Module

Modulul unui numar real:

Ixl={

,x~O

-x, x < 0

Proprietatile

modulului:
('It)

I.

I~ ~ 0,
:l"1 Ixl ;;r 1>1

x e R ; Ixl = 0 <=> x = 0
, ('It)x,yeR

2. Ix.yJ=lxl.lyl 3.
4.

' ('It) x,y e R , y

('It)

*0
eR

Ix +yl $Ixl+lyl ,

x,y

5.
6.

7. 8. 9.

1-~ = I~ , ('It) x e R I~ = a (a ~ 0) <::> x = :ta Ixl = Iyl:=) x =:ty Ixl$ a <::> -a $ x $ a <::> x e [-a, a)
Ixl<a<::>-a <x<a<::> xe(-a,a)

a> 0

, a>O

I~ ~ a <::> x ~ a sau x $ -a <::> x e [a, (0) U (-<x>,-a) Ixl > a <::> x > a sau x < -a <::> x e (a, (0) U (-<x>,-a) 1O.lxl = max (x,-x) (rezulta din def. modulului)

Parte Intreaga
Fie
aE

R.

Dcfinitie: Numim parte intrcaga a lui a numarul intreg notat [a] , care se define~te ea tiind eel mai mare numar intreg mai mie sau egal eu a. Proprietati:
I.
[x]~x<[x]+1 , (V')
XE
X

2. x - I < [x] ::; x

,(V')

R
,xER

3.

[x+y]=[x]+y

,daeaYEZ

4. [x]+[y]~[x+y]~[x]+[y]+1

,(V') x,YER R\ Z

5. [x]+[-X]=O,XEZ
-I,x
E

6. [x]+[x+2"]=[2x]

(identitatea lui HERMITE)

Parte Fractionara
Partea fraetionara a numarului a: 7. 8. 9. 10.
a=[a]+{a} [a]EZ, {a}
E

{a}=a-[a]

, (V') aE R (V') aER

[0.1) , (V') a

R
kEZ

{a+k}

= {a}

.(V') aER;

MULTIMI

o mullime este 0 colectie de obiecte (numite elementele multimii) de natura oarecare, bine determinate ~i bine distincte. >- A, B, C, notatii pentru mu/rimi; >- a, b, e, x, y, Z, notatii pentru e/ementele mu/rimilor; >- dacli un element se anli intr - 0 multime, spunem cli x EA "x aparrine mu/rimii A"; >- daeli un element nu se anli intr - 0 multime, spunem cli x,;;-A "x nu aparrine mu/rimii A "; >- pot fi finite sau infinite.
Moduri de dejinire:

a) sintetic = numind individual elementele sale - ex.: {x, y, z} ; A={O, 1,3,5, 7}; b) analitic = specificand 0 proprietate pe care 0 au elementele sale ~i nu 0 au aile elemente - ex.: A={xl P(x)}- "multimea aeelor x pentru care are loc P(x)";
Observarie:

o - mullimea vidli Mul{imi egale:

multimea tarli nici un element;

A=B - dadl orice element allui A apartine ~i lui 8 ~i reciproc. Proprietori:

a) renexivli A=A; b) simetricli daeli A=B atunci B=A; c) tranzitivli dacli A=B ~i B=C atunci A=C.

Helalia de inc/uti/llle: A c B - dadl orice element allui A este ~i element al lui n. >- Daeli AeB , spunem cli "A este inc/usli in B" sou "B conrine pc A " sou "A este submu/rime a lui B" sau "A este 0 parte a lui B "; ,. AtZ B "A nu este inc/usa in B" - 3XEA astfel incat xil'B; >- P(A)= {Xl XG4} mu/rimea parlilor unci mu/rimi A - este formatli din toate submultimile mullimii A. Proprietari:

a) rcncxivli: AeA;

b) antisimctricli: daeli AeB atunci B=A;

~i BeA

c) tranzitivli: dacli AeB ~i BcC atunci AcC.

Operarii cu mu/rimi:

I) Intersectia: AnB={x I XEA ~i xEH}

Observarie: dacli AnB= 0 , spunem eli A ~i B disjuncte; Proprietari:

a) b) c) d)

An(BnC)=(AnB)nC - asociativitatea intersectiei; AnB=BnA - comutativitatea interscctiei; AnA=A - idempotenta intersectiei; An0=0;

2) Reuniunca: AuB={x
Proprietari:

I XEA sau

XEH}

a) Au(BuC)=(AuB) uC - asociativitatea reuniunii; b) AuB=BuA - comutativitatea reuniunii: c) AuA=A - idcmpotenta reuniunii;

d) Au0=A;

2) Difercnlll: A-H={x I xeA ~i xllB} Ob"en'a/ie: Dacl. EcA. atunci se poate defini complementara lui A in raport cu E ca liind C!A={xeE I xilA. EcA} 3) I'rodus cartczilln: AxB={(x,y) I xeA ~i yeB} Obsen'a/ie: }- AxA=A2; }- (x.y) - pereche ordonaU\ sau cuplu; )- x - prima componenU\; }- y - a doua componentA. A/Ie proprieltili: a) Au(BnC)=(AuB)n(AuC) - distributivitatea reuniunii fatA de interseclie; b) An(BuC)=(AnB)u(AnC) - distributivitatea intersecliei fatA de reuniune; e) d) e) f) g) AcE => CE(CEA)=A; A-B=CA(AnB); Ax(BuC)=(AxB)u(AxC); Ax(BnC)=(AxB)n(AxC); Ax(B-C)=AxB-AxC.

MULTIMI Mullimea numerelor nliturlile N = {O. 1.2,3, ... } N' = { 1,2,3 ... }= N -{OJ Multimell numerelor intregi Z = {... , -3. -2. 0, J, 2. 3, } Z' = { ... -3, -2.-1, 1,2.3, }= Z -{OJ Mullimell numerclor rlItionale

DE NUMERE

Q ={ ~Im, neZ; n;tO}- este formaU\ din toate numerele ce se pot scrie sub formA de fractie ordinarn
n

Exemp/e de numere ra/iona/e: I. numerele intregi: -6. 9, 62, etc. 2. fractiile ordinare: . I 3 8 a ) su b umtare: -.-

2 5'31

b) supraumtare: "

c) ech 1U00tare: -,-,3 19 4

-,-.2 34 3 3 19 4

7 81 28

3. fraC\iile zecimale finite: 3.21 ; -21,5 ; -412,341 4. fracliile periodice: a) simple: 23.(2) ; -4.(31) ; 0.(004) b) mixte: 3,21(5); -21,00(2); -0,42(003) MullimCll numerelor iralionale numAr irational = fraclie zecimalA infiniU\, la care zecimalele se repeU\ aleator Exemp/e de mlmere ira/iona/e:

tr,-5tr,.J6.,J3,-4,Js

Mullimea numerelor reale R= Qu multimea numerelor irationale Ob"erva/ie: mullimea numerelor irationale se noteazA R-Q

Legaluru I,,'re mll/rimile de IIIlmere:

NcZcQcR

SUBMUL TIMI DE NUMERE REALE sc numesc intervale de numere reale sunt de 2 tipuri: a) margi"ile: [a.b)={xeIR I a$X$b}- interval inchis de capete a ~i b [a,b)= {xelR I a$X<b}- interval inchis la stanga ~i deschis la dreapta; (a,b)= {xelR I a<X$b}- interval deschis la stanga ~i inchis la dreapta; (a,b)= {xelR I a<x<b}- interval deschis; b) lIemiirgillile: [a. cx:={xeIR I a$X} - interval inehis la stanga ~i nemarginit la dreapta; (-<Xl,a)={xelR I X$a} - interval nemarginit la stanga ~i inchis la dreapta; (a,cx:= {xelR I a<x} - interval deschis la stanga ~i nemarginit la dreapta; (-<Xl,a)={xelR I x<a} - interval nem!!rginit la stanga ~i deschis la dreapta.

I. 2. 3. 4. I. 2. 3. 4.

Observll/ie: intervalele fiind mullimi de numere. cu ajutorul lor se pot efeetua toate operaliile cu mullimi: reuniune. interscclie. diferenl!!, produs cartezian.

PROGRESII
PROGRESII DEFINITlE: ARITMETICE (p.a.) DEFINIIIE: PROGRESII GEOMETRICE (p.g.)

Numim p.a. un ~ir(aJ. de numere In care fiecare termen,

Numim p.g. un ~ir(bJ. de numere al c4rui prim tertnen este

Incepand cu al I1.lea, se obtine din cel precedent prin ad4ugarea aceluia~i num4r, numit ratie ~i notat de obicei cu r.
=>a"+l=a,,+r, T:/n~1

nenul ~i fiecare termen, Incepand cu al II-lea, se obtine din cel precedent prin Inmultirea cu acela~i num4r nenul, numit ratie ~i notat de obicei cu q =>b, = b. q, \In ~ I;q ~ 0 08S.: Numerele b"b"oo.,b.sunt In p.g. e:> ele sunttermenii consecutivi ai unei p.g. PROPRIET AIl: I. \I termen al unei p.g. cu termeni pozitivi, Incepand cu al II-lea, este media geometric4 a termenilor vecini lui.

08S.:

Numerele

a"a"oo.,a. sunt In p.a. e:> ele sunt termenii consecutivi

ai unei p.a. PROPRIET ATI: I. \I termen al unei p.a., Incepand cu al II-lea, este media aritmetic4 a termenilor vecini lui. 'Vn ~ 2 2 2. Dac4 un ~ir de numere are proprietatea c4 fiecare termen al s4u, Incepand cu al I1-lea,este media aritmetic4 a termenilor vecini lui, atunci acest ~ir este 0 p.a. => an
= 0,,_1 +a"+I,

=> b. = Jb._! .b "

\In ~ 2

2. Dac4 un ~ir de numere cu termeni pozitivi are proprietatea c4 fiecare termen al s4u, incepand cu al I1-lea,este media geometric4 a termenilor vecini lui, atunci acest ~ir este 0 p.g. 3. Trei numere a,b,c sunt In p.g. dac4 b

3. Trei numere a,b,c sunt In p.a. dac4 b = a 4. Ratia consecutivi ai progresiei: FORMULA TERMENULUI unei p.a. se obtine scwnd

+c
2
2 termeni

=..ra:c e:> b'

= a'c 4. Ratia unei p.g. se obtine q = a,

imp4rtind

2 termeni

r = a, - a.
GENERAL AL UNEI p.a.

consecutivi ai progresiei: FORMULA

a.
TERMENULUI GENERAL AL UNEI bl.q .-, bn n TERMENI pt.q = 1
P.l!.

a. = a, + (n - I). r
FORMULA SUMEI PRIMILOR n TERMENI

S _ (a, + 2

aJ. n

AI UNEI p.a.

FORMULA

SUMEI PRIMILOR S. = n.b" q-I

AI UNEI

P.l!.

S = 2a, +(n-I).r.n 2

b '~q'-I) S. = "

pt.q ~ 1

FORMULE DE CALCUL PRESCURTAT

(a+bY (a-bY =a2 +2ab+b2 Patratul uoui binom =a2 -2ab+b2

a2 _b2 =(a+bXa-b) a3 +b3 =(a+bXa2 a3 _b3 (a+b)' (a_b)' (a+b+cY -ab+b') +ab+b2) +b3 _b3

Difercnta de patrate 8uma de euburi

= (a-bXa2

Diferenta de euburi Cubulunui binom

=a3 +3a2b+3ab'

= a3

-3a2b+3ab2

Cubul uoui binom Patratul unui trinom

=a' +b' +c2 +2ab+2ac+2bc

(_a_-_b_+_C_)_'_=_a_'_+_b_'_+_C_'_-_2_a_b_+_2_a_C_-_2_b_C 1 Patratul unui trinom

(_a_+_b_-_C )_'_=_a_'_+_b_ _+_c'_+_2a_b_-_2a_c_" -_2_b_C

Patra tul un ui trinom

(a-b-c)' = ____________________

(/3

+b3 +c3 -2ab-2ac+2bc

PI' atnltu

. unUl trmom

max(a,b)= {a,dacaa ~ b (b, daca a < b

eel mai mare numar dintre a si b

min(a,b)= {a, daca a $ b {b, daca a > b

eel mai mie numar dintre a si b

"1> = 1 + 2+3+
*"'

... +n _ n(n+ I)
2

Suma primelor n numere naturale

Ie = 1 +2
2

+3 + ... +n

n(n + IX2n + I)
6

*"'

Suma patratelor primelor n numere naturalc

te =
,.,

13 + 23 + 3' + ... + n3

= [n(n+ 1)]2
2

Suma cllburilor primelor n nllmere naturalc