Tematica dr comunitar 1.

Scurt istoric al comunitatilor europene si al UE -inceputurile integrarii in Europa Occidentala -constituirea comunitatilor si a UE -dezvoltarea calitativa si cantitativa a comunitatilor europene si ale UE -caracteristicile comunitatilor europene si ale UE 2.Ordinea juridical a UE -izv dr UE - izv primare - izv derivate - izv complementare -normele care provin din angajamentele externe ale comunitatilor , respective ale UE -aplicabilitatea dr UE aplicabilitate imediata - aplicabilitate directa - aplicabilitate prioritara 3.Sistemul institutional al UE -Consiliul European -Consiliul -Comisia Europeana -Parlamentul European -Curtea de conturi -Curtea de justitie 4.Activitatea jurisdictionala a Curtii de justitie a UE -actiunea in anulare -actiunea in carenta -actiunea in interpretare

Carte: manualul UE editia a V a editura UJ 2011 Bucuresti Augustin Fuerea Pt informatii despre UE: www.europa .eu Orice alt material dupa 2010 este binevenit. Examen sinteza, 3-5,6 subiecte.Nu ne da subiecte de examdoar aceasta tematica.

Scurt istoric al comunitatilor europene si al UE - Curs 1 In anul 1950, Jean Monnet ( ministrul planificarii din Franta ) propune ca productia de carbine si de otel din Franta si Germania sa fie supravegheata de o autoritate comuna constituita la nivel European. Propunerea lui Monnet este facuta public de catre Robert Schuman la 9.05.1950 sub forma unei declaratii. Propunerea lui Monnet este agreata de Italia, Franta, Germania, Olanda, Belgia si Luxemburg. In 1951, reprezentantii celor 6 state semneaza, la Paris, Tratatul de Instituire a Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului (CECO sau CECA). In 1956, P.H. Spaak prezinta un raport in care propune constituirea a 2 noi organizatii dupa modelul CECO. Reprezentantii statelor membre CECO semneaza in 1957, la Roma, 2 tratate: 1. Tratatul de Instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice ( CEEA sau EURATOM) 2. Tratatul de Instituire a Comunitatii Economice Europene ( CEE) Tratatul de la Paris a intrat in vigoare in 1952, fiind incheiat pentru o perioada de 50 de ani. In 2002 a incetat sa mai produca efecte, odata cu el s-a destramatsi CECO. Tratatele de la Roma au intrat in vigoare in 1958, fiind incheiate pe o perioada nedeterminata. Cele 3 tratate constitutive au creat fiecare pentru organizatia pe care au infiintat-o cate un sistem institutional propriu. Fiecare comunitate a fost inzestrata cu personalitate juridical, structura tratatelor era una identica, si anume: - O prima parte cuprindea: principii si obiective - A 2-a parte cuprindea : clauze institutionale - A 3-a parte cuprindea: clauze material - A 4-a parte cuprindea: clauze finale

Domeniu decizional CECO Consiliu Special de Ministri Consiliu Consiliu 1965Consiliul de Ministri 1993Consiliul UE

Domeniu executiv Inalta Autoritate Comisie Comisie 1965Comisia Europeana

Domeniu control politic Adunarea comuna Adunare

Domeniu jurisdictional Curtea de Justitie

CEE CEEA

Curte de Justitie Adunare Curte de Justitie 1960Curtea de Adunarea Justitie a Parlamentara Comunitatilor 1962Europene Parlamantul (CJCE) European

La aceste ultime institutii se adauga Curtea de Conturi, Tribunalul de I instant, Tribunalul pentru functia publica. Dezvoltarea calitativa si cantitativa a comunitatilor europene/ U.E. Dezvoltarea calitativa are in vedere perfectionarea institutiilor comunitare, in evolutia lor comunitatile au cunoscut 3 momente importante: 1. crize si esecuri 2. reflecti privind depasirea crizelor 3. texte de drept pozitiv Prima criza cu care s-a confrutat uniunea a fost declansata de catre Franta in anul 1965 prin neparticiparea acesteia la lucrarile consiliului. Contextul izbucniri crizei a fost prevederea din tratatele constitutive, prevedere potrivit careia dupa incheierea perioadei de tanzitie votul cu unanimitate urma sa fie inlocuit cu majoritatea calificata. Franta considera ca ii vor fi afectate interesele in materie agricola. Neparticiparea Frantei la lucrarile consiliului (politica scaunului gol) a

durat 6 luni si s-a finalizat odata cu semnarea compromisului de la Luxemburg (1966). Potrivit compromisului pt respectarea tratatelor unanimitatea urma sa fie inlocuita cu majoritatea calificata. Insa atunci cand un stat membru invoca existenta unui interes vital trebuia ca deciziile sa fie adoptate cu unanimitate. Compromisul produce efecte si in prezent! O alta criza a fost declansata de refuzul Norvegiei de a ratifica tratatul de aderare. Criza a avut ca obiect repartizarea voturilor in cadrul cosiliului. Tratatele statelor care urmau sa adere in anul 1995 faceau referire la o majoritate calificata valabila pt 16 state si nu 15 cate au ramas odata cu refuzul Norvegiei. Pt a nu modifica o serie de acte s-a decis ca nr. de voturi repartizate Norvegiei sa fie redistribuite, mentinandu-se astfel nr. de voturi prevazute pt 16 state. Aceasta intelegere a ramas in istorie sub denumirea de compromisul de la Ioannina. Un alt moment ce a aparut tot din cauza Norvegiei s-a finalizat prin incheierea compromisului de la Oslo, in temeiul careia UE oferea Norvegiei posibilitatea ca pt o perioada de 10 ani de la aderare sa nu aplice legislatia UE. Cu toare acestea poporul norvegian a refuzat a doua oara aderarea la UE. In anul 2006 UE s-a confruntat cu cel mai mare esec din existenta sa, si anume respingerea tratatului de instituire a unei constitutii pt Europa. Dezvoltarea cantitativa are in vedere extinderea uniunii de la 6 la 27 de state cate sunt in prezent. Prima extindere a avut loc in anul 1963 cand au aderat Marea Britanie, Irlanda si Danemarca. In anul 1980 adera Grecia; In 1987 adera Spania si Portugalia; In 1995 adera Austria, Finlanda si Suedia. In 2004 adera Cehia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Polonia, Estonia, Lituania, Letonia, Malta si Cipru; In 2007 adera Romania si Bulgaria. In 2013 urmeaza sa adere Croatia.

Potrivit tratatelor UE orice stat European care doreste sa devina membru al uniunii si care indeplineste anumite criterii poate incepe demersurile in acest sens. Etapele pe care un stat trebuie sa le parcurga pt a devein membru al UE: 1. depunerea cererii prin care se solicita aderarea la uniune 2. acceptarea cererii de catre comisia europeana 3. incheierea unui accord intre statul tert si UE, accord din care sa rezulte statutul de stat asociat la UE 4. inceperea negocierilor de aderare 5. finalizarea negocierilor de aderare 6. negocierea tratatului de aderare 7. ratificarea tratatului 8. aderarea la uniune

Ordinea juridica a UE Ordinea juridica a UE reprezinta ansamblul normelor juridice care reglementeaza relatiile dintre UE si statele member, dintre UE si alte organizatii internationale, dar si relatiile dintre UE si persoanele fizice si juridice ce apartin statelor membre. 1.Izvoare primare 2. Izvoare derivate sau secundare 3. Norme care provin din angajamentele externe ale comunitatilor, respective ale UE 4. Izvoare complementare 5. Izvoare nescrise Izvoarele primare cuprind: Tratatele constitutive, dar si tratatele si actele modificatoare; Tratatele constitutive sunt: - Tratatul privind functionarea UE (fostul tratat privind constituirea comunitatii europene) - Tratatul privind UE - Tratatul instituind comunitatea europeana a energiei atomice In categoria tratatelor si actelor modificatoare intra totate instrumentele juridice care au adus modificari tratatelor constitutive. Exemple: - Tratatul de la Bruxelle, semnat in 1965, intrat in vigoare in 1967, a unificat institutiile decizionale pe de o parte si institutiile executive, pe de alta parte. - Tratatul de la Maastricht a introdus conceptul de UE, o politica externa de securitate comuna, a prevazut etapele privind trecerea la moneda unica - Tratatul de la Amsterdam in 1997 a fost semnat, in 1999 a intrat in vigoare comunitarizeza o parte din acquis-ul shengen, dezvolta aspect legate de politica sociala etc.

Tratatul de la Nisa semnat in 2001, a intrat in vigoare in 2003 reorganizeaza institutiile UE in incercarea de le mentine functionale intr-o UE cu 27 de state - Tratatul de la Lisabona semnat in 2007, a intrat in vigoare in 2009; Izvoarele derivate cuprinde actele juridice elaborate de catre institutiile UE. Actele juridice elaborate de catre institutiile UE sunt: regulamentul, directive, decizia, recomandarea si avizul. Regulamentul Caracteristici: - general - impersonal - obligatoriu in toate partile sale ( scop, mijloace) - are aplicabilitate directa - are efect direct - se adreseaza tuturor subiectelor de drept din toate statele membre - intra in vigoare in cea de-a 20-a zi de la data publicarii sau la o alta data prevazuta in continutul sau Directiva este un act obligatoriu doar in ceea ce priveste scopul urmarit. Caracteristici: - Nu este direct aplicabila si nu are efect direct. (exceptie) - Se adreseaza anumitor state membre - Intra in vigoare la data publicarii in Jurnalul Oficial sau la o alta data prevazuta in continutul sau Decizia Caracteristici: un act individual obligatoriu in toate elementele sale are aplicabilitate directa are efect direct nu se publica in jurnalul oficial se notifica destinatarului (daca se adreseaza tuturor statelor membre se notifica in Jurnalul Oficial) Recomandarea si avizul nu sunt veritabile izvoare derivate si nu au forta juridica obligatorie. Aceste acte exprima un punct de vedere cu privire la o situatie determinate sau prezinta pozitia unei institutii cu privire la un anumit aspect. Normele care provin din angajamentele externe ale UE. Acestea nu reprezinta nimic altceva decat acordurile internationale la care comunitatile sau UE sunt parte. In cadrul acordurilor internationale regasim 3 subcategorii: 1. acordurile incheiate intre uniune si state terte ori alte organizatii internationale 2. actele elaborate la nivelul institutiilor create prin diferite tratate internationale 3. unele acorduri incheiate anterior constituirii comunitatilor europene la care statele membre au participat izvoarele complementare si izvoarele nescrise de citit din carte.

Sistemul institutional al UE

Principiile care guverneaza activitatea institutiilor UE: 1. Principiul autonomiei de vointa 2. Principiul atribuirii de competente 3. Principiul echilibrului institutional Potrivit principiului autonomiei de vointa, institutiile UE au posibilitatea de a-si elabora propriul regulament de organizare si functionare, precum si posibilitatea de a-si alege functionarii. Cel de-al 2-lea principiu reglementeaza faptul ca institutiile uniunii duc la indeplinire numai acele atributi care le sunt in mod expres rezervate prin tratate. Nu exista la nivelul uniunii delegarea de competenta. Ultimul principiu reuneste 2 componente, si anume : 1. separarea puterilor, respectiv a competentelor institutiilor 2. colaborarea institutionala

Consiliul European

Consiliu European nu trebuie confundat cu o alta institutie a uniunii,si anume Consiliul.Pentru a deosebi cele 2 institutii trebuie avute in vedere urmatoarele criterii: 1.criteriul apaitiei - Consiliul European a aparut urmare a intalnirilor periodice ale sefilor de stat sau de Guvern in timp ce Consiliul a aparut pe cale conventionala ,adica a fost prevazut in tratatele consitutive si cele modificatoare. 2.criteriul componentei - Consiliul European este compus din sefi de stat sau de Guvern in timp ce Consiliul este format din ministrii de resort sau ai afacerilor externe. 3.criteriul atributilor indeplinite - Consiliul European este prin excelenta instiutie politica , atributiile sale intrand in sfera politicului in timp ce Consiliul are atributii legislative. De asemena nu trebuie sa confundam Consiliul Europei - membri 47,cu Consiliul European.

Consiliul European este prevazut pt prima data ca institutie prin tratatul de la Lisabona.La intalnirile Consiliului participa alaturi de sefii de stat sau de Guvern presedintele comisiei si Inaltul reprezentant al Uniunii pt a face externe si politica de securitate. Rolul Coniliului Eurpean este acela de a oferii Uniunii impulsurile necesare dezvoltari si de ai defini orientarile si prioritatile politice. Consiliul European este condus de un presedinte ales cu majoritate calificata pentru o perioada de 2 ani si jumatate cu posibilitatea reinoirii mandatului o singura data.Presedintele Consiliului European nu poate exercita un mandat national. Atributiile presedintelui sunt; - prezideaza lucrarile Consiliului European; - asigura pregatirea si continuitatea lucrarilor institutiei in cooperare cu presedintele comisiei si cu luarea in considerare a lucrarilor Consiliului Afaceri Generale; - prezinta Parlamentului European un raport dupa fiecare reuniune a Consiliului European; - reprezinta pe plan extern Uniunea Europeana in problemele referitoare la Politica externa si de seuritate comuna -PESC-fara a intervenii in atributiile Inaltului Reprezentant pt Afaceri Externe; In ceea ce priveste functionarea Consiliului European,el se intalneste de 2 ori pe semestru la convocarea presedintelui sau. Membrii Consiliului European se pronunta prin consens . Ordinea de zi a lucrarilor Consiliului European se stabileste pe baza subiectelor abordate la intalnirile anterioare ,a propunerilor venite din partea comisiei dar si pe baza prioritatilor presedintiei sau a dificultatilor cu care se confrunta institutiile Uniuni. Actele Consiliului European sunt in special declaratiile si rezolutiile dar si concluziile presedintiei.Pana in anul 2002 Consiliul European se intrunea de 2 ori pe an ,in prezent se intrunesc de 4 ori pe an sau ori de cate ori este nevoie , in orasul Bruxelle. Consiliul Consiliul reprezinta toate statele membre fiind institutia ce asigura respectarea intereselor statelor membre.Consiliul este format din cate un reprezentant la nivel Ministerial din fiecare stat membru . Persoana respectiva are imputernicirea de a angaja Guvernul statulu membru si sa exercite dreptul de vot. Componenta Consiliului este una variabila in functie de ordinea de zi.

-continuareAtunci cand sunt prezenti ministri afacerilor externe consiliul se reuneste sub denumirea "consiliul afaceri externe". Pe langa aceasta formatiune regasim si consiliile specializate, de exemplu economie finante, agricultura, mediu, justitie si afaceri interne etc. In ceea ce priveste functionarea consiliului aceasta ridica urmatoarele probleme: 1. exercitarea presedintiei 2. reguli si metode de vot 3. organele tehnice auxiliare Exercitarea presedintiei Presedintia consiliului este exercitata de catre fiecare stat membru, prin rotatie, timp de 6 luni. In prezent presedintia este detinuta de catre Irlanda, iar in a 2-a parte a anului aceasta va fi exercitata de catre Lituania. Ministrul al carui stat asigura presedintia este cel care pregateste si conduce lucrarile consiliului. Presedintele are rolul de a stabili calendarul intrunirilor, tot el este cel care convoaca lucrarile consiliului si stabileste ordinea de zi. Ordinea de zi cuprinde doua parti: 1. partea A, in aceasta parte sunt trecute acele aspecte pentru care nu mai este nevoie de negocieri intre reprezentantii statelor; 2. partea B, in aceasta parte sunt inscrise problemele asupra carora ministrii trebuie sa hotareasca; Reguli si metode de vot La nivelul cosiliului deciziile se adopta cu unanimitate de voturi sau cu majoritate calificata. Unanimitate de voturi In ceea ce priveste unanimitatea avem cateva particularitati: 1. unanimitatea are in vedere toti membri consiliului si nu doar cei prezenti; 2. abtinerea nu reprezinta veto, se pot abtine pana la 15 state; Majoritate calificata Fiecare stat membru, in functie de populatia pe care o are, primeste un anumit numar de voturi. Exemplu: Franta, Italia, Marea Britanie si Germania au fiecare 29 de voturi, Spania si Polonia detin fiecare 27 de voturi, iar Romania are 14 voturi, totalul numarului de voturi este de 345.

Pentru ca un act juridic sa fie adoptat, din cele 345 de voturi, 255 trebuie sa fie in favoarea acelui act. Cele 255 de voturi trebuie sa provina de la cel putin 14 state membre, indiferent de numarul de voturi de care dispun. Statele care au votat pentru trebuie sa aiba o populatie ce reprezinta 62% din populatia UE. Organele tehnice auxiliare 1. Secretariat general Consiliul decide organizarea secretariatului care se afla sub conducerea unui secretar general. Secretariatul este implicat in organizarea, coordonarea si controlul lucrarilor consiliului. Atributii: - secretarul general semneaza procesul verbal realizat la fiecare reuniune - secretarul general semneaza de asemenea textul actelor adoptate de parlament si consiliu - secretarul general asigura publicarea anumitor acte in jurnalul oficial - secretarul general indeplineste sarcinile de depozitare 2. Comitetul reprezentantilor permanenti (COREPER) Comitetul este format din diplomati sau persoane oficiale din ministerele nationale. Sefii acestora se intrunesc o data pe saptamana, iar propunerile supuse spre dezbatere COREPER-ului sunt solutionate cu ajutorul unor comitete. Comitetele sunt formate din specialisti din cadrul ministerelor nationale de resort. COREPER raspunde de pregatirea lucrarilor consiliului si de indeplinirea mandatelor care ii sunt incredintate de catre consiliu. Presedintia COREPER este asigurata in functie de punctele de pe ordinea de zi, de reprezentantul permanent sau de reprezentantul permanent adjunct al statului membru care detine presedintia consiliului. Problemele asupra carora s-a ajuns la un acord vor fi inscrise in mod formal in parte A a ordinii de zi a consiliului, celelalte urmand a fi supuse dezbaterilor in cadrul consiliilor specializate. Atributii: - consiliul exercita functii legislative si de definire a politicilor UE; - consiliul este cel care stabileste salariile, indemnizatiile si pensiile pentru: presedintele consiliului european, presedintelui comisiei, membrilor comisiei, presedintelui si membrilor Curtii de Justitie, precum si pentru secretarul general al consiliului;

Parlamentul European Parlamentul European reprezinta interesele cetatenilor statelor membre. Parlamentul Eurpean este singura institutie a uniunii care isi alege membrii prin vot universal, direct si secret. Regulile privind organizarea si desfasurarea alegerilor se regasesc atat la nivel unional, cat si la nivelul statelor membre. Regulile specifice UE privind desfasurarea alegerilor sunt urmatoarele: 1. varsta minima de vot este 18 ani 2. se voteaza in intervalul joi-duminica din saptamana rezervata alegerilor 3. urnele se deschid duminica dupa finalizarea procesului electoral in toate statele membre 4. se voteaza o singura data Organizarea Parlamentului European Parlamentul cuprinde un birou, conferinta presedintilor, grupuri politice parlamentare si comisii. Biroul este format din presedintele parlamentului, 14 vicepresedinti, 5 chestori alesi de catre parlament prin vot secret pentru o perioada de 2 ani si jumatate. Conferinta presedintilor este compusa din presedintele parlamentului si presedintii grupurilor politice parlamentare (GPP). In cadrul conferintei presedintele este cel care se ocupa de ansamblul activitatilor si prezideaza sesiunile plenare. GPP reprezinta formatiuni politice in cadrul carora membrii impartasesc aceleasi convingeri politice. Un grup politic este constituit din deputati alesi din cel putin un sfert din statele membre. Numarul minim necesar pentru constituirea unui grup este 25. Comisiile pot fi: 1. permanente; 2. temporare, constituite pentru o perioada de maxim 12 luni; 3. de ancheta, acestea sunt constituite pentru investigarea unei situatii aparute la un moment dat la nivelul UE; Functionarea Parlamentului European Mandatul membrilor parlamentului este de 5 ani.

Mandatul de deputat este incompatibil cu cel de : - membru al Guvernului statului membru; -membru al comisiei; - judecator, avocat general sau grefier la Curtea de la Luxemburg; - membru al Bancii Centrale Europene; - ombusman (mediator); Parlamentul tine o sesiune anuala si se reuneste in a 2-a zi de marti a lunii martie exceptie facand anul in care au loc alegerile. Dezbaterile parlamentului sunt publice, iar lucrarile sale se desfasoara in 3 orase diferite: Strasburg, Bruxelle, Luxemburg.

Atributiile Parlamentului European Initial parlamentul a fost creat pentru a controla dpdv politic comisia europeana. In timp, insa, parlamentul a dobandit noi atributii astfel: - parlamentul este singurul care adopta sau respinge bugetul; - participa alaturi de consiliu la adoptarea legislatiei UE; - este invitat sa dea aviz conform pentru incheierea actelor internationale la care uniunea este parte; - Parlamentul este cel care primeste petitii de la cetatienii statelor memebre; - Parlamentul este cel care alege mediatorul european; Comisia Europeana Comisia Europeana este aceea institutie care reprezinta interesele UE. Este executivul uniunii si este formata din cate un reprezentant din fiecare stat membru. Membrii comisiei sunt alesi in functie de competentele lor generale dintre personalitatile care prezinta toate garantiile de independenta.