Referat din Urgente medico-chirurgicale - MigrenaEste o suferinta cronica caracterizata prin dureri de cap moderat-severe, recurente.

Poate sa apara o data sau de doua ori pe an sau de mai multe ori pe luna. Acestea sunt asociate de regula cu alte simptome (greata, varsaturi, sensibilitate la lumina sau la zgomot). In general sunt agravate de activitate fizica sau determina evitarea activitatii fizice. Este cea mai frecventa cauza pentru dureri severe de cap aproximativ 20% dintre femei si 6% dintre barbati sunt afectati. Debutul este frecvent in adolescenta sau in copilarie, intalnita cu frecventa maxima la persoane intre 25 si 55 de ani. Dupa 55 de ani frecventa atacurilor scade, in special la femei. Durerea de cap care incepe in copilarie este frecvent migrena. Variantele migrenei Cea mai frecventa este migrena comuna (fara aura). Doar 10 % dintre persoanele afectate au migrena cu aura si 20% au ambele tipuri. Mai rar apare doar aura fara durere de cap, in special la persoanele in varsta. Aura reprezinta simtome neurologice care apar cu 10-60 de minute anterior durerii de cap, frecvent exprimate prin fenomene vizuale care apar la ambii ochi pete negre, gri, tremorul imaginii, flashuri, lini colorate, si prin fenomene senzitive ace, intepaturi, amorteli care apar prima data la degete si apoi de intind la tot bratul si la fata. Alte tipuri rare de migrena: migrena hemiplegica familiala si migrena hemiplegica sporadica. La persoanele afectate de acest tip de migrena aura este reprezentata prin deficit motor la nivelul unui hemicorp (slabiciune musculara la nivelul unei jumatati, stanga sau dreapta a corpului). Daca o ruda apropiata are aceeasi suferinta este vorba despre forma familiala migrena bazilara unde durerea de cap este insotita de tulburari de vorbire, vertij, zgomote in urechi, vedere dubla, tulburari de constienta. migrena retiniana: simptome vizuale care apar la un singur ochi (simptomele aurei apar la ambii ochi), in absenta unei afectiuni oculare. sindroame periodice ale copilului care sunt frecvent asociate cu dezvoltarea migrenei la adolescenti si adulti tineri, care includ varsaturile ciclice (perioade ocazionale, intense de varsaturi), migrena abdominala (dureri abdominale recurente insotite de obicei de greata) si vertij paroxistic benign al copilului ( episoade recurente de vertij). Cauzele migrenei: Migrena este o suferinta cerebrala. Reprezinta o afectiune a anumitor parti ale creierului care se ocupa de procesarea durerii. Mecanismul exact nu este cunoscut, dar in timpul atacului migrenos exista atat modificari vasculare studiile au demonstrate o reducere a fluxului cerebral care incepe in cortexul occipital (in special in timpul aurei) si de extinde lent spre anterior, bilateral, cat si modificari neuronale, care implica un mecanism cu originea la nivelul nervului trigemen. Cauza probabila este un amestec de factori genetici si factori de mediu. Aproximativ 2/3 dintre persoanele afectate mai au o ruda cu migrena. Foarte rar apare datorita unui defect al unei singure gene (ex: migrena hemiplegica familiala). Influenta genetica in dezvoltarea migrenei este de aproximativ 50% in special la persoanele care sufera de migrena cu aura.

Factorii trigger Atacul migrenos poate fi indus de factori trigger, diferiti de la persoana la persoana si care pot sa difere de la un atac la altul la aceeasi persoana. Un factor trigger poate fi considerat responsabil atunci cand actioneaza cu maxim 24 de ore anterior atacului de migrena. Cateodata este necesara asocierea a 2-3 factori trigger pentru declansare unui atac migrenos, la persoanele cu un prag migrenos mai crescut. Dieta: unele alimente (si alcoolul), frecvent saritul peste mese sau mesele insuficiente, renuntarea la consumul de cafea, deshidratarea. Glutamatul monosodic este frecvent implicat. Fiziologici: stresul, foamea, oboseala. La femei migrenele apar frecvent in preajma menstruatiei. Si alte modificari hormonale: folosirea de contraceptive orale, terapia de substitutie hormonala joaca un rol. Migrena in mod tipic NU apare in trimestrele 2-3 de sarcina si dupa menopauza. Factori psihologici: emotiile sau surprinzator relaxarea dupa o perioada stresanta. Somnul: modificari in ritmul somnului, atat lipsa cat si somnul excesiv. Alte modificari ale stilului de viata: exercitiile fizice intense, calatoriile pe distante lungi in special in zone cu diferente de fus orar. Factorii de mediu: lumini intense sau intermitente, mirosuri puternice si schimbari meteorologice. !!! Cel mai frecvent factor trigger este foamea sau mesele insuficiente, de aceea tinerii care sunt afectati de migrena nu ar trebui sa sara peste micul dejun. Semne si simptome Simptomele sunt prezente in timpul atacului care are 4 stadii (nu toate obligatorii). Intre atacuri majoritatea persoanelor afectate nu au nici un fel de simptomatologie. Faza premonitorie este prima care apare. Doar jumatate dintre cei care sufera de migrena constientizeaza aceasta faza. Se manifesta prin nervozitate, iritabilitate, oboseala, depresie sau euforie cu durata variabila, de la 1 ora pana la 1-2 zile anterior aparitiei durerii de cap. Unele persoane sunt neobisnuit de active in acesta perioada, au anumite pofte alimentare sau stiu ca urmeaza un atac de migrena. Aura- la persoanele care au acest tip de migrena este intotdeauna urmatoarea faza. Poate sa nu apara la fiecare atac. Dureaza de regula 10-30 minute (sub 60 de minute), cu aparitie graduala. Cel mai frecvent afecteaza vederea (la ambii ochi): pete negre, puncte luminoase, flashuri sau linii colorate in zig-zag. Pot fi si simptome senzitive: ace, intepaturi, amorteli care apar de obicei la degete si se intind apoi pe tot bratul si pe fata de aceeasi parte. Alte simptome ale aurei pot fi: tulburari de vorbire sau de limbaj, vertij sau cel mai rar probleme motorii. Simptomele motorii inseamna slabiciune la nivelul unei parti a corpului (migrena hemiplegica) si acestea dureaza mai mult de 1 ora. Rar apare aura fara durere de cap. Durerea de cap este cea de-a treia faza si cea mai deranjanta la majoritatea persoanelor, cu o durata intre 4 si 72 de ore. Clasic este unilaterala, pulsatila, moderat-severa, creste progresiv ca intensitate si este agravata de activitatea fizica. Poate fi si bilaterala cel mai frecvent in tample sau in frunte. Durerea este frecvent acompaniata de greata, varsaturi, sensibilitate la lumina, zgomot sau anumite mirosuri, oboseala sau iritabilitate. In migrena bazilara frecvent apar vertij, ameteala sau confuzie. Alte simptome pot fi vedere incetosata, congestie nazala, diaree, urinari frecvente, paloare sau transpiratii. Majoritatea persoanelor prefera sa stea intr-o camera unde este liniste si intuneric. Faza de rezolutie incepe cand durerea de cap cedeaza. Efectele migrenei pot persista cateva zile dupa ce durerea de cap a incetat. Oboseala, iritabilitate, probleme de concentrare, depresie sau euforie pot sa apara.

Evolutie Evolutia pe termen lung a persoanelor cu migrena este variabila. Majoritatea au perioade cu dureri mai frecvente si perioade cu dureri mai rare. Oricum, la majoritatea persoanelor care sufera de migrena, in timp atacurile devin din ce in ce mai rare (de obicei dupa 40-50 de ani). Aceasta suferinta este de regula benigna si nu este asociata cu cresterea riscului de deces. Sunt 4 moduri in care boala poate evolua: 1. disparitia completa a simptomelor, 2. simptomele pot continua, dar atacurile devin din ce in ce mai rare, 3. simptomele pot evolua cu aceeasi frecventa si intensitate, 4. atacurile devin mai severe si mai frecvente. Diagnostic Diagnosticul de migrena este un diagnostic clinic, bazat pe descrierea simptomelor. Imagistica cerebrala (CT, RMN) este frecvent recomandata pentru excluderea altor cauze de durere de cap. Obligatorii la un pacient ce sufera de migrena sunt examinarea neurologica, examenul fund de ochi, masurarea tensiunii arteriale, pentru excluderea altor cauze ce ar putea determina dureri de cap. Se presupune ca un numar mare de persoane care sufera de aceasta boala nu au fost diagnosticati. Diagnosticul de migrena fara aura, conform Societatii Internationale de Cefalee, poate fi facut urmarind urmatoarele criterii: 1. Cel putin 5 atacuri care indeplinesc criteriile B-D 2. Durere de cap care dureaza 4-72 de ore (netratata sau cu tratament ineficient) 3. Durerea de cap are cel putin 2 din urmatoarele caracteristici: Unilaterala Pulsatila Intensitate moderata-severa Agravata de activitatea fizica sau care determina evitarea activitatii fizice 4. In timpul durerii de cap apare cel putin un simptom dintre: greata sau varsaturi fotofobie sau fonofobie 5. Nu este atribuita altei boli (un diagnostic de migrena trebuie sa includa o examinare neurologica pentru excluderea altor boli) Tratamentul include: 1.Evitarea factorilor trigger 2.Tratamentul atacului 3.Tratamentul profilactic Medicatia folosita pentru un atac de migrena se numeste tratament acut. Tratamentul acut este intotdeauna recomandat, si trebuie administrat la primele semne de atac migrenos datorita caracterului sever al durerilor de cap. Medicamentele potrivite pot fi foarte eficiente, dar trebuie luate in mod corect si sa nu fie folosite in mod abuziv. Acestea sunt analgezicele care pot fi cumparate fara prescriptie medicala: aspirina 1000 mg, ibuprofen 200-800 mg si paracetamol. Dintre acestea paracetamolul este cel mai putin eficient. In toate cazurile preparatele solubile si efervescente actioneaza mai repede si mai bine. Combinatia fixa de aspirina, paracetamol si cafeina este mai eficienta in tratamentul atacului decat fiecare compus singur sau in combinatie dar fara cafeina. Pentru a preveni aparitia cefaleei prin exces medicamentos folosirea analgezicelor trebuie restrictionata la 15 zile/luna iar cea a analgezicelor combinate la 10 zile/luna.

Se pot administra si medicamente antiemetice daca durerea de cap este insotita de greata si varsaturi, dar si pentru ca imbunatatesc absorbita analgezicelor. Acestea sunt metoclopramidul 20 mg si domperidona 10 mg. Medicamentele pot fi administrate sub forma de supozitoare persoanelor care varsa in timpul atacurilor migrenoase. Medicul poate prescrie un tratament acut specific antimigrenos care actioneaza in mod diferit, nu prin influentarea durerii, dar prin reversibilitatea fenomenelor care au loc la nivel cerebral in timpul unui atac migrenos. Aceste medicamente includ ergotamina si un grup de medicamente mai noi numite triptani. Utilizarea triptanilor trebuie restrictionata la maxim 9 zile/luna datorita riscului de cronicizare si a inducerii cefaleei prin exces medicamentos. Scopul tratamentului acut este disparitia durerii si a simptomelor asociate in 2 ore de la administrare.