JUDECATA 1.

Prin ordonanta din 29 august 1996, primita de curte la 12 noiembrie 1996, Tribunalul finantelor, Koln, s-a adresat Curtui pentru o preliminara in temeiul articolului 117 din Tratatul CE, doua intrebari cu privire la interpretareea artiocolului 3 (a) din Directiva a Opta a Consiliului 79/1072/CEE din 6 decembrie 1979 privind armonizarea legislatiilor statelor membre referitaore la impozitul pe cifra de afaceri. Sisteme de rambursare a taxei pe valoare adaugata perntru persoanele care nu sunt stabilite pe teritoriul tarii. ( JO 1979, L331,.P.11, denumita in contunuare Directiva a Opta). 2. Aceste intrebari au aparut in urma unui litigiu intre Societe Generale des Grandes Sources dEaux Minerale Francaises si Bundesmt fur Finanzen ( Biroul Fiscal Federal, denumit in continuare Bundesamt), cu privire cu privire la problema daca reclamantul din acest litigiu ar putea produce ca o dovada a dreptului sau la o rambursare de TVA un duplicat a facturii, originalul a fost pierdut din motive independente de vointa sa.

A Opta Directiva 3. Articolul 2 din a opta Directiva: Fiecare stat membru trebuie sa ramburseze oricarei personae impozabile care nu este stabilita pe teritoriul taritoariul tarii, dar care este este stabilita in alt stat membru, sub rezerva conditiilor prevazute mai jos, orice taxa pe valoare adaugata aferenta serviciilor sau a bunurilor mobile livrate lui de catre alte persoane impozabile pe teritoriul tarii sau aferenta importului de bunuri in respectiva tara, in masura in care astfel de bunuri si servicii sunt folosite in scopul tranzactiilor mentionate la articolul 17 (3) (a) s I (b) din Directiva 77/388/CEE si la prestarea de servicii prevazute la articolul 1 litera (b).

4. Articolul 3(a) prevede: Pentru a beneficia de rambursare, orice persoana impozabila prevazuta la articolul 2 , care nu livreaza bunuri sau servicii considerate a fi furnizate pe teritoriul tarii trebuie: (a) Sa prezinte autoritatii competente mentionate la primul paragraph al articolului 9 o cerere pe baza modelului din anexa A asasand originalul facturilor sau a documentelor de import. Statele membre vor pune la dispozitia solicitantilor o nota explicative care va contine in orice situatie informatiile minime prevazute in anexa C.

5. Anexa C din A Opta Directiva , intitulata Inormatiile minime pe care trebuie sa le contina notele explicative, prevede la punctual H: Cererea trebuie sa fie insosita de originalele facturilor sau a documentelor de import care arata valoarea taxei pe valoare adaugata suportata de catre solicitant. 1

6. In cele din urma, articolul 7 (3) si (4) prevede: 3. Autoritatea compententa mentinata la primul paragraph al articolului 9 va stamplia fiecare facture ;i/sau document de import pentru a preveni folosirea acestora pentru alte cereri de rambursare si le va restitui in termen de o luna. 4. Deciziile privind cererile de restituire se anunta in termen de 6 luni de la data la care cererile, insotite de toate documentele necesare in temeiul acestei directive pentru examinarea cererii, se depun la autoritatea competenta mentionta la alineatul 3.

LEGILATIA GERMANA 7. rticolul 18(9) din UMSATZSTEURGESETZ din 26 noiembrie 1979 ( Legea germana privind impozitul pe cifra de de afaceri), prevede, dupa cum urmeaza: Prin derograre de la articolul 16 ;I alineatele (1) pana la (4) ;I in scopul simplificarii procedurii de colectare, Ministerul Federat al Finantelor poate, prin decret si sub rezerva aprobarii de catre Bundesrat, sa aplice o procedura speciala, pentru intreprinderile care nu sunt stabilite pe teritoriul de colectare, pentru rambursarea taxei de intrare. In astfel de cazuri, I se poate cere intreprinderii sa caluculeze valoare restituirii in sine. 8. Umsatzsteuer- Durchfuhrungsverrordnung( Regulamentul de punere in aplicare a impozitului pe cifra de afaaceri) din 21 decembrie 1979 stabileste procedura speciala pentru a obtine rambursarea taxei aferente intrarilor. Articolulu 61 (`) prevede , dupa cum urmaza.: Intreprinderea trebuie sa aplice pentru o ramburare pe formularul prescris in acest scop catre Bundesamt fur Finanzen sau la oficilul fiscal stability in conformitate cu a adoua teaza a articlului 5(1) (8) din Finanzverwaltungsgesetz ( Legea Administartie Fiscale). Crerea trebuie formulate in termen de 6 luni de la inceheierea anului calendaristic in care a aparut dreptul la rambursare. Intreprinderea trebuie sa calculeye valoarea restituirii in cerea sa de rambursare. Originalele facturilor si a documentelor de import trebuiec depuse odata cu cererea. 9. Articolul 163 (1) din Abgabenrdnung ( Codul fiscal german) din 16 martie 1976 prevde ca in plus: Impozitele pot fi stabilite la un nivel mai scazut si baza de impunere care le-ar crest ear fi plecat din cont daca perceprea impozitului ar fi inechitabila in circumstantele uni caz individual. Cu acordul contribuabilului este posibil ca in cazul impozitului pe venit pentru pentru elemente certe care maresc impozitul ce trebuie luat in considereare doar la o data ulterioara si pentru altii , unde are loc o reducere, trebuie luat in considerare in avans. Decizia privin o astfel de exceptie poate fi legata de determinarea impozitului. 10. Articolul 155 alineatul(6) din Codul fiscal german prevede:

Dispozitiile referitaore la stabilirea impozitului se aplica prin analogie deciziilor privind rambursarea impozitului.

FAPTELE

11. Reclamantul din actiunea principal este o societate cu sediul in Franta. In legatura cu rezilierea unui contract de dealership cu Union Deutsche Lebensmittelwerke GmbH ( denumita in continuare UDL) a incheiar un accord cu aceasta din urma, in ianuarie 1989, prin care sa angajat sa-I plateasca 3.500.000 de DM, impreuna cu DM 490.000 sub forma de TVA. 12. Reclamantul sustine ca originalul facturii intocmit de catre UDL a fost pierdut la oficiu, cand a fost trimisa avocatilor instruiti de aceasta pentru a solicita rambursarea TVA ului de la Bundesamt. 13. Prin urmare, reclamantul a avut un duplicat/o copiea a facturii originale intocmita de care UDL, care a fost depusa la Bundesamt, impreuna cu cererea de rambursare a TVA-ului. Aceasta din urma a stabilit cuantumul sumei de rambursat printr-o notificare din 4 martie 1993, dar cereea nu a fost adminsa. Reclamantul a contestat aceasta decizie in fata Finanzericht Koln, care a respins actiunea ca nefondata printr-o hotararea din 3 iulie 1996. Reclamantul a formulat apel la un punct de lege impotriva acestei hotarari in fata Bundesfinanzhof; acea actiune este inca in curs. 14.Chiar inainte de a fi incheiate procedurile referitoare la cerea privind dererminarea sumei de rambursat, reclamantul cerut Bundesmt sa I se acorde rambursarea pe motive de chitate , in conformitatea cu articolul 163 alineat (1) Codul fiscal german. IN instiintarea din 4 martie 1993, mentionta mai sus, privind stabilirea cuantumului rambursarii Bundesamt a refuzat sa acorde acesata cererea, pe motiv ca atricolul 61 alineatul (1) din UStDV cere ca originalul facturii sa fie anexata la cerea de rambursare.. Recamantul a formulat recurs impotriva acestei decizii in fata Bundesministeriun der Finanzen ( Ministerul Federeal de Finante), care la randul ei a respins cererea in data de 7 iunie 1994. 15. Apoi reclamantul a introdus o actiune in fata Finanzgericht prin cre contesta refuzul Bundesamt de a acorda o rambursare pe motive echitabile, in conformitate cu articolul 163 alineatl (1) din AO (Codul fiscal german). Acesta a sublinita ca dispozitia din teza a cincea a articolului 61 (1) din USttDV a fost gandit pentru a preveni mai multe rambursari de TVA. Cu toate acestea, aseemenea rambursari multiple sunt impiedicate in acest caz, pentru ca nu exista nicio indoiala ca facture originala nu a fost folosita in scopul de a obtine o rambursare a TVA-ului. In primul rand , Bundesamt-ul poate verifca cu usurinta ca autorittile fiscal u au primit o a doua cere de rambursare referitaore la aceiasi tranzactie, din comment ce o astfel de cere ar fi trebuit sa fi fost depusa, in conformitate cu articolull 61 (1), prima teza, din UStDV, catre Bundesamt fur Finanzen sau carte oficiul fiscal stabilit conformitatea cu a doua teza a articolului 5 (1) (8) din Finanzverwaltungsgesetz. In al doilea rand , originalul nu mai putea fi folosit in viitor pentru a obtine o rambursare de TVA, deoarece nu a fost depusa in termenul prevznut in a doua teza a articolului 61 din UStDV, si anume, in termen de 6 luni de la sfarsitul anului calendaristic in care a 3

aparut dreptul la rambursare. Reclamantu sustine ca nu exista riscul ca prin acceptarea duplicatului facturii, s-ar permite o dubla rambursare de TVA. 16. In conditiile in care reclamantul considera ca aplicarea stricta a tezei a cincea a articoluliu 61 (1) din UStDV duce la un rezultate pre aspru, si care ar trebui sa fie atenuat prin aplicarea unor principii echitabile. Mai mult de atat, stricta aplicare a celei de-a cincea teze din articolul 61 (1) din UStDV ar contraveni principiilor porportionalitatii si neutralitatii TVA-ului prevazute de legsilatia comunitare. 17. Bundesamt-ul considera ca o rambursare a TVA-ului bazata pe motive echitabile, pe un duplicat ar contraveni intetiei autorilor UStDV. Potrivit articolului 61 alineat (1), teza a cincea, din UStDV, posibiliteatea posibilitatea mai multor rambusrari de TVA pof fi excluse in condistii de siguranta numai daca sunt prezentate facturile originale.Bundesamt, de asemenea, subliniaza facptul ca teza a cincea a articolului 61 (1) din UStDV corespunde articolului 3 din A Opta Directiva. 18. Finanzgericht observa ca Ministerul Federal de Fianante german si-a bazat refuzul pe fatul ca articolul 3 litera (a) din A Opta Directiva nu prevede nicio o exceptie de la obligatia de a depunde originalul facturii impreuna cu cerea de restituire, chair pe motive de echitate unde pierderea originalului nu este imputabila persoanei care solicita rambursarea. 19. Aceasta subliniaza ca pe o interpretare literala a articlolului 3 (a) a Directive a Opta, depunerea documentelor in original este o cerinta obligatorie care nu permite nicio exceptie indiferent de circumstante. Aceasta interpretare refelecta sensul articolului 3 (a), care este acela de se asigura ca nu se obtin mai multe rambursari de TVA prin mijloace frauduloase. Cu toate acestea, apare un risc mai mare in cazul ererilor de rambursare depuze de intreprinderile stabilite intr-un alt stat membru. Aceasta subliniaza ca autpritatile competente sunt obligate prin articolul 7 alineat (3) din a Opta Directiva de a stampila fiecare factura sau document de import, pentru a se asigura ca aceste documente nu sunt utilizate din nou pentru o alta aplicatie, precum si obligatia prevazuta la articolul 7 (4) pentru a solutiona cererile de rambursare in termen de 6 luni de la depunerea depunerea documentelor necesre, poate fi privita ca o indicatie a facptului ca procedura de obtinere a rambursarii a fost proiectata ca pentru a fi o procedura simplificata in care conditiile de vitez si siguranta sa aiba prioritatea fata de obiectuvul just al rezultatului. 20. Se ridica intrebarea, daca o astfel de interpretare a articolului 3 (a) a Directive a Opta este compatibila cu principiul neutralitatii TVA-ului prevazut in al doilea considerent din preambulul directivei, si principiul nediscrininariiprevazut atat in articolul 05 din Tratatul CE , cat si in al cincilea considerent din preambulul directivei, in masura in care originalul facturii a fost primit de catre o intreprindere stabilita in Germania , si elterior, a pierdut originaulul dar nu din vina ei, intreprinderea poate deduce TVA-ul de intrate printr-un duplicat sau a unei fotocopii a afcturii si astfel sa obtina un rezultat echitabil, pe baza sumei indicate in duplicat sau copii. 21. Articolul 3 (a) din A Opta Directiva ar tebui, prin urmare, sa fie interpretat ca definind regulile de baza care reglementeaza dreptul la rambursare a TVA-ului, lasand statelor membre o marje de apreciere in ceea ce priveste conditiile in care survine un astfel de drept, si , in special, tipul de dovezi; sau promovand ca regula generala, ca originalele treuesc prezentate, dar da dreptul statelor membre sa 4

permita derogari de la aceasta regula in circumstante exceptionale, in special taunci cand, cum este si in cazul de fata, pierdrea originalului nu este din vina intreprinderii stabilite in alt stat membru, sau , asa cum sunt necesare duplicate pentru a fi acceptat , ca si in cazul de fata, refuzul de a le accepta ar crea pentru intreprinderile stabilite in alt stat membru un dezavantaj in comparatie cu cele stabilite in statul membru in cauza. 22. In sfarsit, isntanta germana observa ca acest caz este strans legat de un alt caz, Reisdorf, care se ferera la intrebarea daca deducerea TVA-ului platit de catre o intreprindere stabilita in statul membru in cauz depinde daca easca intreprindere este sau nu in posesia originalului documentului, acest caz a fost pendinte in fata Curtii de Justitie, la momentul respectiv. (CAUZAC-95/95 (1996) 23. In aceste conditii, Finanzgericht a hotarat sa suspende judecarea cauzei si sa adrese urmatoarele intrebari Curtii de Justitie pentru pronuntarea ueni hotarari preliminare: 1. Dacar articolul 3 litera a din Directiva a Opta a Consiliului din 6 decembrie 1979 privind armonizarea legislatiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri impiedica statele membre sa prevada in legislatia lor interna ca o persoana impozabila prevazuta de articolul 2 din directiva poate dovedi dreptul sau la o rambursareprin prezentarea unui duplicat al afcturii sau a documentului de import in cazul in care originalul a fost pierdut din motive independente de vointa sa? 2. In cazul in care s raspunde negativ la prima intrebare, nu reiese din interzicerea dicriminarii in conformitate cu dreptul comunitar si din principiul neutratiltatii impozitelor pe cifra de afaceri ca o persoana impozabila prevazuta la articolul 2 din Directiva are dreptul de a dovedi dreptul sau la o rambursare prin prezentarea al facturii sau a documentului de importmentionate la articolul 3 (a) in cazul in care originalul a fost pierdut din motive independente de voint sa?

Prima intrebare 24. Articolul 3 (a) din a Opta Directiva prevede in mod expres ca, pentru a beneficia de restituire a TVA, orice persoana impozabila care nu este stabilita pe teritoriul tarii in cauza poate depune o cerere sa ataseze originalele facturilor sau docuemntelor de import. Anexa C la Directiva, care determina informatiile minime care urmeaza sa fie date in notele explicative care urmeaza sa fie furnizate de carte statele membre pentru contribuabilii care doresc o restituire, confirma la punctul H, ca cererea trebuie sa fie insotita de originalele facturilor sau a documentelor de import care sa indice valoare taxei pe valaoare adaugata suportate de catre solicitant. 25. Faptul ca documentul original trebuie sa fie anexat la cerea de rambursare reiese, de asemnea, din dispozitiile articolului 7 (3) a Directive a Opta , care prevede ca autoritatea competenta.stampileaza fiecare facturta si/sau document de import pentru a preveni folosirea acestora pentru alte cereri de rambursare. 26. Rezultatul acestor dipozitii este acela ca cererile de rambursare depuse in conformitate cu Directiva a Opta de catre un contribuabil care nu este stabilit in statul membru in cauza trebuie, in principiu, sa fie 5

insotite de originalele facturilor sau a documentele de import care stabilesc valoarea TVA-ului pentru care se solicita rambursare. 27. Aceste dispozitii ale Directivei a Opta difera de articolul 18 alineatl(1) litera (a) si articolul 22) alineatul (3) din a SaSea Directiva 77/388/CEE a Consiliului din 17 mai 1977 privind rmonizarea legislatiilor statelor memebre rerefitoare la impozitul pe cifra de afaceri.- Sistemul comun al taxei pe valoare adaugata: baza unitara de impunere ( JO 1977, L 145, p.1), potrivit careia exercitarea dreptului de decucere a taxei aferente intrarilorin mod normal este dependenta de posesia originalului facturii sau a dcumentului care, n conformitate cu criteriil; stabilite de catre statul membru in cauza, pot fi considerate a servi ca factura, asa cum Curtea a statua in Reisdorf, citata anterior, paragraful 22. 28. Formularea diferita reflecta obiectivul general al Directivei a Sasea, care este inscris in al saselea considerent al preambulului ca fiind acela de a pereveni anumite forme de evaziune fiscala sau frauda, si ca scopul urmarit in special de articolul 7 alineatul (3) din directiva, de perevenire a intreprinderilor care nu sunt stabilite in satul membru in cuza de a re-utiliza factura sau documentul de import pentru noi cereri de rambursare. 29. Cu toate acestea, articolul 3 litera (a) din A Opta Directiva nu poate fi interpretat ca impiedicand statele membre sa accepte o astfel de cerere de rambursare, in cazul unor circumstante exceptionale in care nu exista nicio indoiala ca tranzactia care a dus la cererea de rambursarea avut loc, in cazul in care pierderea facturii sau a documentului de import nu se datopreza contribuabilului si in cazul in care se stabilisete ca nu exista niciun risc de noi cereri de restituire. 30. In acesta privinta, Curtea a hotarat ca legislatia secundra trebuie sa respecte principiile generale de drept, si in special principiul proportionalitatii ( Hotararea 114/76 Bela- Munchev Creste- Farm [1977] ECR 1211, punctele 5-7). Excluderea de la posibilittea mantionata nu este necesara, in acest caz, pentru a preveni frauda sau evaziunea fiscala. 31. Raspunsul la prima intrebare este, ca articolul 3 litera (a) din A Opta Directiva trebuie sa fie interpretat in sensul ca nu se opune ca statele membre sa prevada in legislatia lor interna ca o persoana impozabila care nu este stabilita in acest stat membru poate dovedi dreptul sau la o rambursre prin prezentarea unui duplicat al facturii sau a dcumentului de import in cazul in care originalul a fost pierdut din motive independente de vointa sa, cu cnditia ca tranzactia care a dus la cerea de rambursare a avu loc si nu exista niciun risc de noi cereri de restituire.

La a doua intrebare 32. A doua intrebare solicita, in sesnta, daca, in carul in care un contribuabil statibil intr-un stat membru poate dovedi dreptul sau la o rambursare de TVA prin depunerea unui duplicat sau a unei foocopii a facturii, daca factura originala ulterior a fost pierduta din motive independente de vointa sa , principiile de nediscriminare si neutralitatea a TVA-ului necesita o astfel de posibilitate pentru a fi extinsa la contribuabilii care nu sunt stabiliti in acel stat membru. 6

33. Conform ordinului de trimitere, in cazul in care factura originala a fost primita de catre o intreprindere stabilita in Germaniasi ulterior originalul a fost pierdut din motive independete de vointa lui, el poate deduce TVA prin prezentarea unei copii sau aunei fotocopii si sa obtine un rezultat echitabil pe baza valorii afisate pe duplicat sau copie. 34. In plus, in conformitate cu principiul nediscriminarii prevazut la articolul 6 din Tratatul CE, al cincilea considerent al directivei a opta relateaza in mod expres ca directiva nu trebuie sa conduca la tratamente direrite aplicabile persoanelor impozabile in functie de statul membru pe teritoriul caruia isi au sediu. Cu toate acestea, potrivit unei jurisprudente constante discriminarea poate apare prin aplicarea unor reguli diferite unorsituatii comparabile sau prin aplicarea aceleiasi reguli unor stitatii diferite. (a se vedea, printre altele, cauza C-279/93 Schumacker [1995], p.1-225, pnuctul 30). 35. Guvernul german sustine ca lisa unei exceptii de la obligatia de a atasa documentul original pentru a acoperi cazurile in care originalul a fost pierdut nu din vina contribuabilului este justificata de riscul de utilizare abuziva a altor documente decat originalul une cererile de rambursare a TVA sunt facute de catre contribuabilii care nu sunt stabiliti in satul membru in cauza, ale caror conturi si metode de operare, spre deosebire de cele ale contribuabililor stabiliti in tara in cauza, nu pot fi verificate de autoritatile competente si in legatura cu care procedura solicitare a asistentei administrative intre statele mebre este in general de unga durata si neproductriva. 36. Aceste motive nu pot in niciun caz sa justifice un tratament diferit al contribuabililor, in functie de faptul ca sunt stabiliti in statul membru in cauza sau in alt stat, in cazul in care tranzactia care a dus la cerea de restituire a avut loc, in cazul in care pierderea facturii sau a documentului de import nu este atribuita contribuabilului in cauza si daca nu exista nici un risc de noi cereri de rambursare. 37. In masura in care intr-o astfel de situatie principiul nediscriminarii impune contribuabililor care nu sunt stabiliti in statul mebru in cauza sa-I fie permis pentru a-si dovedi dreptul la o rambursare de TVA prin depunerea unui duplicat sau a unei fotocopii a facturii in aceleasi conditii ca si contribuabilii stabiliti in statul membru in cauza, nu este necesar sa se examineze a doua intrebare, in lumina principiului de neutralitate a TVA-ului. 38. Raspunsul la a doua intrebare este, prin urmare, ca in cazul unei persoane impozabile stabilite intrun stat membru poate dovedi dreptul sau la o rambursare de TVA prin depunerea unui duplicat sau a unei fotocopii a afcturii in cazul in care originalul pe care la primit a fost pierdut din motibve independete de vointa sa de control, principiul nediscriminarii prevazut la articolul 6 din tratat si mentionat in al cincilea considerent al directivei a opta cere ca aceiasi posibilitate sa fie extinsa la persoanele impozabil;e care nu sunt stabilite in acel stat membru in cazul in care tranzactia care a dus la cerea de rambursare a avut loc si nu exista niciun risc pentru noi cereri de rambursare.

CURTEA (CAMERA A CINCEA) In raspuns la intrebarile adresate de catre Finanzgericht Koln prin ordinal din 29 august 1996, hotaraste: 7

1. Articolul 3 (a) din Directiva a opta a Consilului 79/1072/CEE din 6 decembrie 1979 privind armonizarea legislatiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra e afaceri. Statueaza ca sistemele de rambursare a taxei pe valoarea adaugata persoanelor impozabile care nu sunt stabilite pe teritoriul tarii respective, trebuie interpretat in sensul ca nu se opune ca statele membre sa prevada in legislatia lor nationala ca o persoana impozabila care nu este stabilita in acel stat membru poate dovedi dreptul sau la o rambursare prin depunerea / prezentarea unui duplicat a facturii sau a documentului de import in cazul in care originalul a fost pierdut din motive independente de vointa sa, cu conditia ca tranzactia care a dus la cerea de rambursare a avut loc si ca nu exista niciun risc pentru noi cereri de rambursare. 2. In cazul in care o persoana impozabila stabilita intr-un stat membru poate dovedi dreptul sau la o rambursare a taxei pe valoarea adaguata, prin prezentarea unui duplicat sa a unei fotocopii a facturii daca originalul pe care la primit a fost pierdut din motive independente de vointa lui, principiul nediscriminarii prevazut de articolul 6 din Tratatul CE si mentionat la al cincilea considerent din preambulul Directivei a Opta 79/1072 prevede ca aceeasi posibilitate sa fie extinsa la persoanele impozabile care nu sunt stabilite in acel stat membru in cazul in care tranzactia care a condus la aplicarea pentru rambursare a avut loc si nu exista niciun risc de noi cererri de rambursare.

Legislaia german: Articolul 19 alineat 9 din Umsatzsteurgesetz Legea german privind impozitul pe cifra de afaceri) din 26 noiembrie 1979, prevedea, o derogare de la articolul 16, n scopul aplicrii procedurii de colectare, prin care Ministerul Federeal al Finanelor putea, prin decret i cu aprobarea Bundesamt, s aplice o procedur special, pentru societile rezidente dreptul de rambursare a taxei de intrare. Umsatzsteurer Durchfuhrungsverronrdnung ( Regulamentul de punere n aplicare a impozitului de cifra de afaceri) din 21 decembrie, la aticolul 61 prevede, c pentru o rambursare trebuie s se ataeze formularul prescris n acest scop o cere, acestea se vor trimite Bundesamt fur Finanzen sau oficiul fiscal statbilit n a doua tez a articolului 5 (1)-(8) din Finanzverwaltungsgestez (Legea Administraiei Fiscale). Cerea trebuie formulata n termen de 6 luni de la ncheierea anului calendaristic n care a aprut dretul la rambursare. Originalele facturilor i a documentelor de import trebuiesc ataate i depuse odat cu cererea.