MIHAELATABARC^.

Ca atare, va fi respinsd ca irradrnisibilh:

-
recuzarea unui
judecStor care nu face parte din completul carg
solutioneazd
procesul in care persoana care a fdcut recuzatea ste
parte;
-
recuzarca tuttrror jtrdecltorilol unei seclii;
-
recuzarea tuturor
judecdtorilor ullei installte;
-
recuzarea, la instanla inferioara, pe rolul cdreia se aflh litigiul,
s
judec[torilor de la instan{ele superioare.
85. Cererea cle recuzare este respinsa ca inadmisibild Ei
atunci cdnd:
-
se invocd alte motive decdt cele arbtate la art' 41
9i
42 C' pr' civ.;
-
printr-o noud cerere se invocd acelaqi motiv de incompatibilitate
impotriva aceluiaqi
judecdtolse;
-
cererea nu este motivatl, a$a cunl impune alin' (l) al art' 47 C.
pr. civ., prin ardtarea, pentru fiecare
judecdtor irr par1e, a cazului de
incompatibilitate
gi a probelor de care partea in{elege sd se fbloseasca.
conform arl. 4J alin. (-l) leza l, nerespectarea condi{iilor acestui
articol atrage inadnrisibilitatea cererii dc recttzare'
86. i'trucAt
judecdtorul se poate abline numai pentru motivele de
inconrpatibilitate pentru care ar putea fi recuzat, inseamnir c[ I'a fi
respinsd ca inadmisibili
gi declaralia dc abiinere prin care se tnt'ocd
alte motive decdt cele aretate la art. 4l
9i
42 C' pr' cir''
Aceastd solu{ie este recultoscutd de Codul de procedurd civild care,
reglementdnd cor.r.rputre rca comllletultri care soluf ioneazS ablinerea
,ou .."rrur"a lace trilnitere, in art. 50, la aplicarea corespunzdloare
adispoziliilorafi.4Talin'(4).or,intezalaacestuitextSearatdc6
nerespectarea condifiilor articolului atrage inadmisibilitatea cererii
de recuzare. Drept urmare, dacd recuzarea este inadrnisibila, in egald
misurS este irradmisibil6 9i
abginerea.
-
""'
in ;;
':n---;l;l* c; a"
rt"tJ"ta
"i'ild
s-a spus cd
''la
printa
'edere'
pare ca textul poate constitui o piedicd in asigurarea procesultri echitabil pentru toate
pa4ile. s_ar putea susline ca dupa ce a fost rcs[insa o cerere dc recuzare,
judecatorul i$i
Doare manifesta nestingherit lipsa de impa4ialitate, flri teama cd atitudinea sa poate fi
ianclionati. in .e ne p.Ir.gt". ionsideranr cA texrul nu comporte o asemenea interpremrs'
nrotivele noii cereri trebuind sd f:e aprcciate in raport cu situalia concretd in care se afl6
judecitorul la data cind a lbst recuzat din nou. Astfel' lbptul ci a fbst. relnilsa- o
,fll!a-
'""rere
d" rccuzarc intetneiati pe art. 27 pct T C pr' cil nu inseamni cd daci ultenor
juclecdtorul
$l-a
spus parerea i; legarturil cu pricina' Iltl po.ate fi recuzztt Prin nrodificarel
legislati'a analizatai s-a urrnirit cijustificaria cclei de-a 6oua cereri de recuzare sd nu-$l
gaseascd terneiul itr prima ccrerc.",- VN{. Ciottun,r. M. Tibirca. T.C. Briciu. Comentariu
asupra ntodificirilor adusc Coclutui de proceduri citite p'in l'egea nr' 21912005'
Drcptul nr. 11i2005. PP.
l7- lt{-
sau rude intre ei
87. Atunci c6nd judecdtorul
recuzat a declarat cd se abfine,
admiterea ab{inerii are drept consecinfr retragerea acestuia de la
solufionarea pricinii, aga cum prevede art. 5l alin. (6) C. pr. civ., ceea
ce face ca judecata
cererii de recuzare sd nu se mai justifice, scopul
recuzdrii fiind atins.
in acest caz, fa\d de dispoziliile art. 48 alin. (3) C. pr. civ., cererea
de recuzare va fi respinsd ca rimasd fhrd obiect, indiferent dacdvizeaza
sau nu acelagi motiv de incompatibilitate cu cel invocat prin declaraJia
de ablinere.
88, Dac[ declarafia de ab[inere se respinge, se va respinge gi cererea
de recuzare intemeiatl pe acelaqi motiv de incompatibilitate.
Numai dacE ablinerea se face penfru alte motive dec6t recuzarea.
respingerea abtinerii va fi urmatd de analiza recuzerii, prin aceeagi
incheiere.
89. Art. 51 alin. (4) prevede cd in cazul admiterii abginerii sau
recuzdrii intemeiate pe dispoziliile art.42 alin. (1) pct. ll, instan{a va
stabili care dintre judecitori nu va lua parte la judecarea
pricinii.
Printre criteriile de care ar putea sd
{ini
cont instan{a in acest
caz, pentru a stabili care dintre judecltori va lua parte in continuare
la judecatd,
ar fi faptul ci judecdtorul
este pregedintele cornpletului;
existen{a, in persoana celuilalt judecdtor, gi a altor motive de
incompatibilitate; vechimea mai mare in complet.
90. Dacd se admite ablinerea sau recuzarea, in incheiere se vtr ardta
in ce mXsurd actele indeplinite de judecdtorul respectiv urmeazl sd fie
pdsffate, a$a cum stabilegte art. 51 alin. (6) C. pr. civ.
in lipsa acestei menfiuni, actele de procedurd (ex: incuviin{area de
probe; administrarea probelor) urmeazd a fi reftcute.
91. Completul de incident procedural are dreptul de a aprecia ?n
sensul ardtat numai dacd este vorba despre actele sdvdrqite dejudecetor
inainte de declaralia de abfinere sau de cererea de recuzare.
Actele de procedurd indeplinite dupd admiterea ab{inerii sau
recuzirii sunt lovite de nulitate in temeiul art. 176 pct. 4 C. pr. civ.
92. Admiterea abfinerii sau recuzirii va avea drept consecin{d
inlocuirea judecdtorului
cu cel din planificarea de permanent5, care a
participat la judecata incidentului procedural in conditiile art. 98 alin. (4)
din Regulamentul de ordine interioard al instanlelor
judecdtoreqti.
Ug4gjU4!43C1.
llrtl)t Proccsurl
civil' Vol' I
-Teoria
generall
.
93. Atunci cAnd ablinerea sau recuzarea estc solulionati dc instanp
superioarl,
gi accasta gf,segte ci este inteureiatd, procesul va fi trimis
la
o altd instanld, aga ctttn prevede art.52 alin. (l) C. pr. civ.
Solu{ia se impune, intrucdt, dacd nu a rdmas un num6r suficient
de
judecdtori care sd alcdtuiascf, completul de
judecare a cererii incidente,
inseamnd cd aceastd situa{ie s-ar perpetua
9i
dupd admiterea cererii.
94. Dosarul va fi trimis unei instan{e de acclaqi grad cu cea sesizatd
inifial, conform art.52 alin. (1) C. pr. civ., pentru ca pa(ile sd nufle
lipsite de un grad de jurisdicliea6o.
Pentm a aprecia cd instan{a cdreia i se trimite pricina in urma
admiterii cererii este ,,de
acelagi grad" cu instan{a anterioard, trebuie
avute in vedere regulile de competenfd materiald inscrise in art. 94-96
C. pr. civ.
95. in mod Iiresc, <Iosarul va fi trirnis unei instan{e din circumscriplia
teritoriali a instanfei care a judecat ab{inerea sau recuzarea, aspect
prc'cizat gi de art. 52 alin. (l) C. pr. civ.
96. in conditiile in care se va proceda a;a cum prevedc art. 52
alin. ( I
)
C. pr. siv., Vd avea loc o prorogare judecltoreascd
de
con-rpetenfd, instanla cireia ii este trimisl pricina devenind competente
in telnciul incheicrii prin care s-a admis ablinerea sau rectlzarea.
97. Conlbrm art. 53 alirr. ( I
),
incheierea prin care s-a respins
recuzarea poate fi atacatd numai de pd(i, odatd cu hotdrArea prin care
s-a solutionat cauza. CAnd aceastd din urmd hotdrdre este definitivi,
inelrci(rrci va pt!iL-lt fi atacatir cu rccttrs, la instanla ierarl-'ic silperioari.
in tcrrrrcn clc 5 zile de la conrunicorel acestei hot5riri.
98. in mod firesc, incheierea prin care s-a respinsl6r cererea de
recuzare poate sd fie atacatd numai de cdtre pe4i, de vreme ce numai
pirtile au legitimare activd in cererea de recuzare.
t"t'C'unr
va proceda instanta de trimitere, dacd este investita, in condiliile art 52 alin. (l)
C. pr. cir,., cu judecata unei cii de atac, gi apreciazd cd instanla la care s-au plodus ablinerile
"rn'.u,rlp.t.niA
in primi instanll, iar nu ca instanta de control judiciar'J Va restitui dosarul
irrstanlei iniliale, pentru ca judectrtorii, in complete compuse ca pentrtl judecata in primi
ipstilnlii. su se ablini tlin nou, astt'cl incdt instanla ierarhic superioari sd o investeasci din
'l\)u.
(lill ctt.iutlcclur unui litigiLl in prinrl instJllli nrizdnd, cventttJl. 5i
pe fapiul ci nu Ia
rnui Ii irrr estitti cleloc! - sau va anullLlcasa sentinla 5i
vl juilcca ftlrttlui .' Consldcr ci. penlru
a nrr sr ljLrrrgc' ll tclgi\'!'rslr!.a prrrccsului- urmllre i unr'i ltitudini e rcesiv cie lbrnrrrliste 5i
eirrc nrr lirrc cont tocnrai tle rnotilrrl care il gcnerat investirea in acest mtld. trcbuie sd se
rccrrrui Ilr cct dca tkrttl vltriltnlir.
' :.i,l,riit rr ticl.rri ,li lic lctclr,;i in c:rz.je:rntrl.rrc ir rtcti;lttrr;rtrt ii ccrc:it ,.ll trcttl3rc''
irr scrrs llrrr{,,irrrrrlirrcl ccrcrii" cclrivllittrd ctt tl rcspln*crc.l tlLestciir.
Totu$i, nu orice pari.e poaie declara recltrs, ci nuniai pariL-a care a
formulat recuzarea, pentru cd numai aceasta are interes in reanalizarea
cererii sale.
99. incheierea de respingere a recuzArii poate s6 fie atacatd numai
odatd cu hotdrdrea finalda62, fiind supusd aceloragi cdi de atac prevezute
de lege pentru hotdrArea finald.
Dacb incheierea este atacatd separat, calea de atacva fi respinsd ca
inadmisibilda63. in lipsa vreunei distincfii fEcute de art. 53 C. pr. civ.,
aceasta va fi solulia indiferent dacd recuzarea este solufionatd la
instanfa inaintea cAreia s-a ivit incidentul procedural sau la instanJa
superioard.
100. in vederea ocrotirii intereselor pnrfilor gi asigurarea unui proces
echitabil, chiar dacd hotiirArea finald este definitivd, ceea ce inseamn[ ctr
nu mai este susceptibild de recurs, incheierea de respingere a recuzdrii
poate sd fie atacat[ cu recurs la instanta ierarhic superioard.
Totuqi, pentru a nu se ajunge la tergiversarea judecdlii,
incheierea
nu poate sd fie atacati inainte de darea hotlrdrii finale.
insd, partea ar putea sd exercite recursul chiar din momentul
pronunldrii hotdr6rii finale, faptul cd termenul curge de la data
comunicdrii marc6nd limita maximd pdnd la care ar putea fi declaratd
calea de atac.
101. Dacd hotdrArea finali rimAne definitive la inalta Curte de
Casa{ie gi Justi{ie nu mai poate sd fie declarat recursul inrpotriva
in,-heierii ciL- rcspingere a recuzirrii, pentnr ci nu erist5 o.,instan{:i
ierarhic superioard" care sd solufioneze calea de atac.
Atunci c6nd legiuitorul a vrut sd dea in competenla Completului de
5 judecdtori solutionarea unor litigii, a frcut-o in mod expres
[ex:
prin
art. 136 alin. (3), art. 410, art. 421 alin. (2), art. 513 alin. (6) C. pr. civ.l.
a6'?injurisprudenla
anterioare noului Cod de proceduri civild s-a decis cd,,este lipsit de
relevanldjuridici faptul cd prin incheierea de respingere a cererii de recuzare nu s-a indicat
faptul ci incheierea poate fi atacatd numai odatd cu fondul, ci faptul ce aceasta este supusd
recursului separat in termen de l5 zile de la data comunicdrii, cdtd vreme cdile de atac sunt
cele prevdzute de lege, iar nu dejudecdtor."
-
C.A. Bucuregti, Sectia a IV-a civild, decizia
nr. 351/R/2001, apud A. Popa, op. cit., p.48.
'03 in jurisprudenla anterioarl noului Cod de proceduri civili s-a c[.cis ci .,potrivir
an.
-1-1
alin. (2) q. pr. ci\'., inch,,';L-rta prin care s-a respins rccuz3ree s: i ri ld ri:r..'l nu:u:ii
/,rd:rl:-i cu t-onriu1. In consecinl:i. ricursul dcclarat impotrira irrcheierii
ilr:i!
r'lilc s-ii rcsi.:r!l:
ceierca de recuzare. inainte dc solulionarea cauzei in fontl, este prematur, fiind respins ca
atare."
-
C.A. Timi:;oara, Seciia civill, decizia nr. 49/2009, apud A. Vasile, Excepfiile de
fond..., p. 9. NotI
-
Ardnd in vederc ci prematuritatea este sancliuner ce intervine daci
a,:iii:;:i-'::
frj\
i', ir.r'l:, tl::'nlu! si:fitr'rji'cijdil:lt de tL.nilerj sr.t:,i.:r.llji'.'es;,: i:. ; ., !Lr.-<:i i:r;:i:;ie,lc
iniplinirea tennenului, in spe;6 recursul trebuia respins ca inadrnisibil.
Judccltl
la instanla
superioard
Cauza se trimite
la o instanl6 cgal?l
in gratl
Instanla cdreia ii
este trimis dosarul
J) Ctri dc atac
ta i.c.c.:.
Cine poate ataca
respingelea
recuzdrii'/
a1A
17.5
cl
ft
Cum procedeazi
I
I I
rnstanla-
I
| |
supenoara:
I
*-_-q
H
l. Refaccrea
I
| |
actelor dc
I
| |
nrocedura
in aRel
I
|J--
102. Potrivit art. 53 alin. (2). incheicrea prin care 5-a incLrviinfat snx
S_a respins ablinerea, cea prin care s-a incuviintat recuzarea, precum
gi
incheierea
prin care s-a respins recuzarea in cazul prevdzut la art.
48
alin.
(3) nu sunt supuse niciunei cdi de atac.
Fali de continutul acestui text, nu sunt supuse niciunei cdi de atac:
-
incheierea prin care s-a inctrviinlat satl s-a respins ablinerea;
-
incheierea prin care s-a incuviinlat recuzarea;
-
incheierea prin carc s-a respins rectlzarea in cazul prevdzut
la
art. 48 alin. (3) c. pr. civ., ceea ce presupune c5 s-a adn.ris declara{ia de
abtinere.
in toate cazurile ardtate, legiuitorul a prezumat lipsa de interes
pentru exercitarea cdilor de atac.
pdrlile
nu au interes sd atace incheierea de respingere a declarafiei
de ablinere pentru cI il pot recuza pe judecitor'
Solu{ia se impune gi atunci cdrrd a fbst admisb cererea de recuzare,
judechtorul neavand posibilitatca sd-.critice incheierea. inlSturarea
tricarei suspiciuni de lipsd dc irnpa(ialitate este consideratA sr'rperioarl
sitiraliei personale/profesionale a judecitortrlur'
103. Arr. 53 alin. (i) arati ci in cazul prer'5zut la alin.
( l). dacl
instanla cle apel coltstatl cir rccLtzareil a fost irl mod greqit respinsd,
reface toate actele dc procedurd gi. dacd apreciazi ci estc necesar,
clovezile aclministrate la prima instan!d. Cdnd iustanta de recurs
constata ci recuzarea a fost gregit respins5, ea va casa hotdrarea,
dispunin<i trirniterca cauzei spre rejudecare la instanla de apel sau,
atuirci cancl calea cle atac a apelului este suprimatd, la prima instanJi.
104. Aqadar, instanfa ierarhic superioari procedeazd diferit atunci
cancl constatf, ci recuzarea a tbst respinsd gregit, dupd cum este
instan{d de apel sau instan{d de recurs' Astfel'
104-1. dacl instan{6 supcrioari este instanla de apel, pentru ceste
tot instanlar de fonci, aceasta t,a reJhce toute ttctele de procedurda6o -
de exemplu, in fLrnc{ie de situalia coucreta din dosar, sc \/a pronunla
asuPra cererii cle probatorii forrrrulate de par{i: se va pronunta asupra
cercrii cle suspcndare a judecdlii, asupra cercrii de disjur1gere,.
de
arninare a jLrdecl1ii pentiu lipsd de apdrare etc'
- 9i,
nuntai daca
altt.ecia;d necesor va re face dovezile adrninistrate in prirnd instan!6
Nu sc itlpune rclacerea in nrocl tlutol.nat a tuturor dovezilor,
pentru
ci unele clovezi, cunt itr fi cxpertiza" au o aparetlli de obiectivitate'
intrucAt ccrcethrile pe carc le fiicc cxllertul, concluz-iile acestttla
llu
l-
o..rig,*, ;ir;;.-"i" n.u,r"i
".i"rc
ael.oc-c.turi sa'iirSire de insranli, 17rd si se
p(riltir
l)unc
prttt lerla rcllrccrii :lcte'lor tlc
J:rroceriura
alc- pa4rlur'
{l
ilil
{rJ
fi
H
$l
tr
rl
Ei 326
E:
K) A\i
participanfi
sunt efectuate sub indrumarea directd a judecdtorului. Desigur, in
misura ?n care obiectivele de expertizd stabilite de producrtor-ori alfe
aspecte legate de expertizd denotd lipsa de obiectivitate a acestura, va
fi refbcutE gi expertiza.
Pe de altd parte, fald de art. 44 alin. (2) C. pr. civ., care ingiduie ca
cererea de recuzare sE fie fbcut6 gi dacb partea a cunoscut motivele de
incompatibilitate dupd inceperea dezbaterilor
-
ceea ce presupune cd au
fost sdvargite deja acte de procedurd de c[tre judecdtoiul
inionrpatibil
-,
precum gi faJi de art. 5l alin. (6) C. pr. civ., care impune, irr caz de
admitere a recuzirii, s6 se stabileascd in ce mrsurd actele indeplinite
de
judecdtor
urmeazd a fi prstrate, instan{a de apel va reface at6t actele
indeplinite inainte de recuzare, de la data cdnd a apirut motivul de
incompatibilitate, cat gi actele indeplinite dupd respingerea cererii.
Dacd nu s-ar putea determina momentul la care a existat motivul de
incompatibilitate, vor fi refEcute toate actele de procedurd;
104-2. dacd instanld superioarb este instanfa de recurs, aceasta
va casa hotdrdrea gi va trimite cauza spre rejudecare la instan{a care
a pronun{at hotbr6rea atacatd,, care poate sd fie, dupd caz, instan{a de
apel sau prima instan{d a cdrei hotSrAre nu este susceptibild de apel.
105. Codul de procedurd civild nu aratd cum va proceda inst:rnfa dc
control judiciar
atunci cand se invocd faptul cE instanfa inaintea cdreia
a fost formulatd recuzarea nu a solu{ionat cererea.
in aceastd ipotezd, instanla de control judiciar
se va proltunia
gi asupra cererii de recuzare, in aceleagi condilii in care ar analiza
legalitatea respingerii rccuz5rii, gi, dacd cererea este intcrnciatd, va
proceda in sensul prevdzut de art. 53 alin. (3) C. pr. civ.
106. in tdcerea legiuitorului, care nu a ardtat culn va proceda
instanfa de controljudiciar atunci cdnd constatd cd a fost gregit rcspinsii
cererea de recuzare fEcutd in situa{ia prevdzutE la art. 50 alin. (2)
C. pr. civ., instanfa de recurs va face aplicarea prevederilor art. 52
alin. (l
)
C. pr. civ. gi va trimite dosarul spre rejudecare la o altd instanld
din circumscripfia sa, de acelagi grad cu instanfa Ia care nu s-a putut
alcdhri completul pentru judecarea
recr,rzdrii.
107. Conform aft. 54, dispozi{iile prezentului capitol
mod corespunzhtor gi procurorilor, magistra{ilor-asistenli,
judiciari gi grefierilor.
Aqadar, pe lAng6 judecdtor, persoane recnzabile sunt
magistratul-asistent, asistentuI judiciar gi grefi erul.
se aplicd ?r.r
asistcn{ilor
procrrroml,
Ivlc)nlcntul
la citre cste
Ulg4&1!!4!48C.{.
Drept procesual cir il' Vol' [
-
Teorir generrli
--
108. Spre deosc-bire de art.4l'alin. (2) C. pr. siv., carc se referd
la
judecdtorul care a
/bst
procuror, magistrat-asistcnt, asistent judiciar
in
aceea$i cauza, art. 54 C. pr. civ. il vizeazd pe cel care, la data abtinerii
sau recuzirii are calitatea de procuror, magistrat-asistent, asistenl
judicial65 sau grefier in cauz5.
109. Dispoziliile care reglementeazf, incompatibilitatea
judecdto-
rului se aplicd
,,in
mod corespunzdtor" altor participanti in functie
de
atribufiile pe care acegtia le au in cadrul procesului.
De pild[, procurorul sau grefierul nu vor fi incompatibili pentru
motivul ardtat in afi..4I alin. (l) C. pr. civ., pentru cd ei nu participd
la
darea solufiei.
in schimb, magistratul-asistent gi asistentul judiciar sunt incompa-
tibili dacd gi-au exprimat anterior pdrerea cu privire la solu(ie in cauza
respectivi, ?ntrucAt, degi participd la deliberare numai ctt vot consulta-
tiv, indirect, pot influenta solu{ia.
in plus, incompatibilitatea magistratului-asistent apare numai
pentm judecata ciilor extraordinare de atac. De pildd, dacd hotdrArea
datd in cadnrl sectiei de un complet constitttit cu tttr anuntit nragistrat-
asistent estc atacata la Completul de 5 judecdtori, magistratul-asistent
rcspc'ctiv nu poate participa la judecata recursttlui la Completul de 5
.judccltori.
in egald mdsurd, magistratul-asistent ori asistentul judiciar nu pot
participa la judecata contestaliei in anulare sau a revizuirii exercitate
ilnlrotriva hothrArii date dc complettll din carc atl filctlt pillld.
L:stc de reiinut gi taptul c5, ltr1a de ettutucrarea iinritati'uh din art.4l
alin. (2) C. pr. cir,., acela care a fbst grefier in dosar nu este incompati-
bil in temeiul acestui text.
ll0. Pentru solu{ionarea declarafiei de ablinere sau a cererii de re-
cuzare a participan{ilor ardta{i in art. 54 C. pr. civ. se va urrna procedu-
ra prevdzutd pentru judecdtoml care se aflb intr-o situafie similard.
111. Daci este recuzat sau se abline procurorul care participd la
judecatd, un alt procuror va pune concluzii in completul de incident
procedural.
-
"
i-i,,
j,,ri*t'r,uf.','(,,1,,,."i,r.,i n..,,f,,i C J A* p-r...'adurir cir ili s-a decis r'lr -.tribunalul
e()nstrr:r ci-l dotltn;)oarr asisicnr jutlicrar 7..L. lre clrlitatea de rc-clanrlrtrti iii dosarul cu
nrrnrJrul clc nrai sus, in carc a tbsidc-s..nrnati si panicipc. Calitatea cle reclanrlnr, adici de
tirular al unor pretenlii cerute in justilie, poate constitui temei al unei recuziri a celui care'
in ircttitsli-r calirltc. eslc deserrrnut si prrlicipe lajtrdecarca prtrpriilor pretenlii lbmrulate."
- Ililrlin,tlirl lli:;iirl.:-)i:i:r.!ttil. irtcliciit,-.t tl,tt l-1 i.i;lLtirrie 2lili7. ti,';rr,r' Q { [:ren{]tl'
D.1.. []rrldtan, Codul..., pp. 167-16S, nr.2.
Se line
cont de
atribuliile in
cadrul procesului
328
.l@iroF
ii l:i orocesul r:ir il
Situa{ia este identicd penti-u ipotc'za recuzdrii ori ab{inerii magistra_
tululasistent, asistentului judiciar
sau grefierului.
in mdsura fur care, din pricina abginerii sau recuzErii nu se poate alcd-
tui complehrl de judecati,
fafi de prevederile axt. 50 alin. (2) c. pr. civ.,
aplicabile
,,in mod corespunzdtor", ar urma ca qi cererea privitoare iu u""r-
te categorii de persoane sd fie judecatI
de instanla ierarhic superioar5.
Totuqi, in lipsa atribuirii in competen{a completului de 5 judecdtori
a soluliondrii unei asemenea cereri, practic, in cazul magistralilor-
asistenli nu s-ar putea ajunge la depdgirea incidentului ivit.
Pe de altd parte, deqi la curtea de apel nu funclioneazd asistenJi
judiciari,
compleful care va judeca
ablinerea sau recuzarea asistentului
judiciar
de la tribunal se va constitui cu asisten{i judiciari
delega{i de la
tribunal.
rezultd din art.53 alin. (l) C. pr. civ., partea care a formulat recuzarea
nu ar mai avea niciun intercs si invocr: nulitatea hotlrArii.
Solulia se impune intrucAt trrt. 179 alirr. (3) prcvede cd desfiinlarex
unui act de procedurd atrage gi desfiinfarea actelor de procedurl
urmdtoare, dacd acestea nu pot avea o existenfd de sine stdtatoare.
Or, in situalia enun{at5, hotdrArea finald nu a fost datd de judecdtorul
recuzat, astfel incdt nulitatea incheierii de respingere a recuzirii
5i
atrage
$i
nulitatea hotdr6rii. De asemenea, dupl recuzare, acesta
nici
nu a dat vreo incheiere interlocutorie, a cdrei nulitate, decurgAnd din
nulitatea incheicrii de respingere a recuzdrii, si poatd atrage nulitarea
hotdrArii finale.
Cu aceleagi argumente, nici adversarul celui bare a formulat
recuzarea nu ar avea interes sd invoce nulitatea;
-
a admis cererea gi s-a retras din complet, ceea ce inseamnd cd nu
a pronunlat solu{ia finald.
De aceastd datd, doar adversarul celui care a formulat cererea de
recuzare va avea interes si invoce nulitatea hotbrdrii;
75-2. c6.t privegte ablinerca, dacd judecdtorul a {bcut parte din
completul care s-a pronun1at asupra propriei declaralii de ablinere gi:
-
a respins ablinerea, pronunland hotdrArca finald.
in acest caz, niciuna dintre pi(i nu ar putea sd invoce nulitatea
hotdrdrii deoarece ele ar fi avut posibilitatea sd-l recuze pe judecdtorul
care a procedat in ser.rsul ar5tat. Doar dacd declaraJia de ablinere a
fost licutir gi solulionati irr ziua in care a fost datd gi hotlrArea. iar
partea face dovada cd tru a a\/ut cum sii cunoasci faptul ci s-a sdvdrgit
un asemenea act de procedurd
-
gi, inrplicit, nu a cunoscut existenla
motivelor de incompatibilitate
-
s-ar putea admite invocarea nulitdiii
hotarari i I
-
a admis ablinerea, dar nu s-a retras de la judecatd gi a pronunfat
hotdrdrea finala.
$i
de aceast5 data dreptul pi4ilor dc a invoca nuli:atea hot5rarii
este subordonat recuzdrii prealabile a judecdtorului, cu precizarea
fhcutd anterior:
-
a admis ablinerea gi s-a retras cic la judecatd.
Oricarc dintre par(i poate justi{ica intcresul pentnl invocarea nuliEfii.
76- Legat dc procedura propriu-zisd de judecatl a ablinerii sau
recuzdrii, ar.t. -5 I illirr. ( l) arata ca instan{a hotdragte de indati, in
carrcra dc' consilir-r. llrd prezerr{a pdr-{ilor
5i
ascultandu-l pe judecatorul
I) Judecata
ablinerii qi
recuziri i
gocedural
se
solulloneaza
ln
teflnen
Scurt
recuzat sau care a declarat cd se abline, numai dacx apreciazii cd este
necesar. in aceleagi condilii, instan(a le va putea asculta pe pdrfi.
77. ASadar, instan{a hotdr[gte asupra abfinerii sau recuzirii ,,de
indatd" gi
,,frrd
prezenfa pdrfilor".
cdt privegte termenul in care trebuie sd fie solu{ionat incidentul
procedural, fa15 de dispoziliile art. 98 alin. (5r) din Regulamenrul tlc
ordine interioarl al instan{elor judecdtoregti,
ar urrna ca incidentul
procedural sd fie solu{ionat chiar in ziua in care a ap5rut.
Acelaqi text arati
Ei
cum se' va proceda pentru alcltuirea
completului dacd abtinerea sau recuzarea nu sunt judecate
in ziua in
care au fost invocate
-
intregirea completului se face cu judecitorul
sau judecdtorii din planificarea de permanenld din ziua in care acestea
au fost invocate. Dacd incidentul procedural se invocd intre tennenele
de judecatd, in alcdtuirea completului intr6 judecltorul
sau judecdtorii
din lista de permanenld aferentd zilei in care s-a stabilit tern.rcnul de
judecat6.
Sub aspectul procedurii de urmat, de vreme ce judecata ablincrii
sau recuzdrii se face ldrd prezenfa plrfilor, inseamnd cd accstca nu se
citeazd.
78. intmcAt sintagma,,fXrd prezen{a pdrfilor" din art.51 alin. (l)
C. pr. civ. nu a fost inscrisd intre virgule, interpretarea granraticald a
texfului conduce la concluzia cd ascultarea judecStorului recuzat sau
care a declarat cd se abtine nu se face in prezen{a pdrfilor.
in caz de recuzare, ascultarea jr-rdec6torului pernrite instanlei sd
cunoascd nu numai motivele invocate de parte, ci gi pozilia accstuia;
in caz de ablinere, prin ascultarea judecdtorului pot si fie clarificate
aspectele care l-au determinat sd se abtin5.
Tofugi,^ pentru ascultarea judecdtorului nu este necesar acordul
acestuia. In cazul in care completul de incident procedural a apreciat
cd este necesard ascultarea judecdtorului, acesta este obligat sd se
prezinte in acest scop.
79. Legat de ascultarea pX4ilor, se poate pune problerrra dacd
instanfa de ab{inere sau de recuzare, atunci cdnd apreciazir cir este
necesar sd asculte pd(ile, trebuie sE asigure contradictorialitatea. Cu
alte cuvinte, dacd este obligatoriu si fie ascultate toate pdr{ile,
l)recum
gi dacd este obligatoriu ca audierea unei pdr{i sd se l'ac[ in prczenta
celorlalte ori in prezenla judecEtorului respectiv.
319
NIITI AELA TARARCA. l)rcpt p rocesrrirl .itil.
!!1. !
T"9.t"!!"!I1!i'
I)t'utnr
.iuclccato
rccLlzalrii nrt este
joblisiltoritl
sd fie ascultrlte toitte
pirlile, intruciit solutiil asupra inciclentului procedural il irrtcreseazd
ne
ccl care a fitcttt recuzar[ea.
in schimb, dacd
judecdtorul s-a abfinut, pentru asigurarea egali6tii,
ar trebui ascultate toate pdrtrile. intrr-rcit art. 5l alin. (1) C. pr. civ.
nu
prcvecle altf'el, ascultarea se va face in condifii de contradictorialitate,
clcci cu citarea pirlilor.
Pe de altd parte, de vremc ce ascultarea pdrfilor se tace ,,in aceleagi
condilii" in care este ascultat
judecdtorul, judecdtorul recLIZat ori care
s-a abf inut nu poate si fie prezent la ascr-rltarea pdrfilor.
80. Dacd judecltorul recuzat declari ci se abtrine, art. 4ti alin. (2)
prevede cd declara{ia de ablinere se solulioneazd cu prioritate.
Din alirr.
(3) al textului se desprinde concluzia cd' pentru ca
ablinerca sir fic solu{ionati cLt prioritatc. ntr trebtrie sd aiba ca temei
accla;ii motiv de incompatibilitate
perrtlrr care judecltorul a fost
recuzat. Astf'el- potrivit a|t.21.3 alin. (3). in caz de admitere a declara{iei
dc ablirrere, cererea dc recuzare, indilbrent de nrotivrl ace.steia (subl.
ns-), r'a fi respirrsir, prin aceeaqi incheicre, czr rirtrlasi fhrd obicctrss.
La rlindul s[u, art. -5
I alirl. (2) intlre$te regula privitoare la ordinea
tlc.juclccati-r a ablincrii gi rectrzlrii, chiar pentru motiYe diferite,
detlarc:ce aratd ca in cazul in care la acelaqi termen s-au formulat cereri
de recnzare gi de ablinere penttu tnotit'e diferite (subl. ns.), acestea vor
fi judccate
impreuni.
(.)r.
atunci cirrrl libtineir-a 5i
rc-cu;zarerl stlnt
ju(lL'clttc illllrc'iltlli.
rrrt. -lli aiirr. r'1) amtii cd ii.t cilzr-tl in care declaralia de- ablinere se
resltinge, prin aceeagi inchciere insti,n{a se va prollttnta
$i
asupra
cerelii cle rccuzare.
Prin solu{ionarea impreund a ablinerii gi recuzdrii s-a urmlrit nu
cloar evitarea unei eventuale tergiversiri a juclecafii, ci
5i
posibilitatea
ol-erita cornpletr,rlui inyestit cu st'rlulional'ea acestora sd-9i formeze o
parerc clt n.ui clarir irr lcgitturir ctr posibilitatca judecitortrlui respcctiv
cle a mai participa sALr nu la jr-rdecatir.
81. f-'oclul cle procedurd civild a irrstituit lirnitdri sub aspect probator'
roccsul civil
Astfel, in r:orrdiliile art. 5l alin. (3), nu se adrnite interogatoriul ca
mijloc'de dovadd a motivelor de recuzare.
Admisibilitatea administrdrii probei cu interogatoriu trebuie
apreciatd diferit, in func1ie de ceea ce se urmAregte a fi probat.
Astfel, pentru cA interogatoriul nu poate sd fie folosit
,,ca
mijloc de
dovadd a motivelor de recuzare", inseamnd cd pdrtile nu pot solicita
chemarea la interogatoriu a judecdtorului pentru a proba reqrzarea.
Judecitorul, in schimb, ar putea administra acest mijloc de dovadd
pentru combaterea motivelor de recuzare, intrucAt, spre deosebire de
Codul de procedurd civild anterior, actualul Cod de procedurd civild
prevede gi posibilitatea ascultdrii pdrfilor pentru solutionarea ablinerii
sau recuzdrii. Dacd se admite proba, va fi chematl la interogatoriu doar
partea care a formulat recuzarea> iar nu toate celelalte pA{i, pentru
argumentele arAtate atunci am vorbit despre ascultarea pdr[ilor.
Cdt privegte declara{ia de abtinere, niqi pentru dovedirea, nici pentru
combaterea acesteia, nu este posibild adrninistrarea interogatoriului, de
vreme ce ascultarea
judecitorului nu se face in prezenta pdrtilor.
82. Achrl de proceduri prin care instanfa se pronun]E asupra abfinerii
sau recuzdrii este incheierea, potrivit art. 51 alin. (5) C. pr. civ.
incheierea, indiferent de solulia pe care o conline, trebuie sE fie
motivatd, aga cum impune art. 233 alin. (l) lit. j)
C. pr. civ. Atunci
cAnd legiuitorul a dorit ca o anumitd solutie/mdsurd sd nu fie motivatd,
a prevdzut-o in mod expres (ex.: art. 143 alin. (2), art. 144 alin. (2)
C. pr. cir. rn nrtlcrilt strirnurErii).
83. Numai judecata ablinerii sau
Pronunlarea incheierii se face in gedintd
art. 402 C. pr. civ.
ln
84. Cat priveqte soluliile ce pot sd fie date asupra abfinerii sau recu-
zdrii, este de remarcat faptul cd in Codul de proceduri civild se preve-
de expres posibilitatea respingerii ca inadmisibild a cererii de recuzare.
Astfel, in condiliile art.47 alin. (2) gi (3), este inadmisibild cererea in
care se invocd alte motive decdt cele prevdzute la art. 4l qi 42
[alin.
(2)].
Este de asemenea inadmisibild cererea dc recuzare privitoare la alti
judecdtori decAt cei prerdzuli la art. 46, precurn
9i
cea indreptatl
impotriva aceluiagi judecdtor pentru acelaqi motiv de incompatibilitate
lalin.
(3)].
are loc in camera de
Recuzarea ntr
poatc fi dovctlitd
prin intcroglrtrrriLr
Solulia se
pronunti in
qedinln publicd
320
321
Incidentul
a aplrut
lnt-un
conflict de
munca
Dacd ab{inerea sau recuzarea ii prive
$te
pe to{t membrii
completului,
art. 98 alin. (2)
9i
(3) din regulament aratl cd incidentele
procedurale se \'{,)r solu{iona de completul cu numdrul imediat
urmdtor, care judech in aceeagi materie. DacS in materia respectivd
ni1
existS dec6t un singur complet de judecatd, incidentele procedurale
referitoare la toli membrii completului vor fi soluJionate de completul
imediat urm6tor, indiferent de materia in care
judeci
[alin'
(2)]' Daci
in urma solu{ionlrii incidentelor procedurale prevdzute la alin. (2)
se
constatA c6, din motive prevdzute de lege, completul caruia i-a fost
repartizatd aleatoriu cauza nu este in mdsurd sd judece, dosarul se
repartizeazd aleatoriu
lalin.
(3
)] ;
-
prin aplicarea corespunzetoare a dispoziliilor art' 47 alin' (4) C. pr.
civ. inseamnd cd, prin excep{ie de la regula inscrisa in art. 50 alin. (1)
C. pr. civ., cererea de recuzare va fi analizatl chiar de completul in fap
ciruia s-a formulat cererea de recuzare, cu participarea
judecdtorului
recvzat, atunci cAnd este inadmisibila in sittla{iile enunfate in text,
respectiv sunt invocate alte motive decAt cele plevdzute la art. 4l
Si42
C. pr. civ.; este facuiS impotriva altor
judec[tori decdt cei prevazu{i la
art.
qa
C. pr. civ.; este indreptata impotriva aceluiaqi
judecdtor, pentru
acelagi motiv dc incompatibilitate; nu este motivatd prin ardtarea,
pentru fiecare
judecStor in parte, a cazului de incompatibilitate in care
s-ar afla gi a probelor de care partea inlelege sd se foloseascd;
-
solu{ionarea ablinerii sau recuzarii formulate intr-un litigiu aflat in
primd instan{d in materia conflictelor de muncd
9i
asigurarilor sociale
va fi fbcuta de un complet constituit cu un judecdtor qi 2 asistenii
judiciari, pentru ce aceasta este alcatuirea completului care judecd in
prima insianld confficte de tnuncd
9i
asigurdri sociale, a$a cum prevede
u,t. ss alin. (l) din Legea nr.30412004 privind organizarea
judiciar6;
-
dacd ablinerea sau recuzarea sunt de competen(a instanfei ierarhic
superioare, aceasta va judeca in aceeaqi compunere in carc se
judeca
procesul in care a intervenit ablinerea sau recuzarea'
Agadar, in toate cazurile, indiferent de instan{a competenta'
completul investit cu solu{ionarea ab{inerii sau recuzarii este alciruit
din acelagi nutndr de judecdtori ca
9i
compleful in fata cdruia a apdrut
incidentul procedurala5T.
--
O** f*, prol*trt",a i" nr""r* p."rlr, ; i""rpr",ur"u legisla{iei anterioare. noului
Cod dc procedure ci\'ild. prin Decizia nr. LXIX (69) din l5 octombrie 2007, publicatain
lvlonitorul oficial al Romaniei, Partea l, nr. 539 din l7 iulie 2008, inalta Curte de Casalie 9i
Justilie -
Seclii Unitc a admis recursul in interesul legii cleclarat de cetre
Procurorul
general
al
parcherului de pe lilngd inalta C.rre de Casalieli Justilie qi a stabilit, cu valoare de
principi', ca clcclaialia dc ablinere sau cererea de rccuzare scjudeca de cotnplcte constitulle
314
315
in atari condifii, se pune problema de a stabili cum se con.stituie
completul dacd, ?n materia conflictelor de muncd qi asigurdrilor
sociale, incidentul procedural care ii priveSte pe judecdtori trebuie
sE fie solulionat la instanfa superioarE, pentru cd numai tribunalul
judeci in primd instanfi astfel de litigii, iar constituirea completului cu
asistenti judiciari se face numai pentru judecata
in primd instanfd?
Principiul conform cdruia completul de incident procedural
trebuie sd aibd aceeagi compunere/constituire cu acela in fala cbruia
a intervenit incidentul functioneazl gi de aceastd datd. Ca atare, in
aplicarea art. 9 alin. (l) din Hot[rdrea Guvernului nr. 616/2005 privind
condiliile, procedura de selecJie gi de propunere de cdtre Consiliul
Economic qi Social a candidalilor pentru a fi numi{i ca asistenfi
judiciari de citre ministrul
justitiei, precum pi condi{iile de delegare,
detaqare gi transfer ale asistentilor
judiciari, conform cu care, in
cazul in care un tribunal, un tribunal specializat sau o curte dc apel,
care
judecl in primd instantd, potrivit legii, cauze privind conflictele
de muncd gi asigurlri sociale, nu poate funcfiona normal din cauza
absen{ei temporare a unor asistenli
judiciari, a existen{ei unor posturi
vacante sau alte asemenea situafii, la propunerea pregedintelui instan{ei
respective pot sA fie delegali asistenti
judiciari de la alte instan{e,
inseamnd cI pregedintele tribunalului pe rolul cSruia se afld procesul in
care s-a produs incidenful procedural ar putea dispune delegarea unor
asistenli
judiciari la curtea de apel, in vederea solu{ionSrii ablinerii sau
recuzdrii, chiar dac6, de aceastd datd nu are loc o judecatl de primd
instantd.
Dacd la tribunal nu se poate alcEtui completul care sd judece
ablinerea sau recuzarea din cauzd cd in unna abfinerii sau recuzdrii
nu mai existi aslslenli judiciari care sa facd parte din acest cornplet,
intrucdt art. 50 alin. (2) C. pr. civ. nu se referd la
,,compunerea"
completului, ci la
,,alcItuirea"
lui, deci inclusiv cu alte persoane
decdt
judecitori, inseamni cE este aplicabil
9i
in acest caz. Drept
urrnare, curtea de apel, in compunere cu un
judecator
9i
doi asistenli
judiciari delegali de la alte instanfe, va putea sd constate c[, din cauza
incidentului procedural care ii privegte pe asistenfii
judiciari, completul
nu se mai poate constitui la tribunal, astfel incAt va trimite dosarul unei
alt tribunal din raza sa, aga cum aratd att' 52 alin. ( I ) C. pr. civ. ;
in compunerea prevdzutd de lege pentru solu[ionarea cauzei in care a intervenit illcidcntul
procedural, respectiv in compunerea de un judecdtor in cauzele in primd instanlir, de doi
judecdtori in apel gi de treijudecdtori in recurs.
Ul]Ilq$1-tB'f894:]}:l[
t*'ia,:-rrt,,t ii
privegte
Pe
procurorul de
lncidentul il
priveqtc- pc
nirtei sl lat i r I
asist,:r:t
-
dacd este recuzat
participe la deliberare,
abli ncri i sfl tt rL'ctlzilri i
<ji-spoziliilor art. 54 f'.
_daciesterecltzatprocrtloruldesedinlaoriacc'staSeabtine,in
vederea soluiionhrii
incidentului procedural un ,'alt
proctlror" trebuie
sd punir concluzii asupra abfinerii sau recuzdrii?
Rdspunsul
trebuie sd fie unul afirmativ, fiind ftr6 relevanld faptul
cd proturorul nu participd la deliberare $i
nu dA niciodatd solulii
urupru vreunei cereri. Prin prezen{a in complet a unui alt procuror
se
respectd art. 54 C. pr. civ., care vizeazd aplicarea in mod corespunzAtor
a dispoziliilor care reglem enteaze incompatibilitatea
judecdtorului gi in
"urui
p.o"u.orului. Or, art. 50 alin. (1) C. pr. civ. stabileqte cd abfinereg
sau r;cuzarea se solutioneaztr de un complet in compunerea caruia
nu poate intra
judecdtorul vizat de incidentul procedural. Aplicarea
,,in
mod corespunzator"
a art.50 alin. (l) c.pr. civ., atunci cdnd
este recuzat ori se abline procuroml de gedin{6, inseamnd ce pentru
solufionarea incidentului procedural completul va fi alcStuit cu un alt
procuror,carevaptlneconcluziiasupraablineriisaurecuzdrii.
Atuncic6ndparticipdlajudecataunuiproces,procurorultrebuiesd
ou6d concluzii asupra oricerei cereri forrnulate pe parcursul procesului
respcctiv. imprejuiarea cd, in co'diliile art.5l alin. (1) C.pr. civ.,
instan{a hotirriqte asupra ab{inerii sau recuzirii fErI prezen{a pdrfilor'
care pot sd fie ascultate
-
ca, de altfel, qi cel recuzat ori care s-a
ablinut
-
numai dacd se apreciazd c6 este necesar, nu poate conduce
la concluzia cd, de vreme ce textul nu se refera
9i
la ,,ascultarea"
procurorului, acesta nu pune concluzii asupra ablinerii Sau recuzarii.
in consecin{d, atunci c6nd participd la
judecata unui proces'
pr<li:rrrriml ti-ebuie si
ltunir
concluzii 5i
asupra cererii de abfinere sau
clc r.r,cuzare a or.ictlt.tri participant la pt'ocesul respectiv
-
judecdtor,
procuror, magistrat-asistent,
asistent
judiciar, grefier
-
in practicaua
incheierii trebuind sd fie trecute
9i
concluziile sale'
AbfinereaSaurecuzareaprocuroruluivafijudecatdchiarde
cornpletul la constituirea cdruia a participat procurorul respectiv, afarl
desitLratriaincaresuntrecuzalioris-auablinutgitolijudecdtoriidin
complet, czrz in care se va tace aplicarea prevederilor art. 98 alin.
(2)
din regulament cu privire la toate cererile/declara{iile:
ori se abline magistratul-asistent,
intrucdt acesta
chiar si numai cu vot consultativ, la solutionarea
va participa un alt n.ragistrat-asistent, in aplicarea
nr. cit'.:
' 3. Participrrr{ii la procesul civil
pentru cd il inlocuiegte pe grefierul iniiial in indeplinirea atribr"rfiilor
impuse oricdrui grefier de gedinld.
73. Nerespectarea prevederilor art. 50 alin. (l) C. pr. civ., prin
prezentra judecdtorului vizat de incidentul procedural in completul
care soluJioneazd. abtinerea sau recuzarea, atrage nulitatea hotdrfii
finale, necondilionat de existenla vreunei vltdmdri procesuale, a$a cum
rezulti din art. 176 pct.4 C. pr. civ.
74. Posibilitatea anuldrii hotrrdrii nu contravine prevederilor art. 53
alin. (2) conform cu care, incheierea prin care s-a incuviintat sau s-a
respins ab{inerea, cea prin care s-a incuviin(at recuzarea, precum gi
incheierea prin care s-a respins recuzarea in cazul prevdzut la art. 48
alin. (3) nu sunt supuse niciunei c5i de atac.
Aceasta deoarece, textul enunlat vizeazd, solulia care nu poate s6
fie dedusd controlului judiciar,
iar nu contput.terect completului care a
pronunlat solulia a cdrei legalitate nu poate si fie verificatd.
75. Sunt insd de fEcut unele nuanJdri. Astfel:
75-1. cdt priveqte recuzarea, dacd judecdtoml
recuzat a fbcut parte
din completul care s-a pronun[at asupra cererii de recuzare qi:
-
a respins cererea gi a pronunfat hotdr6rea final6.
in acest caz, partea care l-a recuzat are interes sd invoce nulitatea
hotdrdrii, ea neflind
!inut6,
pentru aceasta, de obligafia de a-l recuza
din nou pe judecitor, eventual, invocdnd motivul prevdzut de
art.42 alin. (1) pct. 13 C. pr. cir'.. dedus din prezenta sa in completul
cle solulionare a recuzirii.
in schimb, cealaltd parte trebuie s5-1 recuze pe judecdtor
in termenul
impus de afi. 44 C. pr. civ., qi numai dacd se respinge recuzarea va
avea interes in exercitarea cdii de atac prin care sd invoce nulitatea
hotdrArii. Aceastd parte nu ar putea sd invoce nulitatea nici atunci
c6nd hotdrdrea a fost pronuntate in aceeagi ziin care a fost solulionatd
recuzarea pentru cd, prin formularea cererii de recuzare de cdtre
adversar, motivele de incompatibilitate au devenit cunoscute gi pentru
ceilalli participan{i la proces, ceea ce atrage incidenta dispozitiilor
art.44 alin. (2) C. pr. civ.;
-
a respins cererea, dar ulterior nu a sdvArgit in cauzl alte ac-tc de
procedurd sau, deqi a mai participat la judecai":i, nri a ILrai rnls'.li care
sd influenlcze asupra soluliei finale, gi nici nu a pronungat hotirArea
final1.
in acest caz. dc vrer-ne cc iir.:l'r,:icrel prin crl-t s-r] r(:sl rlL recL.;.ifliil
rru poate sd fic atacati separai, ci nurnai odatir cu fondul, aga cum
317
-
clac.l este rectlzat ori se abline grefierul,
pror:erlrtral se t'rr constitui ctt trn alt grefier' fa{ir
C. pr-. cir'., dat nli pciltlti cit llcestri piirticip'l l3
cornltletul de incident
de dispoziliile
art 54
solrriiclnaree cc'rcrl t. cl
t
ij'iii
'Sanctlunea
inelegalei
comPuneri
a
coE4gtulu!__
!
Nuan(Ari:
l, Judecdtorul
solutioneazd
recuzarea sa