 4 si granulozitatea conform tabelului 5 si figurii 2. Amestecul pe santier se realizeaz ntr-o instalatie de nisip stabilizat prevzut cu predozator cu patru compartimente. Tabel 4 PIATR SPART AMESTEC OPTIMAL - Conditii de admisibilitate CARACTERISTICI Conditii de admisibilitate Sort 0 - 40 0 - 63 Continut de fractiuni, %, max.: - sub 0,02 mm 3 3 - sub 0,2 mm 3...14 2...14 42...65 35...55 - 0...8 mm - 1640 mm 2040 2040 - 25...63 mm Granulozitate s se nscrie ntre limitele din tabelul 5 si conform figurii 2 Echivalent de nisip (doar n cazul nisipului natural) (EN), min. 30
Pag. 7 / 20
Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) %, max. Rezistenta la actiunea repetat a sulfatului de sodiu (Na2SO4), 5 cicluri, %, max.
30 6 pentru split 3 pentru piatr spart mare 40-63
Tabel 5 PIATR SPART AMESTEC OPTIMAL - Granulozitate Domeniu de Treceri n % din greutate prin sitele sau ciururile cu dimensiuni de granuloziLimita .... in mm tate 0,02 0,1 0,2 1 4 8 16 25 40 63 0 .... 40 infer. 0 2 3 12 28 42 60 75 90 super. 3 10 14 30 50 65 80 90 100 0 .... 63 infer. 0 1 2 8 20 31 48 60 75 90 super. 3 10 14 27 42 55 70 80 90 100 Conditiile de admisibilitate privind coeficientul de form, continutul de granule alterate si continutul de impuritti pentru piatr spart amestec optimal sunt cele indicate n tabelul 3 (pentru piatr spart). 3.5. Agregatele se vor aproviziona din timp n depozitul santierului pentru a se asigura omogenitatea si constanta calittii acestora. Aprovizionarea agregatelor la locul punerii n oper se va face numai dup ce analizele de laborator au artat c acestea au calitatea corespunztoare. 3.6. n timpul transportului de la Furnizor la santier si al depozitrii, agregatele trebuie ferite de impurificri. Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi si pstrate n conditii care s le fereasc de imprstiere, impurificare sau amestecare. 3.7. Controlul calittii agregatelor de ctre Antreprenor se va face n conformitate cu prevederile tabelului 6. 3.8. Laboratorul santierului va tine evidenta calittii agregatelor astfel: ntr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de Furnizor; ntr-un registru (registru pentru ncercri agregate) rezultatele determinrilor efectuate de laboratorul santierului. 3.9. n cazul n care la verificarea calittii amestecului de piatr spart amestec optimal aprovizionat, granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul nr.5, acesta se corecteaz cu sorturile granulometrice deficitare pentru ndeplinirea conditiilor calitative prevzute. ART.4. APA Apa necesar realizrii straturilor de fundatie poate s provin din reteaua public sau din alte surse, dar n acest din urm caz nu trebuie s contin nici un fel de particule n suspensie. ART.5. CONTROLUL CALITTII AGREGATELOR NAINTE DE REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE Controlul calittii se face de ctre Antreprenor prin laboratorul su n conformitate cu prevederile cuprinse n tabelul 6. Tabel 6 AGREGATE
Pag. 8 / 20
ACTIUNEA, PROCEDEUL DE VERIFICARE SAU CARACTERISTICILE CARE SE VERIFIC Examinarea datelor nscrise n certificatul de calitate sau certificatul de garantie Corpuri strine: - argil bucti - argil aderent - continut de crbune Continutul de granule alterate, moi, friabile, poroase si vacuolare Granulozitatea sorturilor
FRECVENTA MINIM la aprovizionare la fiecare lot aprovizionat n cazul n care se observ prezenta lor la locul de punere n oper Ori de cte ori apar factori de impurificare
METODE DE DETERMINARE CONF. -
STAS 4606
O prob la max. 500 mc pentru fiecare surs O prob la max. 500 mc pentru fiecare sort si surs O prob la max. 500 t pentru fiecare sort si fiecare surs O prob la max. 500 mc pentru fiecare surs O prob la max. 500 mc pentru fiecare surs O prob la max. 500 mc pentru fiecare sort de piatr spart si surs O prob la max. 500 mc pentru fiecare sort si fiecare surs
SR 667
STAS 730
Forma granulelor pentru piatr spart Coeficient de form Echivalentul de nisip (EN numai la produse de balastier) Rezistenta la actiunea repetat a sulfatului de sodiu (Na2SO4), 5 cicluri Rezistenta la sfrmare prin compresiune la piatr spart n stare saturat la presiune normal Uzura cu masina tip Los Angeles
STAS 730
STAS 730
STAS 4606
STAS 730
STAS 730
Pag. 9 / 20
C A P I T O L U L III STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST SI PENTRU STRATUL DE FUNDATIE REALIZAT DIN PIATR SPART AMESTEC OPTIMAL ART.6. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale amestecului optimal de piatr spart se stabilesc de ctre un laborator de specialitate acreditat nainte de nceperea lucrrilor de executie. Prin ncercarea Proctor modificat, conform STAS 1913/13 se stabileste: du max. P.M.greutate volumic n stare uscat, maxima exprimat n g/cm3 - umiditatea optim de compactare, exprimat n % Wopt P.M. ART.7. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE 7.1. Caracteristicile efective de compactare se determin de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si anume: duef- greutatea volumic n stare uscat efectiv, exprimat n g/cm3 Wef - umiditatea efectiv de compactare, exprimat n % n vederea stabilirii gradului de compactare, gc. duef gc = ------------------ x 100 dumax P.M. 7.2. La executia stratului de fundatie se va urmri realizarea gradului de compactare artat la art. 13.
Pag. 10 / 20
C A P I T O L U L IV REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE ART.8. MSURI PRELIMINARE 8.1. La executia stratului de fundatie se va trece numai dup receptionarea lucrrilor de terasamente sau de strat de form, n conformitate cu prevederile caietelor de sarcini pentru realizarea acestor lucrri. 8.2. nainte de nceperea lucrrilor de fundatie se vor verifica si regla toate utilajele si dispozitivele necesare punerii n oper a straturilor de fundatie. 8.3. nainte de asternerea agregatelor din straturile de fundatie se vor executa lucrrile pentru drenarea apelor din fundatie - drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordrile stratului de fundatie la acestea - precum si alte lucrri prevzute n acest scop n proiect. 8.4. n cazul straturilor de fundatie prevzute pe ntreaga platform a drumului, cum este cazul la autostrzi sau la lucrrile la care drenarea apelor este prevzut a se face printr-un strat drenant continuu, se va asigura n prealabil posibilitatea evacurii apelor n afara suprafetei de lucru, n orice punct al traseului, la cel putin 15 cm deasupra santului sau deasupra terenului n cazul rambleelor. 8.5. n cazul cnd sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast sau cu piatr spart se vor lua msuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum n lucru, functie de sursa folosit, acestea fiind consemnate n registrul de santier. ART.9. EXPERIMENTAREA EXECUTIEI STRATURILOR DE FUNDATIE 9.1. nainte de nceperea lucrrilor Antreprenorul este obligat s efectueze experimentarea executrii straturilor de fundatie. Experimentarea se va face pentru fiecare tip de strat de fundatie - strat de fundatie din piatr spart mare 63-80 pe un strat de balast de min. 10 cm sau fundatie din piatr spart amestec optimal 0-63, cu sau fr substrat de nisip n functie de solutia prevzut n proiect. n cazul fundatiei din piatr spart mare 63-80 experimentarea se va face separat pentru stratul inferior din balast si separat pentru stratul superior din piatr spart mare. n toate cazurile, experimentarea se va face pe tronsoane de prob n lungime de min. 30 m cu ltimea de cel putin 3,50 m (dublul ltimii utilajului de compactare). Experimentarea are ca scop stabilirea, n conditii de executie curent pe santier, a componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia, pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, dac grosimea prevzut n proiect se poate executa ntr-un singur strat sau dou si reglarea utilajelor de rspndire, pentru realizarea grosimii respective cu o suprafatare corect. 9.2. Compactarea de prob pe tronsoanele experimentale se va face n prezenta Inginerului, efectund controlul compactrii prin incercri de laborator sau pe teren, dup cum este cazul, stabilite de comun acord. n cazul n care gradul de compactare prevzut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui s realizeze o nou ncercare, dup modificarea grosimii stratului sau a componentei utilajului de compactare folosit. Aceste ncercri au drept scop stabilirea parametrilor compactrii si anume: grosimea maxim a stratului fundatiei ce poate fi executat pe santier; conditiile de compactare (verificarea eficacittii utilajelor de compactare si intensitatea de compactare a utilajului).
Pag. 11 / 20
9.3. Intensitatea de compactare = Q/S volumul materialului pus n oper, n unitatea de timp (ore, zi, schimb), exprimat n mc suprafata compactat n intervalul de timp dat, exprimat n mp n cazul cnd se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip, suprafetele compactate de fiecare utilaj se cumuleaz. 9.4. n cazul fundatiei din piatr spart mare 63-80, se mai urmreste stabilirea corect a atelierului de compactare, compus din rulouri compresoare usoare si rulouri compresoare mijlocii, a numrului minim de treceri ale acestor rulouri pentru cilindrarea uscat pn la fixarea pietrei sparte 63-80 si n continuare a numrului minim de treceri, dup asternerea n dou reprize a splitului de mpnare 16-25, pn la obtinerea nclestrii optime. Compactarea n acest caz se consider terminat dac rotile ruloului nu mai las nici un fel de urme pe suprafata fundatiei de piatr spart, iar alte pietre cu dimensiunea de cca. 40 mm aruncate n fata ruloului nu mai ptrund n stratul de fundatie si sunt sfrmate, fr ca stratul de fundatie s sufere dislocari sau deformri. 9.5. Partea din tronsonul executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referint pentru restul lucrrilor. Caracteristicile obtinute pe sectorul experimental se vor consemna n registrul de santier pentru a servi la urmrirea calittii lucrrilor ce se vor executa. QSART.10. EXECUTIA STRATURILOR DE FUNDATIE A. FUNDATII DIN PIATR SPART MARE 63-80 PE UN STRAT DE BALAST a. Executia stratului inferior din balast 10.1. Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaz balastul, ntr-un singur strat, avnd grosimea rezultat pe tronsonul experimental astfel ca dup compactare s se obtin 10 cm. Asternerea si nivelarea se vor face la sablon, cu respectarea ltimilor si pantelor prevzute n proiect. 10.2. Cantitatea necesar de ap pentru asigurarea umidittii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tinnd seama de umiditatea agregatului si se adaug prin stropire. Stropirea va fi uniform, evitndu-se supraumezirea local. 10.3. Compactarea straturilor de fundatie se va face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectndu-se componenta atelierului, viteza de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare. 10.4. Pe drumurile la care stratul de fundatie nu se realizeaz pe ntreaga ltime a platformei, acostamentele se completeaz si se compacteaz odat cu stratul de fundatie, astfel ca stratul de fundatie s fie permanent ncadrat de acostamente, asigurndu-se totodat si msurile de evacuare a apelor, conform pct.8.3. 10.5. Denivelrile care se produc n timpul compactrii stratului de fundatie sau care rmn dupa compactare, se corecteaz cu material de aport si se recompacteaz. Suprafetele cu denivelri mai mari de 4 cm se completeaz, se reniveleaz si apoi se compacteaz din nou. 10.6. Este interzis executia stratului de fundatie cu balast nghetat. 10.7. Este interzis de asemenea asternerea balastului, pe patul acoperit cu un strat de zpad sau cu pojghit de gheat. b. Executia stratului superior din piatr spart mare 63-80
Pag. 12 / 20
10.8. Piatra sparta mare se asterne, numai dup receptia stratului inferior de balast, care, prealabil asternerii, va fi umezit. 10.9. Piatra sparta se asterne si se compacteaz la uscat n reprize. Pn la nclestarea pietrei sparte, compactarea se execut cu cilindri compresori netezi de 6 t dup care operatiunea se continu cu compactoare cu pneuri sau vibratoare de 10-14 tone. Numrul de treceri a atelierului de compactare este cel stabilit pe tronsonul experimental. 10.10. Dup terminarea cilindrrii, piatra sparta se mpneaz cu split 16-25, care se compacteaz si apoi urmeaz umplerea prin nnoroire a golurilor rmase dup mpnare, cu savur 0-8 sau cu nisip. 10.11. Pn la asternerea stratului imediat superior, stratul de fundatie din piatr spart mare astfel executat, se acoper cu material de protectie (nisip gruntos sau savur). n cazul cnd stratul superior este macadam sau beton de ciment, nu se mai face umplerea golurilor si protectia stratului de fundatie din piatr spart mare. B. STRATURI DE FUNDATIE DIN PIATR SPART AMESTEC OPTIMAL 10.12. Pe terasamentele receptionate, realizate din pmnturi coezive si pe care nu se prevd n proiecte mbunattiri ale patului sau realizarea de straturi de form, se va executa n prealabil un substrat de nisip de 7 cm. Asternerea si nivelarea nisipului se fac la sablon, cu respectarea ltimilor si pantelor prevzute n proiect pentru stratul de fundatie. Nisipul asternut se umecteaz prin stropire si se cilindreaz. 10.13. Pe substratul de nisip realizat, piatra spart amestec optimal se asterne cu un repartizor-finisor de asfalt, cu o eventual completare a cantittii de ap, corespunztoare umidittii optime de compactare. Asternerea si nivelarea se fac la sablon cu respectarea ltimilor si pantelor prevzute n proiect. 10.14. Cantitatea necesar de ap pentru asigurarea umidittii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tinnd seama de umiditatea agregatului si se adaug prin stropire uniform evitndu-se supraumezirea local. 10.15. Compactarea stratului de fundatie se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectndu-se componenta atelierului, viteza de deplasare a utilajelor de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare. 10.16. La drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaz pe ntreaga ltime a platformei, acostamentele se completeaz si se compacteaz odat cu stratul de fundatie, astfel ca acesta s fie permanent ncadrat de acostamente, asigurndu-se totodat si msurile de evacuare a apelor conform pct.8.3. 10.17. Denivelrile care se produc n timpul compactrii sau care rmn dup compactarea straturilor de fundatie din piatr spart mare sau din piatr spart amestec optimal se corecteaz cu material de aport si se recompacteaz. Suprafetele cu denivelri mai mari de 4 cm se decapeaz dup contururi regulate, pe toat grosimea stratului, se completeaz cu acelasi tip de material, se reniveleaz si apoi se cilindreaz din nou. 10.18. Este interzis executia stratului de fundatie cu piatr spart amestec optimal nghetat. 10.19. Este interzis de asemenea asternerea pietrei sparte amestec optimal, pe patul acoperit cu un strat de zpad sau cu pojghit de gheat.
Pag. 13 / 20
ART.11. CONTROLUL CALITTII COMPACTRII STRATURILOR DE FUNDATIE 11.1. n timpul executiei straturilor de fundatie din balast si piatr spart mare 63-80, sau din piatr spart amestec optimal, se vor face verificrile si determinrile artate n tabelul 7, cu frecventa mentionat n acelasi tabel. n ce priveste capacitatea portant la nivelul superior al stratului de fundatie aceasta se determin prin msurtori cu deflectometrul cu prghie conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacittii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31. 11.2. Laboratorul Antreprenorului va tine urmtoarele evidente privind calitatea stratului executat: compozitia granulometric a agregatelor caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optim, densitate maxim uscat) caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portant).
Pag. 14 / 20
Nr. crt 1.
DETERMINAREA, PROCEDEUL DE VERIFICARE SAU CARACTERISTICILE CARE SE VERIFIC ncercarea Proctor modificat - strat balast - strat piatr spart amestec optimal Determinarea umidittii de compactare - strat balast - strat piatr spart amestec optimal Determinarea grosimii stratului compactat - toate tipurile de straturi Verificarea realizrii intensittii de compactare Q/S - toate tipurile de straturi Determinarea gradului de compactare prin determinarea greuttii volumice pe teren - strat balast - strat piatr spart amestec optimal Verificarea compactrii prin ncercarea cu p.s. n fata compresorului Determinarea capacittii portante la nivelul superior al stratului de fundatie - toate tipurile de straturi de fundatie
Tabel 7 FRECVENTE MINIME METODE DE LA LOCUL DE PUNERE VERIFICARE N LUCRU CONFORM
2.
3.
minim 3 probe la o suprafat de 2000 mp de strat minim 3 probe la o suprafat de 2000 mp de strat zilnic minim 3 pct. ptr. suprafete < 2000 mp si minim 5 pct. pt. suprafete > 2000 mp de strat minim 3 ncercri la o suprafat de 2000 mp n cte dou puncte situate n profiluri transversale la distante de 10 m unul de altul pt. fiecare band cu ltime de 7,5 m
STAS 1913/13 STAS 1913/1
4.
5.
STAS 1913/15 STAS 12288
6. 7.
STAS 6400
Normativ CD 31
Pag. 15 / 20
CAPITOLUL V CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE ART.12. ELEMENTE GEOMETRICE 12.1. Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect. Abaterea limit la grosime poate fi de maximum 20 mm. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se strpunge stratul, la fiecare 200 m de drum executat sau la 1500 mp suprafat de drum. Grosimea stratului de fundatie este media msurtorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei. 12.2. Ltimea stratului de fundatie este cea prevzut n proiect. Abaterile limit la ltime pot fi 5 cm. Verificarea ltimii executate se va face n dreptul profilelor transversale ale proiectului. 12.3. Panta transversal a stratului de fundatie este cea a mbrcmintii sub care se execut, prevzut n proiect. Abaterea limit la pant este 4%, n valoare absolut si va fi msurat la fiecare 25 m. 12.4. Declivittile n profil longitudinal sunt aceleasi ca si cele ale mbrcmintilor sub care se execut. Abaterile limit la cotele fundatiei, fat de cotele din proiect pot fi 10 mm. ART.13. CONDITII DE COMPACTARE 13.1. Straturile de fundatie din piatr spart mare 63-80 trebuie compactate pn la realizarea nclestrii maxime a agregatelor, care se probeaz prin supunerea la strivire a unei pietre de aceeasi natur petrografic, ca si a pietrei sparte utilizate la executia straturilor si cu dimensiunea de circa 40 mm, aruncat n fata utilajului cu care se execut compactarea. Compactarea se consider corespunztoare dac piatra respectiv este strivit fr ca stratul s sufere dislocri sau deformri. 13.2. Straturile de fundatie din piatr spart amestec optimal trebuie compactate pn la realizarea urmtoarelor grade de compactare minime din densitatea n stare uscat maxim determinat prin ncercarea Proctor modificat, conform STAS 1913/13: pentru drumurile din clasele tehnice I, II si III 100%, n cel putin 95% din punctele de msurare; 98%, n cel mult 5% din punctele de msurare la autostrzi si/n toate punctele de msurare la drumurile de clasa tehnic II si III; pentru drumurile din clasele tehnice IV si V 98%, n cel putin 93% din punctele de msurare; 95%, n toate punctele de msurare. 13.3. Capacitatea portant la nivelul superior al straturilor de fundatie se consider realizat dac valorile deformatiilor elastice msurate, nu depsesc valoarea deformatiilor elastice admisibile, care este de 250 sutimi de mm. ART.14. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE Verificarea denivelrilor suprafetei fundatiei se efectueaz cu ajutorul dreptarului de 3,00 m lungime astfel: n profil longitudinal verificarea se efectueaz n axul fiecrei benzi de circulatie si denivelrile admise pot fi de maximum 2,0 cm, fat de cotele proiectate;
Pag. 16 / 20
n profil transversal, verificarea se efectueaz n dreptul profilelor artate n proiect si denivelrile admise pot fi de maximum 1,0 cm, fat de cotele proiectate. n cazul aparitiei denivelrilor mai mari dect cele prevzute n prezentul caiet de sarcini, se va face corectarea suprafetei fundatiei.
Pag. 17 / 20
C A P I T O L U L VI RECEPTIA LUCRRILOR ART.15. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANT Receptia pe faza determinant, stabilit n proiect, se efectueaz conform Regulamentului privind controlul de stat al calittii n constructii, aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului n fazele de executie determinante, elaborat de MLPAT si publicat n Buletinul Constructiilor volum 4/1996, atunci cnd toate lucrrile prevzute n documentatie sunt complet terminate si toate verificrile sunt efectuate n conformitate cu prevederile Art. 5, 11, 12, 13 si 14. Comisia de receptie examineaz lucrrile si verific ndeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse de proiecte si de caietul de sarcini, precum si constatrile consemnate pe parcursul executiei de ctre organele de control. n urma acestei receptii se ncheie Proces verbal de receptie pe faz n registrul de lucrri ascunse. ART.16. RECEPTIA PRELIMINAR, LA TERMINAREA LUCRRILOR Receptia preliminar se face la terminarea lucrrilor, pentru ntreaga lucrare, conform Regulamentului de receptie a lucrrilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94. ART.17. RECEPTIA FINAL Receptia final va avea loc dup expirarea perioadei de garantie pentru ntreaga lucrare si se va face n conditiile respectrii prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94.
Pag. 18 / 20
ANEX FUNDATII DE PIATR SPART SI/SAU DE PIATR SPART AMESTEC OPTIMAL
DOCUMENTE DE REFERINTA
I. ACTE NORMATIVE Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind conditiile de publicat n MO 397/24.08.2000 nchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie n vederea executrii de lucrri n zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. NGPM/1996 NSPM nr. 79/1998 Ordin MI nr. 775/1998 Ordin AND nr. 116/1999 Norme generale de protectia muncii. Norme privind exploatarea si ntretinerea drumurilor si podurilor. Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere.
II.REGLEMENTARI TEHNICE CD 31 Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacittii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide.
III. STANDARDE SR 662 SR 667 STAS 730 STAS 1913/1 Lucrri de drumuri. Agregate naturale de balastier. Conditii tehnice de calitate. Agregate naturale si piatr prelucrat pentru lucrri de drumuri. Conditii tehnice de calitate. Agregate naturale pentru lucrri de ci ferate si drumuri. Metode de ncercare. Teren de fundare. Determinarea umidittii.
Pag. 19 / 20
STAS 1913/13 STAS 1913/15 STAS 4606 STAS 6400 STAS 12.288
Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. ncercarea Proctor. Teren de fundare. Determinarea greuttii volumice pe teren. Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Metode de ncercare. Lucrri de drumuri. Straturi de baz si de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate. Lucrri de drumuri. Determinarea densittii straturilor rutiere cu dispozitivul cu con si nisip.
Pag. 20 / 20
CAIET DE SARCINI
-6STRAT RUTIER DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT
Page 1 / 26
Asisten tehnic pentru studiu de fezabilitate, proiect tehnic, detalii de execuie i documentaie de licitaie pentru 2 seciuni de drum ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01 Proiect Tehnic Sarcina (i): DN1H Zalu Aled Lot 2: KM 26+510 - KM 69+334 Caiete de Sarcini Lucrari de Drumuri si Consolidari
STRAT RUTIER DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT
CUPRINS
CAPITOLUL I ................................................................................................................4 G E N E R A L I T T I ..................................................................................................4

ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE ...................................................................... 4 ART.2. PREVEDERI GENERALE ........................................................................................ 4
C A P I T O L U L II .....................................................................................................5 NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE....................................................5

ART.3. ART.4. ART.5. ART.6. ART.7. ART.8. CIMENTURI ........................................................................................................ 5 AGREGATE ......................................................................................................... 6 AP ................................................................................................................... 10 ADITIVI ............................................................................................................. 10 MATERIALE DE PROTECTIE ................................................................................. 10 CONTROLUL CALITTII MATERIALELOR NAINTE DE PREPARAREA AMESTECULUI STABILIZAT....................................................................................................... 10
C A P I T O L U L III....................................................................................................13 STABILIREA COMPOZITIEI AMESTECULUI DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT .................................................................................13
ART.9. NCERCRI PRELIMINARE.................................................................................... 13 ART.10. COMPOZITIA AMESTECULUI .............................................................................. 13
C A P I T O L U L IV.....................................................................................................15 PREPARAREA AMESTECULUI DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT .............................................................................................................15

ART.11. ART.12. ART.13. ART.14. STATIA DE PREPARARE ..................................................................................... 15 EXPERIMENTAREA PREPARRII AMESTECULUI .................................................... 15 PREPARAREA PROPRIU-ZIS A AMESTECULUI ..................................................... 16 CONTROLUL CALITTII AMESTECULUI PREPARAT ............................................... 16
C A P I T O L U L V .......................................................................................................18 PUNEREA N OPER A AMESTECULUI DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT ........................................................................................................18
ART.15. TRANSPORTUL AMESTECULUI............................................................................ 18 ART.16. LUCRRI PREGTITOARE .................................................................................. 18 ART.17. EXPERIMENTAREA PUNERII N OPER A AMESTECULUI ....................................... 18 ART.18. PUNEREA N OPER A AMESTECULUI ................................................................. 18 18.3. MSURI PENTRU CONDITII METEOROLOGICE NEFAVORABILE.................................. 20 ART.19. PROTEJAREA STRATURILOR RUTIERE DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT ....................................................................................................... 20 ART.20. CONTROLUL CALITTII AMESTECULUI DE AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT, PUSE N OPER............................................................................... 21
C A P I T O L U L VI.....................................................................................................23 CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE ........................................23

ART.21. ELEMENTE GEOMETRICE ................................................................................... 23 ART.22. CONDITII DE COMPACTARE ............................................................................... 23 ART.23. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT ................................................................................... 23 Pag. 2 / 26
C A P I T O L U L VII ...................................................................................................24 RECEPTIA LUCRRILOR ..............................................................................................24

ART.24. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANT ................................................................... 24 ART.25. RECEPTIA PRELIMINAR, LA TERMINAREA LUCRRILOR ...................................... 24 ART.26. RECEPTIA FINAL ............................................................................................. 24
ANEX ..........................................................................................................................25 STRAT RUTIER DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT ......................25
Pag. 3 / 26
CAPITOLUL I GENERALITTI ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 1.1. Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment si conditiile tehnice prevzute n STAS 10473/1, care trebuie s fie ndeplinite la prepararea, transportul, punerea n oper si controlul calittii materialelor si a straturilor executate. 1.2. Conform tabelului anex la STAS 6400, straturile rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment se folosesc la: executia straturilor superioare de fundatie la: drumurile de clasa tehnic IV cu mbrcminti bituminoase, care au strat de baz din mixturi asfaltice sau din agregate naturale stabilizate cu ciment (al 2-lea strat stabilizat; drumurile de clasa tehnic III si IV cu mbrcminti bituminoase, care au strat de baz din piatr spart mpnat cu split bitumat; drumurile de clasa tehnic IIII cu mbrcminti din pavaje, care au strat de baz din agregate naturale stabilizate cu ciment (al 2-lea strat stabilizat); drumurile de clasa tehnic IIII cu mbrcminti din beton de ciment; executia straturilor de baz la: drumurile de clasa tehnic IIIV cu mbrcminti bituminoase (fr strat de mixturi asfaltice); drumurile de clasa tehnic III si IV cu mbrcminti din pavaj de pavele; drumurile de clasa tehnic IIV cu mbrcminti bituminoase (fr strat de mixturi asfaltice) si de clasa tehnic IIII, cu mbrcminti din pavaje, care au fundatiile alctuite dintr-un strat inferior de balast si un strat superior din agregate naturale stabilizate. 1.3. Straturi rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment se pot folosi si la: lrgirea fundatiilor rutiere existente; amenajarea platformelor si a locurilor de parcare; amenajarea benzilor de stationare si de ncadrare; consolidarea acostamentelor. ART.2. PREVEDERI GENERALE 2.1. La executarea straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment se vor respecta prevederile din standardele si normativele specifice n vigoare, n msura n care acestea completeaz si nu contravin prezentului caiet de sarcini. 2.2. Antreprenorul este obligat s asigure msurile organizatorice si tehnologice corespunztoare pentru respectarea strict a prevederilor prezentului caiet de sarcini. 2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor ncercrilor si determinrilor rezultate din prezentul caiet de sarcini. 2.4. Antreprenorul este obligat s efectueze la cererea Inginerului verificri suplimentare fat de prevederile prezentului caiet de sarcini. 2.5. n cazul n care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Inginerul va dispune ntreruperea executiei lucrrilor si luarea msurilor ce se impun.
Pag. 4 / 26
C A P I T O L U L II NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE ART.3. CIMENTURI 3.1. La stabilizarea agregatelor naturale se va utiliza unul din urmtoarele tipuri de ciment, care trebuie s corespund conditiilor tehnice de calitate, conform prevederilor standardelor respective, indicate n tabelul nr.1: CONDITII TEHNICE DE CALITATE PENTRU CIMENTURI Tabel 1 CARACTERISTICI FIZICE CIMENTUL II/A - S SR II/A - S 32,5 I 42,5 (P 40) 32,5 si H II/A - S si SR 388:1995 32,5 Priza determinat pe pasta de ciment de consistent normal -s nu nceap mai devreme de -s nu se termine mai trziu de Constanta de volum determinat pe: -turte -mrirea de volum la ncercarea cu inelul Le Chatelier Rezistenta mecanic la compresiune min la: 2 zile N/mmp 7 zile N/mmp 28 zile N/mmp 1 or 1 or 1 or
CD-40
2 ore 10 ore
turtele s nu prezinte ncovoieri, crpturi (fenomene de umflare) < 10
16 32,552,5
16 32,552,5
10 42,562,6
15 25 40
NOTA: Cimenturile la care priza ncepe mai devreme de 2 ore se vor folosi n mod obligatoriu cu ntrzietor de priz. Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise clasei respective, vor fi declasate si utilizate numai corespunztor noii clase. Cimentul care se consider ca s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea betoanelor. * ciment II/A - S 32,5 conf. STAS 1500 * ciment SR II/A - S 32,5 conf. SR 3011 * ciment H II/A - S 32,5 conf. SR 3011 * ciment I 42,5 (P 40) conf. SR 388 * ciment CD 40 conf. STAS 10092. 3.2. Este indicat ca santierul s fie aprovizionat de la o singur fabric de ciment. 3.3. Dac Antreprenorul propune utilizarea a mai multor tipuri de ciment este necesar a obtine aprobarea Inginerului n acest scop. 3.4. Conditiile tehnice de receptie, livrare si control a cimenturilor trebuie s corespund prevederilor standardelor respective.
Pag. 5 / 26
3.5. n timpul transportului de la fabric la statia de betoane (sau depozit intermediar), a manipulrii sau depozitrii, cimentul va fi ferit de umezeal si de impurificri cu corpuri strine. 3.6. Depozitarea cimentului se va face n celule tip siloz, att pentru depozitele de rezerv ct si pentru cele de consum, corespunztoare din punct de vedere al protectiei mpotriva alterrilor cauzate de fenomene meteorologice. Fiecare transport de ciment va fi depozitat separat pentru a se asigura recunoasterea si controlul acestuia. 3.7. n cursul executiei, cnd apare necesar schimbarea sortimentului de ciment depozitat n silozuri, acestea se vor goli complet si se vor curta, prin instalatia pneumatic si se vor marca, corespunztor noului sortiment de ciment ce urmeaz a se depozita. 3.8. Se interzice folosirea cimentului avnd temperatura mai mare de +50C. 3.9. Durata de depozitare a cimentului nu va depsi 45 de zile de la data expedierii de ctre productor. 3.10. Cimentul rmas n depozit timp mai ndelungat nu va putea fi ntrebuintat dect dup verificarea strii de conservare si a rezistentelor mecanice de 2(7) zile. 3.11. Controlul calittii cimenturilor pe santier se face n conformitate cu prevederile tabelului nr.6. 3.12. Laboratorul santierului va tine evidenta calittii cimentului, astfel: ntr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la fabrica furnizoare; ntr-un registru (registrul pentru ciment) rezultatele determinrilor efectuate n laborator. ART.4. AGREGATE 4.1. Conform STAS 10.473/1, pentru executia straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment se utilizeaz sorturile de agregate specificate n tabelul 2. Tabel 2 DOMENIU DE AGREGATELE FOLOSITE APLICARE NATURA AGREGATULUI DIMENSIUNEA GRANULELOR STRATURI DE BAZ pentru: AGREGATE DE BALASTIER, 1 structuri rutiere nerigide, conform: SR 662, platforme, locuri de parcare - tabel 4, nisip 0-4 - tabel 8, pietris 8-16 - tabel 15, balast 0-16 AGREGATE CONCASATE, DE: BALASTIER, conform SR 662, - tabel 8, pietris concasat 8-16 - tabel 15, balast concasat 0-16 CARIER, conform SR 667, tabelele 3 si 6, - piatr spart (split) 8-16 - savur 0-16 STRATURI DE FUNDATIE AGREGATE DE BALASTIER, 2 pentru structuri nerigide si conform: SR 662, rigide, platforme, locuri de - tabel 4, nisip 0-4 parcare, benzi de stationare, - tabel 8, pietris 8-25 acostamente - tabel 15, balast 0-25
Pag. 6 / 26
AGREGATE CONCASATE, DE: BALASTIER, conform SR 662, - tabel 8, pietris concasat - tabel 15, balast concasat CARIER, conform SR 667, tabelele 3 si 6 - piatr spart (split) - savur
8-25 0-25
8-16 si 16-25 0-16
4.2. Agregatele trebuie s provin din roci stabile, adic nealterabile n contact cu aerul, apa sau la nghet; se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase. 4.3. Agregatele trebuie s fie inerte si s nu conduc la efecte duntoare asupra liantului folosit la executia stratului rutier stabilizat. 4.4. Agregatele naturale folosite la executia straturilor rutiere stabilizate cu ciment trebuie s ndeplineasc caracteristicile de calitate indicate n tabelele 3 si 4. 4.5. Agregatele se vor aproviziona din timp n depozite pentru a se asigura omogenitatea si constanta calittii acestor materiale. Aprovizionarea agregatelor la statia de betoane se va face numai dup ce analizele de laborator au artat c acestea sunt corespunztoare. 4.6. n timpul transportului de la furnizor la statia de betoane si n timpul depozitrii, agregatele trebuie ferite de impurificri. La statia de betoane, agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate, separate pe sorturi si pstrate n conditii care s le fereasc de mprstiere, impurificare sau amestecuri cu alte sortimente. 4.7. Controlul calittii agregatelor de ctre executant se face n conformitate cu prevederile tabelului nr.6. 4.8. Laboratorul executantului va tine evidenta calittii agregatelor, astfel: ntr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor; ntr-un registru rezultatele determinrilor efectuate de laborator. Tabel 3 NISIP, pentru straturi rutiere din agregate naturale stabilizat cu ciment, utilizate pentru executia fundatiei structurilor rutiere nerigide sau a straturilor de baz (conform SR 662, pct. 2.3.2.1) CONDITII DE ADMISIBILITATE CARACTERISTICI DE CALITATE Clasa tehnic a drumului I-II-III IV-V SORT 0-4 GRANULOZITATE CONTINU COEFICIENT DE NEUNIFORMITATE (Un) % mm 8 ECHIVALENTUL DE NISIP (EN) min 50 30 Tabel 4 AGREGATE DE BALASTIER SAU AGREGATE CONCASATE DE CARIER SAU BALASTIER, pentru straturi rutiere stabilizate cu ciment DOMENIU DE UTILIZARE Straturi de baz Straturi de baz Straturi de fundatie pentru sisteme pentru sisteme pentru sisteme rutiere CARACTERISTICI DE CALITATE rutiere nerigide rutiere nerigide nerigide si rigide,
Pag. 7 / 26
pentru clasele tehnice I-III
SORT AGREGATE BALASTIER/ AGREGATE CONCASATE (mm) CONTINUT DE FRACTIUNI 0-8 mm GRANULOZITATE COEFICIENT DE NEUNIFORMITATE (Un), min. ECHIVALENT DE NISIP (EN) % min. (pe fractiunea 0-4 mm) UZURA CU MASINA LOS ANGELES (LA), % max. NOTA: 1.
0-16
pentru clasele tehnice IV-V si pentru platforme de parcare 0-16
platforme, locuri de parcare, benzi de stationare, consolidare acostamente 0-25
5075
5080 5080 CONTINU Conform figurii (pagina 10 bis) 8 8
30 35
30 35
30 35
Pe drumurile cu trafic foarte greu si autostrzi este indicat ca cel putin 50% din agregate s fie concasate.
4.9. Granulozitatea, n toate cazurile, trebuie s fie continu si s se nscrie n limitele artate n tabelele nr.4 si 5. Tabel 5 DOMENIUL LIMITELE TRECERI PRIN SITE SI CIURURI N % DIN MAS GRANULOZITTII (mm) VARIATIEI 0,1 0,2 1 4 8 16 25 0-16 inferioar 6 8 18 35 51 90 superioar inferioar superioar 11 6 11 17 8 17 34 18 34 59 35 59 75 51 75 100 72 90 90 100
0-25
Pag. 8 / 26
Page 9 / 26
ART.5. AP 5.1. Apa utilizat la prepararea amestecului de agregate naturale si ciment provin din reteaua public sau alt surs, dar n acest caz trebuie s ndeplineasc prevzute n STAS 790. Indiferent de surs, la nceperea lucrrilor, se va face verificarea apei, de laborator de specialitate. 5.2. n timpul utilizrii pe santier, se va evita poluarea apei cu detergenti, materii uleiuri, argile, etc.
poate s conditiile ctre un organice,
ART.6. ADITIVI La prepararea amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment se impune adesea folosirea unui ntrzietor de priz. Acesta poate fi ntrzietorul de priz folosit obisnuit la prepararea betoanelor de ciment. ART.7. MATERIALE DE PROTECTIE * Emulsie bituminoas cationic, conform STAS 8877 * Nisip sort 0-4 mm, conform SR 662. ART.8. CONTROLUL CALITTII MATERIALELOR NAINTE DE PREPARAREA AMESTECULUI STABILIZAT Materialele destinate preparrii straturilor de baz si de fundatii din agregate naturale stabilizate cu ciment sunt supuse la ncercri preliminare si la determinri pentru stabilitatea retetei, a cror natur si frecvent sunt date n tabelul nr.6.
Page 10 / 26
Tabel 6 Materialul Actiunea, procedeul de verificare sau caracteristicile ce se verific 1 Examinarea datelor nscrise n certificatul de calitate sau certificatul de garantie Constanta de volum/stabilitate Timpul de priz Frecventa minima La aprovizionarea nainte de materialelor n depozit utilizarea materialului 2 3 La fiecare lot aprovizionat Metode de determina re conform 4 -
0 Ciment
Rezistente mecanice la 2 (7) zile Rezistente mecanice la 28 zile Prelevarea de contraprobe care se pstreaz minim 45 zile (pstrate n cutii metalice sau pungi de polietilen sigilate) Starea de conservare numai dac s-a depsit termenul de depozitare sau au intervenit factori de alterare Agregate Examinarea datelor nscrise n certificatul de calitate sau certificatul de garantie Granulozitatea sorturilor
O determinare la fiecare lot aprovizionat, dar nu mai putin de o determinare la 100 t, pe o prob medie O prob la 100 t sau la fiecare siloz n care s-a depozitat lotul aprovizionat La fiecare lot aprovizionat probele se iau mpreuna cu delegatul Inginerului O determinare la fiecare lot aprovizionat sau la fiecare siloz n care s-a depozitat lotul aprovizionat (pe o prob medie) La fiecare lot aprovizionat
SR EN
196-3
SR EN 196-1 -
Dou determinari pe siloz (sus si jos)
SR EN 196-6
Echivalentul de nisip
Coeficient de neuniformitate Umiditatea
O prob la fiecare lot aprovizionat si pentru fiecare surs O prob la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare sort si surs O prob la fiecare lot aprovizionat si pentru fiecare surs -
STAS 730 STAS 4606 STAS 730
STAS 730
O prob pe schimb si sort si ori de cte ori se
STAS 4606
Pag. 11 / 26
Rezistenta la uzur cu masina tip Los Angeles Aditivi Examinarea datelor nscrise n certificatul de calitate Compozitia chimic
O prob la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare sort si surs La fiecare lot aprovizionat -
observ o schimbare cauzat de conditii meteo -
STAS 730
Ap
Emulsie bituminoa s
Examinarea datelor nscrise n certificatul de calitate
La fiecare lot aprovizionat
O prob la nceperea lucrrii pentru fiecare surs -
STAS 790
Pag. 12 / 26
C A P I T O L U L III STABILIREA COMPOZITIEI AMESTECULUI DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT ART.9. NCERCRI PRELIMINARE Stadiul compozitiei amestecului de agregate naturale, ciment si ap se va face de ctre un laborator de specialitate prin efectuarea unor ncercri preliminare, care va determina: - curba granulometric a agregatelor stabilizate; - dozajele de ciment si aditiv; - continutul de ap; - densitatea n stare uscat de referint, respectiv caracteristicile de compactare. De asemenea, testul preliminar va determina variatiile admisibile ale compozitiei, n vederea adaptrii acesteia la conditiile de santier, pstrnd caracteristicile amestecului preparat, privind lucrabilitatea, omogenitatea si caracteristicile cerute la punctul 10.2. ART.10. COMPOZITIA AMESTECULUI 10.1. Stabilitatea compozitiei amestecului se va face: - la intrarea n functie a statiei de preparare; - la schimbarea tipului de ciment sau agregate; - ori de cte ori se apreciaz c este necesar reexaminarea compozitiei utilizate. 10.2. Compozitia amestecului de ciment, ap si agregate naturale se va stablili numai prin ncercri de laborator atestat, n functie de ndeplinirea conditiilor artate n tabelul 7. 10.3. n tabelul 8 se indic orientativ dozajele de ciment. 10.4. Curba granulometric a amestecului trebuie s fie situat n limitele artate n tabelul 5. Curba granulometric aleas este cea care conduce la caracteristici fizico-mecanice optime n conditiile compactrii standard (ncercarea Proctor modificat). 10.5. n ce priveste continutul de ap, acesta trebuie s se situeze la nivelul umidittii optime de compactare. 10.6. Caracteristicile de compactare respectiv densitatea n starea uscat maxim dumax. si umiditatea optim Wopt ale stratului din material granular stabilizat cu ciment se vor determina de ctre un laborator de specialitate autorizat, prin metoda Proctor modificat, conform STAS 1913/13. 10.7. O important deosebit n cazul agregatelor naturale stabilizate o are durata de punere n opera. Aceasta este durata n care priza este nul sau foarte slab si permite punerea n oper a amestecului si comportarea lui, fr s prejudicieze viitoarele caracteristici mecanice ale acestuia. Durata de punere n oper care se cere n cazul materialelor granulare stabilizate, variaz ntre 2 si 6 ore n functie de conditiile de executie. Mrirea duratei peste dou ore se poate obtine prin utilizarea unui ntrzietor de priz. Cantitatea de ntrzietor de priz depinde de temperatura ambiant si ea va fi stabilit de laborator n cadrul studiilor preliminare, cunoscnd ca la 10C durata de punere n lucru este estimat la dublul celei obtinute la 20C iar aceasta la rndul ei este de dou ori mai mare dect cea pentru 40C.
Pag. 13 / 26
ncercarea se face pentru diferite temperaturi, si se traseaz diagrama timp de punere n oper - temperatura. Tabel 7 Denumirea stratului si al lucrrii Caracteristica Strat de baz Strat de fundatie pentru sisteme rutiere rigide, nerigide, consolidarea pentru sisteme rutiere nerigide, benzilor de stationare, a benzilor de ncadrare si a acostamentelor platforme si locuri de parcare Rezistenta la compresiune N/mm2 1,5...2,2 1,2...1,8 Rc 7 zile 2,2...5,0 1,8...3,0 Rc 28 zile Stabilitate la ap % max. - scderea rezistentei la compresiune 20 25 Rci - umflare volumic 2 5 UI - absorbtie de ap 5 10 Ai Pierdere de mas % max. - saturare-uscare Psu 7 10 - nghet-dezghet Pid 7 10
Denumirea stratului Natur 1. Strat de baz, platforme si locuri de parcare 2. Strat de fundatie, consolidarea benzilor de stationare, a benzilor de ncadrare si a acostamentelor
Agregatul Granulozitate (mm) 0-16 0-16 0-4 0-25 0-25
- balast - agregate concasate nisip balast concasate
Tabel 8 Dozaj orientativ de ciment, n % din cantitatea de agregate naturale uscate 3...7
6...10
4...6
Dozajul de ciment va fi stabilit prin ncercri preliminare astfel nct s se asigure rezistentele (caracteristicile) prevzute n tabelul 7.
Pag. 14 / 26
C A P I T O L U L IV PREPARAREA AMESTECULUI DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT ART.11. STATIA DE PREPARARE 11.1. Prepararea amestecului din agregate naturale, ciment si ap se poate efectua n centrale de tip continuu de dozare si malaxare sau n centrale de beton, folosite la prepararea betoanelor rutiere. 11.2. Distanta maxim ntre statia de preparare si punctul de lucru, va corespunde unui timp de transport al amestecului de agreagate naturale, ciment si ap, de maxim 45 minute. 11.3. Statia de preparare trebuie s dispun de: a. depozite de agregate cu dotri corespunztoare pentru evacuarea apelor provenite din precipitatii; b. silozuri cu ciment marcate corespunztor, avnd capacitatea corelat cu capacitatea de productie a statiei; c. instalatie de preparare, cu rezervoare si dozatoare n bun stare de functionare; d. buncre pentru descrcarea, din utilajele de preparare, a amestecului preparat; e. laborator amenajat si dotat corespunztor; f. dotri care s asigure splarea malaxorului, buncrelor si mijloacelor de transport; g. dotri privind protectia muncii si P.S.I. 11.4. Centralele de preparare trebuie s respecte urmtoarele caracteristici, privind precizia de cntrire si dozare: - agregate +/- 3% - ciment si ap +/- 2% - aditivi +/- 5% Tolerantele se exprim n functie de greutatea fiecrui component si trebuie s fac referire la cantittile teoretice conform calibrrii. 11.5. Antreprenorul va prezenta comisiei de atestare a statiei de preparare a amestecului lista reglajelor care trebuie s fie efectuate la instalatie pentru ndeplinirea conditiilor prevzute la art.10, comisia controlnd dac s-au fcut aceste reglri, n special: etalonarea cntarelor; verificarea dozatoarelor volumetrice; functionarea eficace a diverselor dispozitive de obturare (deschidere-nchidere) la introducerea agregatelor, a cimentului si a apei n malaxorul instalatiei de preparare; uzura paletilor malaxoarelor. Toate aceste verificri se vor face nainte de prepararea amestecului. ART.12. EXPERIMENTAREA PREPARRII AMESTECULUI 12.1. nainte de nceperea lucrrilor, Antreprenorul este obligat s fac teste pe statia de preparare a amestecului pentru a verifica, folosind mijloacele santierului, dac reteta amestecului, stabilit n laborator, permite atingerea caracteristicilor cerute prin caietul de sarcini. Testele trebuie repetate pn la obtinerea rezultatelor satisfctoare privind: - umiditatea; - omogenitatea amestecului; - rezistenta la compresiune; - timp optim de punere n oper. Cu ocazia acestor verificri se va stabili si durata minim de malaxare care s asigure o bun omogenitate a amestecului preparat.
Pag. 15 / 26
12.2. Probele pentru verificri se vor recolta din amestecul preparat n timpul testrii, n vederea verificrii obtinerii caracteristicilor cerute, artate la cap.II, art.10. ART.13. PREPARAREA PROPRIU-ZIS A AMESTECULUI 13.1. Este interzis prepararea amestecului n instalatiile care nu asigur ncadrarea n abaterile prevzute la pct.11.4. sau la care dispozitivele de dozare, cu care sunt echipate, sunt defecte. Antreprenorul rspunde permanent de buna functionare a dispozitivelor de dozare, verificndu-le ori de cte ori este necesar, dar cel putin o dat pe sptmn. 13.2. Cantitatea de ap necesar amestecului se va corecta n functie de umiditatea natural a agregatelor, astfel nct la punerea n oper s fie asigurat umiditatea optim de compactare stabilit n laborator, tinndu-se seama si de pierderile de ap n timpul transportului de la statia de preparare la locul de punere n oper. 13.3. Cantitatea de ciment ce se introduce n amestec este cea prevzut n reteta stabilit pentru fiecare tip de ciment aprovizionat. 13.4. Amestecarea materialelor componente se va face n malaxorul instalatiei de preparare pn la omogenizarea amestecului. 13.5. Amestecul de agregate naturale, ciment si ap se introduce n buncarul de stocare a materialului, din care se descarc n autobasculant, astfel nct s se evite segregarea. ART.14. CONTROLUL CALITTII AMESTECULUI PREPARAT 14.1. Controlul calittii amestecului preparat precum si confectionarea epruvetelor pentru determinarea caracteristicilor fizico-mecanice ale amestecului (grad de compactare si rezistenta la compresiune) se vor face n conformitate cu tabelul nr.9. 14.2. Laboratorul Antreprenorului va tine urmtoarele evidente privind calitatea amestecului: compozitia amestecului preparat; caracteristicile de compactare - Proctor modificat caracteristici ale amestecului preparat: * umiditti: - la statia de preparare; - la locul de punere n oper; * densitatea stratului compactat; confectionarea epruvetelor de amestec si determinarea caracteristicilor fizico-mecanice (rezistente la compresiune si densitate), care vor fi nscrise n evidente. Tabel 9 Nr Actiunea, procedeul de Frecventa minim Metoda de crt. verificare sau determinare caracteristici ce se verific La statia de betoane La locul de punere conform n lucru 1 Examinarea La fiecare transport documentului de transport 2 ncercarea Proctor pentru fiecare reteta STAS 1913/13 modificat 3 Temperatura (la la fiecare 2 ore pentru la fiecare 2 ore temperaturi ale aerului n fiecare instalatie
Pag. 16 / 26
intervalul 0oC-5oC si > 30oC Compozitia granulometric a amestecului Umiditatea amestecului n vederea stabilirii cantittii de ap necesar asigurrii umidittii optime de compactare Umiditatea amestecului Verificarea caracteristicilor de compactare: a. umiditate de compactare b. densitatea stratului, gradul de compactare c. Q/S Confectionarea de epruvete pentru determinarea densittii si a rezistentelor la compresiune la 7 zile la 28 zile
1 determinare pe schimb, dar cel putin 1 determinare la 500 mc cel putin o dat pe schimb si la schimbri meteo care pot modifica umiditatea
STAS 4606
STAS 1913/1 -
dou probe la 1500 mp dou probe la 1500 mp zilnic
STAS 1913/1 STAS 1913/15 -
2 serii a 3 epruvete cilindrice la 1500 mp
STAS 10473/2
Pag. 17 / 26
CAPITOLUL V PUNEREA N OPER A AMESTECULUI DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT ART.15. TRANSPORTUL AMESTECULUI 15.1. Amestecul din agregate naturale, ciment si ap se transport la locul de punere n oper cu autobasculante (cu basculare pe spate) care circul pe fundatia de balast. Pe timp de arsit si ploaie, amestecul trebuie protejat prin acoperire cu prelate, pentru a se evita modificarea umidittii acestuia. 15.2. Durata de transport a amestecului nu va depsi 45 minute. 15.3. Capacitatea de transport trebuie s fie corespunztoare pentru a asigura functionarea continu a instalatiei de malaxare si a atelierului de punere n oper. ART.16. LUCRRI PREGTITOARE nainte de nceperea executiei stratului de agregate naturale stabilizate cu ciment se va verifica si receptiona stratul suport, conform caietului de sarcini respectiv. De asemenea, nainte de asternere se va proceda la umezirea stratului suport, n special dac acesta este constituit din materiale drenante (dar orice bltire va fi eliminat). ART.17. EXPERIMENTAREA PUNERII N OPER A AMESTECULUI 17.1. nainte de nceperea lucrrilor Antreprenorul este obligat s execute un tronson experimental. Lungimea tronsonului de prob va fi de cel putin 30 ml si pe ntreaga ltime proiectat a drumului. Experimentarea are drept scop de a verifica pe santier, n conditii de executie curent, realizarea caracteristicilor calitative ale amestecului pus n oper n conformitate cu prezentul caiet de sarcini, reglarea utilajelor si dispozitivelor de punere n oper, stabilirea parametrilor compactrii (grosimea de asternere a amestecului, conditiile de compactare si intensitatea de compactare necesar). Toate datele vor fi supuse aprobrii Beneficiarului. 17.2. Partea din tronsonul executat, considerat ca fiind cea mai bine realizat, va servi ca sector de referint pentru executia lucrrilor pe ntregul drum. ART.18. PUNEREA N OPER A AMESTECULUI 18.1. ASTERNERE SI NIVELARE 18.1.1. Asternerea si nivelarea amestecului trebuie s fie executate astfel nct s se realizeze urmtoarelor obiective: respectarea tolerantelor de nivelment admise, la fiecare strat n parte; asigurarea grosimii prevzut n proiect pentru fiecare strat, n oricare punct al acestuia; obtinerea unei suprafatri corespunztoare. 18.1.2. Asternerea si nivelarea agregatelor naturale stabilizate cu ciment se face cu autogrederul sau cu repartizatoare mecanice cu vibrare. Amestecul se descarc pe drum n cordoane si apoi, cu ajutorul autogrederului sau a repartizatoarelor mecanice, se repartizeaz pe jumtate sau pe ntreaga cale a ltimii prevzut n proiect, n functie de tehnologia de executie adoptat si de natura lucrrilor (ranforsri sau sisteme rutiere noi). 18.1.3. Asternerea se face de regul ntr-un singur strat.
Pag. 18 / 26
n cazul fundatiilor, prevzute cu grosimi mai mari de 22 cm si proiectate a fi realizate din dou sau mai multe straturi, asternerea se va face conform prevederilor proiectului. Grosimea maxim de asternere se stabileste de ctre Antreprenor, pe sectorul experimental, n cadrul testelor de compactare. 18.1.4. O atentie deosebit trebuie acordat la rosturile longitudinale de lucru. Asternerea celor dou straturi adiacente care se execut n aceeasi zi trebuie executate n decurs de dou ore, pentru a asigura continuitatea structurii stratului de baz sau de fundatie. Marginea stratului asternut anterior trebuie s fie vertical. Tierea si ndeprtarea marginilor interioare (ctre axul drumului si/acolo unde trebuie executate straturi adiacente suplimentare) trebuie fcute astfel nct s se asigure o compactare omogen pe toat ltimea prtii carosabile a drumului. Rosturile longitudinale rezultate, trebuie protejate cu folii de polietilen sau cu un alt material similar pentru evitarea ptrunderii corpurilor strine n rost. 18.1.5. La executia rosturilor transversale de lucru, pentru a obtine o margine vertical a stratului, materialul excedentar trebuie tiat si ndeprtat. 18.1.6. Asternerea si nivelarea se vor face cu respectarea cotelor de nivelment din proiect, n care scop se va realiza un reperaj n afara suprafetei de lucru, n cazul nivelrii cu autogrederul sau se vor pune la cot longrinele si ghidajele pentru finisoarele cu palpatori electronici. 18.2. COMPACTAREA 18.2.1. Compactarea de prob pe tronsonul experimental se va face n prezenta Inginerului, efectund controlul compactrii prin ncercri de laborator, stabilite de comun acord si efectuate de un laborator de specialitate autorizat. Echipamentul de compactare stabilit n cadrul testelor de prob efectuate, trebuie aprobat de Inginer, nainte de compactare. Cilindrul recomandat pentru compactarea agregatelor naturale stabilizate cu ciment, trebuie s aib urmtoarele caracteristici: Cilindru Tandem cu roti tamburi metalice, lisi vibratori cu o greutate proprie minim de 10 t pe fiecare tambur; Cilindru cu pneuri cu o greutate proprie minim de 18 t si cu o presiune minim n pneu de 5 bari; Ateliere combinate (tambur metalic n fat si pneuri n spate), pot fi folosite numai cu aprobarea Inginerului. Atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, va fi prevzut n procedura de executie aprobat de Inginer si aceasta va fi respectat pe toat durata executiei lucrrilor. 18.2.2. n cazul executiei straturilor stabilizate cu ciment n locuri inaccesibile compactoarelor (n special n lungul bordurilor, n jurul gurilor de scurgere sau ale cminelor de vizitare, lrgiri de drumuri, etc.), compactarea se va efectua cu plci vibratoare. 18.2.3. Calitatea compactrii este apreciat prin gradele de compactare minime realizate, care trebuie s corespund valorilor artate la pct.22.1. 18.2.4. n cazurile n care gradul de compactare prevzut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui s realizeze o nou ncercare dup modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit. Aceste ncercri au drept scop stabilirea parametrilor compactrii si anume: grosimea de asternere nainte de compactare astfel ca dup compactare s se realizeze grosimea stratului si gradul de compactare cerut prin caietul de sarcini; conditiile de compactare (verificarea eficacittii utilajului propus si a intensittii de compactare).
Pag. 19 / 26
Intensitatea de compactare pentru un utilaj este raportul Q/S unde Q este volumul pus n oper ntr-o anumit unitate de timp (or, zi, schimb) exprimate n mc si "S" este suprafata cilindrat n intervalul de timp dat, exprimat n mp. Raportul Q/S este determinat experimental si se va respecta cu strictete pe tot parcursul executiei, n care scop este indicat ca utilajul de compactare s fie dotat cu un dispozitiv care s nregistreze datele pentru estimarea lui S. 18.2.5. Obtinerea unei densitti ridicate, impune ca, compactarea s fie terminat nainte de a ncepe priza. Aceast conditie poate s conduc la necesitatea ncorporrii n amestec a unui ntrzietor de priz, n special pe timp clduros. Folosirea unui ntrzietor de priz este recomandat pentru a permite executia corect a rosturilor longitudinale. 18.2.6. Marginile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment trebuie s fie bine compactate, odat cu ntregul strat din agregate naturale stabilizate. Compactarea se va face astfel: compactorul (fr vibratii) va circula initial cu circa 1/3 din ltimea sa pe acostament si 2/3 pe stratul din agregate naturale stabilizate; apoi compactorul (tot fr vibratii) va trece numai pe stratul stabilizat n asa fel nct s-l mping sub acostament, dup care compactarea se continu normal. Dac compactarea acostamentelor se face nainte de asternerea stratului din agregate naturale stabilizate, se vor lua msuri pentru a asigura scurgerea apelor de pe ntreaga suprafat a drumului. 18.3. MSURI PENTRU CONDITII METEOROLOGICE NEFAVORABILE 18.3.1. Straturile din agregate naturale stabilizate cu ciment se vor executa, n mod exceptional, la temperaturi sub +5C, dar numai peste 0C si cu exercitarea unui control permanent si deosebit de exigent din partea Antreprenorului si a Inginerului. 18.3.2. Este interzis utilizarea agregatelor naturale nghetate. 18.3.3. Este interzis asternerea amestecului de agregate pe un strat suport acoperit cu zpad sau cu pojghit de gheat. 18.3.4. Transportul amestecului de agregate se face cu mijloace rapide, izolate contra frigului, si se vor se evita distantele mari de transport si stationrile pe traseu. 18.3.5. Dup executia stratului din agregate naturale stabilizate, suprafata acestuia se protejeaz imediat, prin acoperire cu prelat sau cu rogojini, astfel nct s se asigure deasupra stratului turnat un strat de aer stationar, neventilat, de 3...6 cm grosime, cu o temperatur la suprafat, de minimum +5C, timp de 7 zile. 18.3.6. La temperaturi mai mari de 35oC, suprafata stratului din agregate naturale stabilizate cu ciment va fi protejat cu emulsie bituminoas aplicat n dou straturi succesive. ART.19. PROTEJAREA STRATURILOR RUTIERE DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT 19.1. Pentru evitarea evaporrii apei, suprafata stratului din agregate naturale stabilizate cu ciment, va fi protejat cel putin sapte zile (timp n care nu se circul pe acest strat) cu nisip, cca. 1,53 cm grosime mentinut n stare umed sau cu o pelicul de protectie, care poate fi realizat cu: - Fluid de protectie P45, STAS 12013 - Polisol, conform reglementrilor tehnice specifice n vigoare - Emulsie bituminoas cationic STAS 8877. Pelicule de protectie se va realiza imediat dup terminarea compactrii, pe stratul proaspt si umed.
Pag. 20 / 26
19.2. Dac stratul de baz al structurii rutiere urmeaz s se execute mai trziu, dup protejarea stratului de fundatie realizat din agregate naturale stabilizate, conform prevederilor pct.19.1., pentru a se asigura o legatur bun cu viitorul strat de baz, se va asterne o cantitate de 7-8 kg/mp criblur sortul 16-25, urmat de o compactare usoara cu compactor cu pneuri (care asigur o ncastrare a criblurii n stratul de fundatie), operatiune care trebuie fcut nainte de nceperea prizei. 19.3. Stratul de baz din agregate naturale stabilizate cu ciment, n cazul structurilor rutiere noi prevzute cu mbrcminti bituminoase si al reabilitrilor de drumuri, se protejeaz conform prevederilor din tabelul nr.10. Tabel 10 Stratul urmtor sau Structura rutier nou Reabilitare drum mbrcmintea prevzut Fr *) Tratament superficial dublu Tratament superficial dublu Strat bituminos ce se va executa Tratament de protectie cu Tratament de protectie cu dup un interval mic de timp (15 emulsie bituminoas emulsie bituminoas zile) Strat bituminos ce se va executa Tratament superficial simplu Tratament superficial simplu dupa un interval mai mare de sau dublu timp *) La drumuri cu trafic usor si foarte usor si la reabilitri de drumuri
19.4. Stratul de fundatie din agregate naturale stabilizate cu ciment, n cazul structurilor rutiere rigide se va proteja conform prevederilor anterioare, executia mbrcmintii din beton de ciment urmnd s fie nceput dup o durat de minim 7 zile. 19.5. Cnd stratul de fundatie trebuie s suporte un trafic de santier important, tratamentul de protectie cu emulsie bituminoas nu este suficient si va trebui s se aplice un tratament superficial, conform prevederilor din tabelul 10. 19.6. Executia stratului rutier superior poate fi nceput numai dup o perioad de protectie de minim sapte zile de la executia stratului stabilizat cu ciment, perioad n care este interzis traficul pe acest strat. 19.7. Stratul din balast stabilizat nu se va lsa neprotejat pe timp de iarn. Peste stratul de balast stabilizat se va asterne cel putin primul strat al mbrcmintii structurii rutiere proiectate. ART.20. CONTROLUL CALITTII AMESTECULUI DE AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT, PUSE N OPER Controlul calittii amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment puse n oper, se va face n conformitate cu prevederile tabelului 11. Tabel 11 Determinarea, metoda de Frecventa minim Metoda de Nr control si/sau caracteristicile determinare ce se verific conform 1 Determinarea rezistentei la compresiune pe probe cilindrice 3 probe cilindrice la 1.500 mp STAS 10473/2 la 7 zile 3 probe cilindrice la 1.500 mp la 28 zile
Pag. 21 / 26
Prelevare de carote pentru determinarea rezistentei la compresiune Determinarea grosimii stratului Densitatea stratului rutier, pentru calculul gradului de compactare
1 carot la 2.500 mp de strat (la cererea comisiei de receptie sau a Beneficiarului) - la fiecare 200 ml, n timpul executiei - pe carote extrase minim dou puncte la 1.500 mp
Normativ C 54
STAS 10473/2
Pag. 22 / 26
C A P I T O L U L VI CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE ART.21. ELEMENTE GEOMETRICE 21.1. Grosimile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment sunt cele prevzute n proiect. Abaterile limit la grosime sunt: -10 mm; +20mm. Verificarea grosimii stratului de fundatie se efectueaz prin msurtori directe, la marginile benzilor executate, la fiecare 200 ml. Grosimea stratului este media msurtorilor obtinute pe fiecare sector prezentat receptiei. 21.2. Ltimile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment sunt cele prevzute n proiect. Abaterile limit la ltime pot fi: +/- 2 cm. Verificarea ltimii de executie se va face n dreptul profilelor transversale ale proiectului. 21.3. Panta transversala a stratului din material stabilizat este cea a mbrcmintei prevzut n proiect. Abaterile limit la pant pot s difere cu +/- 0,4% fat de valoarea pantei indicate n proiect si se msoar la intervale de 25 m distant. 21.4. Declivittile n profil longitudinal sunt conform proiectului. Abaterile limit fat de cotele din proiect pot fi de +/- 10 mm. ART.22. CONDITII DE COMPACTARE 22.1. Gradul de compactare al straturilor de baz si de fundatie din agregate naturale stabilizate cu ciment, n functie de clasa tehnic a drumului, trebuie s fie de: min.100% n cel putin 95% din numrul punctelor de msurare si min.98% n cel mult 5% din punctele msurate la autostrzi si/n toate punctele de msurare pentru drumurile de clasa tehnic II si III; min.98% n cel putin 95% din numrul punctelor de msurare si de min.95% n toate punctele de msurare pentru drumurile de clasa tehnic IV, V, platforme, locuri de parcare, consolidri benzi de stationare, benzi de ncadrare si acostamente. 22.2. Caracteristicile de compactare (densitatea n stare uscat maxim si umiditatea optim de compactare) ale straturilor de baz si de fundatie se determin prin ncercarea Proctor modificat conform STAS 1913/13 si sunt corespunztoare domeniului umed al curbei Proctor. ART.23. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT Verificarea denivelrilor suprafetei se efectueaz cu ajutorul latei de 3,00 m lungime, astfel: a) n profil longitudinal, msurtorile se efectueaz n axul fiecrei benzi de circulatie, toleranta admis la denivelri fiind de +/- 10 mm. b) n profil transversal, verificarea se efectueaz n dreptul profilelor prezentate n proiect, toleranta admis la denivelri fiind de +/- 9 mm.
Pag. 23 / 26
C A P I T O L U L VII RECEPTIA LUCRRILOR ART.24. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANT Receptia pe faza determinant stabilit n proiect, se efectueaz conform Regulamentului privind controlul de stat al calittii n constructii, aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului n fazele de executie determinante, elaborat de MLPAT si publicat n Buletinul Constructiilor volum 4/1996, atunci cnd toate lucrrile prevzute n documentatie sunt complet terminate si toate verificrile sunt efectuate n conformitate cu prevederile art.8, 14, 20, 21, 22, 23. Comisia de receptie examineaz lucrrile si verific ndeplinirea conditiilor de executie si calittile impuse de proiect si de caietul de sarcini, precum si constatrile consemnate pe parcursul executiei de ctre organele de control. n urma acestei receptii se ncheie Proces verbal de receptie pe faz n registrul de lucrri ascunse, n care sunt specificate eventualele remedieri necesare, termenul de executie a acestora si recomandri cu privire la modul de tinere sub observatie a tronsoanelor de drum la care s-au constatat abateri fat de prevederile prezentului caiet de sarcini. ART.25. RECEPTIA PRELIMINAR, LA TERMINAREA LUCRRILOR Receptia preliminar a straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment se face odat cu receptia preliminar a ntregii lucrri de drum, conform Regulamentului de receptie a lucrrilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94. Comisia de receptie va examina lucrrile fat de prevederile documentatiei tehnice aprobate, fat de documentatia de control si procesele verbale de receptie pe faze, ntocmit n timpul executiei lucrrilor. ART.26. RECEPTIA FINAL Receptia final a straturilor de fundatie si de baz din agregate naturale stabilizate cu ciment se face odat cu receptia final a ntregii lucrri de drum, dup expirarea perioadei de verificare a comportrii acesteia. Receptia final se va face conform prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94.
Pag. 24 / 26
ANEX STRAT RUTIER DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT
REFERINTE NORMATIVE
I. ACTE NORMATIVE Ordinul MT nr. 43/1998 - Norme privind ncadrarea n categorii a drumurilor de interes national. - Norme tehnice privind proiectarea, modernizarea drumurilor. construirea si
Ordinul MT nr. 45/1998
- Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice.
Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind conditiile de publicat n MO 397/24.08.2000 nchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie n vederea executrii de lucrri n zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. NGPM/1996 NSPM nr. 79/1998 Norme generale de protectia muncii. Norme privind exploatarea si ntretinerea drumurilor si podurilor. Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere.
Ordin MI nr. 775/1998
Ordin AND nr. 116/1999
II. REGLEMENTARI TEHNICE C 54 Instructiuni tehnice pentru ncercarea betonului cu ajutorul carotelor.
III. STANDARDE SR EN 196-1 Metode de ncercri ale cimenturilor. Partea 1: Determinarea rezistentelor mecanice.
Pag. 25 / 26
SR EN 196-3 + + SR EN 196-3/AC
- Metode de ncercri ale cimenturilor. Partea 3: Determinarea timpului de priz si a stabilittii. Metode de ncercri ale cimenturilor. Determinarea finetii. Lucrri de drumuri. Agregate naturale de balastier. Conditii tehnice de calitate. Agregate naturale si piatr prelucrat pentru lucrri de drumuri. Conditii tehnice de calitate. Agregate naturale pentru lucrri de ci ferate si drumuri. Metode de ncercare. Teren de fundare. Determinarea umidittii. Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. ncercarea Proctor. Teren de fundare. Determinarea greuttii volumice pe teren. Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Metode de ncercare. Lucrri de drumuri. Straturi de baz si de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate. Lucrri de drumuri. Straturi din agregate naturale sau pmnt stabilizate cu ciment. Conditii tehnice generale de calitate. Lucrri de drumuri. Straturi rutiere din agregate naturale sau pmnturi, stabilizate cu lianti hidraulici sau puzzolanici. Metode de determinare si ncercare.
SR EN 196-6
SR 662
SR 667
STAS 730
STAS 1913/1 STAS 1913/13
STAS 1913/15
STAS 4606
STAS 6400
STAS 10.473/1
STAS 10.473/2
Pag. 26 / 26
CAIET DE SARCINI
-7STRATURI DE BAZ DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD
STRATURI DE BAZ DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD

ART.1. ART.2. ART.3. ART.4. ART.5. ART.6. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE ...................................................................... 3 DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE.................................................... 3 AGREGATE ......................................................................................................... 3 FILER ................................................................................................................ 7 LIANTI............................................................................................................... 7 CONTROLUL CALITTII MATERIALELOR NAINTE DE ANROBARE............................ 8
C A P I T O L U L III.....................................................................................................12 MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR......................................................................12

ART.7. COMPOZITIA MIXTURILOR .................................................................................. 12 ART.8. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE ...................... 12 ART.9. INSTALATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE ........................................ 13 ART.10. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT .................................................................... 14 ART.11. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE ................................................................ 15 ART.12. CONTROLUL FABRICATIEI ................................................................................. 16
C A P I T O L U L IV......................................................................................................18 EXECUTIA STRATURILOR DE BAZ .............................................................................18

ART.13. ART.14. ART.15. ART.16. ART.17. ART.18. ART.19. ART.20. PUNEREA N OPER .......................................................................................... 18 TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE............................................................. 18 PREGTIREA STRATULUI SUPORT...................................................................... 18 ASTERNEREA.................................................................................................... 18 COMPACTAREA ................................................................................................. 19 SUPRAFATAREA STRATULUI DE BAZ ................................................................. 21 PROTEJAREA STRATULUI DE BAZ ..................................................................... 21 CONTROLUL PUNERII N OPER ........................................................................ 21
C A P I T O L U L V .......................................................................................................24 CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE STRATULUI EXECUTAT ..................................24

ART.21. CONTROLUL CALITTII STRATULUI BITUMINOS ................................................. 24 ART.22. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMIT ...................................................... 24

ART.23. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE ................................................................... 27 ART.24. RECEPTIA PRELIMINAR (LA TERMINAREA LUCRRILOR) .................................... 27 ART.25. RECEPTIA FINAL ............................................................................................. 27
ANEX ..........................................................................................................................28 STRATURI DE BAZ DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE, ....................................28 EXECUTATE LA CALD....................................................................................................28
Pag. 2 / 30
CAPITOLUL I GENERALITTI ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 1.1. Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia si receptia straturilor de baz din mixturi asfaltice cilindrate, executate la cald, preparate cu agregate naturale si bitum neparafinos si cuprinde conditiile tehnice de calitate prevzute n SR 7970, care trebuie s fie ndeplinite la prepararea, transportul, punerea n oper si controlul calittii materialelor si al straturilor executate. 1.2. Caietul de sarcini se aplic la constructia, modernizarea si reabilitarea drumurilor publice si a strzilor precum si la constructia drumurilor de exploatare. 1.3. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplic straturilor de baz executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau cu emulsii bituminoase. ART.2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE 2.1. Straturile de baz din prezentul caiet de sarcini sunt prevzute a fi realizate din mixturi asfaltice cu agregate naturale prelucrate preparate la cald n centrale si puse n oper mecanizat. 2.2. Mixturile asfaltice pentru stratul de baz sunt de urmtoarele tipuri: - tip AB1, cu agregate mijlocii (22%47% granule cu dimensiunea peste # 4 mm); - tip AB2, cu agregate mari (37%66% granule cu dimensiunea peste # 4 mm). 2.3. Aleegerea tipului de mixtur se face de ctre proiectant. 2.4. Stratul de baz din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald se aplic pe un strat suport care trebuie s ndeplineasc conditiile prevzute de STAS 6400. ART.3. AGREGATE 3.1. Pentru stratul de baz din mixturi asfaltice se utilizeaz un amestec de sorturi din agregate naturale neprelucrate si prelucrate care trebuie s ndeplineasc, conditiile de calitate n conformitate cu prevederile standardelor dup cum urmeaz: - nisip natural sort 0-4, conform SR 662; - mrgritar sort 4-8, conform SR 662; - pietris sort 4-25, sau sortat pe sorturile 4-8, 8-16, 16-25, conform SR 662; - nisip de concasaj sort 0-4 conform SR 667; - savur sort 0-8 conform SR 667; - criblur sort 4-8, 8-16 sau 16-25 conform SR 667; - filer de calcar conform STAS 539. Toate agregatele folosite n mixturile asfaltice trebuie s fie splate n totalitate nainte de a fi folosite n amestec. Depozitarea se va face pe sorturi, n silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme amenajate cu pereti desprtitori pentru evitarea impurificrii lor. 3.2. Granulozitatea agregatelor, limitele amestecului de agregate naturale si filer si continutul minim de agregate concasate pentru tipurile de mixturi AB1 si AB2 sunt conform tabelului 1. Tabel 1 Nr CARACTERISTICI MIXTURI ASFALTICE TIP AB1 AB2
Pag. 3 / 30
1 2 3 4 5 6
Granulozitatea agregatelor cuprinse n limitele din Continut de agregate cu dimensiunea peste # 4 mm % din mas Continut maxim admisibil de agregate cu dimensiunea peste # 25 mm (31,5 mm) % din mas Continut n prti fine sub 0,1 mm % din mas Continutul minim de filer % din masa Continut obligatoriu de agregate concasate pentru clasele tehnice ale drumului: (cu precizrile din tabelul 2), % din mas I II III IV-V
Fig. 1 2247 (30...55) max. 10 414 (4...12) 7
Fig. 2 3666 (50...75) max. 10 311 (2...10) 4
nu se 100 foloseste criblur 35 - criblur 65 - pietris concasat 100 - pietris concasat 100 - pietris sortat
Pag. 4 / 30
Pag. 5 / 30
Pag. 6 / 30
Tabel 2 Clasa tehnic a drumului I (Autostrzi) Categoria tehnic a strzii I Agregate naturale utilizate
II
II
III
III
IV-V
IV
Criblur sort 4-8, 8-16, 16-25 Nisip de concasare sort 0-4 Nisip natural sort 0-4 (0-3 sau 0-7), raport 1:1 cu nisipul de concasare Filer Criblur: min. 35% (recomandabil 16-25 sau 8-16 si 16-25) Nisip de concasare sort 0-4, raport 1:1 cu nisipul natural sort 0-4 Pietris sort 4-8, 8-16, 16-25 sau 8-25 rezultat din concasarea agregatelor de ru Nisip natural sort 0-4 Filer Pietris concasat sort 4-8 sau 8-25 Nisip natural sort 0-4 Nisip de concasare sort 0-4 sau savura sort 0-8, raport 1:1 cu nisipul natural sort 0-4 Filer Pietris sort 8-25 sau sortat pe sorturile 4-8 si 8-25 Nisip sort 0-4 Filer
ART.4. FILER Ca filer se va folosi filerul de calcar care trebuie s corespund prevederilor STAS 539 si s ndeplineasc urmtoarele conditii: - finetea (continutul n prti fine 0,1 mm) min. 80% - umiditatea max. 2%. Observatie: n conditii justificate tehnic si economic se poate nlocui partial filerul de calcar prin filer de var stins, care se poate folosi numai mpreun cu filerul de calcar; continutul de filer din var stins poate fi max. 2%. Filerul se va depozita n ncperi acoperite, ferite de umezeal sau n silozuri cu ncrcare pneumatic. Nu se admise folosirea filerului aglomerat. ART.5. LIANTI Pentru realizarea mbrcmintilor asfaltice si straturilor de baz din mixturi asfaltice se folosesc urmtoarele tipuri de bitum neparafinos pentru drumuri conform SR 754: - bitum tip D 60/80 pentru zona climatic cald; - bitum tip D 80/100 pentru zona climatic rece. Zonele climatice sunt delimitate conform figurii 3. Conditiile de admisibilitate care trebuie s le ndeplineasc bitumul neparafinos sunt cele prevzute n SR 754 si n Normativul AND 537.
Pag. 7 / 30
n cazul n care adezivitatea bitumului determinat n cadrul testelor preliminare, n functie de calitatea bitumului si de natura agregatelor, se situeaz sub valoarea minim admis, se va stabili utilitatea aditivrii bitumului. Bitumul se depoziteaz n rezervoare metalice, prevzute cu sistem de nclzire, sistem de nregistrare a temperaturilor (pentru ulei si bitum), gur de aerisire, pompe de reciclare. ART.6. CONTROLUL CALITTII MATERIALELOR NAINTE DE ANROBARE Materialele destinate fabricrii mixturilor asfaltice pentru stratul de baz se verific n conformitate cu prescriptiile din standardele respective si conditiile artate la art. 3, 4 si 5 din prezentul caiet de sarcini. Verificrile si determinrile se execut de laboratorul de santier conform SR 7970 pct. 4.1.2. si constau n urmtoarele: a. Bitum - penetratia la 25C STAS 42 si SR 754; - punctul de nmuiere prin metoda inel si bil STAS 60 si SR 754; - ductilitatea la 25oC, SR 61 (la drumuri de clasa tehnic I si II si pentru strzi de categorie tehnic I si II)
Pag. 8 / 30
Pag. 9 / 30
Pag. 10 / 30
b. Criblur - natura mineralogic (examinare vizual), STAS 6200/4; - granulozitatea, STAS 730; - forma granulelor, STAS 730; - determinarea continutului de prti fine sub 0,1, STAS 730; - continutul de argil, SR 667 c. Pietris - natura mineralogic (examinare vizual), STAS 4606; - granulozitatea STAS 4606; - forma granulelor STAS 4606, STAS 730; - parte levigabil STAS 4606; - continut de fractiuni sub 0,63 mm, STAS 730 d. Nisip natural - granulozitatea STAS 4606; - continut de corpuri strine, STAS 4606; - echivalent de nisip STAS 730 Nisip de concasaj - granulozitatea, STAS 730; - continut de corpuri strine - STAS 4606; - coeficient de activitate STAS 730 e. Filer - umiditate STAS 539; - finetea STAS 539.
Pag. 11 / 30
C A P I T O L U L III MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR ART.7. COMPOZITIA MIXTURILOR 7.1. Compozitia mixturii asfaltice cu care se va realiza stratul de baz, se stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat, tinndu-se seama de respectarea conditiilor precizate n prescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini. Studiul l face Antreprenorul n cadrul laboratorului su dac este autorizat sau l comand la un alt laborator autorizat. 7.2. Formula de compozitie, stabilit pentru fiecare categorie de mixtur, sustinut de studiile si ncercrile efectuate, mpreun cu rezultatele obtinute, se supune aprobrii Inginerului. Aceste studii comport cel putin urmtoarele ncercri: ncercarea Marshall (stabilitatea la 60oC; indicele de curgere-fluaj - la 60oC, densitatea aparent, absorbtia de ap), pentru cinci continuturi de liant repartizate de o parte si de alta a continutului de liant prestabilit. La confectionarea epruvetelor Marshall, conform STAS 1338/1, pentru straturile de baz numrul de lovituri vor fi de 50 lovituri; determinarea cu prese de 10 tone, a caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice, pe epruvete cubice (rezistente la compresiune la 22oC si 50oC, reducerea rezistentei la compresiune dup 28 de zile de imersiune n ap pentru aceleasi continuturi de liant). Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propus, Inginerul, dac nu are obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, accept formula propus de Antreprenor. 7.3. Toate dozajele privind agregatele si filerul, sau unele adaosuri, sunt stabilite n functie de greutatea total a materialului granular n stare uscat, inclusiv prtile fine; dozajul de bitum se stabileste la masa total a mixturii. 7.4. Limitele procentelor sorturilor componente din agregatul total si granulozitatea agregatelor naturale, care trebuie s fie asigurate pentru fiecare tip de mixtur asfaltic, sunt date n tabelul 1. 7.5. Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conform STAS 1338/1, 2 si 3 si trebuie s se ncadreze ntre limitele artate n tabelul 4. Tabel 4 Mixturi asfaltice Contintul de liant Tip AB1 Tip AB2 - la mixturi cu agregate neconcasate, % din masa mixturii 3,5...5,0 3,3...4,8 - la mixturi cu agregate concasate, % din masa mixturii 3,6...5,4 3,4...5,0
ART.8. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE 8.1. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determin pe corpuri de prob tip Marshall si pe cuburi confectionate din mixturi asfaltice preparate n laborator pentru stabilirea compozitiilor, din probe prelevate de la malaxor sau de la asternerea pe parcursul executiei, precum si din straturile mbrcmintii gata executate.
Pag. 12 / 30
8.2. n lipsa unor dispozitii ale prevederilor caietului de sarcini speciale, caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice trebuie s ndeplineasc n timpul studiului de laborator si n timpul controalelor de fabricatie, conditiile artate n tabelul 5. Tabel 5 Tipul mixturii asfaltice CARACTERISTICI Bitum tip Tip AB1 Tip AB2 Clasa tehnic a drumului si/sau categoria tehnic a strzii I, II si III IV si V I, II si III IV si V A. CARACTERISTICI DIN NCERCAREA MARSHALL Stabilitatea la 60oC, D 60/80 5,0 4,5 5,5 5,0 kN, min. D 80/100 4,5 4,0 5,0 4,5 Indicele de curgere, D 60/80 1,5-4,0 1,5-4,5 1,5-3,5 1,5-4,0 mm D 80/100 1,5-4,5 1,5-4,5 1,5-4,0 1,5-4,5 Absorbtie de ap, 28 28 % vol. Densitatea aparent, D 60/80 2200 2200 kg/m3, min. D 80/100 Tabel 5 (continuare) Tipul mixturii asfaltice CARACTERISTICI Bitum tip Tip AB1 Tip AB2 Clasa tehnic a drumului si/sau categoria tehnic a strzii I, II si III IV si V I, II si III IV si V B. CARACTERISTICI DIN NCERCAREA PE CUBURI Rezistenta la D 60/80 2,5 2,5 compresiune la 22oC, N/mm2, min D 80/100 Reducerea rezistentei la D 60/80 30 30 compresiune la 22oC, dup 28 zile de pstrare D 80/100 n ap, % max. Absorbtia de ap, D 60/80 210 210 % vol. D 80/100 Densitatea aparent, D 60/80 2150 2150 3 kg/m , min. D 80/100 8.3. Bitumul continut de mixtura asfaltic prelevat pe parcursul executiei lucrrilor de la malaxor sau de la asternere trebuie s prezinte un punct de nmuiere IB cu max. 9oC mai mare dect bitumul initial utilizat la prepararea mixturii asfaltice respective. Determinarea punctului de nmuiere IB se face conform STAS 60 cu precizrile din SR 7970, pct. 2.4.3.2. ART.9. INSTALATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE 9.1. Mixturile asfaltice se prepar n instalatii speciale, de regul n flux discontinuu, prevzute cu dispozitive de predozare, uscare, resortare si dozare gravimetric a agregatelor
Pag. 13 / 30
naturale calde, dozare gravimetric sau volumetric a bitumului si filerului precum si de malaxare fortat a componentilor. 9.2. n cazul instalatiilor n flux continuu, lipsesc dispozitivele de resortare si cntrire a agregatelor naturale calde; dozarea agregatelor naturale se realizeaz, n acest caz, initial pe sorturi, la fiecare predozator care este dotat cu un sistem de extractie cu viteze variabile etalonat sau cu cte un dozator gravimetric pe fiecare band de extractie din buncr si apoi global cu ajutorul unui dozator gravimetric montat pe banda de alimentare a usctorului. De asemenea, n cazul instalatiilor n flux continuu, corectia de umiditate, respectiv corelarea cantittii de agregat natural total cu cantitatea de bitum introdus n usctor - malaxor se face automat, pe computer. 9.3. Indiferent de tipul instalatiei, aceasta trebuie dotat cu sisteme de nregistrare si afisare a temperaturii bitumului, a agregatelor naturale si a mixturii asfaltice si s asigure o precizie a dozrii de +3% pentru agregatele naturale si de +2% pentru bitum si filer. Toleranta admis la temperatura bitumului este +3oC. n cazul dozrii volumetrice a bitumului se va tine seama de faptul c densitatea acestuia variaz cu temperatura, astfel nct la 150oC170oC, 1 kg de bitum rutier are un volum de (1,091,1)l. 9.4. Dac, urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive ale instalatiei se dovedesc defectuoase, Antreprenorul va trebui s le nlocuiasc, s efectueze din nou reglajul, dup care s supun din nou aprobrii Beneficiarului autorizatia de punere n exploatare. 9.5. Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plat pentru imobilizarea instalatiei si/sau a personalului care o deserveste, n tot timpul ct dureaz operatiunile pentru obtinerea autorizatiei de punere n exploatare, cu att mai mult n caz de refuz. 9.6. Instalatia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie s dispun de rezervoare de stocare a liantului, cu capacitatea minim egal cu consumul mediu zilnic si care s dispun, fiecare, de o joj etalonat n prealabil si de un dispozitiv capabil s nclzeasc liantul pn la temperatura necesar, evitnd orice supranclzire (ct de mic). 9.7. Instalatia de preparare a mixturilor trebuie s fie echipat cu un malaxor capabil de a produce mixturi asfaltice omogene. Dac, cuva malaxorului nu este nchis, ea trebuie s fie prevzut cu o capot pentru a mpiedica pierderea prafului prin dispersie. Instalatia trebuie s fie prevzut cu un sistem de blocare pentru mpiedicarea golirii malaxorului nainte de terminarea duratei de malaxare. Durata de malaxare va fi n functie de tipul de instalatiei de preparare si tipul de mixturi si se va stabili n cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt, naintea nceperii fabricatiei. ART.10. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT naintea nceperii executiei, Antreprenorul trebuie s supun acceptrii Inginerului lucrrii, statia de asfalt care va fi utilizat la realizarea lucrrilor. Beneficiarul va verifica atestarea statiei de asfalt si va autoriza punerea ei n functiune dup ce va constata c debitele fiecrui constituent permit obtinerea amestecului prescris, n limitele tolerantelor admise, c dispozitivele de msurare a temperaturilor sunt etalonate si c malaxorul functioneaz corespunztor, fr pierderi de materiale. O alt conditie pentru autorizarea statiei de asfalt o constituie si existenta tuturor dotrilor si amenajrilor la statie, a depozitelor la statie si a celor intermediare, a cilor de acces la depozite si la instalatia de preparare a mixturilor, amenajarea corespunztoare a depozitelor de agregate (betonarea platformelor, existenta peretilor desprtitori ntre sorturile de agregate, suprafete suficiente de depozitare, asigurarea scurgerii si ndeprtrii apelor, etc.).
Pag. 14 / 30
Dac amenajrile nu sunt terminate sau prezint deficiente, acestea se vor completa sau se vor reface nainte de acceptarea Inginerului. ART.11. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE 11.1. Fluxul tehnologic de preparare a mixturilor asfaltice const n urmtoarele operatii: - reglarea predozatoarelor instalatiei privind debitele pentru agregate, liant si filer, prin ncercri, astfel nct: curba granulometric a amestecului de agregate naturale inclusiv filerul, s corespund celei prescrise, n limitele de tolerant din tabelul 6 si abaterea pentru continutul de bitum (fat de dozajul stabilit prin reteta aprobat) exprimat n procente de mas s fie de +0,3%; Tabel 6 Nr. Elemente componente ale mixturii Abateri admise fat de doxajul crt. prescris, % 1 Fractiunile de agregate naturale: 2531,5 +5 1625 +5 816 +5 48 (3,158) +5 14 (0,633,15) +4 0,200,63 +3 0,10,2 (0,090,20) +2 00,1 (00,09) filer si pref. +1,5 2 Continut de agregate concasate +10 - introducerea agregatelor naturale n usctor (sau usctor-malaxor) unde are loc uscarea si nclzirea acestora; se vor lua msuri pentru evitarea nclzirii agregatelor la o temperatur care poate s conduc la arderea liantului; - resortarea agregatelor naturale si dozarea gravimetric pe sorturi (n cazul instalatiilor n flux discontinuu); - introducerea agregatelor naturale calde n malaxor, unde se amestec cu filerul rece, dozat separat; - nclzirea bitumului, dozarea acestuia si introducerea n malaxor sau n usctormalaxor; - amestecarea componentilor mixturii si evacuarea acesteia n buncrul de stocare; n cazul ncrcrii acesteia, direct, n mijloacele de transport, la iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive adecvate si trebuie luate msuri n vederea limitrii la maximum a segregrii mixturii asfaltice. Durata de malaxare, n functie de tipul instalatiei, trebuie s fie suficient pentru realizarea unei anrobri complete si uniforme a agregatelor naturale si a filerului cu liantul bituminos. 11.2. Regimul termic aplicat la prepararea mixturilor asfaltice, functie de tipul de bitum, trebuie s se ncadreze n limitele din tabelul 7. Tabel 7 o Materiale si faza de executie Temperatura n C, functie de tipul bitumului* D 60/80 D 80/100
Pag. 15 / 30
- agregate naturale la iesire din usctor - bitum la intrare n malaxor - mixtur asfaltic la iesire din malaxor la asternere la nceputul compactrii la sfrsitul compactrii NOT: *
170190 155165 165175 min. 155 min. 150 min. 110
165185 150160 160170 min. 150 min. 145 min. 105
Msurarea temperaturii se va efectua conform SR EN 12.697-13:2002.
n cazul utilizrii bitumului aditivat, se aplic acelasi regim termic. Temperaturile situate la partea superioar a intervalelor se aplic n cazul executiei lucrrilor n zone climatice reci sau la temperaturi atmosferice situate la limita minim admis (10oC15oC). Temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor trebuie reglat n intervalul prescris, astfel nct, n conditiile concrete de transport (distanta si mijloace de transport) si conditii climatice concrete, s fie asigurate temperaturile de asternere si compactare, conform tabelului 7. Se interzice nclzirea agregatelor naturale si a bitumului peste valorile din tabel, pentru a evita degradarea liantului n procesul tehnologic. Trebuie evitat nclzirea prelungit a bitumului sau renclzirea aceleiasi cantitti de bitum de mai multe ori. n cazul n care, din motive tehnologice, nu a putut fi evitat renclzirea bitumului, se determin penetratia si ductilitatea la 25oC a acestuia, iar n cazul unor rezultate necorespunztoare se renunt la utilizarea bitumului respectiv. ART.12. CONTROLUL FABRICATIEI 12.1. Mixturile asfaltice produse n instalatia de preparare a mixturilor asfaltice sunt supuse ncercrilor preliminare de informare si controlului de calitate al procesului tehnologic de fabricare si de punere n oper a mixturilor, a cror frecvent, n cazul lipsei de dispozitiuni ale prevederilor caietului de prescriptii speciale, este cea indicat n tabelul 8. Tabel 8 Categoria Verificri Nr Natura controlului sau controlului* conform Frecventa controlului sau a crt a ncercrii A B pct. ncercrii 1 Studiul compozitiei x pentru fiecare tip de produs 2 Controlul reglajului instalatiei x x 20.2.1 la nceputul fiecrei zile de de preparare inclusiv stabilirea lucru si naintea nceperii duratei de malaxare fabricatiei fiecrui tip de produs 3 Controlul regimului termic de x 20.2.2 permanent preparare a mixturilor asfaltice 4 Verificarea respectrii x 20.2.4 zilnic compozitiei mixturii asfaltice prestabilit 5 Verificarea calittii mixturii x 20.2.5 unul la fiecare 400 to mixtur, asfaltice dar cel putin una pe zi
Pag. 16 / 30
*) A - ncercri preliminare de informare B - Controlul de calitate n timpul executiei 12.2. Prevederile indicate din tabelul 8 nu exclud obligativitatea dotrii instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice cu dispozitive de control de blocare.
Pag. 17 / 30
C A P I T O L U L IV EXECUTIA STRATURILOR DE BAZ ART.13. PUNEREA N OPER Punerea n oper a mixturilor asfaltice pentru strat de baz se execut numai n anotimpul clduros, n perioada martie-octombrie, la temperaturi atmosferice de peste 10oC, n conditiile unui timp uscat. Lucrrile se ntrerup pe vnt puternic sau ploaie si se reiau numai dup uscarea stratului suport. ART.14. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE 14.1. Mixturile asfaltice executate la cald se transport cu autobasculante adecvate, cu benele curtate si uscate, urmrindu-se ca pierderile de temperatur a mixturii asfaltice pe tot timpul transprotului, s fie minime. La distante de transport cu durata de peste 30 min. sau pe vreme rcoroas (+10oC+15oC), autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale, imediat dup ncrcare. Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorin, pcur, etc.) este interzis. 14.2. Volumul mijloacelor de transport este determinat de debitul de functionare a statiei de prepararea mixturii asfaltice si de executia stratului bituminos, astfel nct s fie eliminate ntreruperile procesului de punere n oper. ART.15. PREGTIREA STRATULUI SUPORT 15.1. nainte de asternerea mixturii asfaltice, se execut toate lucrrile de remediere a stratului suport si/sau se reprofileaz dac este cazul, apoi acesta se curt si se amorseaz. n acest scop se procedeaz n felul urmtor: - se verific cotele stratului suport care trebuie s corespund proiectului de executie; - se aduce stratul suport la cotele prevzute n proiect, prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtur asfaltic (dac profilul transversal este necorespunztor sau dac denivelarile n profil longitudinal sunt mai mari de 3 cm sub dreptarul de 3 m) sau prin frezare; - se remediaz toate defectiunile existente, conform reglementrilor tehnice n vigoare si se rezolv problemele privind drenarea apelor; - se curt temeinic stratul suport, prin decaparea acostamentelor cu lama autogrederelor si prin mturarea mecanic a prtii carosabile; - se amorseaz stratul suport si rosturile de lucru cu emulsie bituminoas. Amorsarea stratului suport se realizeaz mecanizat cu autorspnditorul de emulsie sau cu un dispozitiv special pentru asigurarea uniformittii si a dozajelor prescrise. n functie de natura stratului suport, cantitatea de emulsie rspndit pentru amorsare trebuie s asigure un dozaj de (0,30,5) kg bitum rezidual pe metru ptrat, rspndit n film continuu. 15.2. Caracteristicile emulsiei trebuie s fie de asa natur nct ruperea s fie efectiv naintea asternerii mixturii bituminoase. Liantul trebuie s fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii asfaltice. 15.3. Suprafata stratului suport pe care se aplic stratul de baz trebuie s fie uscat. 15.4. Amorsarea se face n fata finisorului la o distant maximal de 100 m. ART.16. ASTERNEREA 16.1. Asternerea mixturilor asfaltice pe stratul suport, pregtit conform art.15, se efectueaz numai mecanizat, cu repartizatoare-finisoare prevzute cu palpator si sistem de
Pag. 18 / 30
nivelare automat care s asigure precompactarea mixturii. Numai n cazul lucrrilor executate n spatii nguste (de exemplu n zona casetelor) asternerea mixturii se poate face manual. 16.2. n functie de grosimea prescris si de utilajele folosite, asternerea mixturii se poate face ntr-unul sau mai multe straturi, cu urmtoarele precizri: a) grosimea minim a fiecarui strat asternut trebuie s fie: - 5,0 cm la mixturi tip AB1 - 6,0 cm la mixturi tip AB2 b) grosimea maxim a fiecrui strat asternut depinde de modul de punere n oper si nu trebuie s depseasc: - 12,0 cm n cazul asternerii mecanizate - 6,0 cm n cazul asternerii manuale. Grosimea maxim a mixturii, rspndit printr-o singur trecere, este cea indicat n caietul de sarcini speciale sau de Inginer, la propunerea Antreprenorului. Viteza de asternere cu finisorul trebuie s fie adaptat cadentei de sosire a mixturilor de la statie si ct se poate de constant ca s se evite total opririle procesului de punere n oper. Antreprenorul trebuie s dispun, la locul de punere n oper, de un lucrtor calificat, pentru a corija imediat dup asternere si nainte de orice compactare denivelrile flagrante, cu ajutorul unui aport de material proaspt depus, cu grij, n fata lopetii. n buncarul utilajului de asternere trebuie s existe n permanent, suficient mixtur, pentru a se evita o rspndire neuniform a materialului. 16.3. Mixtura asfaltica trebuie asternut n mod uniform si continuu, pe toat lungimea unei benzi programat a se executa n ziua respectiv. n cazul ntreruperilor accidentale si la rosturile de lucru longitudinale si/sau transversale, care separ mixturile asfaltice rspndite de la o zi la alta, pentru asigurarea unei legturi continui ntre suprafetele vechi si cele noi, trebuie s fie executate urmtoarele operatii: - decuparea marginii benzii vechi pe o ltime de cca. 50 cm, pe toat grosimea stratului, astfel nct s rezulte o muchie vie vertical; - amorsarea cu emulsie bituminoas a suprafetei proaspt creat prin decupare; - la asternerea mixturii asfaltice pentru banda adiacent (alturat) se va depsi rostul cu 510 cm de mixtur repartizat; acest surplus de material se mpinge apoi, cu o raclet, peste mixtura proaspt asternut, nainte de compactare. 16.4. Mixturile asfaltice trebuie s aib la asternere si compactare, n functie de tipul liantului, temperaturile prevzute n tabelul 7. ART.17. COMPACTAREA 17.1. Compactarea mixturilor asfaltice se efectueaz aplicnd tehnologii corespunztoare care s asigure pentru fiecare strat si tip de mixtur, caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevzute n tabelul 9. Tabel 9 Nr.crt. Caracteristici Tipul mixturii AB1 AB2 3 1 Densitatea aparent, kg/m , min. 2150 2150 2 Absorbtia de ap, % vol. 210 210 3 Grad de compactare, % min. 96 96
Pag. 19 / 30
17.2. Operatiunea de compactare se realizeaz cu compactoare cu pneuri si/sau compactoare cu rulouri netede, prevzute cu dispozitive de vibrare. 17.3. n lipsa unor dispozitiuni contrare prevederilor caietului de sarcini speciale, pentru obtinerea gradului de compactare prevzut (min. 96%), la nceperea lucrrilor se determin pe un sector experimental, numrul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, n functie de performantele acestora, de tipul mixturii si de grosimea stratului. Lucrrile experimentale se fac nainte de nceperea asternerii stratului pentru lucrarea respectiv, utiliznd mixtura asfaltic preparat n conditii similare cu cele pentru productia curent. ncercrile de etalonare a atelierului de compactare si de lucru al acestuia, vor fi efectuate sub responsabilitatea Antreprenorului, Inginerul putnd cere interventia unui laborator agreat, care s efectueze n acest scop, pe cheltuiala Antreprenorului, ncercrile de compactare pe care le va considera necesare. Urmare acestor ncercri, Antreprenorul propune Inginerului aprobarea pentru: - sarcina fiecrui utilaj; - planul de mers al fiecrui utilaj, pentru a asigura un numr de treceri pe ct posibil constant, n fiecare punct al stratului; - viteza de mers a fiecrui utilaj; - presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putnd fi ntre 3 si 9 bari; - temperatura de asternere, fr ca aceasta s fie inferioar celei prevzute n tabelul 7. 17.4. Pentru obtinerea gradului de compactare prevzut, se considera c numrul minim de treceri ale compactoarelor uzuale (pentru fiecare strat) este cel prezentat n tabelul 10. Tabel 10 Atelier de compactare compus din: 2 utilaje de compactare un utilaj de compactare Specificatii Compactor cu pneuri Compactor cu rulouri Compactor cu rulouri de 160 kN netede de 120 kN netede de 120 kN Nr. de treceri, min. 12 4 14 Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Numrul atelierelor de compactare se va stabili n functie de dotarea Antreprenorului cu compactoare (grele, n tandem, etc.) si de numrul punctelor de asternere concomitent, cte un atelier pentru fiecare punct de asternere-compactare. 17.5. Compactarea se execut n lungul benzii, primele treceri efectundu-se n zona rostului dintre benzi, apoi de la marginea mai joas spre cea mai ridicat. Pe sectoarele n ramp, prima trecere se face cu utilajul de compactare n urcare. Compactoarele trebuie s lucreze fr socuri si cu o vitez mai redus la nceput, pentru a evita vlurirea stratului. 17.6. Locurile inaccesibile compactoarelor, n special n lungul bordurilor, n jurul gurilor de scurgere sau ale cminelor de vizitare, se compacteaz cu compactoare mai mici, cu maiul mecanic sau cu maiul manual. 17.7. Suprafata stratului se controleaz n permanent, micile denivelri care apar corectndu-se pe toat ltimea, dup prima trecere a compactorului. 17.8. La executia lucrrilor n mai multe straturi succesive, asternerea si compactarea se efectueaz separat pentru fiecare strat n parte. n acest caz rosturile de lucru transversale si longitudinale ale straturilor succesive trebuie decalate cu min. 10 cm. Se urmreste asigurarea unei acrosri perfecte ntre straturi, stratul superior aplicndu-se la cel mult 24 h de la data executiei primului strat, a crui suprafat trebuie s fie uscat si curat. n cazul n care cel dePag. 20 / 30
al doilea strat nu poate fi asternut n termen de 24 h, aderenta se asigur printr-o curtire temeinic a primului strat si amorsare, conform 15.1. ART.18. SUPRAFATAREA STRATULUI DE BAZ 18.1. Uniformitatea suprafetei stratului de baz se va verifica, n profil longitudinal (n axul drumului sau n axul fiecrei benzi cnd asternerea se face pe benzi separate) si n profil transversal (n dreptul fiecrei sectiuni transversale proiectate), cu dreptarul de 3 m si pan sau cu alte dispozitive adecvate omologate. Verificarea va fi efectuat si n oricare alte locuri indicate de Inginer. 18.2. Denivelrile admisibile n profil longitudinal msurate cu dreptarul de 3m sunt de maximum 10 mm. 18.3. Abaterile limit admise la panta profilului transversal sunt de +5 mm/m la drumuri si de +2,5 mm/m pentru strzi cu mai mult de 2 benzi pe sens. ART.19. PROTEJAREA STRATULUI DE BAZ Se recomand ca mbrcmintea bituminoas s se aplice imediat dup executia stratului de baz, n acelasi sezon de lucru. n cazul n care aceast conditie nu poate fi ndeplinit si stratul de baz este dat n circulatie nainte de executia mbrcmintii bituminoase, el trebuie protejat prin aplicarea unui tratament bituminos simplu sau dublu conform STAS 599 sau de straturi bituminoase foarte subtiri la rece cu emulsie bituminoas, conform procedeelor reglementate tehnic. Alegerea solutiei de protejare se face de ctre proiectant la ntocmirea proiectului de executie, de comun acord cu Beneficiarul si Antreprenorul lucrrii. ART.20. CONTROLUL PUNERII N OPER Controlul calittii lucrrilor de executie a stratului de baz din mixturi asfaltice se efectueaz pe faze. 20.1. Controlul calittii materialor - se face conform art.6. 20.2. Controlul procesului tehnologic const n urmtoarele operatii: 20.2.1. Controlul reglajului instalatiei de preparare a mixturii asfaltice: - functionarea corect a dispozitivelor de cntrire sau dozare volumetric: la nceputul fiecrei zile de lucru; - functionarea corect a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic. 20.2.2. Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaltice: - temperatura liantului la introducerea n malaxor: permanent; - temperatura agregatelor naturale uscate si ncalzite la iesirea din usctor: permanent; - temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor: permanent. 20.2.3. Controlul procesului tehnologic de executie a stratului bituminos: - pregtirea stratului suport: zilnic, la nceperea lucrrii pe sectorul respectiv; - temperatura mixturii asfaltice la asternere si compactare: cel putin de dou ori pe zi; - modul de executie a rosturilor: zilnic; - tehnologia de compactare (atelier de compactare, numr de treceri): zilnic si const n: a. autocontrolul, executat de Antreprenorul lucrrii, care trebuie s vegheze n permanent la: cadenta executiei s fie cea retinut la ncercri; utilajele prescrise pentru atelierul de compactare s fie efectiv pe santier si n functiune continu si regulat;
Pag. 21 / 30
elementele definite practic n timpul ncercrilor (sarcina fiecrui utilaj, planul de mers, viteza, presiunea n pneuri, distanta maxim de deprtare ntre finisor si primul compactor cu pneuri) s fie respectate cu strictete. n cazul unui autocontrol insuficient, Beneficiarul lucrrii va putea opri lucrrile pe santier pn cnd Antreprenorul va lua msurile necesare de remediere. b. controlul ocazional al Beneficiarului, care va putea s solicite ncercri pentru a se asigura c nu exist abateri semnificative a rezultatelor obtinute, fie inopinat, fie ca urmare a constatrilor fcute n cadrul verificrilor de autocontrol. n cazul cnd un asemenea control ocazional va da rezultate inferioare densittii de referint prescris, obtinut n timpul experimentrii, Inginerul va putea impune noi ncercri de compactare, anulnd modalittile de compactare aprobate initial. Dac aceste ncercri noi nu permit atingerea densittii de referint prescris, Beneficiarul va dispune alte msuri. 20.2.4. Verificarea respectrii compozitiei mixturii asfaltice prestabilit, prin analize de laborator efectuate de laboratorul de santier al Antreprenorului: - granulozitatea amestecului de agregate naturale si filer la iesirea din malaxor, nainte de adugarea liantului (aceasta trebuie s se ncadreze n limitele de tolerant admise, indicate n tabelul 6, fat de reteta prescris): zilnic sau ori de cte ori se observ o calitate necorespunztoare a mixturilor asfaltice; - continutul minim obligatoriu de materiale concasate, conform tabelelor 1 si 2: la nceputul fiecrei zile de lucru; - compozitia mixturii asfaltice (compozitia granulometric si continutul de bitum) prin extractii, pe probe de mixtur prelevate de la malaxor si asternere: zilnic. 20.2.5. Verificarea calittii mixturii asfaltice, prin analize de laborator efectuate de laboratorul Antreprenorului sau un alt laborator autorizat, pe probe de mixtur asfaltic: 1 prob/400 tone mixtur fabricat, dar cel putin una pe zi, care va determina: - compozitia mixturii asfaltice, care trebuie s se ncadreze n limitele din tabelele 1, 2 si 4 si s corespund dozajelor stabilite prin studiul preliminar de laborator, abaterile admise fiind cele indicate n tabelul 6; - punctul de nmuiere IB al bitumului, extras din mixtura asfaltic; conform prevederilor de la punctul 8.3; - caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall si epruvete cubice, care trebuie s corespund cu cele indicate n tabelul 5. 20.2.6. Frecventa controalelor n lipsa unor dispozitii ale caietului de sarcini speciale, frecventa controalelor de executie vor fi cele indicate n tabelul nr.11. Tabel 11 FAZA DE NATURA CONTROLULUI SAU A CATEGORIA DE FRECVENTA CONTROLULUI EXECUTIE NCERCRII CONTROL A B C Temperatura de asternere x permanent n timpul Etalonarea atelierului de x la nceputul exec. lucrrilor executiei compactare apoi cnd la un control ocazional se constat o compactare neconform Controlul ocazional de x x o carot la fiecare 250 ml de compactare prin carote band
Pag. 22 / 30
La straturile executate
Reglajul de suprafat: controlul cantittii medii asternute Reglarea nivelmentului Controlul denivelrilor
x x x
zilnic si la sfrsitul lucrrilor de santier n fiecare punct indicat de Inginer n fiecare punct indicat de Inginer
A - ncercri preliminare de informare B - Controlul de calitate n timpul executiei C - Controlul de calitate n vederea receptiei
Pag. 23 / 30
CAPITOLUL V CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE STRATULUI EXECUTAT ART.21. CONTROLUL CALITTII STRATULUI BITUMINOS 21.1. Verificarea calittii mixturilor asfaltice si a gradului de compactare, se efectueaz prin metode nedistructive (determinarea densittii aparente a stratului dupa compactare cu gamadensimetrul) sau prin prelevarea de carote (o plac de minim (40x40) cm sau carote cilindrice echivalente pentru fiecare 7000 m2 de suprafat executat). Carotele se preleveaz n prezenta delegatului Antreprenorului si al Inginerului, la aproximativ 1 m de la marginea stratului, ncheindu-se un proces verbal. Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel nct ele s reprezinte ct mai corect aspectul calitativ al stratului executat. Pentru caracterizarea unor sectoare limitate si izolate, cu defectiuni vizibile, stabilite de Inginer sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o mentiune special. 21.2. Verificarea compactrii stratului, se efectueaz prin determinarea gradului de compactare si prin ncercari de laborator pe carotele prelevate conform 21.1. Gradul de compactare reprezint raportul procentual dintre densitatea aparent a mixturii compactate din strat si densitatea aparent determinat pe epruvete Marshall preparate n laborator din mixtura respectiv. ncercrile de laborator efectuate pe carote pentru verificarea compactrii constau n determinarea densittii aparente si a absorbtiei de ap, pe plcute (100x100) mm sau pe carote cilindrice cu diametrul de 100 sau 200 mm, netulburate. Rezultatele obtinute privind compactarea stratului trebuie s se ncadreze n limitele din tabelul 9. 21.3. ncercarile se efectueaz conform SR EN 12697-1, STAS 1338/1 si STAS 1338/2, de ctre laboratorul Antreprenorului sau de un laborator autorizat si constau n: - msurarea grosimii stratului; - determinarea densittii aparente, a absorbtiei de ap si a gradului de compactare; - determinarea caracteristicilor mixturii asfaltice (compozitie, caracteristici fizicomecanice, IB pe bitum extras). ART.22. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMIT 22.1. Verificarea elementelor geometrice ale stratului si a uniformittii suprafetei, se face conform STAS 6400 si SR 174-2 (pct. 3.4.) si const n: - verificarea ndeplinirii conditiilor de calitate pentru stratul suport si fundatie, conform prevederilor STAS 6400; - verificarea grosimii stratului de baz, n functie de datele nscrise n buletinele de analiz ntocmite la ncercarea probelor din stratul de baz executat, iar la aprecierea comisiei de receptie, prin maximum dou sondaje pe km, efectuate la 1 m de marginea stratului de baz; - verificarea profilului transversal; se face cu echipamente adecvate, omologate; - verificarea cotelor profilului longitudinal; se face n ax pentru drumuri si n ax si la rigole pentru strzi, cu ajutorul unui aparat topografic de nivelment sau cu o grind rulant de 3 m lungime. 22.2. Abateri limit la elementele geometrice
Pag. 24 / 30
22.2.1. Abaterile limit locale admise n minus fat de grosimea prevzut n profilului transversal tip al proiectului pentru fiecare strat n parte, pot fi de max. 10%. Abaterile n plus de la grosime nu constituie motiv de respingere a lucrrii, cu
Pag. 25 / 30
conditia respectrii prevederilor prezentului caiet de sarcini privind uniformitatea suprafetei si gradul de compactare. 22.2.2. Abaterile limit locale admise la ltimea stratului fat de cea prevzut n proiect pot fi cuprinse n intervalul +50 mm pentru ltimea cii de rulare si de +25 mm pentru ltimea benzii de stationare la autostrzi. 22.2.3. Abaterile limit admise la panta profilului transversal sunt de +5 mm/m la drumuri si de +2,5 mm/m pentru strzi cu mai mult de 2 benzi pe sens. 22.2.4. Abaterile limit locale admise la cotele profilului longitudinal sunt de +20 mm, cu conditia respectrii pasului de proiectare adoptat. 22.2.5. Denivelrile admisibile n profil longitudinal sunt de max. 10 mm sub dreptarul de 3 m. 22.3. Atunci cnd caietul de prescriptii speciale prevede o reglare a nivelmentului n raport cu repere independente de calea rutier, verificarea cotelor este fcut n contradictoriu, pe suprafete corespunztoare a fiecrei zi de lucru, n ax si la margine (ntre 0,2 si 0,3 m de la marginea stratului) ca si n fiecare dintre profilele transversale ale proiectului si eventual n toate celelalte puncte fixate de Inginer. Toleranta pentru ecarturile constatate n raport cu cotele prescrise este de +2,5%. Daca tolerantele sunt respectate n 95% din punctele controlate, reglarea este considerat convenabil.
Pag. 26 / 30
C A P I T O L U L VI RECEPTIA LUCRRILOR ART.23. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE Receptia pe faze determinante, stabilite n proiectul tehnic, privind straturile de baz, se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calittii n constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul stratului n fazele de executie determinante, elaborat de MLPAT si publicat n Buletinul Constructiilor, volumul 4 din 1996. ART.24. RECEPTIA PRELIMINAR (LA TERMINAREA LUCRRILOR) Receptia preliminar a lucrrilor de ctre beneficiar se efectueaz conform Regulamentului de receptie a lucrrilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94. Comisia de receptie examineaz lucrrile executate fat de documentatia tehnic aprobat si de documentatia de control ntocmit n timpul executiei. Verificarea uniformittii suprafetei de rulare se face conform art.18. Verificarea cotelor profilului longitudinal se face n axa drumului pe minimum 10% din lungimea traseului. La strzi cota n ax se verific n proportie de 20% din lungimea traseului, iar cotele rigolelor, pe toat lungimea traseului n punctele de schimbare ale declivittilor. Verificarea grosimii se face ca la art.20 si pe probe ce se iau pentru verificarea calittii mbrcmintii. Evidenta tuturor verificrilor n timpul executiei lucrrilor face parte din documentatia de control a receptiei preliminare. ART.25. RECEPTIA FINAL Receptia final se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94, dup expirarea perioadei de verificare a comportrii n exploatare a lucrrilor definitive.
Pag. 27 / 30
ANEX STRATURI DE BAZ DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD
I. ACTE NORMATIVE Ordinul MT nr. 43/1998 Ordinul MT nr. 45/1998 Ordinul MT nr. 46/1998 - Norme privind ncadrarea n categorii a drumurilor de interes national. - Norme tehnice privind proiectarea, modernizarea drumurilor. construirea si
Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind conditiile de publicat n MO 397/24.08.2000 nchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie n vederea executrii de lucrri n zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. NGPM/1996 NSPM nr. 79/1998 Ordin MI nr. 775/1998 Ordin AND nr. 116/1999 Norme generale de protectia muncii. Norme privind exploatarea drumurilor si podurilor. si ntretinerea
II. REGLEMENTARI TEHNICE AND 537 Normativ privind caracteristicile tehnice bitumului neparafinos pentru drumuri. ale
III. STANDARDE
Pag. 28 / 30
STAS 42 STAS 60 SR 61 SR 174-2 + SR 174-2/C1
Bitumuri. Determinarea penetratiei. Bitumuri. Determinarea punctului de nmuiere. Metoda cu inel si bil. Bitumuri. Determinarea ductilittii. Lucrri de drumuri. mbrcminti bituminoase cilindrate, executate la cald. Conditii tehnice pentru prepararea si punerea n oper a mixturilor asfaltice si receptia mbrcmintilor executate.
STAS 539 SR 662 SR 667 STAS 730 SR 754 STAS 1338/1
- Filer de calcar, filer de cret si filer de var stins n pulbere. Lucrri de drumuri. Agregate naturale balastier. Conditii tehnice de calitate. de
Agregate naturale si piatr prelucrat pentru lucrri de drumuri. Conditii tehnice de calitate. Agregate naturale pentru lucrri de ci ferate si drumuri. Metode de ncercare. Bitum neparafinos pentru drumuri. Lucrri de drumuri. Mixturi asfaltice si mbrcminti bituminoase executate la cald. Prepararea mixturilor, pregtirea probelor si confectionarea epruvetelor. Lucrri de drumuri. Mixturi asfaltice si mbrcminti bituminoase executate la cald. Metode de determinare si ncercare. Lucrri de drumuri. Mixturi asfaltice si mbrcminti bituminoase executate la cald. Tipare si accesorii metalice pentru confectionarea si decofrarea epruvetelor.
STAS 1338/2
STAS 1338/3
STAS 4606 STAS 6200/4
- Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Metode de ncercare. Piatr natural pentru constructii. Prescriptii pentru determinarea caracteristicilor petrografice, mineralogice si a compozitiei chimice.
Pag. 29 / 30
STAS 6400 SR 7970
Lucrri de drumuri. Straturi de baz si de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate. Lucrri de drumuri. Straturi de baz din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald. Conditii tehnice de calitate si prescriptii generale de executie. Lucrri de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri la agregatele naturale. Metoda de determinare cantitativ.
STAS 10.969/3
SR EN 12.697-13 + + SR EN 12.697-13/AC
- Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 13: Msurarea temperaturii. - Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 27: Prelevarea probelor.
SR EN 12.697-27
Pag. 30 / 30
CAIET DE SARCINI
-8MBRCMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD
MBRCMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD
CUPRINS
CAPITOLUL I ................................................................................................................4 G E N E R A L I T T I ..................................................................................................4

ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE ...................................................................... 4 ART.2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE .................................................... 4
C A P I T O L U L II ......................................................................................................5 NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR .............................................5

ART.3. ART.4. ART.5. ART.6. ART.7. ART.8. AGREGATE ......................................................................................................... 5 FILER................................................................................................................. 5 LIANTI ............................................................................................................... 5 ADITIVI ............................................................................................................. 8 FIBRE ................................................................................................................ 9 CONTROLUL CALITTII MATERIALELOR NAINTE DE ANROBARE............................ 9
C A P I T O L U L III.....................................................................................................10 MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR......................................................................10

ART.9. COMPOZITIA MIXTURILOR .................................................................................. 10 ART.10. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE .................... 18 ART.11. STATIA DE ASFALT............................................................................................ 23 ART.12. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT .................................................................... 25 ART.13. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE ................................................................ 25 ART.14. REGLAREA INSTALATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE ..................... 26 ART.15. CONTROLUL FABRICATIEI ................................................................................. 27
C A P I T O L U L III.....................................................................................................29 MODUL DE PUNERE N OPER ....................................................................................29

ART.16. ART.17. ART.18. ART.19. ART.20. ART.21. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE ............................................................. 29 LUCRRI PREGTITOARE .................................................................................. 29 ASTERNEREA .................................................................................................... 30 COMPACTAREA ................................................................................................. 31 TRATAREA SUPRAFETEI MBRCMINTEI ........................................................... 33 CONTROLUL PUNERII N OPER......................................................................... 33
C A P I T O L U L V .......................................................................................................36 CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE MBRCMINTEI EXECUTATE.......................36

ART.22. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI MBRCMINTEI............................................... 36 ART.23. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATARI LIMIT...................................................... 37

ART.24. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE ................................................................... 38 ART.25. RECEPTIA PRELIMINAR (LA TERMINAREA LUCRRILOR) .................................... 38 ART.26. RECEPTIA FINAL ............................................................................................. 38
ANEXA NR. 1 ................................................................................................................39

Pag. 2 / 51
UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LA STRATUL DE UZUR DIN BETON ASFALTIC...........................................................................................................39 ANEXA NR. 2 ................................................................................................................42 MIXTUR ASFALTIC STABILIZAT CU FIBRE...........................................................42 TESTUL SCHELLENBERG ..............................................................................................42 ANEXA NR. 3 ................................................................................................................44 MBRCMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD .........44 ANEXA NR. 4 ................................................................................................................48 UTILIZAREA GEOGRILELOR LA MBRCMINTILE RUTIERE BITUMINOASE............48 ANEXA NR. 5 ................................................................................................................50 UTILIZAREA MATERIALELOR GEOTEXTILE COMBINATE (GEOGRILE SI MATERIALE GEOTEXTILE) LA MBRCMINTILE RUTIERE BITUMINOASE....50
Pag. 3 / 51
CAPITOLUL I GENERALITTI ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 1.1. Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind mbrcmintile bituminoase rutiere cilindrate, executate la cald, din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale, filer si bitum neparafinos si cuprinde conditiile tehnice de calitate prevzute n SR 174-1 si SR 174-2, care trebuie s fie ndeplinite la prepararea, transportul, punerea n oper si controlul calittii materialelor si straturilor executate. 1.2. Caietul de sarcini se aplic la constructia, modernizarea si reabilitarea drumurilor publice si a strzilor, precum si la constructia drumurilor de exploatare. 1.3. Tipul de mbrcminte bituminoas cilindrat la cald se stabileste n proiect de ctre Proiectant. 1.4. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplic mbrcmintilor executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau executate cu mixturi asfaltice recuperate. ART.2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE 2.1. mbrcmintile rutiere bituminoase cilindrate sunt de tipul betoanelor asfaltice cilindrate executate la cald, fiind alctuite, n general, din dou straturi si anume: - stratul superior, de uzur, la care se utilizeaz urmtoarele tipuri de mixturi asfaltice: MASF8 si MASF 16, mixturi asfaltice stabilizate cu fibre; MASF8m si MASF 16m, mixturi asfaltice cu bitum modificat stabilizate cu fibre; BA8, BA16 si BA25, betoane asfaltice bogate n criblur, BAR16, beton asfaltic rugos; BAPC16, beton asfaltic cu pietris concasat. - stratul inferior, de legatur, la care se utilizeaz urmtoarele tipuri de mixturi asfaltice: BAD25, beton asfaltic deschis, cu criblur; BADPC25, beton asfaltic deschis, cu pietris concasat; BADPS25, beton asfaltic deschis, cu pietris sortat. 2.2. n cazurile n care mbrcmintea bituminoas cilindrat se execut ntr-un singur strat, acesta trebuie s ndeplineasc toate conditiile cerute pentru stratul de uzur. 2.3. mbrcmintile bituminoase cilindrate realizate cu bitum neparafinos pentru drumuri se vor executa conform STAS 174-2. mbrcmintile bituminoase cilindrate realizate cu alte tipuri de mixturi, se vor executa conform urmtoarelor normative: AND 539 stabilizate cu fibre de celuloz; AND 549 realizate cu bitum modificat cu polimeri; AND 553 - realizate cu bitum aditivat.
Pag. 4 / 51
C A P I T O L U L II NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR ART.3. AGREGATE 3.1. Pentru mbrcminti bituminoase se utilizeaz un amestec de sorturi din agregate naturale neprelucrate si prelucrate care trebuie s ndeplineasc, conditiile de calitate n conformitate cu prevederile standardelor dup cum urmeaz: - cribluri sort 4-8, 8-16 sau 16-25, conform SR 667, tabelul 8; - nisip de concasare 0-4, conform SR 667, tabelul 10; - nisip natural sort 0-4, conform SR 662, tabelul 5; - pietris si pietris concasat, sorturi 4-8, 8-16 si 16-25(31), conform SR 662, tabelul 10. Clasa minim a rocii din care se obtin agregatele naturale de carier, n functie de clasa tehnic a drumului sau categoria strzii, trebuie s fie conform SR 667, tabelul 3. Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenient a agregatelor naturale de carier trebuie s fie conform SR 667, tabelul 2. Agregatele naturale artificiale vor respecta prevederile SR EN 13043. Toate agregatele folosite la realizarea mixturilor asfaltice, trebuie s fie splate n totalitate, nainte de a fi introduse n instalatia de preparare. Fiecare tip si sort de agregate trebuie depozitat separat n padocuri, prevzute cu platforme betonate, avnd pante de scurgere a apei si pereti desprtitori, pentru evitarea amestecrii si impurificrii agregatelor. 3.2. Aprovizionarea cu agregate naturale se va face dup verificarea certificatelor de conformitate care atest calitatea acestora. ART.4. FILER Filerul care se utilizeaz la mbrcminti rutiere bituminoase este de calcar sau de cret, conform SR EN 13040 si/sau STAS 539, care trebuie s ndeplineasc urmtoarele conditii: - finetea (continutul n parti fine 0,1 mm) min. 80% - umiditatea max. 2% - coeficientul de hidrofilie max. 1%. n cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie s corespund prevederilor STAS 539 si conditiei suplimentare ca minimum de particule sub 0,02 mm s fie de 20%. Filerul se depoziteaz n ncperi acoperite, ferite de umezeal sau n silozuri cu ncrcare pneumatic. Nu se admite folosirea filerului aglomerat. ART.5. LIANTI 5.1. Liantii care se utilizeaz la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse n prezentul caiet de sarcini sunt: - bitum neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip D 80/100; - bitum modificat cu polimeri de tipul elastomerilor termoplastici liniari; - bitum aditivat. Acestia se aplic n conformitate cu indicatiile din tabelul 1. Tabelul 1 Tipul mbrcmintii bituminoase Tipul liantului mbrcminte bituminoas din mixtur asfaltic stabilizat cu fibre:
Pag. 5 / 51
- strat de uzur (cu adaos de fibre)
- strat de legtur (fr fibre)
Bitum nepaarafinos pentru drumuri, conform SR 754: tip D 60/80 sau Bitum modificat cu polimeri Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754: tip D 60/80
mbrcminte bituminoas cu bitum cu polimeri: - strat de uzur Bitum modificat cu polimeri - strat de legtur Bitum modificat cu polimeri sau Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754: tip D 6080 mbrcminte bituminoas cu bitum aditivat: Bitum aditivat: - strat de uzur si strat de legtur - tip D 60/80a - zona climateric cald - tip D 80/100a - zona climateric rece mbrcminte bituminoas cu bitum neparafinos pentru drumuri: Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754: - strat de uzur si strat de legtur - tip D 60/80 - zona climateric cald - tip D 80/100 - zona climateric rece Zonele climaterice sunt delimitate conform figurii 9.
Pag. 6 / 51
Pag. 7 / 51
Bitumul neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip D 80/100 trebuie s ndeplineasc conditiile prevzute de SR 754 si Normativul AND 537 si o adezivitate de minimum 80% fat de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectiv. n caz contrar se utilizeaz bitum aditivat. 5.2. Conform Normativului AND 549, pct. 1.1.2 si 1.1.3, n scopul cresterii rezistentei la deformatii permanente la temperaturi ridicate si a rezistentei la fisurare la temperaturi sczute, mbrcmintile bituminoase, pe drumuri de clasa tehnic IIII si pe strzi de categorie tehnic I si II, cu trafic greu si foarte greu si la alte lucrri speciale (locuri de parcare, zone cu accelerri si decelerri frecvente, etc.) se vor executa cu bitum modificat cu polimeri. n cazul utilizrii bitumului modificat se vor respecta prevederile Normativului AND 549 si cele din ANEXA NR. 1 la prezentul caiet de sarcini. 5.3. n functie de calitatea bitumului si natura agregatelor, n cadrul testelor preliminare se va stabili utilitatea aditivrii bitumului. Se va folosi numai bitum aditivat, n cazul n care adezivitatea bitumului pur fat de agregate naturale este mai mic de 80%, indiferent de clasa tehnic a drumului sau de categoria tehnic a strzii, la care se foloseste. Bitumul de baz folosit la prepararea bitumului aditivat tip D 60/80a si tip D 80/100a este bitumul tip D 60/80 si respectiv tip D 80/100, care trebuie s corespund prevederilor SR 754 si Normativului AND 537. Prepararea bitumului aditivat se efectueaz conform Normativ AND 553. 5.4. Bitumul, bitumul modificat cu polimeri si bitumul aditivat se depoziteaz separat, pe tipuri de bitum, astfel: - bitumul se depoziteaz n rezervoare metalice prevzute cu sistem de nclzire cu ulei, sistem de nregistrare a temperaturilor (pentru ulei si bitum), gur de aerisire, pompe de recirculare; - bitumul modificat cu polimeri se depoziteaz n recipienti metalici verticali, prevzuti cu sistem de nclzire cu ulei, sistem de recirculare sau agitare permanent, pentru evitarea separrii componentlor si sistem de nregistrare a temperaturii. Se recomand ca perioada de stocare s nu depseasc maximum 2 zile, iar temperatura bitumului modificat pe perioada de depozitare trebuie s fie de minimum 140oC; - bitumul aditivat se depoziteaz n rezervoare metalice prevzute cu sistem de nclzire cu ulei, pompe de recirculare, sistem de nregistrare a temperaturii (pentru ulei si bitum), gur de aerisire. Se recomand ca perioada de stocare s nu depseasc 3 zile, iar temperatura bitumului aditivat pe perioada de depozitare s fie de (120140)oC. 5.5. Pentru amorsri si badijonri se va folosi emulsie bituminoas cu rupere rapid sau bitum tiat, cu respectarea prevederilor STAS 8877. Emulsia bituminoas cationic se va depozita n rezervoare metalice verticale, curtate n prealabil, prevzute cu pompe de recirculare si eventual cu sistem de nclzire. ART.6. ADITIVI Aditivii utilizati pentru prepararea bitumului aditivat folosit la executia mbrcmintilor bituminoase sunt produse tensioactive, cu compozitie si structur specific polar-apolar, conform celor prevzute n declaratia de conformitate a calittii emis de productor. Aditivii trebuie s fie agrementati tehnic conform reglementrilor n vigoare. Aditivii trebuie s ndeplineasc urmtoarele conditii de baz: - se fie compatibili cu bitumul; - s fie stabili termic pn la minimum 200oC;
Pag. 8 / 51
- s amelioreze adezivitatea bitumului fat de agregatele naturale, fr a afecta celelalte caracteristici ale acestuia; - s nu fie toxici, corozivi sau inflamabili. Tipul de aditiv si dozajul acestuia n bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat, tinndu-se seama de respectarea conditiilor tehnice impuse. Aditivii care se intentioneaz a se utiliza, vor fi supusi aprobrii Inginerului. Pentru fiecare aditiv la care se cere aprobarea, Antreprenorul va prezenta agrementul tehnic si certificatul de conformitate a calittii. ART.7. FIBRE Fibrele care pot fi folosite la prepararea mixturii asfaltice stabilizate cu fibre, pentru executia mbrcmintilor bituminoase, sunt fibre sau granule din celuloz, bitumate sau nebitumate, trebuie s fie agrementate tehnic conform reglementrilor n vigoare. Tipul si dozajul de fibre n mixtura asfaltic se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat, cu respectarea urmtoarelor conditii tehnice: - epruvetele cilindrice tip Marshall se vor confectiona, n functie de intensitatea de trafic, la temperatura de 135+5oC, conform reglementrilor n vigoare, iar ncercrile pe epruvetele cilindrice tip Marshall se vor face conform STAS 1338-2. ART.8. CONTROLUL CALITTII MATERIALELOR NAINTE DE ANROBARE Materialele destinate fabricrii mixturilor asfaltice pentru mbrcmintile bituminoase, se verific n conformitate cu prescriptiile din standardele n vigoare ale materialelor respective si SR 174-2 pct. 3.1, pentru asigurarea conditiilor artate la art. 3, 4, 5 si 6 din prezentul caiet de sarcini.
Pag. 9 / 51
C A P I T O L U L III MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR ART.9. COMPOZITIA MIXTURILOR 9.1. Mixturile asfaltice att pentru stratul de uzur ct si pentru stratul de legtur, pot fi realizate integral din agregate naturale de carier sau din amestec de agregate naturale de carier si de balastier, functie de tipul mixturii asfaltice conform tabelului 2. Tabelul 2 Tipul mixturii asfaltice Agregate naturale utilizate - criblur sort 4-8 si 8-16 Mixturi asfaltice stabilizate cu fibre - nisip de concasare sort 0-4 - filer - criblur sort 4-8 si 8-16 Beton asfaltic rugos - nisip de concasare sort 0-4 - filer - criblur sort 4-8, 8-16 si 16-25 Betoane asfaltice bogate cu criblur - nisip de concasare sort 0-4 - nisip natural sort 0-4*) - filer - pietris concasat sort 4-8, 8-16, 16-25 Beton asfaltic cu pietris concasat - nisip natural sort 0-4 - filer - criblur sort 4-8, 8-16 si 16-25 Beton asfaltic deschis cu criblur - nisip de concasare sort 0-4 - nisip natural sort 0-4*) - filer - pietris concasat sort 4-8, 8-16 si 16-25 Beton asfaltic deschis cu pietris concasat - nisip de concasare sort 0-4 - nisip natural sort 0-4*) - filer - pietris sort 4-8, 8-16 si 16-25 Beton asfaltic deschis cu pietris sortat - nisip de concasare sort 0-4 - nisip natural sort 0-4*) - filer *) Conform notei de la tabelul 4.
Compozitia mixturii asfaltice se stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat, tinndu-se seama de respectarea conditiilor tehnice precizate n prescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini. Studiul l face Antreprenorul n cadrul laboratorului su autorizat, sau l comand la un laborator autorizat. 9.2. Formula de compozitie, stabilit pentru fiecare categorie de mixtur, sustinut de studiile si ncercrile efectuate mpreun cu rezultatele obtinute se supune aprobrii Inginerului. Aceste studii comport cel putin ncercarea Marshall (stabilitatea la 60oC; indicele de curgere-fluaj - la 60oC, densitatea aparent, absorbtia de ap), pentru cinci continuturi de liant
Pag. 10 / 51
repartizate de o parte si de alta a continutului de liant prestabilit. La confectionarea epruvetelor Marshall conform STAS 1338/1, numrul de lovituri vor fi de 75 pentru straturile de mbrcminte la drumuri de clasa tehnic I, II, III (respectiv strzi de categoria I, II, III) si 50 lovituri pentru straturile de mbrcminte pentru celelalte clase si categorii. Dup verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propus, Inginerul, dac nu are obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, accept formula propus de Antreprenor. 9.3. Toate dozajele privind agregatele si filerul, sau unele adaosuri, sunt stabilite n functie de greutatea total a materialului granular n stare uscat, inclusiv prtile fine; dozajul de bitum se stabileste la masa total a mixturii. 9.4. Limitele procentelor sorturilor componente din agregatul total sunt date n tabelul 3. 9.5. Granulozitatea agregatelor naturale care trebuie s fie asigurat pentru fiecare tip de mixtur asfaltic este indicat n tabelul 4 si n figurile 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 si 8.
Pag. 11 / 51
Strat de uzur Fractiuni de agregate naturale din amestecul total Tipul mixturii asfaltice BA 8 BA 8a BA 16 BA 16m BA 16a 813 BA 25 BA 25a BAR 16 BAR 16m BAR 16a 811 MASF 8 MASF 8m 1114 MASF 16 MASF16m 1014 BAPC 16 BAD 25 BAD 25m BAD 25a 27
Tabelul 3 Strat de legtur BADPC25 BADPC 25a BADPS 25 BADPS 25a
Filer si fractiuni din nisipuri sub 0,1 mm, % Filer si nisip fractiunea (0,14) mm, % Cribluri cu dimensiunea peste 4 mm, % Pietris concasat cu dimensiunea peste 8 mm, % Pietris sortat cu dimensiunea peste 8 mm, %
814
613
913
27
27
Diferent pn la 100% 2244 3458 3960 4761 4560 6375 5572 -
1834
3958
3958
NOT: Continutul de filer pentru betoanele asfaltice deschise este de minimum 2%.
Tabelul 4 Mrimea ochiului sitei, conform SR EN 933-2 BA 8 BA 8a BA 16 BA 16m BA 16a 6685 4266 3055 2242 1835 1125 913 Figura 2 Tipul mixturii asfaltice BAR 16 MASF 8 MASF 16 BAR 16m MASF8m MASF16m BAR 16a Treceri prin site cu ochiuri ptrate - SR 90100 7290 90100 90100 5480 6174 95100 4459 4061 3953 4055 2537 3050 3042 1928 2025 2040 2131 1622 1922 1535 1825 1320 1320 825 1115 1216 1115 613 911 1114 1014 Figura 3 Figura 4 Figura 5 Figura 6 BA 25 BA 25a BAD25, BAD25m, BAD 25a, BADPC 25, BADPC 25a, BADPS 25, BADPS 25a 90100 7390 4261 2845 2035 1432 1030 520 27 Figura 8
BAPC 16 EN 933-2 95100 6682 4266 3055 2142 1835 1125 913 Figura 7
25 mm 16 mm 8 mm 4 mm 2 mm 1 mm 0,63 mm 0,20 mm 0,10 mm Zona de granulozitate a amestecului de agregate naturale NOTA:
90100 5678 3055 2242 1835 1125 913 Figura 1
La betoanele asfaltice bogate n criblur destinate stratului de uzur si la betoanele asfaltice deschise pentru stratul de legtur se foloseste nisip de concasaj sau un amestec de nisip de concasaj cu nisip natural, din care nisipul natural este n proportie de maximum: - 25% pentru BA8 si BA16; - 30% pentru BA25; - 50% pentru BAD25.
Pag. 13 / 51
Pag. 15 / 51
Pag. 16 / 51
Pag. 17 / 51
9.6. Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conform STAS 1338/1, 2, 3 si trebuie s se ncadreze ntre limitele recomandate n tabelul 5. Tabelul 5 Continutul de liant Clasa tehnic Categoria Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice din masa mixturii a drumului tehnic a asfaltice % strzii MASF 8, MASF 8m 6,77,5 IV IIV MASF 16, MASF 16m 6,57,5 IV IIV BAR 16m, BAR 16a 5,76,2 IIII IIII BAR 16 5,76,2 IIIII IIIII Strat de uzur BA 16m 6,07.0 III III 6,37,3 III III 6,07,0 II II BA 16, BA 16a 6,37,3 III III 6,57,5 IVV IV BA 8, BA 8a 6,57,5 IVV IV BA 25, BA 25a 5,57,0 IVV IV BAPC 16, BAPC 16a 6,07,5 IVV IV BAD 25m 4,05,0 IIII IIII Strat de legtur BAD 25, BAD 25a 4,05,0 IV IIV BADPC 25, BADPC 25a 4,05,0 IIIV IIIIV BADPS 25, BADPS 25a 4,05,0 IVV IV 9.7. Raportul filer:liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice este conform tabelului 6. Tabelul 6 Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Raport filer:liant (recomandat) Betoane asfaltice rugoase 1,61,8 Betoane asfaltice bogate n criblur: Strat de uzur - cu dimensiunea maxim a granulei de 16 1,31,8 mm - cu dimensiunea maxim a granulei de 25 1,11,8 mm Beton asfaltic cu pietris concasat 1,61,8 Strat de Betoane asfaltice deschise 0,51,4 legtur 9.8. Continutul de fibre active n mixturile asfaltice stabilizate cu fibre MASF 8 si MASF 16 va fi n limitele (0,3...1,0)% din masa mixturii asfaltice, n functie de tipul fibrei utilizate. Continutul optim de fibre se stabileste prin studii preliminare de laborator, de ctre un laborator de specialitate autorizat, tinndu-se seama de respectarea conditiilor tehnice prevzute. ART.10. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE 10.1. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determin pe corpuri de prob tip Marshall si confectionate din mixturi asfaltice preparate n laborator pentru stabilirea
Pag. 18 / 51
dozajelor optime si din probe prelevate de la malaxor sau de la asternerea pe parcursul executiei, precum si din straturile mbrcmintii gata executate. Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul executiei lucrrilor, precum si din stratul gata executat, se efectueaz conform SR EN 12697-27. 10.2. n lipsa unor dispozitii contrare prevederilor caietului de sarcini speciale, caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos pentru drumuri si cu bitum aditivat, trebuie s ndeplineasc, n timpul studiului de laborator si n timpul controalelor de fabricatie, conditiile artate n tabelele 7 si 8.
Pag. 19 / 51
Tipul mixturii asfaltice BA BA BA BA 8 25 8a 25a
Tipul bitumului
Clasa tehnic a drumului IVV IVV II III IVV II III IVV I II III III III IVV IVV IV IV IIIV IIIV IVV IVV
D 60/80 D 60/80a D 80/100 D 80/100a D 60/80 D 60/80a D 80/100 D 80/100a D 60/80 D 60/80a
Categoria tehnic a strzii IV IV II III IV II III IVV I II III III III IV IV IIV IIV IIIIV IIIIV IV IV
Stabilitatea (S) la 60oC, kN, min 6,0 5,5 8,5 7,5 6,5 8,0 7,0 6,0 9,0 8,5 8,0 8,5 7,5 6,0 5,5 5,0 4,5 4,5 4,0 4,5 4,0
Tabelul 7 Caracteristicile pe epruvete cilindrice tip Marshall Indicele de Raport S/I, Densitatea Absorbtia de curgere (I), aparent ap, mm kN, mm kg/m3, minimum % vol 1,54,5 1,34,0 2300 25 1,54,5 1,23,6 1,53,5 1,54,0 1,54,5 1,54,0 1,54,0 1,54,5 1,53,0 1,53,0 1,53,0 1,54,0 1,54,0 1,54,5 1,54,5 1,54,5 1,54,5 1,54,5 1,54,5 1,54,5 1,54,5 2,45,6 1,85,0 1,44,3 2,05,3 1,74,6 1,34,0 3,06,0 2,85,6 2,65,3 2,15,6 1,85,0 1,34,0 1,23,6 1,13,3 2250 1,03,0 1,03,0 2250 0,92,6 1,03,0 2250 0,92,6 25 25 25
BA 16 BA 16a
2300
25
BAR 16 BAR 16a
2300
35
BAPC 16 BAPC 16a
BAD 25 BAD 25a
BADPC 25 BADPC 25a
BADPS 25 BADPS 25a
D 80/100 D 80/100a D 60/80 D 60/80a D 80/100 D 80/100a D 60/80 D 60/80a D 80/100 D 80/100a D 60/80 D 60/80a D 80/100 D 80/100a D 60/80 D 60/80a D 80/100 D 80/100a
2300
25
Caracteristica
Tabelul 8 Tipul mixturii asfaltice BAR 16, BAR 16a, BAD 25, BAD 25a, BA 16, BA 16a, BA 8, BADPC 25, BADPC 25a, BA 8a, BA 25, BA 25a BADPS 25, BADPS 25a
Caracteristici pe cilindri confectionati la presa de compactare giratorie: - Volum de goluri la 80 de giratii, %, max - Volum de goluri la 120 de giratii, %, max Rezistenta la deformatii permanente: Fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri, 10-4 mm, max Modulul de elasticitate la 15oC, MPa, min: - zon climateric cald - zon climateric rece Rezistent la oboseal: numrul de cicluri pn la fisurare la 15oC, min
5,0 7600
9,5 -
4200 3600 -
3600 3000 4x105
10.3. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum modificat trebuie s se ncadreze n limitele din tabelul 9. Tabelul 9 Caracteristica Tipul mixturii asfaltice BA 16m BAR 16m BAD 25m Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall: - Stabilitate (S) la 60oC, KN, min 10,0 10,0 8,0 o - Indice de curgere (I) la 60 C, mm 2,03,5 2,03,5 2,03,5 - Densitate aparent, kg/m3, min 2350 2350 2300 - Absorbtie de ap, % vol 25 35 36 Caracteristici pe cilindri confectionati cu presa de compactare giratorie: - Volum de goluri la 80 de giratii, %, max 5,0 5,0 - Volum de goluri la 120 de giratii, %, max 9,5 Rezistenta la deformatii permanente Fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri, 10-4 mm, max 2900 2800 Modulul de elasticitate la 15oC, MPa, min 4500 4500 4000 Rezistenta la oboseal: numrul de cicluri pn la 4x105 fisurare, la 15oC, min 10.4. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre trebuie s se ncadreze n limitele din tabelul 10.
Caracteristica
Test Schellenberg, %, max Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall: - Stabilitate (S) la 60oC, KN, min - Indice de curgere (I) la 60oC, mm - Densitate aparent, kg/m3, min - Volum de goluri, % Rezistenta la deformatii permanente: - Fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri, 10-4 mm, max - Viteza de deformatie la ornieraj (VDOP), mm/h: Numrul mediu de vehicule1): < 1500, max 15003000, max 30006000, max > 6000 - Adncimea fgasului, mm: Numrul mediu de vehicule1): < 1500, max 15003000, max 30006000, max > 6000 Modulul de elasticitate la 15oC, MPa, min Deformatia permanent la oboseal (3600 impulsuri) la 15oC, 10-4, max
Tabelul 10 Tipul mixturii asfaltice MASF8, MASF8m MASF16, MASF 16m 0,2 0,2 7,0 1,53,5 2300 34 10000 Temperatura 45oC2) 60oC3) 6,0 8,0 4,0 6,0 2,0 3,5 < 2,0 < 3,5 7,0 1,53,5 2300 34 10000 Temperatura 45oC2) 60oC3) 6,0 8,0 4,0 6,0 2,0 3,5 < 2,0 < 3,5
6,0 5,0 4,0 < 4,0 4000 1200
9,0 8,0 7,0 < 7,0
6,0 5,0 4,0 < 4,0 4500 1000
9,0 8,0 7,0 < 7,0
NOTE: 1 - Vehicule de transport marf si autobuze, n 24 h, calculat pentru traficul de perspectiv. 2 - Zon climateric rece 3 - Zon climateric cald Mixturile asfaltice stabilizate cu fibra pentru stratul de uzura se realizeaza din agregate naturale de cariera. Procentul de suprafata sparta (concasata) a agregatelor va fi, =100. Limitele procentelor de agregate naturale si de filer din cantitatea totala de agregate sunt prezentate n tabelul 4. Zona de granulozitate a amestecului de agregate naturale este cuprinsa n tabelul 4. Bitumul, filerul, fibra, alti aditivi (cu exceptia celor incorporati n bitum) se vor raporta la 100% mixtura. Continutul optim de liant se stabileste prin studii preliminare de laborator prin metodologii prevazute de reglementarile tehnice n vigoare, de catre un laborator de specialitate autorizat sau acreditat. Limitele recomandate pentru efectuarea studiilor preliminare de laborator n vederea stabilirii continutului optim de liant, sunt prezentate in tabelul 4 si au la baza o masa volumica medie a agregatelor de 2,650 Mg/m3 . Pentru alte valori ale masei volumice a agregatelor continutul de
Pag. 22 / 51
bitum se va corecta cu un coeficient a=2,650/d, unde d este masa volumica reala (medie) a agregatelor, in Mg/m3 si se determina cf.SR EN1097/6. Pentru prepararea mixturilor asfaltice stabilizate cu fibra se va utiliza bitum pur/aditivat sau bitum modificat/modifcat si aditivat cu penetratie de maxim 80 (0,1mm). Continutul de fibre active n mixturile asfaltice stabilizate cu fibre MASF 8 si MASF 16 variaza n limitele 0,3... 1,0% din masa mixturii asfaltice, n functie de tipul si eficienta fibrei utilizate. Continutul optim de fibre se stabileste prin studii preliminare de laborator, de catre un laborator de specialitate autorizat sau acreditat pe baza testului Schellenberg (max. 0,2%) si a stabilitatii Marshall, care trebuie sa fie de min.7,0 KN. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre trebuie sa se ncadreze n limitele din tabelul 10. Pentru mixtura asfaltica stabilizata cu fibre, volumul de goluri se determina conform SR EN 126978, pe epruvete cilindrice tip Marshall, confectionate conform SR EN 12697-30, cu mentiunea ca se aplca 75 lovituri. 10.5. Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice tip Marsjall, ale mixturilor asfaltice cu bitum, bitum modificat si bitum aditivat se face conform SR EN 12697/34. 10.6. Caracteristicile prevzute n tabelele 8, 9 si 10 se determin conform metodologiilor prevzute de reglementrile tehnice n vigoare. Testul Schellenberg se efectueaz conform anexei 2. 10.7. Bitumul continut n mixtura asfaltic prelevat pe parcursul executiei lucrrilor, de la malaxor sau de la asternere, trebuie s prezinte un punct de nmuiere IB cu maximum 9oC mai mare dect bitumul initial utilizat la prepararea mixturii asfaltice respective. Se excepteaz verificarea bitumului din mixturile asfaltice tip MASF. Determinarea punctului de nmuiere IB se face conform STAS 60. Prelevarea mixturii asfaltice se face conform SR EN 12697-27, iar pregtirea probelor de mixtur asfaltic n vederea extragerii bitumului din mixtura asfaltic se face conform SR EN 12697-28. Extragerea si recuperarea bitumului din mixtur, pentru determinarea acestuia, se face conform SR EN 12697-1, SR EN 12697-3 si SR EN 12697-4. n cazul n care nu se dispune de aparatura prevzut de SR EN 12697-3 sau SR EN 12697-4, recuperarea bitumului se face conform STAS 1338-2. ART.11. STATIA DE ASFALT Statia de asfalt va trebui s fie dotat si s prezinte caracteristici tehnice care s permit obtinerea performantelor cerute de diferitele categorii de mixturi prevzute de Caietul de sarcini. 11.1. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice 11.1.1. Centralele de preparare trebuie s fie automatizate si dotate cu dispozitive de predozare, uscare, resortare si dozare gravimetric a agregatelor naturale, dozare gravimetric sau volumetric a bitumului si filerului, precum si dispozitiv de malaxare fortat a agregatelor cu liantul bituminos. Resortarea este obligatorie pentru instalatiile n flux discontinuu.
Pag. 23 / 51
n cazul instalatiilor n flux continuu, corectia de umiditate, respectiv corelarea cantittii de agregat natural total cu cantitatea de bitum introdus n usctor-malaxor se face automat, pe computer. 11.1.2. Indiferent de tipul instalatiei, aceasta trebuie dotat cu sisteme de nregistrare si afisare a temperaturii bitumului, a agregatelor naturale si a mixturii asfaltice si s asigure o precizie a dozrii de +3% pentru agregatele naturale si de +2% pentru bitum si filer. n cazul dozrii volumetrice a bitumului se va tine seama de faptul c densitatea acestuia, variaz cu temperatura astfel nct la 150oC180oC, 1 kg de bitum rutier are un volum de (1,091,11) l. 11.1.3. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie s aib capacitatea de fabricatie de minimum 80 t/h la o umiditate de 5%. 11.2. Stocarea, nclzirea si dozarea bitumului 11.2.1. Statia de asfalt trebuie s aib rezervoare pentru depozitarea unei cantitti de bitum mai mare sau cel putin egal cu media zilnic de consum. Fiecare dintre rezervoare trebuie s aib un indicator de nivel gradat si un dispozitiv de nclzire a liantului pn la temperatura necesar, evitndu-se supranclzirea acestuia. Se interzice nclzirea agregatelor naturale si a bitumului peste 190oC, n scopul evitrii modificrii caracteristicilor liantului, n procesul tehnologic. 11.2.2. Pentru controlul temperaturii, rezervoarele calde, recipientele de bitum si echipamentul de uscare trebuie s fie dotate cu termometre, a cror functionare trebuie verificat frecvent. Datele privind verificrile trebuie trecute ntr-un registru specific. 11.2.3. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie s fie dotat cu un sistem automat de alimentare si dozare a bitumului. Abaterea pentru continutul de bitum fat de dozajul stabilit prin reteta aprobat de Inginer privind compozitia mixturii asfaltice este de +0,3%. 11.3. Stocarea si dozarea filerului La statia de asfalt, filerul trebuie s fie depozitat n silozuri prevzute cu dispozitive de alimentare si extragere corespunztoare (pneumatic), care s permit dozarea filerului, cu toleranta (pe volum) de +1,5% fat de dozajul din reteta aprobat de Inginer. Nu se admite folosirea filerului aglomerat. 11.4. Stocarea, dozarea, uscarea si nclzirea agregatelor 11.4.1. Antreprenorul va trebui s asigure stocarea a cel putin o treime din agregatele necesare lucrrii pentru 1 an de lucru. Depozitarea se va face pe sorturi, n silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme amenajate cu pereti desprtitori pentru evitarea contaminrii sorturilor. Zona n care sunt depozitate agregatele trebuie s fie usor accesibil si cu scurgerea apelor asigurat. Platformele trebuie s fie pavate (cu beton de ciment sau asfalt, si suficient de late, astfel nct s permit depozitarea volumului de agregate necesar lucrrilor, avnd n vedere c depozitele nu trebuie s fie mai nalte de 6 m si cu un raport de lungime/ltime de 3. 11.4.2. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie s dispun de echipamentul mecanic necesar pentru alimentarea uniform a agregatelor astfel nct s se mentin o productie constant. Agregatele trebuie s fie dozate gravimetric iar instalatia de dozare trebuie s permit alimentarea agregatelor conform retetei aprobat de Inginer privind compozitia mixturii asfaltice, cu abaterile admise fat de granulozitatea prescris din tabelul 11 (conform SR 174-2, tabel 4). Tabelul 11
Pag. 24 / 51
Fractiunea, mm 2531,5 1625 816 48 14 0,200,63 0,10,2 00,1
Abateri admise fat de doxaj, % +5 +5 +5 +5 +4 +3 +2 +1,5
11.4.3. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice va fi dotat si cu echipamentul mecanic necesar pentru uscarea si nclzirea agregatelor. 11.5. Malaxarea Instalatia de preparare a mixturilor trebuie s fie echipat cu un malaxor capabil de a produce mixturi asfaltice omogene. Dac, cuva malaxorului nu este nchis, ea trebuie s fie prevazut cu o capot pentru a mpiedica pierderea prafului prin dispersie. Instalatia trebuie s fie prevzut cu un sistem de blocare pentru mpiedicarea golirii malaxorului nainte de terminarea duratei de malaxare. Durata de malaxare va fi functie de tipul de instalatii de preparare si tipul de mixturi si se va stabili n cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt naintea nceperii fabricatiei. 11.6. Stocarea si ncrcarea mixturilor La iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive si luate msuri speciale pentru evitarea segregrii mixturii asfaltice n timpul stocrii si/sau la ncrcarea n mijloacele de transport. Daca se foloseste buncr de stocare, acesta va trebui s fie nclzit. ART.12. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT naintea nceperii executiei, Antreprenorul trebuie s supun acceptrii Inginerului lucrrii, statia de asfalt care va fi utilizat la realizarea lucrrilor. Inginerul va verifica atestarea statiei de asfalt si va autoriza punerea ei n functiune dup ce va constata c debitele fiecrui constituent permit obtinerea amestecului prescris, n limitele tolerantelor admise, c dispozitivele de msurare a temperaturilor sunt etalonate si c malaxorul functioneaz corespunztor, fr pierderi de materiale. Conditia pentru autorizare o constituie si existenta tuturor dotrilor si amenajrilor la statie, a depozitelor la statie si a celor intermediare, a cilor de acces la depozite si la instalatia de preparare a mixturilor, amenajarea corespunztoare a depozitelor de agregate (betonarea platformelor, existenta peretilor desprtitori ntre sorturile de agregate, suprafete suficiente de depozitare, asigurarea scurgerii si ndeprtrii apelor, etc.). Dac amenajrile nu sunt terminate sau prezint deficiente, acestea se vor completa sau se vor reface nainte de autorizarea statiei de asfalt de ctre Inginer. ART.13. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE Fabricarea mixturilor asfaltice pentru mbrcmintile rutiere bituminoase va trebui realizat numai n statii automate de asfalt. 13.1. O atentie deosebit se va da n special respectrii prevederilor privind continutul de liant si se va urmri prin, observatii vizuale, ca anrobarea celor mai mari granule s fie asigurat ntr-un mod corespunztor.
Pag. 25 / 51
13.1. Conform SR 174-2, pct. 2.2.2. si tabel 1, temperaturile diferitelor tipuri de bitumuri la prepararea mixturilor asfaltice trebuie s fie cuprinse ntre urmtoarele valori: 165oC la 175oC pentru mixturi cu bitum D 60/80 160oC la 170oC pentru mixturi cu bitum D 80/100. Temperaturile din partea superioar a intervalului se utilizeaz la executia mbrcmintilor rutiere bituminoase n zone climatice reci (vezi figura 9). Toleranta admis a temperaturii bitumului este de +3oC. Trebuie evitat nclzirea prelungit a bitumului sau renclzirea aceluiasi bitum de mai multe ori. Dac totusi din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitat renclzirea bitumului, atunci este necesar determinarea penetratiei acestuia. Dac penetratia bitumului nu este corespunztoare se renunt la utilizarea lui. 13.2. nclzirea agregatelor naturale se va face n usctorul instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice. Conform SR 174-2, pct. 2.2.2. si tabel 1, temperatura agregatelor naturale n usctor trebuie s fie ntre urmtoarele valori: 170oC 190oC pentru mixturi cu bitum D 60/80; 165oC 180oC pentru mixturi cu bitum D 80/100. Temperaturile din partea superioar a intervalului se utilizeaz la executia mbrcmintilor rutiere bituminoase n zone climatice reci (vezi figura 9). Se interzice nclzirea agregatelor peste 190oC, pentru a evita arderea liantului. Continutul de ap al agregatelor dup uscare, trebuie s nu depseasc 0,5% si trebuie verificat cel putin odat pe zi. 13.3. Dup nclzirea agregatelor naturale n usctor, acestea se resorteaz pe ciururile instalatiei apoi se cntresc, conform dozajelor stabilite si se introduc n malaxor unde se amestec, cu filerul rece, dozat separat. Se introduce bitumul nclzit, dozat n prealabil si se continu amestecarea. Durata de amestecare este n functie de tipul instalatiei si trebuie s fie suficient pentru realizarea unei anrobri complete si uniforme a agregatelor naturale si a filerului cu liantul bituminos. 13.4. Conform SR 174-2 pct. 2.2.2. si tabel 1, temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor trebuie s fie ntre urmtoarele valori: 160oC 180oC pentru mixturi cu bitum D 60/80 155oC 170oC pentru mixturi cu bitum D 80/100. Temperaturile din partea superioar a intervalului se utilizeaz la executia mbrcmintilor rutiere bituminoase n zone climatice reci (vezi figura 9). Toleranta admis a temperaturii mixturii asfaltice la iesirea din malaxor este de +5%. Temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor va fi stabilit astfel ca, tinnd seama de rcirea care are loc n timpul transportului si a asteptrilor n conditiile climatice concrete, s se asigure temperatura cerut la asternerea si compactarea mixturii. ART.14. REGLAREA INSTALATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE 14.1. nainte de autorizarea statiei de asfalt, predozatoarele instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice trebuie reglate prin ncercri, astfel nct curba de granulozitate a amestecului de agregate naturale obtinut, s corespund celei calculate n laborator, n limitele de tolerant din tabelul 11.
Pag. 26 / 51
14.2. Dup autorizarea statiei de asfalt de ctre Beneficiarul lucrrii, Antreprenorul trece la operatiuni de reglare si etalonare: - calibrarea dozatoarelor calde si reci pentru agregate; - calibrarea dozatorului pentru liant; - calibrarea dozatorului pentru filer; - a dispozitivelor de msurare a temperaturilor; - verificarea ecranului dozatorului; - verificarea functionrii malaxorului. 14.3. Autorizatia de punere n exploatare va fi dat de Inginer dup ce va constata c debitele fiecrui constituent permit s se obtin amestecul prescris n limitele tolerantelor admise. 14.4. Dac, urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive ale instalatiei se dovedesc defectuoase, Antreprenorul va trebui s le nlocuiasc, s efectueze din nou reglajul, dup care s supun din nou aprobarii Inginerului autorizatia de punere n exploatare. 14.5. Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plat pentru imobilizarea utilajului si/sau a personalului care-l deserveste, n tot timpul ct dureaz operatiunile pentru obtinerea autorizatiei de punere n exploatare, cu att mai mult n caz de anulare a autorizatiei. ART.15. CONTROLUL FABRICATIEI Controlul calitatii mixturilor asfaltice trebuie fcut prin verificri preliminare, verificri de rutin n timpul executiei si verificri n cadrul receptiei la terminarea lucrrilor, cu frecventa mentionat n tabelul 12.
Pag. 27 / 51
Faza Studiu Executie
Natura controlului sau verificrii Studiul compozitiei mixturii Controlul reglajului instalatiei de preparare a mixturii, inclusiv stabilirea duratei de malaxare ncadrarea agregatelor n zona de granulozitate indicat n caietul de sarcini pentru tipul de mixtur asfaltic proiectat, inclusiv starea de curtenie (continutul de impuritti) a agregatelor Temperatura liantului la introducerea n malaxor Temperatura agregatelor naturale uscate si nclzite la iesirea din toba de uscare Functionarea corect a dispozitivelor de cntrire sau dozare Granulozitatea amestecului de agregate naturale la iesirea din malaxor, nainte de adugarea liantului (aceasta trebuie corelat cu dozajul de bitum stabilit pentru mixtur, inclusiv abaterile admisibile la continutul de liant) Temperatura mixturilor asfaltice la preparare ncadrarea dozajului de bitum n dozajul stabilit n laborator Verificarea compozitiei mixturii asfaltice: granulozitatea agregatelor si dozajul de bitum, care trebuie s corespund dozajelor stabilite de laborator, cu tolerantele admise indicate n tabelul 11 si la pct. 10.2.2. din caietul de sarcini Caracteristicile fizico-mecanice: Stabilitatea la 60oC Indicele de curgere, Fluaj Densitatea aparent Marshall Absorbtia de ap Marshall
Categoria* controlului A B C x x x
Tabelul 12 Frecventa controlului sau a verificrii pentru fiecare tip de produs naintea nceperii fabricatiei fiecrui tip de mixtur la nceputul campaniei de lucru sau ori de cte ori se utilizeaz alte agregate permanent permanent la nceputul fiecrei zile de lucru zilnic sau ori de cte ori se observ o calitate necorespunztoare a mixturilor asfaltice n fiecare or a programului de lucru zilnic, prin extractii zilnic
x x x x
x x x
cte o prob de 20 kg la fiecare 200-400 to de mixtur, n functie de productivitatea statiei
* A - ncercri preliminare de informare si pentru stabilirea compozitiei mixturilor asfaltice. B - Controlul de calitate n timpul executiei mbrcmintei. C - Controlul de calitate n vederea receptiei mbrcmintei.
Pag. 28 / 51
C A P I T O L U L III MODUL DE PUNERE N OPER ART.16. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE 16.1. Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate, se efectueaz cu autocamioanele cu bene metalice bine protejate pentru eliminarea pierderilor de temperatur, care trebuie s fie curtate de orice corp strin si uscate nainte de ncrcare. La distante de transport mai mari de 20 km sau cu durata de peste 30 minute, indiferent de anotimp, precum si pe vreme rece (+10oC+15oC), autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale, imediat dup ncrcare. Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorin, pacur, etc.) este interzis. 16.2. Volumul mijloacelor de transport, este determinat de productivitatea instalatiei de preparare a mixturii asfaltice si de punerea n oper, astfel nct s fie evitate ntreruperile procesului de executie a mbrcmintii. ART.17. LUCRRI PREGTITOARE 17.1. Pregtirea stratului suport 17.1.1. nainte de asternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curtat. Materialele neaderente, praful si orice poate afecta legtura ntre stratul suport si mbrcmintea bituminoas trebuie ndeprtat. n cazul stratului suport din macadam, acesta se curt si se mtur, urmrindu-se degajarea pietrelor de surplusul agregatelor de colmatare. 17.1.2. Dup curtare se vor verifica, cotele stratului suport, care trebuie s fie conform proiectului de executie. n cazul n care stratul suport este constituit din mbrcminti existente, aducerea acestuia la cotele prevzute n proiectul de executie se realizeaz, dup caz, fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtur asfaltic, fie prin frezare, conform prevederilor din proiectul de executie. 17.1.3. Compactarea si umiditatea trebuie s fie uniform pe toat suprafata stratului suport. 17.1.4. Suprafata stratului suport trebuie s fie uscat. 17.2. Amorsarea 17.2.1. La executarea mbrcmintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport cu o emulsie de bitum cationic cu rupere rapid. Amorsarea stratului suport se va face cu un dispozitiv special, care poate regla cantitatea de liant pe metru ptrat n functie de natura stratului suport. 17.2.2. Stratul suport se va amorsa obligatoriu n urmtoarele cazuri: pentru strat de legatur pe stratul de baz din mixtur asfaltic sau pe stratul suport din mbrcminti asfaltice existente; pentru strat de uzur pe strat de legatur cnd stratul de uzur se execut la interval mai mare de trei zile de la executia stratului de legatur. Dup amorsare se asteapt timpul necesar pentru ruperea si uscarea emulsiei bituminoase. 17.2.3. n functie de natura stratului suport, cantitatea de bitum pur, rmas dup aplicarea amorsajului, trebuie s fie de (0,30,5) kg/mp. Caracteristicile emulsiei trebuie s fie de asa natur nct ruperea s fie efectiv naintea asternerii mixturii bituminoase.
Pag. 29 / 51
Liantul trebuie s fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii asfaltice. 17.2.4. Amorsarea se va face n fata finisorului la o distant maxim de 100 m. 17.2.5. La mbrcmintile bituminoase executate pe strat suport de beton de ciment sau macadam cimentat, cnd grosimea total a straturilor rutiere din mixturi asfaltice este mai mic de 15 cm, rosturile se acoper pe o ltime de minimum 50 cm cu geosintetice sau alte materiale agrementate tehnic. n cazul n care stratul suport de beton de ciment prezint fisuri sau crpturi se recomand acoperirea total a zonei respective cu straturi bituminoase, armate cu geosintetice. Materialele geosintetice se aplic pe un strat nou de mixtur asfaltic n grosime de minimum 2 cm. Punerea n lucru a geogrilelor si/sau a materialelor geotextile combinate se va face conform prevederilor din ANEXELE NR. 4 si NR. 5. ART.18. ASTERNEREA 18.1. Asternerea mixturilor asfaltice se face n perioada martie-octombrie la temperaturi atmosferice de peste 10oC, n conditiile unui timp uscat. La utilizarea bitumului tip D 60/80 asternerea se face pn la 15 septembrie. 18.2. Asternerea mixturilor asfaltice se efectueaz numai mecanizat, cu repartizatoarefinisoare prevzute cu sistem de nivelare automat pentru drumurile de clasa tehnic I, II si III si care asigur o precompactare. n cazul lucrrilor executate n spatii nguste (zona casetelor) asternerea mixturilor asfaltice se poate face manual. Mixtura asfaltic trebuie asternut continuu pe fiecare strat si pe toat lungimea unei benzi programat a se executa n ziua respectiv. 18.3. n cazul unor ntreruperi accidentale care conduc la scderea temperaturii mixturii ramas necompactat n amplasamentul repartizatorului, pn la 120oC, se procedeaz la scoaterea acestui utilaj din zona de ntrerupere, se compacteaz imediat suprafata nivelat si se ndeprteaz resturile de mixturi, rmase n captul benzii. Concomitent se efectueaz si curtirea buncrului si grinzii vibratoare a repartizatorului. Aceast operatie se face n afara zonelor pe care exist sau urmeaz a se asterne mixtura asfaltic. Captul benzii ntrerupte se trateaz ca rost de lucru transversal, conform prevederilor de la pct. 18.10. 18.4. Mixturile asfaltice trebuie s aib la asternere si compactare, n functie de tipul liantului, temperaturile prevzute n tabelul 13. Tabelul 13 Temperatura mixturii Temperatura mixturii asfaltice la compactare o Tipul liantului asfaltice la asternere C o C mm min. nceput sfrsit D 60/80 145 140 110 D 80/100 140 135 100 Msurarea temperaturii va fi efectuat din masa mixturii, n buncrul finisorului. Mixturile asfaltice a cror temperatur este sub cea prevzut n tabelul 13 vor fi refuzate si evacuate urgent din santier. n acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se rcesc n buncrul finisorului, ca urmare a unei ntreruperi accidentale. 18.5. Mixtura asfaltic trebuie asternut continuu, n mod uniform, att din punct de vedere al grosimii ct si cel al afnrii.
Pag. 30 / 51
Asternerea se va face pe ntreaga ltime a cii de rulare. Atunci cnd acest lucru nu este posibil, Antreprenorul supune aprobrii Beneficiarului, ltimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor longitudinale ce urmeaz s fie executate. 18.6. Grosimea maximal a mixturii rspndite printr-o singur trecere este cea fixat de caietul de prescriptii speciale sau de Inginer, la propunerea Antreprenorului, dup realizarea unui sector experimental. 18.7. Viteza de asternere cu finisorul trebuie s fie adaptat cadentei de sosire a mixturilor de la statie si ct se poate de constant ca s se evite total ntreruperile. 18.8. Antreprenorul trebuie s dispun de un personal calificat pentru a corecta eventualele denivelri, imediat dup asternere, cu ajutorul unui aport de material proaspt depus nainte de compactare. 18.9. n buncrul utilajului de asternere, trebuie s existe n permanent, suficient mixtur necesar pentru a se evita o rspndire neuniform a materialului. 18.10. La executarea mbrcmintilor bituminoase o atentie deosebit se va acorda realizrii rosturilor de lucru, longitudinale si transversale, care trebuie s fie foarte regulate si etanse. La reluarea lucrului pe aceeasi band sau pe banda adiacent, zonele aferente rostului de lucru, longitudinal si/sau transversal, se taie pe toat grosimea stratului, astfel nct s rezulte o muchie vie vertical. n cazul rostului longitudinal, cnd benzile adiacente se execut n aceeasi zi, tierea nu mai este necesar. Suprafata nou creat prin tiere va fi amorsat, iar mixtura pentru banda adiacent se asterne, depsind rostul cu 510 cm, acest surplus de mixtur repartizat, mpingndu-se napoi cu o raclet, astfel nct s apar rostul, operatie dup care se efectueaz compactarea pe noua band. Rosturile de lucru longitudinale si transversale ale stratului de uzur se vor decala cu minimum 10 cm fat de cele ale stratului de legtur, cu alternarea lor. Atunci cnd exist si strat de baz bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic, rosturile de lucru ale straturilor se vor executa ntretesut. 18.11. Legtura transversal dintre un strat de asfalt nou si un strat de asfalt existent al drumului se va face dup decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungime variabil n functie de grosimea noului strat, astfel nct s se obtin o grosime constant a acestuia, cu panta de 0,5%. n plan liniile de decapare, se recomand s fie n form de V, la 45o. Completarea zonei de unire se va face cu o amorsare a suprafetei, urmat de asternerea si compactarea noii mixturi asfaltice, pn la nivelul superior al ambelor straturi (nou si existent). ART.19. COMPACTAREA 19.1. La compactarea mixturilor asfaltice se aplic tehnologii corespunztoare, care s asigure caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevzute pentru fiecare tip de mixtur asfaltic si fiecare strat n parte. Operatia de compactare a mixturilor asfaltice se realizeaz cu compactoare cu pneuri si compactoare cu rulouri netede, prevzute cu dispozitive de vibrare adecvate, astfel nct s se obtin un grad de compactare conform tabelului 15. 19.2. Pentru obtinerea gradului de compactare prevzut se determin, pe un sector experimental, numrul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, n functie de performantele acestora, de tipul si grosimea stratului de mbrcminte.
Pag. 31 / 51
Aceast experimentare se face nainte de nceperea asternerii stratului n lucrarea respectiv, utiliznd mixturi asfaltice preparate n conditii similare cu cele stabilite pentru productia curent. ncercarile de etalonare vor fi efectuate sub responsabilitatea Antreprenorului. Beneficiarul poate cere interventia unui laborator autorizat, care s efectueze testele de compactare necesare, pe cheltuiala Antreprenorului. Urmare acestor ncercri, Antreprenorul propune Beneficiarului: - sarcina si alte specificatii tehnice ale fiecrui utilaj; - planul de lucru al fiecrui utilaj, pentru a asigura un numr de treceri pe ct posibil constant, n fiecare punct al stratului; - viteza de mers a fiecrui utilaj; - presiunea de umflare a pneurilor si ncrctura compactorului; - temperatura de asternere, fr ca aceasta s fie inferioar celei minime fixat n articolul precedent. 19.3. Metoda de compactare propus va fi considerat satisfctoare dac se obtine pe sectorul experimental gradul de compactare minim mentionat la pct. 18.1. 19.4. Conform pct. 2.4.4 din SR 174-2, pentru obtinerea gradului de compactare prevzut se consider c numrul minim de treceri ale compactoarelor uzuale este cel mentionat n tabelul 14.
Compactarea se execut pentru fiecare strat n parte. Tabelul 14 Ateliere de compactare Tipul stratului Compactor cu pneuri de 160 kN Strat de uzur Strat de legatur 10 12 A B Compactor cu rulouri Compactor cu rulouri netede de 120 kN netede de 120 kN Numr de treceri minime 4 12 4 14
Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Numrul atelierelor de compactare se va stabili n functie de dotarea Antreprenorului cu compactoare (grele, n tandem, etc.) si de numrul punctelor de asternere-compactare. 19.4. Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executat astfel nct s se obtin valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice de deformabilitate si suprafatare. 19.5. Compactarea se execut n lungul benzii, primele treceri efectundu-se n zona rostului dintre benzi, apoi de la marginea mai joas spre cea ridicat. Pe sectoarele n ramp, prima trecere se face cu utilajul de compactare n urcare. Compactoarele trebuie s lucreze fr socuri, cu o vitez mai redus la nceput, pentru a evita vlurirea mbrcmintii si nu se vor ndeprta mai mult de 50 m n spatele repartizatorului. Locurile inaccesibile compactorului, n special n lungul bordurilor, n jurul gurilor de scurgere sau ale cminelor de vizitare, se compacteaz cu maiul mecanic sau cu maiul manual. 19.6. Suprafata stratului se controleaz n permanent, iar micile denivelri care apar pe suprafata mbrcmintii vor fi corectate dup prima trecere a rulourilor compactoare pe toat ltimea benzii.
Pag. 32 / 51
19.7. Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. ART.20. TRATAREA SUPRAFETEI MBRCMINTEI Pentru sectoarele ce se execut dup 1 octombrie sau executate nainte de aceast dat n zone umbrite si cu umiditate excesiv sau cu trafic redus, suprafata mbrcmintei va fi protejat, aceasta realizndu-se numai cu aprobarea Beneficiarului, pe baza constatrilor pe teren. Protejarea se va face prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationic, cu rupere rapid cu 60% bitum diluat cu ap (o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte ap curat nealcalin) si rspndire de nisip 04 mm cu un continut ct mai redus de praf, sub 0,1 mm, n urmtoarele cantitti: a. - stropire cu bitum 0,5 kg/mp; - rspndire de nisip (de preferint de concasaj) 3...5 kg/mp; b. - stropire cu emulsie cationic cu 60% bitum diluat cu ap (0,8-1) kg/mp; - rspndire nisip 3...5 kg/mp. ART.21. CONTROLUL PUNERII N OPER 21.1. n cursul executiei mbrcmintilor rutiere bituminoase, trebuie s se verifice cu frecventa mentionat mai jos urmtoarele: - pregtirea stratului suport: zilnic la nceperea lucrrilor pe sectorul respectiv; - temperaturile mixturilor asfaltice la asternere si compactare: cel putin de dou ori pe zi; - modul de compactare: zilnic; - modul de executie a rosturilor: zilnic. 21.2. Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se face pe epruvete Marshall prelevate de la malaxor sau de la asternere, nainte de compactare: cte o prob de 20 kg pentru fiecare 200400 tone de mixtur asfaltic, indiferent de tipul mixturii, n functie de productivitatea instalatiei. 21.3. Verificarea calittii stratului bituminos executat se va face pe o plac de minimum (40x40) cm pentru fiecare 7.000 m2 suprafat executat (conform SR 174-2:1997/C1:1998) pe care se vor determina urmtoarele caracteristici: la toate tipurile de mixturi asfaltice, pentru stratul de uzur si stratul de legtur: - densitatea aparent - absorbtia de ap - gradul de compactare aceste caracteristici trebuie s fie conforme cu cele din tabelul 15. Tabelul 15 Grad de compactare, %, min
Tipul mixturii asfaltice
Densitatea aparent, kg/m3, min cu 2300
Absorbtia de ap, % vol
Mixtur asfaltic stabilizat fibre: MASF 8, MASF8m MASF 16, MASF16m Beton asfaltic rugos: BAR 16m BAR 16a BAR 16
26
97
2300 2250
47
96
Pag. 33 / 51
Beton asfaltic bogat n criblur: BA 16m BA 8a, BA 16a, BA 25a, BAPC 16a BA 8, BA 16, BA 25a, BAPC 16 Beton asfaltic deschis: BAD 25m BAD 25a, BADPC 25a, BADPS 25a BAD 25, BADPC 25, BADPS 25
2300 2250
26
96
2250 2200
38
96
la MASF 8, MASF 16 si mixturile asfaltice destinate stratului de uzur, pentru clasa tehnic a drumului I, II si categoria tehnic a strzii, I, II: - rezistenta la deformatii permanente. Rezistenta la deformatii permanente se msoar prin determinarea vitezei de deformatie la ornieraj si/sau adncimea fgasului, la temperatura de 45oC pentru zona climateric rece si respectiv de 60oC pentru zona climateric cald, conform metodol;ogiei stabilite de reglementrile tehnice n vigoare. Valorile admisibile, n functie de trafic, sunt prezentate n tabelul 16. Tabelul 16 Viteza de deformatie la ornieraj (VDOP), Adncimea fgasului, mm, max Numrul mediu de mm/h, max vehicule1) Temperatura Temperatura o o o 45 C 60 C 45 C 60oC < 1500 6,0 8,0 6,0 9,0 15003000 4,0 6,0 5,0 8,0 30006000 2,0 3,5 4,0 7,0 > 6000 < 2,0 < 3,5 < 4,0 < 7,0 NOT: Vehicule de transport marf si autobuze, n 24 h calculate, pentru traficul de perspectiv. 21.4. Controlul compactrii 21.4.1. n cursul executiei compactrii, Antreprenorul trebuie s vegheze n permanent la: - etapele executiei s fie cele stabilite la ncercri; - utilajele prescrise atelierului de compactare s fie efectiv pe santier si n functiune continu si regulat; - elementele definite practic n timpul ncercrilor (sarcina fiecrui utilaj, planul de mers, viteza, presiunea n pneuri, distanta maxim de deprtare ntre finisor si primul compactor cu pneuri) s fie respectate cu strictete. Inginerul lucrrii si rezerv dreptul ca, n cazul unui autocontrol insuficient din partea Antreprenorului, s opreasc lucrrile pe santier pn cnd Antreprenorul va lua msurile necesare de remediere. 21.4.2. Calitatea compactrii straturilor mbrcmintilor bituminoase, se va determina de ctre Antreprenor, pe tot parcursul executiei, prin analize de laborator sau in situ. Verificarea gradului de compactare n laborator se efectueaz pe epruvete formate din probe intacte, prelevate din mbrcminte (pe fiecare strat n parte), prin determinarea densittii aparente pe plcute sau carote si raportarea acesteia la densitatea aparent a aceluiasi tip de mixtur asfaltic prelevat de la malaxor sau asternere (nainte de compactare).
Pag. 34 / 51
Gradul de compactare este stabilit de raportul dintre densitatea aparent a mixturii asfaltice din strat si densitatea aparent determinat pe cilindrii Marshall pregtiti n laborator, din aceeasi mixtur asfaltic. n cazul analizelor de laborator se determin densitatea aparent, absorbtia de ap si gradul de compactare al mixturilor asfaltice din care sunt realizate mbrcmintile. Determinrile se vor face conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2. Probele intacte, se iau n prezenta delegatului Antreprenorului si Inginerului, la aproximativ 1 m de la marginea mbrcmintii, ncheindu-se un proces verbal. Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel nct ele s prezinte ct mai corect aspectul calitativ al mbrcmintii executate. Pentru caracterizarea unor sectoare, limitate si izolate cu defectiuni vizibile, stabilite de Inginer sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o mentiune special. Conditiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt prezentate n tabelul 15. 21.5. Reglarea nivelmentului Atunci cnd caietul de prescriptii speciale prevede o reglare a nivelmentului n raport cu repere independente soselei, verificarea cotelor este fcut n contradictoriu, pe suprafete corespunztoare a fiecrei zi de lucru, n ax si la margine (ntre 0,2 si 0,3 m de la marginea stratului) ca si n fiecare dintre profilele transversale ale proiectului si eventual n toate celelalte puncte fixate de Inginer. Toleranta pentru ecarturile constatate n raport cu cotele prescrise pentru ambele straturi (de legatur si/sau de uzur) este +/- 1,5 cm. Dac tolerantele sunt respectate n 95% din punctele controlate, reglarea este considerat convenabil.
Pag. 35 / 51
CAPITOLUL V CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE MBRCMINTEI EXECUTATE ART.22. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI MBRCMINTEI mbrcmintea bituminoas cilindrat la cald trebuie s ndeplineasc conditiile din tabelul 17. Caracteristica Planeitatea n profil longitudinal.1) Indice de planeitate, IRI, m/km: - drumuri de clas tehnic III - drumuri de clas tehnic III - drumuri de clas tehnic IV - drumuri de clas tehnic V Uniformitatea n profil longitudinal.1) Denivelri admisibile msurate sub dreptarul de 3 m, mm - drumuri de clas tehnic I si strzi de categoria tehnic IIII - drumuri de clas tehnic II si strzi de categoria IV n alte zone dect cele din zona rigolelor) - drumuri de clas tehnic IIIV Rugozitatea2) - Rugozitatea cu pendulul SRT, unitti SRT: drumuri de clasa tehnic III drumuri de clasa tehnic III drumuri de clasa tehnic IVV - Rugozitatea geometric, HS, mm: drumuri de clasa tehnic III drumuri de clasa tehnic III drumuri de clasa tehnic IVV - Coeficient de frecare (GT): drumuri de clasa tehnic III drumuri de clasa tehnic IIIV Omogenitate. Aspectul suprafetei Conditii de admisibilitate Tabelul 17 Metoda de ncercare
< 2,5 < 3,5 < 4,5 < 5,5
Reglementri tehnice n vigoare privind msurtori cu analizorul de profil longitudinal (APL)
< 3,0 SR 174-2 < 4,0
< 5,0
> 80 > 70 > 60 > 0,7 > 0,6 > 0,55
STAS 8849
STAS 8849
> 0,95 > 0,7 Aspect fr degradri sub form de exces de bitum, fisuri, zone poroase, deschise,
Reglementri vigoare cu aparatul de Tester
tehnice msur
n Gip
Vizual
Pag. 36 / 51
slefuite NOTE 1 - Planeitatea n profil longitudinal se determin fie prin msurarea indicelui de planeitate IRI, fie prin msurarea denivelrilor sub dreptarul de 3 m. Uniformitatea suprafetei de rulare n profil longitudinal se verific n ax la drumuri si n ax si la rigole la strzi. 2 - Rugozitatea se determin fie prin msurri cu pendulul SRT, fie prin msurarea rugozittii geometrice HS. n caz de litigiu se determin rugozitatea cu pendulul SRT. Determinarea caracteristicilor suprafetei mbrcmintei se efectueaz n termen de o lun de la executia acestora, nainte de data receptiei la terminarea lucrrilor. ART.23. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATARI LIMIT Verificarea elementelor geometrice include si ndeplinirea conditiilor de calitate pentru stratul suport si fundatie, nainte de asternerea mixturilor asfaltice, n conformitate cu prevederile STAS 6400. 23.1 Grosimea straturilor trebuie s fie cea prevzut n profilul transversal tip din proiect. Verificarea grosimii mbrcmintii se face n functie de datele nscrise n buletinele de analiz ntocmite pe baza ncercrii probelor din mbrcmintea gata executat, iar la aprecierea comisiei de receptie prin maximum dou sondaje pe km, efectuate la 1 m de marginea mbrcmintii. Abaterile limit locale admise n minus fat de grosimea prevzut n proiect, pentru fiecare strat n parte, pot fi de maximum 10%. Abaterile n plus nu constituie motiv de respingere a lucrrii. 23.2. Ltimile straturilor vor fi cele prevzute n proiect. Eventualele abateri limit locale admise pot fi de maximum +50 mm. 23.3. Pantele profilului transversal si ale celui longitudinal sunt indicate n proiect. Abaterile limita admise la pantele profilelor transversale pot fi cuprinse n intervalul +5 mm/m, att pentru stratul de legatur ct si pentru stratul de uzur la drumuri si n intervalul +2,5 mm/m pentru strzi cu mai mult de 2 benzi pe sens. 23.4. Abaterile limit locale la cotele profilului longitudinal sunt de +5 mm, fat de cotele profilului proiectat si cu conditia respectrii pasului de proiectare prevzut.
Pag. 37 / 51
C A P I T O L U L VI RECEPTIA LUCRRILOR ART.24. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE Receptia pe faze determinante, stabilite n proiectul tehnic, privind straturile de legatur si de uzur, se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calittii n constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului n fazele de executie determinante, elaborat de MLPAT si publicat n Buletinul Constructiilor volumul 4 din 1996. ART.25. RECEPTIA PRELIMINAR (LA TERMINAREA LUCRRILOR) Receptia preliminar a lucrrilor de ctre beneficiar se efectueaz conform Regulamentului de receptie a lucrrilor n constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94. Comisia de receptie examineaz lucrrile executate fat de documentatia tehnic aprobat si de documentatia de control ntocmit n timpul executiei. Verificarea uniformittii suprafetei de rulare se face conform pct. 20.5. Verificarea cotelor profilului longitudinal se face n axa drumului pe minimum 10% din lungimea traseului. La strzi cota n ax de verific n proportie de 20% din lungimea traseului, iar cotele rigolelor, pe toat lungimea traseului n punctele de schimbare ale declivittilor. Verificarea grosimii se face ca la punctul 21.1 si pe probe ce se iau pentru verificarea calittii mbrcmintii. Evidenta tuturor verificrilor n timpul executiei lucrrilor face parte din documentatia de control a receptiei preliminare. n perioada de verificare a comportrii n exploatare a lucrrilor definitive, care este de un an de la data receptiei preliminare a mbrcmintii, toate eventualele defectiuni ce vor apare se vor remedia de ctre Antreprenor. ART.26. RECEPTIA FINAL Receptia final se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94 dupa expirarea perioadei de verificare a comportrii n exploatare a lucrarilor definitive.
Pag. 38 / 51
ANEXA NR. 1 UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LA STRATUL DE UZUR DIN BETON ASFALTIC
1. DATE GENERALE Cerintele suplimentare din aceast anex se refer numai la acele materiale (adaosuri) care sunt ncorporate n compozitia bitumului si la orice alte conditii pe care trebuie s le ndeplineasc agentul modificator (polimeri) sau amestecul care contine bitum modificat. Alte cerinte privind asternerea materialului, etc. se regsesc n paragrafele respective din Caietul de sarcini generale. Vor fi analizate urmtoarele dou metode de modificare a compozitiei bitumului. (i) agentul modificator este adus pe amplasament si apoi n statia de asfalt si anume n malaxor. Aditivul va fi introdus n ordine dup agregatele concasate si nainte de bitum precum si n cantitatea indicat de fabricant, dar supus mai nti aprobrii Beneficiarului. (ii) bitum gata modificat n fabric si transportat apoi pe amplasament. n ambele cazuri, Antreprenorul va furniza toate detaliile necesare n legatur cu agentul modificator propus a fi utilizat, cu metodologia pe baza aplicat n vederea verificrii procesului de amestecare a aditivului cu bitum si cu tehnologia de preparare, depozitare si transport a produsului final obtinut, adic a bitumului modificat. n programul su de executie a lucrrilor, Antreprenorul va specifica termenele la care urmeaz s se fac toate ncercrile necesare pe probe de bitum, bitum modificat si mixtur asfaltic, precum si perioada de timp necesar considerat rezonabil pentru aprobarea produsului de ctre Beneficiar. 2. CARACTERISTICILE MATERIALELOR Aditivul utilizat se va obtine dintr-un agent modificator corespunztor, realizat pe baz de polimeri, astfel nct dup modificare, bitumul modificat rezultat s respecte cerintele mentionate n tabelul de mai jos. Caracteristica Conditii de Metoda de admisibilitate verificare Penetratie la 25oC, 1/10 mm 5570 STAS 42 o Punctul de nmuiere, C, min 55 STAS 60 Ductilitatea la: 40 SR 61 13oC, cm, min 100 25oC, cm, min Punct de rupere Fraas, oC, max -15 STAS 113 Revenire elastic la 13oC, %, min 60 Stabilitate la nclzire n film subtire a bitumului la 163oC (metoda TFOT sau RTFOT): - pierdere de mas, %, max 0,8 - penetratie rezidual (Pf/Pi.100), %, min 50 - cresterea punctului de nmuiere, oC, max 9 Reglementri - ductilitate rezidual la 13oC, cm, min 40 tehnice n vigoare - revenire elastic la 13oC, %, min 60 Omogenitate (microscop cu lumin fluorescent): 80 - particule sub 5, %, min Stabilitate la stocare, 72 h, la temperatura de 163oC:
Pag. 39 / 51
- diferenta ntre punctele de nmuiere, oC, max Adezivitate pe agregatul natural utilizat, %, min
5 85
STAS 10969/3
Bitumul de baz folosit la prepararea bitumului modificat cu polimeri este tip D 80/100 si trebuie s corespund prevederilor SR 754 si Normativului AND 537 si conditiei suplimentare: - Indice de instabilitate coloidal: maximum 0,5 Indicele de instabilitate coloidal se determin conform reglementrilor n vigoare. Polimerii utilizati pentru prepararea bitumului modificat folosit la executia mbrcmintilor bituminoase sunt de tipul elastomerilor termoplastici liniari. Polimerii trebuie s fie agrementati conform reglementrilor n vigoare. Tipul de polimer sii dozajul acestuia n bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminat efectuat de un laborator autorizat, tinndu-se seama de respectarea conditiilor tehnice prevzute n tabel. Att tipul de agent modificator, ct si procentul necesar, exprimat n greutate, vor fi propuse de Anteprenor si apoi aprobate de Inginer care va supraveghea efectuarea probelor de laborator necesare. Aprobarea final intr n sarcina Beneficiarului, care-si rezerv dreptul de a executa si alte ncercri pe care le consider necesare, utiliznd propriile sale echipamente, n vederea obtinerii unor rezultate ct mai exacte n ceea ce priveste calitatea bitumului modificat propus. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum modificat trebuie s se ncadreze n limitele din tabelul de mai jos. Caracteristica Tipul mixturii asfaltice BA 16m BAR 16m BAD 25m Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall: - Stabilitate (S) la 60oC, KN, min 10,0 10,0 8,0 - Indice de curgere (I) la 60oC, mm 2,03,5 2,03,5 2,03,5 - Densitate aparent, kg/m3, min 2350 2350 2300 - Absorbtie de ap, % vol 25 35 36 Caracteristici pe cilindri confectionati cu presa de compactare giratorie: - Volum de goluri la 80 de giratii, %, max 5,0 5,0 - Volum de goluri la 120 de giratii, %, max 9,5 Rezistenta la deformatii permanente Fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri, 10-4 mm, max 2900 2800 o Modulul de elasticitate la 15 C, MPa, min 4500 4500 4000 Rezistenta la oboseal: numrul de cicluri pn la 4x105 fisurare, la 15oC, min NOTA: Epruvetele de laborator necesare ncercrilor vor fi realizate n conformitate cu cerintele din STAS 1338/1si STAS 1338/2, cu exceptia cerintelor privind temperatura amestecului si temperatura formelor de turnare, care trebuie s fie ntre 170oC si 180oC ncercrile se vor executa n conformitate cu cerintele din STAS 1338/2 Beneficiarul si rezerv dreptul de a executa cu propriile sale echipamente si alte ncercri n vederea stabilirii efectelor utilizrii materialului pe termen lung. Totusi, rezultatele ncercrilor efectuate de Beneficiar, nu vor fi utilizate n scopul lurii deciziei de acceptare sau nu a materialelor si a calittii executiei lucrrilor, conform conditiilor contractului, dar
Pag. 40 / 51
pot s contribuie la adoptarea unor modificri fat de solutiile mentionate n Caietele de sarcini, modificri ce pot fi aplicate ulterior (prin emiterea unor Ordine de modificare). ncercrile ce pot fi executate de Beneficiar sunt urmtoarele: Caracteristicile tehnice Limite admisibile Metoda de testare ncercarea "ORNIERAGE" (privind rezistenta la Proiect de norme formarea fgaselor) la 60oC, la 30.000 cicluri max. 8 frantuzesti (%) NF 98 141 Rezistenta la oboseal la 10oC, 25 Hz, E6 (10-6) min. 100 Metoda LPcPC Costul tuturor ncercrilor, efectuate att n Romnia, ct si n laboratoarele aflate n strintate, va fi suportat de Antreprenor. 3. OPERATIUNILE DE TRANSPORT, DEPOZITARE SI AMESTECARE Operatiunile de transport si depozitare se refer la bitumul modificat produs n fabric. Transportul La nceputul perioadei de transport, temperatura va fi de minimum 160oC. Bitumul modificat va fi transportat n conditii corespunztoare de la fabric pn pe amplasament. Mijloacele de transport vor fi containere izolate termic. Depozitarea Bitumul modificat pe baz de polimeri va fi depozitat n containere speciale, asezate pe vertical si care se rotesc cu o vitez adecvat, pentru a mpiedica aparitia separrii materialelor componente. Temperatura de depozitare va fi de 140oC. Temperatura va fi urmrit permanent, prin intermediul unor dispozitive speciale care pot fi verificate n orice moment de personalul angajat de Inginer. Cantitatea de bitum modificat depozitat trebuie s fie egal cel putin cu cantitatea medie prevzut a fi consumat zilnic. 4. CONTROLUL CALITTII OPERATIUNILOR DE OBTINERE A BITUMULUI MODIFICAT PE AMPLASAMENT n timpul perioadei de preparare a bitumului modificat pe amplasament, vor fi verificate urmtoarele: (i) Temperatura de amestecare (ii) Dozajul aditivului pe baz de polimeri (iii) Omogenitatea bitumului modificat obtinut. Calitatea bitumului modificat astfel realizat, va fi atestat prin eliberarea unui certificat de calitate. Acesta va fi eliberat dup efectuarea analizelor si ncercrilor de ctre un laborator aprobat.
Pag. 41 / 51
ANEXA NR. 2 MIXTUR ASFALTIC STABILIZAT CU FIBRE TESTUL SCHELLENBERG
1. PRINCIPIUL METODEI Se determin procentul de material (p) pe care l pierde mixtura asfaltic stabilizat cu fibre, tip MASF 8 si tip MASF 16, n prezenta temperaturilor ridicate. 2. APARATURA - etup care asigur temperatura de 170o+2oC; - balant cu exactitatea de 0,1 g; - pahar Berzelius; - capsul de portelan; - sticl de ceas. 3. PREGTIREA PROBEI DE MIXTUR ASFALTIC TIP MASF Se prepar n laborator o cantitate de aproximativ 1 kg mixtur asfaltic tip MASF, la temperatura de 150oC. 4. MOD DE LUCRU Proba de mixtur asfaltic se cntreste cu exactitate de 0,1 g si se introduce ntr-un pahar Berzelius, nclzit n prealabil la temperatura de 170oC. Paharul Berzelius cu proba de mixtur asfaltic se acoper cu o sticl de ceas, se introduce n etuv, nclzit n prealabil la temperatura de (170+2)oC, si se mentine la aceast temperatur timp de (1 h + 1 min). Apoi, paharul Berzelius se scoate din etuv si mixtura asfaltic se rstoarn n capsula de porterlan, cntrit n prealabil. Se cntreste capsula de portelan cu mistura asfaltic si se determin, prin diferent, cantitatea de material fixat pe peretii paharului Berzelius. 5. EXPRIMAREA REZULTATELOR 5.1. Se calculeaz procentul (p) de material fixat pe peretii paharului Berzelius, cu relatia: m1 - m 2 p= x 100 (%) m1 n care: m1 - masa mixturii asfaltice introdus n paharul Berzelius, n grame; m2 - masa mixturii asfaltice din capsula de portelan, n grame. 5.2. Se poate folosi si procedeul alternativ, de cntrire a paharului Berzelius nainte de nclzire (m) si dup rsturnarea mixturii asfaltice (m) si a masei initiale a probei de mixtur asfaltic (m1). Procentul de material aderent la peretii paharului Berzelius se calculeaz cu relatia: m - m p= x 100 (%) m1
Pag. 42 / 51
5.3. Rezultatul este media a dou determinri. 6. INTERPRETAREA REZULTATELOR n functie de valoarea procentului (p) de material rmas pe peretii paharului Berzelius, calitatea mixturii asfaltice se apreciaz astfel: p < 0,2 % bun; p = 0,2% acceptabil.
Pag. 43 / 51
ANEXA NR. 3 MBRCMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD
I. ACTE NORMATIVE Ordinul MT nr. 43/1998 - Norme privind ncadrarea n categorii a drumurilor de interes national. - Norme tehnice privind proiectarea, modernizarea drumurilor. construirea si
Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind conditiile de publicat n MO 397/24.08.2000 nchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie n vederea executrii de lucrri n zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. NGPM/1996 NSPM nr. 79/1998 Norme generale de protectia muncii. Norme privind exploatarea si ntretinerea drumurilor si podurilor. Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere.
Ordin MI nr. 775/1998
Ordin AND nr. 116/1999
II. REGLEMENTARI TEHNICE AND 539 Normativ pentru realizarea mixturilor bituminoase stabilizate cu fibre de celuloz, destinate executrii mbrcmintilor bituminoase rutiere. Normativ privind mbrcmintile bituminoase cilindrate la cald, realizate cu bitum modificat cu polimeri.
Pag. 44 / 51
AND 549
AND 553
Normativ privind executia mbrcmintilor bituminoase cilindrate la cald realizate din mixtur asfaltic, cu bitum aditivat. Normativ privind executia mbrcmintilor bituminoase cilindrate la cald, realizate din mixturi asfaltice cu bitum aditivat.
AND 559
III. STANDARDE STAS 42 STAS 60 Bitumuri. Determinarea penetratiei. Bitumuri. Determinarea Metoda cu inel si bil. punctului de nmuiere.
SR 61 STAS 113 SR 174-1
Bitumuri. Determinarea ductilittii.
- Bitumuri. Determinarea punctului de rupere Fraass. Lucrri de drumuri. mbrcminti bituminoase cilindrate executate la cald. Conditii tehnice de calitate.
SR 174-2+ SR 174-2/C1
STAS 539
Lucrri de drumuri. mbrcminti bituminoase cilindrate, executate la cald. Conditii tehnice pentru prepararea si punerea n oper a mixturilor asfaltice si receptia mbrcmintilor executate. Filer de calcar, filer de cret si filer de var stins n pulbere. Lucrri de drumuri. Agregate naturale de balastier. Conditii tehnice de calitate. Agregate naturale si piatr prelucrat pentru lucrri de drumuri. Conditii tehnice de calitate. Bitum neparafinos pentru drumuri. Lucrri de drumuri. Elemente traseelor. Prescriptii de proiectare. geometrice ale
SR 662
SR 667
SR 754 STAS 863 -
SR EN 933-2
ncercri pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 2: Analiza granulometric. Site de control, dimensiuni nominale ale ochiurilor.
Pag. 45 / 51
STAS 1338/1
Lucrri de drumuri. Mixturi asfaltice si mbrcminti bituminoase executate la cald. Prepararea mixturilor, pregtirea probelor si confectionarea epruvetelor. Lucrri de drumuri. Mixturi asfaltice si mbrcminti bituminoase executate la cald. Metode de determinare si ncercare. de drumuri. Mixturi asfaltice si mbrcminti bituminoase executate la cald. Tipare si accesorii metalice pentru confectionarea si decofrarea epruvetelor. Lucrri de drumuri. Straturi de baz si de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate. Lucrri de drumuri. Rugozitatea suprafetelor de rulare. Metode de msurare.
STAS 1338/2
STAS 1338/3
- Lucrri
STAS 6400
STAS 8849
STAS 8877
- Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapid pentru lucrrile de drumuri. Lucrri de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri la agregatele naturale. Metoda de determinare cantitativ.
STAS 10.969/3
SR EN 12.697-1 + + SR EN 12.697-1/AC
- Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 1: Continutul de bitum solubil.
SR EN 12.697-3+ + SR EN 12.697-3/AC
- Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 3: Recuperarea bitumului: Evaporator rotativ.
SR EN 12.697-4 + + SR EN 12.697-4/AC
- Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 4: Recuperarea bitumului: Coloana de fractionare. - Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 27: Prelevarea probelor. - Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 28: Pregatirea probelor
Pag. 46 / 51
SR EN 12.697-27
SR EN 12.697-28
pentru determinarea continutului de bitum, a continutului de ap si a compozitiei granulometrice.
Pag. 47 / 51
ANEXA NR. 4 UTILIZAREA GEOGRILELOR LA MBRCMINTILE RUTIERE BITUMINOASE
1. DATE GENERALE nainte de asternerea geogrilelor, trebuie luate msuri speciale de pregtire a suprafetelor pe care urmeaz s se aplice geogrilele. Nu va fi permis circulatia nici unui tip de vehicule direct pe suprafata geogrilelor. 2. METODE DE ASTERNERE 2.1. Pregtirea suprafetei Suprafata drumului nu trebuie s prezinte crpturi sau neregularitti. Neregularittile suprafetei mai mari de 10 mm att pe directie transversal ct si pe directie longitudinal, constatate n urma msurtorilor efectuate cu un dreptar standard cu lungimea de 3 m, ca si crpturile cu o ltime mai mare de 6 mm, vor fi corectate prin aplicarea unui amestec realizat din bitum si nisip fin. O alt metod, care se aplic n special n cazul suprafetelor asfaltice pe care degradrile sunt rspndite, sau n cazul n care aceast metod este indicat n proiect, const n asternerea unui strat asfaltic de egalizare, cu grosimea minim de 20 mm si care va fi asternut nainte de amplasarea geogrilei. Suprafata suport astfel obtinut va trebui s fie perfect curat. Acest lucru se realizeaz prin ndeprtarea materialelor strine, cum ar fi particulele de praf sau altele. 2.2. Asternerea geogrilelor Pe suprafata pe care urmeaz s se astearn geogrilele, se va pulveriza un strat de bitum pur, nclzit la maximum 150oC, sau o emulsie bituminoas cu concentratia de 0,8-1,2 l/m2, nclzit tot la o temperatur maxim de 150oC. Cantitatea de bitum se va corecta n functie de tipul materialului aprovizionat. Ltimea de aplicare este conform proiectului. Suprapunerea fsiilor de geogrile se va realiza pe minimum 0,20 m. Asternerea geogrilelor se va face conform agrementului tehnic pentru fiecare tip de material geosintetic, existnd anumite particularitti de asternere. Se va asterne apoi stratul urmtor de binder asfaltic, sau stratul de baz, cu interzicerea total a circulatiei direct pe materialul geosintetic. 3. CARACTERISTICILE MATERIALULUI Materialul din care se execut geogrilele va fi rezistent la temperaturi de peste 180oC. Rezistenta la tractiune va fi de 30 KN/m + 1%, msurat att pe directie longitudinal ct si pe directie transversal. Alungirea maxim a materialului la 60% din efortul de rupere va fi max. 3%. Grosimea materialului nu va depsi 3,5 mm. 4. APROBAREA MATERIALULUI UTILIZAT Antreprenorul va aduce la cunostinta Beneficiarului intentia sa de a utiliza un anumit tip de geogrile. n acest scop, Antreprenorul va supune aprobrii Beneficiarului rezultatele probelor efectuate pe materialul respectiv precum si caracteristicile tehnice ale materialului propus si va solicita de la Inginer aprobarea n scris a materialului, nainte de procurarea si aducerea acestuia pe amplasament.
Pag. 48 / 51
n cazul n care crede de cuviint, Beneficiarul poate solicita efectuarea unor ncercri suplimentare realizate ntr-un laborator specializat, aprobat de Beneficiar. Costul aferent acestor ncercri va fi suportat de Antreprenor. Antreprenorul rspunde de naintarea, foarte din timp, a propunerilor sale privind materialul utilizat, astfel nct s nu apar ntrzieri n legatura cu turnarea suprafetei mbrcmintii rutiere.
Pag. 49 / 51
ANEXA NR. 5 UTILIZAREA MATERIALELOR GEOTEXTILE COMBINATE (GEOGRILE SI MATERIALE GEOTEXTILE) LA MBRCMINTILE RUTIERE BITUMINOASE
1. DATE GENERALE nainte de asternerea materialului geotextil combinat vor trebui luate msuri speciale de pregtire a suprafetei suport. Numai utilajele prevzute cu pneuri vor fi admise pe suprafata neprotejat a materialului geotextil combinat. n consecint, este permis asternerea stratului urmtor de binder asfaltic sau a stratului de baz, fr a mai fi nevoie de nici un alt strat protector. 2. METODE DE ASTERNERE 2.1. Pregtirea suprafetei Vor trebui luate msuri ca marginile drumului existent s fie drepte si paralele cu axul drumului. Suprafata drumului nu trebuie s prezinte crpturi sau neregularizati. Denivelrile longitudinale sau transversale mai mari de 10 mm, constatate n urma msuratorii acestora cu un dreptar standard 3 m lungime, sau crpturile mai largi de 6 mm, vor fi corectate prin aplicarea unui amestec realizat din bitum si nisip fin sau a altor materiale corespunztoare. O alt metod, care se aplic n special n cazul suprafetelor mai degradate, sau n cazul n care aceast metod este indicat n proiect, const n asternerea unui strat de asfalt de egalizare, care trebuie s aib o grosime minim de 20 mm si care va fi turnat nainte de aplicarea materialului geotextil combinat. Suprafata suport astfel obtinuta va trebui s fie perfect curat n urma ndeprtrii materialelor strine, cum ar fi particulele de praf sau altele. 2.2. Asternerea materialului geotextil combinat Pe suprafata suport obtinut asa cum s-a mentionat, se va pulveriza un strat de bitum pur, nclzit la o temperatur de 150oC (sau o emulsie bituminoas) cu concentratia de 0,8-1,2 l/m2. Tratamentul se aplic succesiv, pe cte o fsie cu o ltime de 0,30 m, materialul geotextil fiind asezat cu fata n jos. Materialul geotextil va trebui saturat cu bitum, iar dac apare o cantitate de bitum n exces, aceasta va fi ndeprtat prin periere. Suprapunerea straturilor succesive de material geotextil se va realiza pe minimum 0,20 m. Stratul urmtor de binder asfaltic, sau stratul de baz, se va asterne reducnd numrul de accelerri si frnri ca si numrul operatiilor de schimbare a directiei de deplasare a utilajelor care actioneaz direct pe suprafata neprotejat de material geotextil. Temperatura maxim de asternere va fi de 150oC. Stratul de asfalt de deasupra nu trebuie s acopere n ntregime materialul geotextil pentru a permite derularea n continuare a sulurilor de material si pentru a asigura suprafata minim de suprapunere a straturilor de material. 3. CARACTERISTICILE MATERIALELOR Geogrilele sau materialul geotextil vor fi realizate din polipropilen 100%. n cazul geogrilelor, trebuie ndeplinite urmtoarele caracteristici tehnice: Rezistenta maxim la tractiune a geogrilei pe directie longitudinal si transversal va fi de minimum 30 KN/m Greutatea minim pe unitate de suprafat va fi de 0,400 kg/m2
Pag. 50 / 51
(i) (ii)
(iii) (iv)
(i) (ii) (iii)
Alungirea maxim la curgere a materialului va fi de 11% Ochiurile de material vor fi dreptunghiulare si vor avea aceeasi grosime ca si materialul pe ambele directii (grosime nominal de 3,5 mm). n cazul materialului geotextil, trebuie ndeplinite urmtoarele caracteristici tehnice: Materialul realizat din polipropilen va avea o structur netesut si perforat Greutatea minim pe unitate de suprafat va fi de 0,140 kg/m2 iar greutatea maxim de 0,160 kg/m2 Rezistenta la rupere va fi de minimum 7 KN/m.
4. APROBAREA MATERIALULUI UTILIZAT Antreprenorul va aduce la cunostinta Beneficiarului intentia sa de a utiliza un anumit tip de geogrile si va supune aprobrii Inginerului rezultatele ncercrilor si caracteristicile tehnice ale materialului propus, solicitnd aprobarea n scris a Inginerului nainte de procurarea materialului respectiv, n vederea utilizrii acestuia pe amplasament. Beneficiarul poate solicita n cazul n care crede c este necesar, efectuarea unor ncercri suplimentare n laboratoare specializate, aprobate de Beneficiar. Costul aferent acestor ncercri suplimentare va fi suportat de Antreprenor. Antreprenorul rspunde de naintarea la timp a propunerilor sale, astfel nct s nu apar ntrzieri n legtur cu operatiile de turnare a suprafetei mbrcmintii rutiere.
Pag. 51 / 51

T1L2 Vol3.1 CS Drum Consolidari

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

T1L2 Vol3.1 CS Drum Consolidari

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAIET DE SARCINI

CUPRINS CAPITOLUL I ................................................................................................................3 G E N E R A L I T T I...................................................................................................3

C A P I T O L U L II ......................................................................................................4 MATERIALE FOLOSITE .................................................................................................4

C A P I T O L U L III.....................................................................................................10 EXECUTAREA TERASAMENTELOR................................................................................10

C A P I T O L U L IV......................................................................................................24 RECEPTIA LUCRRII ...................................................................................................24

ANEX ..........................................................................................................................26 DOCUMENTE DE REFERINTA .......................................................................................26

Denumirea si caracterizarea principalelor tipuri de p mnturi

1a <1 1b <10 <20

Foarte bun Foarte bun

2a <6 2b <20 <40

>5 <10 <5

>10 >40 Mediocr

Limita de scurgere Wc%

7.2. Laboratorul Antreprenorului determinrilor de laborator.

ANEX DOCUMENTE DE REFERINTA

Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere.

Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate. Teren de fundare. Determinarea granulozittii.

STAS 1913/13 STAS 1913/15 STAS 2914

CAPITOLUL I................................................................................................ 3 G E N E R A L I T T I .................................................................................. 3

C A P I T O L U L II .................................................................................... 3 CONDITII TEHNICE ..................................................................................... 3

C A P I T O L U L III................................................................................... 5 MATERIALE FOLOSITE LA REALIZAREA STRATURILOR DE FORMA .............. 5

C A P I T O L U L IV ................................................................................... 8 EXECUTIA STRATULUI DE FORM................................................................ 8

C A P I T O L U L V ..................................................................................... 11 RECEPTIA LUCRRILOR............................................................................... 11

ANEX ......................................................................................................... 12 STRAT DE FORM ........................................................................................ 12

granulozitat e 0-63 Inferioar superioar

Echivalentul de nisip. Neomogenitatea balastului

Rezistente la uzura cu masina tip Los Angeles (LA)

ANEX STRAT DE FORM

STAS 4606 STAS 8840 STAS 10.473/2

STAS 12.253 SR EN 13282

-3FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL

FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL

CUPRINS CAPITOLUL 1................................................................................................................3 G E N E R A L I T T I...................................................................................................3

C A P I T O L U L II ......................................................................................................4 MATERIALE ..................................................................................................................4

C A P I T O L U L III.....................................................................................................9 STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE ................................................9

C A P I T O L U L IV......................................................................................................9 PUNEREA N OPER A BALASTULUI............................................................................9

C A P I T O L U L V ......................................................................................................12 CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE.........................................12

C A P I T O L U L VI......................................................................................................13 RECEPTIA LUCRRILOR ..............................................................................................13

ANEX ..........................................................................................................................15 FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL .................................15

0-63 superioar 3 10 22 38 50 75 100

ANEX FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL DOCUMENTE DE REFERINTA

Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere.

CAP. II. MATERIALE...................................................................................................4

CAP.III. CONTROLUL CALITATII................................................................................6

Tablel 1. Conditii de admisibilitate Domeniu de folosire Macadam special Protectie

Umplerea golurilor dupa impanare

granulozitate 040 063 Inferioara Superiora Inferioara Superiora

prin soc sparta

piatra fractiune si sursa

5000 mc per 4606-80

Un test pentru fiecare Un test sort 5000 mc

Receptia va fi facuta doar pe sectoarele finalizate, de lungime minima de 500m.

-5FUNDATII DE PIATR SPART SI/SAU DE PIATR SPART AMESTEC OPTIMAL

FUNDATII DE PIATR SPART SI/SAU DE PIATR SPART AMESTEC OPTIMAL

CUPRINS CAPITOLUL I ................................................................................................................3 G E N E R A L I T T I...................................................................................................3

C A P I T O L U L II .....................................................................................................4 MATERIALE ..................................................................................................................4

C A P I T O L U L IV.....................................................................................................11 REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE ................................................................11

C A P I T O L U L V .....................................................................................................16 CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE.........................................16

C A P I T O L U L VI....................................................................................................18 RECEPTIA LUCRRILOR ..............................................................................................18

30 6 pentru split 3 pentru piatr spart mare 40-63

METODE DE DETERMINARE CONF. -

Tabel 7 FRECVENTE MINIME METODE DE LA LOCUL DE PUNERE VERIFICARE N LUCRU CONFORM

STAS 1913/13 STAS 1913/1