Igien personal Igien personal, igien individuala complex de reguli igienice a cror respectare asigur meninerea i ntrirea sntii

i omului. Cuprinde regulile de igien general (alternarea corect a muncii intelectuale cu cea fizic, a muncii cu odihna, alimentaia complex, somnul normal . a.), precum i cerinele igienice cu privire la pstrarea n curenie a corpului, albiturilor, mbrcmintei, locuinei . a. Uneori neglijarea igienii personale constituie cauza unor astfel de boli contagioase ca gripa, bolile acute ale cilor respiratorii superioare, dizenteria, tuberculoza . a. Prin urmare, respectarea regulilor de I. p. are o importan att individuala, ct i social. Igiena pielii. Starea igienic a pielii influeneaz nu numai asupra realizrii funciei ei fiziologice, dar i asupra ntregului organism. Dac pielea nu este ngrijit, pe ea se acumuleaz microorganisme (bacterii, ciuperci microscopice), care pot duce la dereglarea funciei i la dezvoltarea unor afeciuni micotice i purulente, de aceea pielea trebuie ntreinut n curenie, splnd-o regulat cu ap cald i cu spun, fcnd baie cel puin o dat pe sptmn i du n fiecare zi. Dup baie se cer schimbate albiturile. O deosebit atenie trebuie s se acorde igienei minilor. Pe mini se pot acumula microorganisme, ou de helmini, care, nimerind n tractul digestiv, pot provoca boli infecioase sau infestri, de aceea dup vizitarea toaletei, executarea unei munci i nainte de mas minile trebuie splate bine cu ap i spun. Cele mai multe bacterii (aproximativ 95%) se adun sub unghii, care trebuie tiate scurt i splate bine cu spun. Pe pielea de pe picioare i mai ales n plicele interdiasitale se acumuleaz murdrie i transpiraie, din care cauz sub aciunea microorganismelor se formeaz substane volatile cu un miros neplcut. Acestea erodeaz pielea, favoriznd apariia unor boli micotice sau a piodermitei. Totodat se va ine cont de faptul c pielea din regiunile plantare are pe 1 c m2 n medie cte 366 de

glande sudoripare, pe cnd cea de pe spinare numai 57. Din aceast cauz tlpile transpir mai abundent. Ciorapii murdari i nclmintea strmt sau confecionat din materiale cu o permeabilitate sczut pentru aer, intensific transpiraia pielii; de aceea picioarele trebuie splate nainte de somn cu ap i spun, iar ciorapii schimbai zilnic. Dac transpiraia picioarelor nu poate fi nlturat prin msuri igienice, atunci se aplic un tratament special, indicat de medicul dermatolog. ngrijirea prului prevede splarea lui cu ap cald cu o duritate mic (ap de ploaie) i cu ampon. Igiena casnic prevede meninerea locuinei, mbrcmintei, nclmintei i a lenjeriei n curenie, crearea unor condiii normale de somn i odihn . a. Pentru a preveni acumularea murdriei n camerele de locuit, hainele de lucru trebuie pstrate ntr-un loc aparte. n cas se recomand a purta ciupici, care snt mai comozi i contribuie la meninerea n curenie a podelelor. Lenjeria de pat se scutur zilnic, iar saltelele, plapumele i pernele se aerisesc i se in la soare. Albiturile se schimb regulat (o dat pe sptmn). O odihn bun se asigur mai nti printr-un somn linitit timp de 78 ore. Este important ca ora culcrii i ora deteptrii, a gimnasticii de nviorare i a procedurilor de diminea s fie mereu aceeai. Orarului riguros al regimului zilei, care depinde de timpul plecrii la lucru, vrst, particularitile climei . a., trebuie s-i corespund i regimul alimentar. Igiena personal cuprinde, de asemenea, elemente de clire a organismului, de cultur fizic . a. ; Igiena alimentatiei si digestiei se refera la un complex de factori si actiuni care asigura alegerea si pastrarea corecta a produselor alimentare pentru a pastra calitatile nutritive si a nu se infecta, cunoasterea regulilor pregatirii culinare a alimentelor si a consumarii lor pentru a putea fi transformate in asimilate de catre organism, corespunzator nevoilor sale plastice si energetice.

Alimentatia normala asigura dezvoltarea si functionarea sanatoasa atat a organelor digestive cat si a intregului organism. Igiena alimentatiei ne ajuta sa cunoastem in acelasi timp bolile digestive propriu-zise si pe cele cu poarta de intrare digestiva. Alimentatia si importanta ei pentru organism ; Alimentatia normala inseamna respectarea regulilor de igiena stabilite stiintific prin care se asigura calitatea si cantitatea alimentelor pentru a putea trai sanatosi si a munci eficient. Care sunt regulile unei alimentatii sanatoase ? 1. Alimentatia trebuie sa fie corespunzatoare calitativ adica sa cuprinda substantele nutritive necesare cresterii, dezvoltarii si desfasurarii activitatii omului(proteine, glucide, lipide, apa, saruri minerale si vitamine) in anumite perioade de varsta si conditii de viata. 2. Alimentele trebuie sa corespunda din punct de vedere cantitativ, adica sa se asigure cantitatile de substanta cerute pentru a acoperi cheltuielile energetice ale organismului si pentru construirea celulelor si tesuturilor uzate sau aflate in curs de crestere. Alimentatele deficitare prin excesul lor tulbura grav dezvoltarea, scade rezistenta fata de imbolnaviri si capacitatea de munca. 3. Alimentele trebuie sase faca la ore regulate. Se stie ca in functionarea organului digestiv, dupa perioadele de activitate sunt necesare perioadele de odihna pentru energie si a substantelor consumate. De aici decurge regula ca micul dejun, pranzul si cina sa fie luate la anumite intervalle de timp(4-5 ore) si totdeauna la aceleasi ore obisnuind in felul acesta organele digestive sa lucreze ritmic si cu eficienta maxima. 4. Alimentele trebuie sa fie echilibrate : proteinele si grasimile trebuie sa se Afle in proportii aproximativ egale. Insa unora le plac dulciurile si fainoasele, altii prefera carnea si grasimile, unii copii se obisnuiesc sa consume mari cantitatati de lapte si refuza preparatele de carne si legume. Aceasta alimentatie unilaterala produce tulburari serioase in cresterea si dezvoltarea organismului: excesul de glucide, duce la ingtasarea si tulburari de dezvoltare a sistemului osos si muscular, iar carenta lor slabeste capacitatea functionala a organismului. De aici decurge regula urmatoarealimentatia trebuie sa fie cat mai variata asigurand toate substantele nutritive in proportia necesara.

Hrana trebuie sa fie proaspata si corect preparata pentru a ne feri de imbolnaviri si pentru a nu se pierde vitaminele si sarurile minerale. Se stie ca prin fierbere indelungata unele vitamine se distrug dar adaosul de fructe si legume proaspete poate suplini acest deficit. Hrana trebuie sa fie gustoasa si frumos servita pentru a intretine pofta de mancare. Cand organele tubului digestiv sunt pregatite pentru noi procese digestive si cand organele au nevoie de noi substante plastice sau energetice simtim aceasta sub forma de senzatii de foame si sete. Ea apare si se mentine in conditii in care alimentatia se face la ore regulate este echilibrata si variata. Prepararea culinara corecta si adaosul de arome si condimente in proportia admisa le dau gust si miros placut. Aspectul, felul de prezentare a alimentelor, atmosfera calma si calda la masa etc.. contribuie la o secretie digestiva normala. Pofta de mancare se pierde printr-o alimentare unilaterala si prin luarea mesei la ore neregulate. Dar si ocupatiile zilnice prea intense, cand omul uita sa manance sau sta in fata farfuriei cu mancare avand gandul in alta parte, pot duce la pierderea apetitului si deci la slabirea organismelor. Pofta de mancare este scazuta sau chiar absenta in stari de boala, la emotii puternice. 5. Hrana trebuie sa fie satioasa. Senzatia de foame dispare dupa ce am consumat cantitatea de alimente necesare, aparand senzatia de saturare(de satietate) care tine mai mult sau mai putin in functie de natura alimentelor. Unele alimente de exemplu laptele si produsele lactate trec repede prin stomac si intestin. Carnea si oualele raman mai mult(2-3ore) iar grasimile si mai mult. Zicem ca laptele este mai putin satios decat carnea si grasimile, adica hranindu-se numai cu laptele ar trebui sa luam mai multe mese pe zi decat daca ne alimentam si cu alte produse. Igiena muncii n industrie ramur a igienei care studiaz aciunea procesului de munc i a condiiilor mediului nconjurtor din industrie asupra organismului muncitorilor i elaboreaz msuri de igien i curativo-profilactice cu scopul de a ocroti sntatea, a spori capacitatea de munc i productivitatea ei. Condiiile de lucru ale muncitorului contemporan depind mult de ramura industrial, de procesul tehnologic, de organizarea muncii i de msurile profilactice. Noxele de la ntreprinderi (microclima, zgomotul, vibraia, substanele toxice, praful . a.) constituie, uneori, cauza bolilor profesionale, a cror combatere necesit o serie de msuri speciale de igien. n legtur cu aceasta se acord o atenie

deosebit amenajrii i ntreinerii corecte din punct de vedere igien ic a ntreprinderilor industriale. n corespundere cu cerinele igienice ncperile de lucru trebuie s fie destul de spaioase, luminoase, uscate i calde, nzestrate cu tambure la ntrri pentru a se preveni formarea curenilor de aer, locurile de munc urmeaz a fi meninute ntr-o ordine i curenie exemplar (se vor strnge i nltura sistematic resturile, achiile i alte deeuri industriale, se va face dereticarea umed, se va terge praful de pe panouri, geamuri i utilaje, se va efectua sistematic aerisirea, iar o dat la 12 sptmnii se va face dereticarea general). Pentru asanarea condiiilor de munc de la ntreprinderi au o mare importan garderobele, lavoarele, closetele, instalaiile de duuri, camerele pentru igiena personala a femeilor (cu du perineal), locurile pentru alimentaie, odihn, uscarea hainelor . a. Dac la ntreprindere lucreaz peste o sut de femei ntrun schimb, trebuie amenajat o ncpere special pentru alptarea sugacilor. Toi muncitorii urmeaz a fi asigurai cu ap potabil de calitate bun, cu temperatura de 812 (23 l pe zi pentru o persoan). Instalaiile de alimentare cu ap trebuie s se afle la o distan de cel mult 75 m de locul de lucru. Pentru muncitorii de la atelierele cu exces de cldur se recomand instalarea unor saturatoare speciale cu ap gazoas puin srat. O atenie deosebit trebuie acordat ventilaiei i iluminatului. Emoiile pozitive (bucuria, entuziasmul, elanul), care au o importan deosebitpentru sporirea capacitii de munc, se afl n funcie de organizarea bun a procesului de producie, de starea psihologic sntoas din colectiv, de ntreinerea n ordine i curenie a locului de lucru . a. m. d. Capacitatea de munc a omului depinde n mare msur de antrenamentul organismului n domeniul respectiv de producie. Instruirea i antrenamentul contribuie la coordonarea mai raional a micrilor musculare, care devin mai econome i mai automatizate, nlesnind astfel activitatea sistemului nervos central i micornd considerabil consumul de energie, ceea ce sporete capacitatea de respiraie a plmnilor i

activitatea armonioas a sistemului cardiovascular . a. Meninerea ndelungat a corpului ntr-o poziie forat poate provoca ncordarea aparatului neuromuscular, deformarea scheletului, tulburarea circulaiei sangvine . a. ncordarea muscular static este minim atunci cnd corpul se afl ntr-o poziie corect, care se va asigura printr-o construcie raional a scaunului de lucru. Acesta trebuie s fie reglabil pe vertical i orizontal pentru a putea fi adaptat dup statura i particularitile locului de munc. La ndeplinirea unei munci care necesit meninerea permanent a corpului n poziie vertical se va da atenie alegerii utilajelor i uneltelor potrivite i aplicrii unor metode raionale de lucru. Sporirea capacitii de munc se obine prin alternarea periodic n timpul zilei a poziiei corpului, practicarea exerciiilor de gimnastic, alternarea muncii cu odihna. n combaterea oboselii la unele munci care necesit mult energie, cum este, de pild, cea de ferar, hamal, turntor, un rol hotrtor l joac mecanizarea i automatizarea proceselor tehnologice. n industrie, n afar de msurile de igien, este organizat supravegherea strii de sntate i deservirea medical permanent a muncitorilor. n legtur cu aceasta exist indicaii generale i speciale referitor la admiterea oamenilor la lucru. De ex., persoanelor cu form activ de tuberculoz i alte boli li se interzice s lucreze cu substane toxice i praf. Sarcina principal a examenului medical periodic const n diagnosticarea ct mai timpurie a bolilor profesionale, evidenierea urmrilor aciunii condiiilor din producie asupra strii de sntate a muncitorilor, rezolvarea problemelor referitor la posibilitatea unor persoane de a se afla n anumite condiii de munc . a. Pentru deservirea medical a lucrtorilor pe lng ntreprinderile industriale se organizeaz astfel de instituii medicale, ca seciile medico-sanitare, punctele medicale, sanatoriile de zi i de noapte (profilactorii) . a. La multe ntreprinderi serviciul medical este reprezentat de puncte medicale cu medic (dac la

ntreprindere lucreaz peste o mie de oameni) sau cu felcer (dac la ntreprindere lucreaz pn la o mie de muncitori). La ntreprinderile industriale, la care lucreaz c. 4 mii lucrtori, funcioneaz cte o secie medico-sanitar, care include un spital i o policlinic. Serviciul medical supravegheaz sistematic starea sanitar a ncperilor de producie i a celor publice (duuri, bufete, osptrii), controleaz respectarea regulilor i legilor sanitare; in evidena cazurilor de mbolnvire i de traumatism, iau msuri generale de asanare (tratament la instituii balneo-sanatoriale) i specifice pentru a mri rezistena organism ului muncitorilor la aciunea noxelor profesionale (inhalri, alimentaie curativo-profilactic); indic msurile de profilaxie individual i controleaz respectarea de ctre muncitori a regulilor de igien personal; desfoar munca de educaie sanitar n rndurile lucrtorilor; organizeaz activul sanitar obtesc . a.