CONTRACTELE SPECIALE CONTRACTUL DE VNZARE-CUMPARARE 1.

Notiune V-c = contractul prin care una din parti (vnzatorul) stramuta proprietatea unui bun al sau asupra celeilalte parti (cumparatorul) care se obliga n schimb a plati vnzatorului pretul bunului vndut. - se poate transmite si alt drept dect dreptul de proprietate (ex.: un alt drept real, un drept de creanta, un drept din domeniul propr. intelectuale etc.) - nu pot forma obiectul v-c drepturile: - personale nepatrimoniale - patrimoniale cu caractere strict personal. 2. Caractere uri!ice 2.1. "ina#a$%atic& da nastere la obligatii reciproce; 2.2. cu tit#u onero"& ambele parti urmaresc interese patrimoniale; 2.'.co%utati(& existenta si ntinderea obligatiilor reciproce sunt cunoscute de parti de la ncheierea contractului; 2.).con"en"ua# (n principiu): simplul acord de vointa, fara 2.*. ndeplinirea vreunei formalitati si fara remiterea bunului si a pretului n momentul ncheierii contractului; Exceptii: a. vn area terenurilor ! trebuie sa se faca prin act autentic, sub sanctiunea nulitatii absolute a actului; b. v-c unui autovehicul ! problema controversata: - n literatura de specialitate ! este considerat contract solemn; motivare: cerinta nscrisului autentic pentru validitatea vn arii este preva uta de legislatia privind taxele de timbru; - n practica "udec. se aplica solutia consensualismului: numai ca proba n vederea radierii si nscrierii pe numele noului proprietar, autoritatile pretind sa li se pre inte actul de v-c n forma autentica; - toate dispo itiile referitoare la conditiile de validitate ale contractului trebuie sa fie raportate la momentul reali arii acordului de vointa, iar nu la momentul autentificarii; - deoarece valoarea este # de $%& lei, este necesara pentru proba pre entarea unui nscris sau a unui nceput de dovada scrisa, n afara ca ului n care a existat imposibilitatea preconstituirii dove ii; - numai tertele persoane, nu si partile sau succesorii lor n drepturi, vor putea dovedi cu orice mi"loc de proba contractul (pentru terti, contractul este un simplu fapt "uridic). 2.+.tran"#ati( !e ,ro,rietate& prin efectul reali arii acordului de vointa (independent de predarea lucrului vndut si de plata pretului) se produce nu numai ncheierea contractului, dar operea a si transferul dreptului de proprietate. - din momentul dobndirii dreptului de proprietate, cumparatorul suporta si riscul pieirii lucrului ( res perit domino) daca vn atorul dovedeste faptul strain (neculpabil) exonerator de raspundere; - daca cau a straina a fost dovedita, vn atorul va suporta riscul pieirii numai daca a fost pus n ntr iere n ceea ce priveste predarea lucrului. 'onditii pentru transferul automat al dreptului de proprietate: a. vn atorul sa fie proprietarul lucrului vndut, iar contractul perfect valabil ncheiat; b. sa fie vorba de lucruri determinate individual (lucrurile de gen nu pot pieri) - n ca ul lucrurilor de gen transferul proprietarii se produce n momentul individuali arii (care se poate face att prin predare, ct si prin alte metode: ex.: etichetarea coletelor etc.); - n ca ul obligatiilor alternative, daca vn area are ca obiect un lucru din mai multe, determinate, dar numai alternativ, proprietatea se transmite n momentul alegerii; daca piere fortuit unul din lucruri, se datorea a celalalt, iar daca amndoua au pierit, fara vina vn atorului, obligatia este stinsa; daca amndoua lucrurile sunt de gen, pe lnga alegere, trebuie sa se procede e si la individuali area propriu- isa a lucrului ales; - n ca ul obligatiilor facultative (obiectul este unul singur, celalalt fiind preva ut doar ca o simpla posibilitate de plata), problema transferului si a riscurilor se re olva dupa regulile generale. c. lucrul vndut trebuie sa existe; - bunurile viitoare pot forma obiectul contractului, nsa transferul proprietarii poate opera: - dupa ce au fost terminate, n stare de a fi predate (daca sunt bunuri certe) - dupa individuali are (daca sunt bunuri de gen)

)stfel, n ca ul unei recolte viitoare, proprietatea se transmite: n momentul n care este gata de recoltat (daca lucrul si pretul sunt determinate), respectiv n momentul individuali arii (daca vn area se face pe unitate de masura). - riscurile se transmit o data cu proprietatea, cu exceptia ca ului n care cumparatorul si asuma riscul nereali arii - n tot sau n parte ! a lucrului viitor, cnd riscurile se transmit n momentul ncheierii contractului d. partile sa nu fi amnat transferul proprietatii printr-o clau a speciala, pentru un moment ulterior: - pna la mplinirea unui termen suspensiv, daca partile au preva ut expres amnarea ca efect al contractului; daca termenul a fost stipulat pur si simplu nu afectea a dect executarea obligatiei de predare; - pna la reali area unei conditii suspensive, care prin ea nsasi amna transferul proprietatii pna la reali area evenimentului; - un ca special: cumpararea dintr-o unitate comerciala cu autoservire: contractul nu se ncheie n momentul individuali arii (alegerii) bunurilor, ci din momentul platii pretului, pna atunci cumparatorul fiind un simplu detentor precar, vinovat de furt daca pleaca f*r* sa pl*teasc* (in primul ca ar fi fost un debitor care nu si-a onorat obligatia de plata); - daca prin conventia partilor, transferul proprietatii a fost amnat, se amna corespun ator si transferul riscurilor; aceasta regula nu este imperativa, partile pot disocia transferul proprietatii de transferul riscurilor. 2.-. n materie imobiliara: conditia publicitatii imobiliare. a. sistemul registrului de transcriptiuni-inscriptiuni: - ntre parti si fata de succesorii lor (succesori universali sau cu titlu universal, legatari cu titlu particular si creditori chirografari) contractul produce efecte translative de proprietate chiar daca nu a fost transcris; - fata de terte persoane (succesori cu titlu particular prin acte ntre vii) ! chiar daca au avut cunostinta de ncheierea contractului ! transmisiunea va fi valabila numai din momentul transcrierii. b. sistemul cartii funciare: - drepturile imobiliare se stramuta, se modifica sau se sting, nu numai ntre terti, dar si ntre partile contractante, numai prin ntabulare, aceasta avnd caracter constitutiv de drepturi. +n practica exista urmatoarea conceptie: - lipsa nscrierii nu poate fi opusa de catre o parte contractanta celeilalte parti, precum si succesorilor lor; - un atare drept real este opo abil si tertilor care au cunostinta de existenta lui, desi nu este nscris n cartea funciara; - numai tertii care nu aveau cunostints de existenta dreptului netranscris si, ncre ndu-se n cartea funciara, au dobndit prin acte cu titlu oneros, drepturi pe care si le-au transcris, le pot opune dobnditorului anterior. ,entru drepturile mobile nu exista un sistem de publicitate, astfel nct daca vn storul a vndut de doua ori, va avea preferinta cel care a intrat mai nti cu buna-credinta in posesia bunului. '. Con!itii !e (a#i!itate a#e contractu#ui !e (-c A. Con"i%ta%.ntu# ,arti#or - acordul de vointa ntre parti este ntotdeauna necesar si suficient. /. Pro%i"iunea uni#atera#a !e (.n0are 1"au cu%,arare2 - atunci cnd o persoana, preva nd un eventual interes pentru ea de a dobndi proprietatea unui bun, primeste promisiunea proprietarului de a vinde acest bun, re ervndu-si facultatea de a si manifesta n acest sens ! de obicei nauntrul unui termen ! consimtamntul sau de a l cumpara; - este, de fapt, un ante-contract, care da nastere la un drept de creanta: una din parti avnd obligatia ( de a face) de a vinde n viitor un anumit bun, iar beneficiarul promisiunii putnd opta pentru a cumpara sau nu; - daca promitentul refu a vn area, beneficiarul va avea dreptul la daune-interese. promisiunea este un contract unilateral; el poate fi transformat ntr-un contract bilateral daca: - beneficiarul se obliga, n schimbul dreptului de optiune, la plata unei sume de bani (pretul dreptului de optiune); - daca beneficiarul se obliga la plata unei sume de bani n ca ul n care va opta n sens negativ. dovada promisiunii se face conform regulilor generale aplicabile creantelor; obligatia promitentului se stinge: la termen sau, daca nu s-a preva ut un termen, la expirarea termenului general de prescriptie (care curge de la data ncheierii promisiunii de vn are); promisiunea unilaterala ar putea fi asumata si de cumparator (ca care nu a fost ntlnit n practica).
$

C. Pro%i"iunea 3i#atera#a !e (-c - ambele parti se obliga sa ncheie n viitor contractul de v-c; - este, de asemenea, un ante-contract, cu deosebirea ca, n acest ca oricare dintre parti poate cere ncheierea contractului; - n ca ul n care promitentul-vn ator nu si respecta obligatia si vinde lucrul, beneficiarul-cumparator nu poate cere predarea, iar vn area este valabila, cu exceptia fraudei; - n ca ul n care promitentul nu si executa obligatia, dar lucrul se mai gaseste n patrimoniul sau, instanta poate da o hotarre care sa tina loc de contract si sa aiba caracter constitutiv de drepturi din momentul n care ramne definitiva (n virtutea principiului executarii n natura a obligatiilor). D. Pactu# !e ,re4erinta - proprietarul unui bun se obliga ca, n ca ul n care va vinde, sa acorde preferinta unei anumite persoane, la pret egal (este o promisiune afectata de o conditie simpla potestativa); - la fel ca la promisiunea de vn are, beneficiarul nu are dreptul la actiunea n revendicare sau n anularea vn arii facute cu nerespectarea promisiunii (cu exceptia fraudei); acesta are dreptul numai la daune-interese; - dreptul beneficiarului se poate transmite (daca nu exista dispo itie contrara n conventia dintre parti) prin acte ntre vii (regulile de la cesiunea de creante) sau prin mostenire; - obligatia promitentului se transmite numai prin mostenire, dreptul nostru necunoscnd cesiunea de datorie. E. Dre,tu# !e ,ree%tiune - n ca ul n care proprietarul unui teren a$rico# din e5tra(i#an intentionea a sa l (.n!a (deci nu prin nstrainare cu titlu gratuit, cu caracter aleatoriu, sau prin schimb, chiar si cu sulta, prin aducerea terenului ca aport ntr-o societate sau printr-o tran actie) legea confera un drept prioritar la cumparare coproprietarilor, proprietarilor vecini si arendasilor; este vorba numai de ca ul n care actul "uridic proiectat are ca obiect tran"%iterea !re,tu#ui !e ,ro,rietate - spre deosebire de pactul de preferinta, care are caracter contractual, dreptul de preemtiune are caracter imperativ (derogare de la principiul liberei circulatii a bunurilor -# trebuie interpretata restrictiv); - dreptul de preemtiune trebuie ocrotit ca orice drept patrimonial, indiferent de titularul sau; de asemenea, este un drept opo abil erga omnes (pentru nerespectarea lui se poate cere anularea contractului, indiferent de buna sau reaua-credinta a tertului cumparator); - dreptul de preemtiune trebuie recunoscut indiferent de persoana titularului (poate fi exercitat si n ca ul n care terenul agricol din extravilan face parte din domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale; - vn atorul unui teren situat n extravilan trebuie sa nregistre e oferta de vn are la consiliul local n ra a caruia este situat terenul, iar n aceeasi i secretarul unitatii administrativ-teritoriale afisea a oferta la sediul primariei; titularii dreptului de preemtiune trebuie sa se pronunte n scris, n termen de .% de ile de la data afisarii ofertei de vn are, aratnd si pretul oferit, iar oferta de cumparare se va afisa la primarie; - daca n termenul legal si exercita dreptul mai multi titulari din aceeasi categorie, vn atorul are dreptul de a alege pe unul dintre ofertanti; daca pretul oferit de c/tre titularii dreptului de preemtiune nu este convenabil vn atorului, acesta poate sa vnda terenul oricarei alte persoane; terenul va fi, de asemenea, vndut liber si n ca ul n care n termenul de .% de ile nici unul dintre titularii dreptului de preemtiune nu si manifesta vointa de a cumpara terenul; - la autentificarea actului de vn are-cumparare, vn atorul trebuie sa faca dovada publicitatii necesare pentru respectarea dreptului de preemtiune, dovada care se face cu actul eliberat vn atorului de catre secretarul unitatii administrativ-teritoriale, dupa expirarea termenului de .% de ile; - nerespectarea se sanctionea a cu nulitatea relativa a contractului; n ca ul in care vn area s-a facut prin simulatie (ex.: contract de ntretinere, arenda, donatie etc.), actiunea n declararea simulatiei va fi dublata de actiunea n anularea vn arii-cumpararii); terenul reintra, cu efect retroactiv n patrimoniul vn atorului). ). Ca,acitatea ,arti#or - regula este capacitatea, iar incapacitatea este exceptia -# ca urile de incapacitate sunt expres si limitativ preva ute de lege; - v-c este, n principiu un act de dispo itie att pentru vn ator, ct si pentru cumparator -# partile trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu, iar persoanele lipsite de capacitate sau cu capacitate de exercitiu restrnsa ncheie contractul prin ocrotitorul legal, respectiv cu autori area acestuia;
0

a. 3. c. d. e. 4.

$.

:. i.

a.

nsa, raportat la patrimoniul partii contractante, v-c poate mi"loci efectuarea de acte de conservare sau de administrare a patrimoniului -# este suficient ca partea sa aiba capacitatea de a ncheia astfel de acte si ncuviintarea necesara efectuarii lor. Incapacitati speciale: aceste incapacitati sunt: - interdictii de a vinde si a cumpara - interdictii de a cumpara interdictiile numai de a vinde (inalienabilitatea) sunt stabilite de lege n functie de natura bunului, si nu n consideratia persoanei. (.n0area 6ntre "oti e"te inter0i"a donatia ntre soti fiind revocabila, daca vn area ar fi permisa, aceasta dispo itie ar putea fi ocolita prin ncheierea unor contracte de v-c simulate; sunt aparate si interesele mostenitorilor re ervatari; se mai apara si interesele creditorilor. nerespectarea acestei interdictii duce la nulitatea relativa a contractului; ea poate fi confirmata dupa desfacerea casatoriei de catre parti, sau de catre mostenitori, dupa moartea vn atorului; vn area ntre concubini este valabila, afara de ca ul n care a fost ncheiata pentru a mentine starea de concubina" (are cau a imorala). tutorii nu ,ot cu%,ara 3unuri#e ,er"oane#or !e "u3 tute#a #or 1c.t ti%, "ocote#i#e !e4initi(e a#e tute#ei nau 4o"t !ate "i ,ri%ite27 %an!atarii 1at.t #e$a#i c.t "i con(entiona#i28 6%,uterniciti "a (.n!a un #ucru8 nu 6# ,ot cu%,ara27 => nulitate relativa; ,er"oane#e care a!%ini"trea0a 3unuri ce a,artin "tatu#ui8 co%une#or8 ora"e#or8 %unici,ii#or "au u!ete#or nu ,ot cu%,ara 3unuri#e a4#ate 6n a!%ini"trarea #or7 => nulitate relativa; 4unctionarii "tatu#ui nu ,ot cu%,ara 3unuri#e "tatu#ui "au a#e unitati#or a!%ini"trati(-teritoria#e care "e (.n! ,rin %i #ocirea #or7 totusi, daca bunurile au preturi fixe, lasnd la o parte aprecierile subiective, v-c poate fi recunoscuta valabila, daca nu intervin alte cau e de nulitate. => nulitate relativa; u!ecatorii8 ,rocurorii "i a(ocatii nu ,ot !e(eni ce"ionari !e !re,turi #iti$ioa"e care "unt !e co%,etenta curtii !e a,e# 6n a carui circu%"cri,tie 6"i e5ercita 4unctia "au ,ro4e"ia 16n ca0u# u!ecatori#or !e #a CS98 re",ecti( a# ,rocurori#or !e #a Parc:etu# !e ,e #.n$a CS98 inter!ictia "e 6ntin!e ,entru toata tara27 ;< nulitate absoluta , cu suportarea cheltuielilor van arii si plata daunelor-interese; 1drepturi litigioase2 - inclusiv cele in privinta carora se poate naste o contestatie serioasa si viitoare; terenuri#e a$rico#e 1in!i4erent ca "unt "ituate in intra(i#an "au in e5tra(i#an2 nu ,ot !4i !o3an!ite ,rin acte uri!ice intre (ii !ecat in #i%ita a 2== :a !e teren !e 4a%i#ie 1"otii "i co,iii #or neca"atoriti > !aca $o",o!are"c i%,reuna cu ei28 in!i4erent !e caracteru# onero" "au $ratuit a# actu#ui. -.# nulitate absoluta a actului. 3n ca ul in care o familie dobandeste un teren agricol cuu o suprafata mai mare de $&& ha, intervine reductiunea actului "uridic pana la limita suprafetei legale. -# arendarea care contine o dobandire inter isa deghi ata este nula. ,er"oane#e in"o#(a3i#e nu ,ot cu%,ara 3unuri#e i%o3i#e care "e (an! ,rin #icitatie ,u3#ica7 cetatenii "traini "i a,atri0ii nu ,ot !o3an!i !re,tu# !e ,ro,rietate -# nulitate absoluta; - atat prin acte "uridice intre vii cat si prin acte mortis causa; - pot insa dobandi dreptul de proprietate asupra constructiilor, si, prin urmare si dreptul de superficie asupra terenurilor pe care se afla respectivele constructii; - aceasta interdictie se aplica si persoanelor "uridice care nu au nationalitatea romana; - in ca ul in care o persoana fi ica sau "uridica vrea sa investeasca in 4omania, aceasta nu poate aporta terenuri la societatea pe care o infiintea a, insa societatea, dupa ce a fost infiintata, va putea dobandi, in nume propriu terenuri in 4omania (fiind persoana "uridica cu nationalitate romana) *. O3iectu# contractu#ui din v-c (contract sinalagmatic) -# doua obligatii reciproce: - lucrul vandut (obligatia van atorului); - pretul (obligatia cumparatorului). Conditiile lucrului vandut #ucru# "a 4ie in co%ert 1in circuitu# ci(i#2
.

(.

$.

0.

.. %. 5.

b. (. $.

principiul este acela al liberei circulatii a lucrurilor, iar prohibitia poate fi absoluta (pentru lucrurile care, prin natura lor sau prin lege sunt de u sau interes public -# sunt inalienabile) si relativa (pentru lucrurile care pot fi v-c numai de catre anumite persoane sau in anumite conditii): in sensul propriu- is al cuvantului sunt scoase din circuitul civil lucrurile care, prin natura lor nu pot face obiectul dreptului de proprietate: lucrurile comune (re communis) cum ar fi aerul, ra ele soarelui, apa marii sau din raul curgator, care, fiind inepui abile, nu apartin nimanui, si al carui u este comun tuturor (art. 5.6 '.civ.), in conditiile si limitele preva ute de lege; bunurile din domeniul public al statului (de interes national) sau al unitatilor administrativ-teritoriale (de interes local) sunt inalienabile (bogatiile de orice natura ale subsolului, caile de comunicatie, spatiul aerian, apele cu potential energetic valorificabil si acelea ce pot fi folosite in interes public, marea teritoriala, resursele naturale ale onei economice si ale platoului continental, precum si alte bunuri stabilite de lege 778ea9 si 'arpenaru considera ca sunt inalienabile si bunurile care, datorita naturii lor, sunt de u sau interes public, cum ar fi tablourile din mu eele publice, cartile si manuscrisele dinbibloteci sau arhive publice). Ele sunt imprescriptibile si insesi abile -# nu pot fi vandute, insa pot fi date in administrare 4) sau institutiilor publice sau pot fi concesionate sau inchiriate; 3n ceea ce priveste bunurile din domeniul privat al statului si al unitatilor administrativ teritoriale sun t supuse dispo itiilor de drept comun, atata timp cat prin lege nu se prevede astfel -# conditiile de v-c a acestora sunt cele comune, in masura in care prin lege speciala nu se prevede altfel (ex: prevederile legii publice locale nr. 5:;(::(). <n ca de inalienabilitate temporara este cel preva ut de art. 0$ al lg (=;(::(, republicata, prin care, persoanele caraora li s-a 1constituti2 (nu 1reconstituit2) dreptul de proprietate asupra unor terenuri, nu pot instraina aceste terenuri prinnacte intre vii timp de (& ani socititi de la inceputul anului urmator celui in care s-a facut inscrierea proprietatii. )ici nu este vorba de o incapacitate de instrainare preva uta intuituu personae, ci de o inalienabilitate propter in rem, adica nu in consideratia persoanei care tran actionea a, ci a lucrului (important, deoarece in ca ul decesului titularului dreptului, interdictia de v-c ramane); >unurile care constituie monopolul statului pot !i v-c, in conditiile preva ute de lege, numai de catre persoane !izice sau "uridice autorizate (ex: tutun, chibrituri); Exista si bunuri care, desi sunt in circuitul civil, din motive de ordine publica sau economico-sociala, pot !i v-c numai cu respectarea unor prevederi legale speciale (armele, munitiile si materiile explo ive, produsele si substantele stupefiante; 3n principiu, un bun nu poate !i declarat inalienabil (scos din circuitul civil) prin vointa omului (ex prin clau a testamentara), deoarece o asemenea clau a contravine prinmcipiului liberei circulatii a bunurilor si dreptului proprietarului de a dispune liber si absolut de bunul sau. -# inalienabilitatea conventionala poate !i recunoscuta valabila daca se "usti!ica printr-un interes serios si legitim (ex: garantarea executarii unei obligatii: de plata a pretului, a unei rente viagere in favoarea unui tert) sau a altui interes (ex: interdictia instrainarii bunului transmis minorului pana la ma"oratul lui). -# '?@83A33: interes si caracter temporar si, de asemenea, sa nu contravina ordinii publice si bunelor moravuri. 8aca clau a de inalienabilitate nu intruneste cerintele aratate -# numai clau a urmea a sa fie declarata nula (daca nu este cau a determinanta a incheierii contractului). Banctiunea nulitatii contractului incheiat cu nerespectarea clau ei de inalienabilitate poate fi aplicata numai daca inalienabilitatea este preva uta de lege. 8aca clau a de inalienabilitate este valabila si, cu toate acestea bunul este instrainat, stipulantul clau ei;succesorii sai poate cere: - re olutiunea (revocarea) instrainarii initiale (cu daune-interese) pentru neexecutare de obligatii: - sau, repararea pre"udiciului cau at prin nerespectarea clau ei. Aertul dobanditor de buna credinta se va putea apara: - prin invocarea art. (:&: '. civil (in ca ul mobilelor); - prin invocarea u ucapiunii (in ca ul imobilelor). Lucru# "a e5i"te (existenta actuala sau viitoare) daca partile au avut in vedere un lucru existent, dar care era pierit total in momentul incheierii contractului, sau un lucru care nu a existat in realitate -# (an0area e"te nu#a a3"o#ut (deoarece obligatia van atorului este l;ipsita de obiect)7 daca lucrul exista in momentul incheierii contractului, dar a pierit in parte anterior (sau mai multe lucruri formea a obiectul contractului, dar numai o parte au pierit), cumparatorul poate alege: sa renunte la contract (rezolutiune) sau sa ceara e ecutarea asupra partii ramase# cu o reducere proportionala de pret . )legerea nu
%

trebuie sa fie abu iva (ex: renunatare la contrac, desi partea pierita este neinsemnata, sau cele doua sau mai multe lucruri cumparate nu sunt interdependente). 3n principiu, cumparatorul poate renunta la contract atunci cand executarea partiala nu duce la reali area scopului contractului. -# riscul pieirii totale sau partiale a lucrului apartine van atorului ( res perit domino), cu execptia ca ului in care operatiunea are caracter aleatoriu. 0. C-c este valabila daca are ca obiect un bun viitor, cu exceptia mostenirilor nedeschise. @ereali area lucrului nu afectea a valabilitatea contractului. Can atorul: - va pierde pretul; - va fi obligat la palta daunelor-interese pentru neexecutare, cu exceptia ca ului in care dovedeste o cau a exoneratoare de raspundere. 'umparatorul nu va fi obligat sa plateasca pretul, chiar daca lucrul nu a pierit din cau a van atorului (acesta fiind cel care suporta riscul pieirii bunului). c. Lucru# "a 4ie !eter%inat "au !eter%ina3i#8 #icit "i ,o"i3i#; d. Van0atoru# tre3uie "a 4ie ,ro,rietaru# #ucru#ui in!i(i!ua# !eter%inat (in ca contrar nu poate transmite: nemo dat quod non habet sau nemo plus iuris ad alium transferre potest, quam ipse habet) 3n ca ul in care van atorul transmite un lucru care nu este al sau: (. daca partile (sau cel putin cumparatorul) au !ost in eroare , van area este anulabila pentru eroare asupra calitatii esentiale a van atorului (de proprietar al bunului). @ulitatea poate fi ceruta: - pe cale de actiune (cand pretul s-a platit) - pe cale de exceptie (cand pretul nu s-a platit) numai de catre cumparator; van atorul nu poate cere anularea chiar daca a fost de buna credinta; cumparatorul nu mai poate cere anularea daca van atorul a devenit proprietarul bunului dupa van are sau daca van area este ratificata de catre adevaratul proprietar. 8aca cumparatorul este evins de catre adevaratul proprietar inainte de a fi cerut anularea, obligatia de garantie a van atorului pentru evictiune sub ista. )devaratul proprietar nu poate cere anularea (este tert fata de contract), dar poate introduce actiunea in revendicare. 'umparatorul se poate apara invocand art. (:&: ' civil sau u ucapiunea (contractul incheiat cu van atorul neproprietar putand fi invocat ca "ust titlu pt. u ucapiunea de (&-$& de ani si pentru dobandirea fructelor. $. $aca partile erau in cunostinta de cauza, exista mai multe opinii: a. van area este valabila (van atorul s-a obligat sa procure bunul mai tar iu, in ca de neexecutare fiind pasibil de plata daunelor interese). ! nu b. van area lucrului altuia in cunostinta de cau a are o cau a ilicita si deci este nula absolut (art. :.= '. 'iv), cu exceptia savarsirii actului in cadrul exercitarii legale a comertului. 8aca contractul s-a incheiat in fraudsa dreptului proprietarului ! nulitate absoluta (D4)<B ?E@3) '?44<E,3A). 8aca bunul face parte din domeniul public al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale, contractul este nul in absolut toate ca urile (chiar daca cumparatorul a fost de buna-credinta). 0. in cazul bunurilor a!late in indiviziune, se aplica regulile propri starii de indivi iune: daca unul dintre coproprietari instrainea a intregul bun (nu doar cota sa parte indivi a), fara acordul celorlalti coproprietati, van area nu este nula, insa dreptul cumparatorului asupra bunului respectiv este supus unei conditii pe tot timpul indivi iunii. 8upa incetarea starii de indivi iune, dreptul dobanditorului va depinde de re ultatul parta"ului: - daca bunul intra in lotul van atorului, van area va fi considerata valabila retroactiv; - daca bunul intra in lotul altui coproprietar, van area va fi nula (pentru lipsa calitatii de proprietar a van atorului). Conditiile pretului a. "a 4ie "ta3i#it in 3ani; daca nu, contractul poate fi calificat altfel: schimb, dare in plata, sau alt contract nenumit. Bpre exemplu: daca proprietatea se transmite in schimbul intretinerii pe viata (nu este van are, pentru ca obligatia de intretinere este de a face, nu echivalea a cu un pret), sau daca contraechivalentul este o prestatie periodica in bani (-# este renta viagera). 3. Sa 4ie !eter%inat "au !eter%ina3i#&
5

este determinat ! daca cuantumul (nu modalitatea de plata) este hotarat de parti in momentul incheierii contractului; - este deteminabil ! daca sunt preci ate doar elementele cu a"utorul carora va fi deteminat pretul. - daca stabilirea lui este lasata la aprecierea unui tert ales de comun acord de catre parti sau de catre o persoana determinata de parti (nu este un arbitru, dar nu are nici calitatea de expert, ci este, de fapt, mandatarul comun al partilor care, prin derogare de la dreptul comun, nu poate fi revocat decat prin acordul comun al partilor). 8aca pretul ramane la aprecierea ulterioara a partilor sau a unei parti, sau daca tertul nu desemnat nu poate sau nu vrea sa determine pretul, van area este nula de drept (nu este acelasi lucru atunci cand partile stabilesc tertul mai tar iu - van area se considera incheiata in acel moment). 3n nici un ca instanta nu e competenta sa determine pretul sau persoana tertului. - in ca ul in care exista preturi legale obligatorii, partile sunt obligate sa se conforme e, respectiv se subintelege ca partile au avut in vedere acel pret: - daca partile au stabilit un alt pret, acesta se inlocuieste de drept cu cel legal; - daca contractul a fost executat cu alt pret, diferenta urmea a sa fie platita (van atorul are actiune contractuala), respectiv restituita (plata nedatorata). c. "a 4ie "incer "i "erio"& - este sincer un pret real, care nu e stabilit in mod fictiv, ci in scopul de a fi cerut si platit in realitate: - in ca ul in care pretul este simulat, contractul este nul ca v-c; poate fi recunoscut valabil ca o donatie deghi ata, daca sunt indeplinite conditiile donatiei; - daca pretul este deghi at partial (fara sa devina deri oriu), contractul este valabil ca v-c, se aplica regulile de la simulatie si cele fiscale. - pretul trebuie sa fie "erio", adica sa nu fie deri oriu, adica atat de disproportionat fata de valoarea lucrului incat sa nu poata constitui obiectul obligatiei cumparatorului; serio itatea este lasata la aprecierea instantei; daca pretul este deri oriu, contractul este nil ca v-c, dar poate sub ista ca donatie, daca sunt indeplinite conditiile; - daca pretul este sincer si serios, contractul este valabil chiar daca pretul este mult inferior;superior valorii reale a lucrului vandut; prin derogare se poate cere anu#area ,entru #e0iune (actiunea in re"ci0iune) daca: - exista disproportie vadita intre valoarea lucrului si pret, - le atul este un minor intre (. ! (= ani care a incheiat singur contractul (si nu se cere autori area prealabila a autoritatii tutelare pentru acel contract) - si nu l-a ratificat expres sau tacit dupa ce a implinit (= ani 8aca contractul este incheiat de o persoana incapabila (sub (. ani sau pusa sub interdictie), acesta este anulabil chiar fara le iune. 8aca partea le ata este un ma"or, nu poate introduce actiunea in resci iune, dar, in mod exceptional, daca cineva profita de nestiinta, ignoranta, stare de constrangere pentru a obtine avanta"e disproportionate, contractul poate fi considerat nul pentru ca s-a intemeiat pe o cau a imorala. -. E4ecte#e contractu#ui !e (an0are-cu%,arare Interpretarea clauzelor contractului Efectele contractului - obligatiile pe care contractul le crea a pentru parti. ,entru a interpreta clau ele exista anumite reguli: - !e re$u#a, dca intelesul este indoielnic, interpretarea se face in favoarea debitorului; - in"a8 in materie de van are exist ao regula speciala si derogatorie: van atorul trebui sa explice si ssa sdtabileasca clar clau ele contrctului, air cl;au ele care nu sunt clare se interpretea a in contra van atorului ( IN DU/IO CONTRA STIPULATEM); - ;< in materie de van are, toate clau ele indoielnice se interpretea a in favoarea cumparatorului. O/LI?ATIILE VANZATORULUI sa predea lucrul vandut cumparatorului; sa garante e contra evictiunii si contra viciilor; nu este preva uta obligatia de a transmite proprietatea lucrului vandut, deoarece aceasta se prodiuce, de regula, prin incheierea contractului.
6

A. Pre!area #ucru#ui (an!ut a. o3#i$atia ,rinci,a#a !e ,re!are (- punerea la dispo itie a lucrului vandut; nu are semnificatia transferului dreptului de proprietate si nici a posesiei, ci doar a detentiei, cumparatorul posedand, din momentul incheierii contractului, corpore alieno): - modul de e ecutare: - in unele ca uri ! atitudine pasiva; ex: lasarea lucrului la dispo itia cumparatorului; - in alte ca uri ! atitudine activa; ex: indeplinirea unor acte sau fapte po itive necesare pentru ca cumparatorul sa intre in posesia lucrului (predarea cheilor, eliberarea cladirii) - termenul si dovada predarii %se aplica regulile generale referitoare la executarea obligatiilor; - locul predarii: - in ca ul in care #ucru# ,oate 4i #oca#i0at in momentul incheierii contractului, predarea se face la locul unde se afla acesta; - in celelalte ca uri, regula este ca predarea sa se faca la domiciliul debitorului (van atorul) -# plata este c:era3i#a. - cheltuielile de predare ! sunt in sarcina van atorului (cantarire, masurare, numarare); cheltuielile ridicarii sunt in sarcina cumparatorului, 8)') nu este stipulatie contrara (ex: daca s-a stabilit ca locul presarii este la domiciliul cumparatorului, cheltuielile de transport sunt in sarcina van atorului); - obiectul predarii: lucrul vandut trebuie predart in masura determinata prin contract si in starea in care se gasea in momentul incheierii contractului; in ca ul bunurilor de gen sau viitoare se aplica regulile generale referitoare la obiectul platii. 4eguli speciale sunt preva ute in materie de van are de imobile (aplicabile in lipsa de stipulatie contrara in contract, ca si in ca de frauda): a. daca van area s-a facut 1cu aratare de cuprinsul sau si pe atat masura ( m.p.)2, si, ulterior se constata ca intinderea nu corespunde celei aratate in contract: - daca intinderea este mai mica, cumparatorul poate cere completarea, daca van atorul mai are teren, sau reducerea proportionala a pretului; re0o#utiunea 8?)4 8)') imobilul nu mai poate fi folosit pentru destinatia avuta in vedere; - daca intinderea este mai mare, cumparatorul este obligat sa plateasca excedentul; el poate cere re0o#utiunea 8?)4 8)') excedentul (dovedit prin masurare) depaseste a $& ! parte din intinderea aratata in contract. b. 8aca van area este facuta altfel decat pe masura (adica pe pret global): - diferenta - in plus sau in minus ! fata de intinderea declarata nu se ia in considerare decat daca depaseste a $&-a parte din intindere; - in ca de excedent peste a $&-a parte ! spor al pretului, si cumparatorul poate opta si pentru re olutiune; - in ca de lipsa cu mai mult de a $&-a parte ! micsorare a pretului, insa cumparatorul nu poate cere completarea terenului sau re olutiunea contractului. c. 8aca s-au vandut doua (sau mai multe) imobile (cu aratarea intinderii) printr-un singur contract si pret, iar intinderea unuia este mai mare si a altuia mai mica, diferentele de pret datorate se compensea a. 3n ca ul in care cumparatorul cere re olutiunea, el are dreptul, pe langa pret, la restituirea cheltuielilor van arii si la daune-interese. 8aca pastrea a imobilul, este obligat sa plateasca diferenta de pret. 8reptul la actiune pentru cele aratate mai sus se prescrie intr-un an de la incheierea contractului. - !ructele: van atorul trebuie sa predea, o data cu lucrul, si fructele percepute dupa momentul transferarii dreptului de proprietate. 3n schimb, van atorul are dreptul la restituirea cheltuielilor facute pentru producerea fructelor. - accesoriile: cumparatorul are dreptul la accesoriile lucruliu vandut si la tot ce a fost destinat u ului sau perpetuu. b. O3#i$atia acce"orie ,re!arii ! este accea de conservare a lucrului vandut pana in momentul predarii (in ca ul in care lucrul nu a fost predat in momentul incheierii contractului). Efectele acestei obligatii: - in ca de deteriorare;pieire a lucrului, van atorul raspunde ca un depo itar; - intrucat conservarea se face in numele si pe seama lui, cumparatorul trebuie sa plateasca cheltuielile conservarii. c. Sanctiunea nere",ectarii o3#i$atiei !e a ,re!a #ucru#& - cumparatorul poate invoca exceptia de neexecutare (EF'E,A3? @?@ )83E,GEA3 '?@A4)'A<B); - poate cere re olutiunea contractului cu daune-interese;
=

poate cere executarea contractului, iar daca nu este posibil !# daune-interese;procurarea bunurilor de gen de la terti pe seama van atorului. 3n ca ul intar ierii cu intar iere, cumparatorul are dreptul la daune-interese, dar numai de la data punerii in intar iere a van atorului. /. O3#i$atia !e $arantie - pp: van atorul trebuie sa faca tot ce-i sta in putinta pentru a asigura cumparatorului stapanirea - linistita (contra evictiunii) si utila(contra viciilor) ! a lucrului vandut. I. ?arantia contra e(ictiunii Evictiune - (() pierderea proprietatii lucrului (in tot sau in parte) ($) tulburarea cumparatorului in exercitarea prerogativelor de proprietar - van atorul este !e !re,t obligat sa-l garante e pe cumparator de evictiunea totala sau partiala precum si de sarcinile care nu au fost declarate la incheierea contractului; - aceasta obligatie sub ista si fata de subdobanditori, chiar daca acestia sunt succesori cu titlu particular si cu titlu gratuit (ex: donatar), si cu toate ca cumparatorul initial (donatarul) nu raspunde fata de donatar; daca contractul s-a incheiat prin intermediar, acesta nu raspunde pentru evictiune 8E')A 8)') s-a comportat ca van ator aparent (ex: mandat simulat prin interpunere de persoane); a. ?arantia contra e(ictiunii re0u#tan! !in 4a,te ,er"ona#e& &apt personal - orice fapt sau act - anterior van arii, dar tainuit fata de cumparator, - sau ulterior van arii, dar nepreva ut in contract savarsit de catre van ator sau succesorii lui universali sau cu titlu universal , de natura a-l tulbura pe van ator in linistita folosinta, indiferent ca este vorba de o tulburare de fapt (ex: deposedarea de bun) sau de drept (ex: invoca un drept de u ufruct sau de abitatie). - cumparatorul se poate apara impotriva van atorului opunandu-i 1e5ce,tia !e $arantie2 (cine tebuie sa garante e pentru evictiune nu poate sa evinga); astfel van atorul nu poate sa evinga @3'3 macar 8)') dobandeste o noua calitate, pe care nu o avea la incheierea contractului (ex: a vandut lucrul altuia, apoi l-a mostenit pe adevaratul proprietar); - obligatia de garantie este o obligatie patrimoniala -# dupa moartea van atorului, aceasta se transmite succesorului universal sau cu titlu universal; avand in vedre cele de mai sus, execptia de garantie poate fi invocata si cand adevaratul proprietar il mosteneste pe van ator, daca tulburarea provine din partea mostenitorului; - exceptia de garantie @< poate fi opusa succesorilor cu titlu particiular ai van atorului (nu sunt tinuti de obligatiile autorului lor); este situatia in care van atorul vinde imobilul de doua ori si primul cumparator il revendica de la cel de al doilea (procesul nu pate fi solutionat prin invocarea exceptiei de garantie 8E')A de catre al doilea cumparator 8)') primul cumparator (reclamantul) cumulea a si calitatea de van ator; - obligatia de garantie a van atorului pentru fapte proprii (savarsite inainte sau dupa incheierea contractului de vc) vi ea a nu numai tulburarea directa a cumparatorului, dar si evictiunea care se reali ea a prin intermediul unui tert; ex: van atorul vinde imobilul de doua ori, raspunde de evxitiune fata de primul cumparator daca cel de-al doilea si-a transcris titlul inaintea primului; sau, dupa van area unui imobil, van atorul il ipotechea a si creditorul ipotecar trece la reali area garantiei; - orice conventie contrara garantiei pentru evictiune este nu#a (obligatia negativa a van atorului de a nu il tulbura pe cumparator in linistita folosinta fiind de e"enta (an0arii. ?arantia contra e(ictiunii re0u#tan! !in 4a,ta unui tert - van atorul va trebui sa-l apere pe cumparator de tulburarea ce provine din partea unui tert, iar daca nu reuseste va fi obligat sa suporte consecintele evictiunii; - obligatia aceasta exista daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: - sa fie vorba de o tu#3urare !e !re,t; - cau0a evictiunii sa fie anterioara (an0arii; - cau0a evictiunii sa nu fi fost cuno"cuta de cumparator. - la aceste conditii se adauga <@E?43 conditia unei actiuni in u"titie intentata de cate tert impotriva cumparatorului; in lit. de spec. se arata insa si ca uri de evictiune care nu sunt consacrate printr-o hotarare "udecatoreasca (dreptul tertului este atat de evident incat cumparatorul renunta la lucru fara "udecata; cumparatorul de la neproprietar devine proprietarul lucrului pe cale de mostenire; cumparatorul plateste creanta ipotecara pentru a degreva imobilul si a-l pastra); pe de alta parte, cumparatorul insusi poate introduce actiune :

impotriva tertului care a pus stapanire pe lucru; -# obligatia de garantie contra evictiunii @< poate fi conditionata de actiunea in "ustitie a tertului. Tulburarea din partea tertului sa fie o tulburare de drept - in contra tulburarilor de fapt, cumparatorul se poate apara singur prin mi"loacele legale (cum ar fi actiunile posesorii); - dreptul invocat de tert poate fi un !re,t rea# (drept de proprietate, drept de u ufruct); - van atorul raspunde pentru existenta unor "er(ituti ne!ec#arate si care sunt nea,arente (cele aparente se presupune ca sunt cunoscute si acceptate de cumparator); daca in schimb, imobilul a fost vandut ca fond dominant, van atorul raspunde !aca "er(itutea nu e5i"ta (se presupune ca acest fapt micsorea a valoarea imobilului); - in ca ul ipotecilor si a privilegiilor, obligatia se declansea a @<E)3 daca debitorul principal nu plateste, si creditorul trece la executarea garantiei; - poate exista evictiune si in ca ul invocarii de catre tert a unui drept de creanta; ex: contract de locatiune incheiat de catre van ator (care, in anumite conditii, este opo abil cumparatorului) sau de existenta unor imbunatatiri aduse de locatar, de care cumparatorul nu avea cunostinta la incheierea contractului -# van atorul este obligat sa raspunda pentru evictiune. Tulburarea din partea terului sa aiba o cauza anterioara van arii - van atorul @< raspunde pentru impre"urari ivite dupa incheierea contractului, decat daca evictiunea provine dintr-un fapt personal; - ex: pentru u ucapiunea, chiar inceputa anterior van arii, dar definitivata dupa, van atorul nu va raspunde deoarece cumparatorul, devenit proprietar, putea sa intrerupa prescriptia achi itiva. 'ecunoasterea cauzei evictiunii de catre cumparator - daca a avut cunostinta, inseamna ca a acceptat riscul -# contractul are caracter aleatoriu; - sarcina probei cunoasterii cau ei evictiunii de catre cumparator incumba van atorului (cine pretinde trebuie sa dovedeasca). 3. Natura "i %o!u# !e 4unctionare a o3#i$atiei !e $arantie !at timp evictiunea nu s-a produs - obligatie de a nu face (indivi ibila, de ex: intre mostenitorii van atorului sau intre mai multi van atori coproprietari): van atorul trebuie sa se abtina de la orice fapt ce ar putea avea drept consecinta tulburarea cumparatorului; "aca evictiunea este pe cale sa se produca - obligatie de a face (ve i mai sus): van atorul este obliugat sa il apere pe cumparator impotriva pretentiilor tertului; el trebuie introdus inproces de catre cumparator. ,rintr-o cerere de chemare in garantie; - daca van atorul nu este introdus de cumparator in proces, cumparatorul se poate intoarce apoi impotriva acestuia, intr-un alt proces; in aceasta actiune 3@B), van atorul ii poate opune cumparatorului execptia procesului rau condus (EF'E,A3? E)G3 ,4?'EBB<B) 8)') dovedeste ca introdus in proces, ar fi reusit sa il apere pe cumparator impotriva pretentiilor tertului. "aca evictiunea s-a produs - obligatie de a da (obligatie divi ibila): se anga"ea a raspunderea van atorului (sau a succesorului sau universal sau cu titlu universal) pentru pagubele suferite de cumparator. c. E4ecte#e o3#i$atiei !e $arantie in ca0 !e e(ictiune con"u%ata - drepturile cumparatorului (sau ale succesorului sau in drepturi, fie si cu titlu particular) sunt stabilite dupa cum evictiunea a fost totala sau partiala; #victiunea totala - van atorul este obligat sa re"tituie inte$ra# ,retu# ,ri%it8 chiar daca valoarea lucrului s-a micsorat din cau e fortuite ori din negli"enta cumparatorului (acesta are dreptul sa fie negli"ent cu privire la un lucrupe care il considera al sau); singura EF'E,A3E: foloasele reali ate de cumparator din stricaciunile aduse lucrului; - van atorul este obligat sa restituie pretul si in ipote a exercitarii dreptului de catre un subdobanditor, indiferent daca acesta a obtinut bunul la un pret mai mare sau cu titlu gratuit (deoarece drepturile cumparatorului legate de lucru se transmit subdobanditorului); - cumparatorul are dreptul la (a#oarea 4ructe#or pe care a fost obligat sa le inapoi e tertului evingator;este vorba de fructele percepute dupa ce cumparatorul a devenit de rea credinta (a luat cunostinta de dreptul tertului asupra lucrului), deoarece la valoarea fructelor percepute cat timp a fost de buna credinta are dreptul oricum;
(&

cumparatorul are dreptul sa ceara re"tituirea c:e#tuie#i#or !e u!ecata (atat a procesului din care a re ultat evictiunea, cat si, daca este ca ul, ale actiunii in regres contra van atorului; la acestea se adauga si c:e#tuie#i#e contractu#ui; - cumparatorul mai are dreptul la !aune-intere"e cf. dreptului comun, cu respectarea urmatoarelor reguli speciale: - van atorul trebuie sa plateasca cumparatorului sporul de valoare dobandit de lucru intre momentul incheierii contractului si data producerii evictiunii, indiferent de cau a producerii excedentului de valoare, daca acesta a fost sau nu previ ibil si daca cumparatorul a fost sau nu de buna credinta; - van atorul este obligat sa restituie cumparatorului cheltuielile necesare (facute pentru conservarea lucrului) si utile (care sporesc valoarea lucrului), iar daca van atorul a fost de rea credinta, chiar si cheltuielile voluptuarii (facute in scop de lux sau de placere). )ceste cheltuieli vor trebui restituite in primul rand de catre tertul evingator, van atorul fiind garant doar in subsidiar. 3@B) tertul poate fi ?>G3H)A doar la restituirea cheltuielilor necesare (daca nu se compensea a cu valoarea fructelor) si utile (acestea @<E)3 in limita sporuluide valoare). ,entru rest raspunde numai van atorul. #victiunea partiala - are ca obiect fie o 4ractiune !in #ucru sau o cota i!ea#a !in !re,tu# !e ,ro,rietate, fie (a#ori4icarea "au ne$area unui a#t !re,t cu privire la lucru; -#cumparatorul poate alege intre rezolutiunea vnzarii si mentinerea vanzarii cu despagubiri: daca evictiunea este atat de importanta incat cumparatorul nu ar fi cumparat daca ar fi preva ut-o, el poate cere rezolutiunea vanzarii. 'umparatorul va restitui bunul asa cum a ramas dupa evictiune si va primi pretul si despagubiri ca in ca ul evictiunii totale; - daca van atorul nu cere sau nu obtine re olutiunea, el are dreptul la valoarea partii pierdute (socotita in momentul evictiunii). Can atorul @< poate oferi si nici cumparatorul nu poate cere o parte din pret, proprotionala cu partea evinsa, indiferent de cresterea sau de scaderea valorii de van are; - in ca ul servitutilor (active sau pasive) sau a altor drepturi, daca nu intervine re olutiunea, cumparatorul are dreptul la daune-interese. PRESCRIPTIA& Actiunea in $arantie ,entru e(ictiune a cu%,aratoru#ui i%,otri(a (an0atoru#ui se prescrie in termenul general. Aermenul incepe sa curga de la data producerii evictiunii. ,ana in acel moment obligatia van atorului este '?@83A3?@)G) iar cumparatorul nu poate sa actione e. !. Mo!i4icari con(entiona#e a#e $arantiei contra e(ictiunii& - regimul legal al evictiunii @< are caracter imperativ -# poate fi modificat prin conventia partilor: - c#au0e !e a$ra(are a raspunderii van atorului pentru fapte proprii, ale tertilor sau chiar pentru evenimente fortuite ! legea @< prevede limitari. 3@B) clau ele trebuie sa fie expres preva ute si clar exprimate, deoarece sunt de stricta interpretare; - c#au0e#e !e e5onerare 1in#aturare "au %ic"orare a ra",un!erii2 sunt preva ute doua G3E3A)43: - obligatia negativa de raspundere a van atorului pentru !aptele persoanale @< poate fi @3'3 in#aturata si @3'3 %ic"orata prin conventia intre parti; ar -# nulitatea clau ei (@< a contractului); 3n lit. de spec. se admite ca exonerarea de gfarantie pentru fapte personale se admite A?A<B3 daca vi ea a anumite fapte determinate, savarsite inainte de incheierea contractului si aduse la cunostinta cumparatorului. - Exonerarea totala sau partiala pentru !apta unui tert este permisa 8)4 @< il poate scuti pe van ator de restituirea pretului (D)4) 8EB,)H<>343), @<E)3 8)') cumparatorul nu a cunoscut la incheierea contractului pericolul evictiunii (in acest ca fiind vorba de un contract aleatoriu). II. ?arantia contra (icii#or #ucru#ui (an!ut a. Notiune - van atorul raspunde de viciile ascunse ale lucrului 8)'): - din cau a lor lucrul este impropriu intrebuintarii dupa destinatie - daca viciile micsorea a intr-atat valoarea de intrebuintare, incat cumparatorul nu ar fi cumparat daca ar fi stiut sau ar fi platit un pret mai redus (art. (0%$).
((

'ea de-a doua situatie pre inta asemanare cu viciul de consimtamant al erorii asupra substantei obiectului. 8E?BE>343: - in ca ul viciului de consimtamant, din cau a acestui viciu cumparatorul nu a putut cumpara in substanta sa lucrul dorit si poate cere anularea contractului; - in ca ul art. (0%$, cumparatorul a cumparat lucrul voit insa acesta este impropriu intrebuintarii dupa destinatie, sau valoarea de intrebuintare este mult micsorata -# eroarea se refera la calitatea lucrului si cumparatorul @< poate cere anularea contractului, ci are o actiune in H)4)@A3E contra van atorului (ex: se vinde o casa despre care van atorul afirma ca este din caramida, dar in realitate este din material lemnos -# se poate cere anularea; daca insa casa este construita din caramida insa este afectata de vicii, intra in functiune obligatia de garantie pentru vicii.) )ceste vicii se mai numesc si re!:i3itorii, deoarece cumparatorul are la dispo itie o actiune re!:i3itorie (in garantie) prin care poate cere re olutiunea contractului, daca nu se multumeste cu reducerea pretului. 3. Con!itii 1 care toate trebuie dovedite de cumparator): - viciul sa fie a"cun" (van atorul nu raspunde de viciile aparente si despre care van atorul a putut singur sa se convinga) ! la o verificare normala, dar atenta, viciul nu putea fi cunoscut, si nici van atorul sa nu il fi comunicat cumparatorului (aprecierea se face in abstracto, avandu-se in vedere un cumparator atent si diligent; - viciul "a 4i e5i"tat in %o%entu# inc:eierii contractu#ui , chiar daca predarea se face ulterior; in ca ul in care proprietatea nu se transmite in momentul incheierii contractului, van atorul raspunde si pentru viciile aparute ulterior van arii, dar pana in momentul transferarii dreptului de proprietate; - vicul "a 4ie $ra( - din cau a lui lucrul sa fie impropriu intrebuintarii la care este destinat sau sa se micsore e valoarea de intrebuintare incat cumparatorul, daca ar fi stiut, nu ar fi cumparat sau ar fi platit un pret mai redus. 4aspunderea @< este conditionata de cunoasterea viciului de catre van ator, ci doar intinderea raspunderii difera in functie de aceasta. ?bligatia de garantie pentru vicii se aplica la ?43'E tip de van are, inclusiv antecontractul de van arecumparare, indiferent daca bunul este un imobil sau un mobil sau de starea in care se afla acesta cu 8?<) EF'E,A33: - nu exista obligatia de garantie in ca ul van arii prin licitatie publica care se face prin intermediul "ustitiei; - in ca ul van arii de drepturi succesorale ! daca nu s-a obliugat sa garante e continutul universalitatii ! van atorul raspunde numai de calitatea sa de mostenitor. c. E4ecte#e "i #i%itarea ra",un!erii (an0atoru#ui ,entru (icii - cumparatorul are dreptul sa ceara fie re olutiunea van arii, fie o reducere a pretului, iar 8)') van atorul a fost de rea credinta, si daune-interese; "reptul de optiune al cumparatorului intre actiunea redhibitorie si actiunea estimatorie - actiunea re!:i3itorie este admisibila chiar daca natura viciului n-ar face lucrul absolut impropriu destinatiei sale normale. A?A<B3 instanta poate aprecia ca dreptul de optiune a fost exercitat abu iv si sa acorde doar o reducere a pretului. 3n ca de admitere a actiunii redhibitorii, van atorul este obligat sa restituie pretul si cheltuielile van arii, iar, in schimb, reprimeste bunul. 8)') cumparatorul a exercitat lucrul, actiunea redhibitorie ,oate fi exercitata de catre subdobanditor. - actiunea e"ti%atorie (actiunea speciala de reducere a pretului) ! poate fi intentata de cumparator in loc de actiunea redhibitorie; se numeste estimatorie deoarece deprecierea valorii lucrului se estimea a prin experti a; 8EB3 legea reglementea a numai optiunea intre cele doua actiune, in #it. !e ",ec. "i in ,ractica se intrevede si posibilitatea remedierii defectiunilor (inlaturarii viciilor) de catre sau in contul van atorului, )A<@'3 ')@8: - aceasta reparare este posibila; - repararea nu ar oca iona cheltuieli disproportionate cu valoarea lucrului; - cand asemenea solutie nu contravine cu interesele cumparatorului (ex: cand lucrul era in stare noua). $cordarea de daune-interese - in ca ul viciilor ascunse van atorul este obligat sa plateasca daune-interese @<E)3 daca cumparatorul dovedeste, cu orice mi%loace de proba (inclusiv pre umtii& cum ar fi aceea ca in ca ul van atorului profesionist ignoranta se pre uma a fi culpabila) , ca van atorul a fost de rea-cre!inta (a cunoscut viciile lucrului); 8)') nu cunostea viciul, poate fi obligat 8?)4 la restituirea pretului si a cheltuielilor van arii;
($

)ceasta spre 8E?BE>34E de materia evictiunii, unde si van atorul de buna-credinta poate fi obligat la dauneinterese. - !o(a!a ,re u!iciu#ui (ma"orarea pretului, paguba suferita de cumparator sau despagubirea platita terului pentru paguba cau ata de accidentul survenit din viciul lucrului) trebuie sa fie facuta de cu%,arator. - 8EB3 art. (0%5 '. 'iv. vi ea a plata daunelor numai in cadrul actiunii redhibitorii, ea se admite si in ca ul actiunii estimatorii. 'iscul pieirii lucrului afectat de vicii - van atorul este obligat sa restituie pretul si cheltuielile van arii, iar 8)') van atorul a fost de rea-credinta poate fi obligat la plata daunelor-interese; - 8)') lucrul afectat de vicii a pierit 4ortuit ("au !atorita cu#,ei cu%,aratoru#ui2 van atorul @< raspunde pentru vicii. !. Ter%enu# !e intentare a actiuni#or - + #uni daca viciile @< au fost ascunse cu viclenie; - ter%enu# $enera# de prescriptie daca viciile au fost ascunse cu viclenie (van atorul a fost de rea-credinta); - termenele incep sa curga de la data descoperirii viciilor 3@B) ce# %ai tar0iu de la implinirea unui an de la predarea lucrului de orice natura '< EF'E,A3) constructiilor (cel mai tar iu la implinirea a 0 ani de la predare) )ceste termene sunt privite, de regula, ca teremene limita in care viciile ascunse trebuie sa fie descoperite , deci ca termene legale de garantie pentru descoperirea lor -# @< sunt susceptibile de intrerupere sau suspendare. 8aca viciile nu au fost invocate (pe cale de actiune sau pe cale de exceptie) in cadrul termenului de prescriptie, ele @< pot fi invocate pe cale de exceptie in cadrul actiunii neprescrise intentate de van ator pentru plata pretului (termenul este de 0 ani). e. Mo!i4icari con(entiona#e a#e $arnatiei ,entru (icii 8ispo itiile de drept comun anali ate mai sus sunt supleative -# paIrtile sunt libere sa agrave e, sa limite e sau chiar sa inlature prin conventia lor aceasta obligatie a van atorului printr-o clau a expresa. - c#au0a !e #i%itare "au !e in#aturare a garantiei pentru vicii este valabila si produce efecte @<E)3 daca van atorul a fost de buna-credinta; dovada cunoasterii viciilor de catre van ator poate fi facuta de catre cumparator cu orice mi"loc de proba; in ca de rea-credinta, clau a de exonerare @< poate fi invocata fata de cumparatorul de buna-credinta; - clau ele de limitare sau de inalturare a raspunderii pot fi foarte variate ( suprimarea totala a garantiei, posibilitatea intentarii numai a unei actiuni estimatorii, asigurarea numai a pieselor de schimb sau a garnatiilor necesare); limitarea poate fi stipulatas 3 sub forma scurtarii termenului de ( an;0 ani; in schimb termenul de prescriptie insusi @< poate fi modificat prin conventia partilor; - c#au0e#e !e a$ra(are ! nu comporta limitari. Btipularea unei clau e de agravare pentru orice vicii, inclusiv cele aparente, in cadrul unui termen mai scurt decat cel preva ut pentru descoperirea viciilor ascunse nu atra$e !e #a "ine - #a e5,irare- incetarea $arantiei ,entru (ici#e a"cun"e , daca termenul legal stabilit pentru descoperirea acestora nu a expirat (clau a de agravare nu poate fi transformata, prin interpretare, in contrariul ei). ,entru aceasta trebuie stipulata o clau a expresa, nu numai de agravare a garantiei, ci si de #i%itare a acesteia in timp (la o perioada mai scurta pentru descoperirea viciilor ascunse). O/LI?ATIILE CUMPARATORULUI A. a. de a plati pretul; de a lua in primire lucrul vandut; !aca nu "-a ,re(a0ut a#t4e# in contract8 de a suporta cheltuielile van arii; partile pot stipula si alte obligatii (ex: de a asigura pentru van ator sau pentru alte personale folosinta lucrului) P#ata ,retu#ui Locu# "i !ata ,#atii !aca nu "-a ,re(a0ut a#t4e# in contract , cumparatorul este obligat sa plateasca pretul la locul si in momentul in care i se face predarea lucrului vandut. )cest text este !ero$atoriu de la regulile generale sub doua aspecte: - cf. regulilor generale plata se face, in lipsa de stipulatie contrara, la domiciliul debitorului, pe cand in materia van arii, plata este portabila; 8)') insa partile deroga de la regula executarii concomitente, plata pretului trebuie facuta la domiciliul debitorului, cf. regulilor generale;
(0

in dreptul comun, in lipsa de termen, plata se poate cere imediat, iar in materie de van are ! numai in momentul predarii lucrului vandut; in schimb, termenul preva ut pentru plata pretului nu afectea a obligatia van atorului de a preda lucrul vandut. - !aca ,arti#e au "ta3i#it un ter%en ,entru ,#ata ,retu#ui (van are pe credit), la scadenta van atorul trebuie sa plateasca datoria in intregime, doar daca partile nu s-au inteles ca pretul sa fie platit in mod fractionat (van are in rate); 3n toate toate ca urile de van are in rate cumparatorul are dreptul sa plateasca cu anticipatie, deoarece se presupune ca termenul a fost convenit in favoarea sa; dobanda stipulata va fi 3@B) calculata si datorata pana la termenul stabilit in contract, daca van atorul nu consimte la recalcularea ei in functie de data platii. - can! cu%,aratoru# are %oti(e "a "e tea%a !e (reo e(ictiune, el are dreptul sa suspende plata pretului pana cand van atorul va face sa incete e tulburarea sau ii va da o cautiune, )D)4) 8E ')J<G in care s-a stipulat ca pretul se va plati si atunci. 3. Do3an!a ,retu#ui - cumparatorul este obligat sa plateasca dobanda pretului pana la efectiva achitare a pretului in urmatoarele 0 ca uri: - daca e5i"ta con(entie in acest sens ; - daca #ucru# vandut si predat este ,ro!ucator !e 4ructe (civile sau naturale); - in toate celelalte ca uri 8)') si @<E)3 in momentul in care cumparatorul a fost ,u" in intar0iere printr-o noti4icare (nu neaparat prin chemare in "udecata). - dobanda datorata va fi cea legala 8)') prin conventie nu s-a stabilit o dobanda mai mica. c. Sanctiunea ne,#atii ,retu#ui& Can atorul poate alege intre: - o3#i$area cu%,aratoru#ui #a e5ecutarea in natura a o3#i$atiei ! intotdeauna posibil daca van atorul este solvabil, fiind vorba de o suma de bani; actiunea are caracter ,er"ona# si se prescrie in ter%enu# $enera# de prescriptie; - van atorul @< este obligat sa ceara executarea silita -# poate fie "a in(oce e5ce,tia !e nee5ecutare (daca lucrul vandut nu a fost predat cumparatorului) fie, daca a predat, e gata sa predea sau nu intelege sa invoce exceptia "a ceara re0o#utiunea contractu#ui pentru neplata pretului (inclusiv a doban ilor), aceste sanctiuni fiind indivi ibille (in ca de transmitere a obligatiei de plata asupra mostenitorilor cumparatorului sau a creantei asupra mostenitorilor van atorului: - e5ce,tia !e nee5ecutare (confundata cu dreptul de retentie daca cumparatorul a devenit proprietar inainte de invocarea ei) - van atorul refu a sa predea daca cumparatorul nu plateste pretul si @< beneficia a de un termen suspensiv; 8)') cumparatorul beneficia a de un termen suspensiv, van atorul nu poate invoca exceptia decat daca cumparatorul a deca ut din beneficiul acestui termen (a ca ut in faliment sau a devenit insolvabil) ca uri in care van atorul va fi obligat sa predea @<)E3 daca cumparatoul da cautiune ca va plati la termen; - e5ce,tia !e nee5ecutare poate fi ceruta de van ator cu rumatoarele preci ari: - in materia van arii de imobile instanta @< acorda termen de gratie daca van atorul este in pericol sa piarda si pretul si bunul; daca asemenea pericol nu exista instanta poate acorda un singur temen de gratie (cumparatorul plateste sau pierde bunul); - daca exista pact comisoriu expres care prevede re olutiunea de drept a contractului pentru neplata pretului, acesta se produce fara interventia "ustitiei 3@B) @<E)3 dupa punerea in intar iere a cumparatorului cu exceptia ca ului in care partile au renuntat expres la necesitatea punerii in intar iere (pact comisoriu de ultim grad; - actiunea in re olutiunea van arii este reala -# se urmareste nu persoana ci bunul , deci poate fi intentata impotriva persoanei in mana careia se afla lucrul vandut '< 0 4EBA43'A33: - re olutiunea ramane fara efect in contra autoritati#or ,u3#ice (ex: rechi itie sau expropriere); - re olutiunea pentru neplat apretului nu e opo abila tertilor dobanditori de drepturi reale asupra lucrului vandut (care au indeplinit actele necesare ca dreptul lor sa fie opo abil tertilor) 8E')A daca van atorul a indeplinit cerintele legii pentru conservarea privilegiului sau de van ator: - daca bunul e un imobil ! prin transcrierea actului de van are in care se face mentiune de neplata pretului, inainte ca tertul dobanditor sa isi transcrie titlul sau; (.

daca bunul este imobil ! prin intentarea actiunii in re olutiune in termen de ( ile de la predare. /. Luarea in ,ri%ire a #ucru#ui (an!ut 'umparatorul este obligat sa ia in primire bunul la locul si la termenul la care van atorul este obligat sa-l predea, suportand si cheltuielile ridicarii de la locul predarii. - in ca de neexecutare 8<,) punerea in intar iere a cumparatorului, van atorul poate cere: - o3#i$area cumparatorului #a #uarea in ,ri%ire a #ucru#ui , la nevoie sub sanctiunea platii de daune cominatorii; - autori0area in"tantei "a-# !e,una in a#t #oc daca are nevoie de locul in care se gaseste, cheltuielile de transport fiind in sarcina cumparatorului. - van atorul mai poate opta pentru re0o#utiunea contractu#ui cu !aune-intere"e ; daca partile nu au stipulat un pact comisoriu expres care sa aiba ca efect re olutiunea de drept, aceasta se face pe cale "udecatoreasca: - prin derogare de la regula re olutiunii "udiciare, in ca ul produselor care se deteriorea a repede si a altor lucruri mobile (in special efecte si actiuni supuse fluctuatiilor de valoare), codul civil prevede re olutiunea contractului 'K3)4 si D)4) punerea in inter iere DAR @<E)3 daca in contract s-a stabilit termenul ridicarii si numai in favoarea van atorului (care poate renunta la beneficiul lui cerand executarea) daca nerespectarea termenului de ridicare nu se datorea a faptei sale; - cumparatorul @< ar putea invoca aceasta re olutiune pentru a se elibera de obligatie de a plati pretul; - van atorul, daca a valorificat lucrul van andu-l unui tert, nu poate retine pretul incasat de la primul cumparator; el are 3@B) dreptul la daune-interese (cum ar fi diferenta intre pretul obtinut si cel initial); - cumparatorul nu ar putea pretinde diferenta dca van atorul a valorificat lucrul dupa re olutiunea de drept a contractului la un pret mai mare; 4EJ?G<A3<@E) ?,E4E)J) @<E)3 3@ D?G?B<G C)@J)A?4<G<3. C. Su,ortarea c:e#tuie#i#or (an0arii - cumparatorul mai este obligat, in #i,"a !e "ti,u#atie contrara, sa plateasca, ca accesoriu al pretului, cheltuielile van arii (cu actul, taxe de timbru, de autentificaer, de publicitate imobiliara etc); 8)') cumparatorul pretinde ca s-a inteles cu van atorul sa plateasca parte din cheltuieli, trebuie sa faca dovada (daca nu s-a preva ut in actul de v-c); cheltuielile NU pot fi puse in sarcina van atorului pe ba a unor simple pre umtii; - prevederile 'odului civil referitoare la van are, precum si intelegerea partilor nu sunt opo abile statului; ace"te re$u#i (i0ea0a nu%ai ra,orturi#e intre ,arti (van ator-cumparator si succesorii lor in drepturi); spre exemplu: daca avocatul care a redactat contractul si a efectuat alte acte este mandatarul ambelor parti, ele vor raspunde solidar pentru plata onorariului; - regulile care reglementea a raporturile partilor cu tertii, @< modifica insa reglementarea aplicabila intre parti (art. (0&% L preved. contract.); ex: daca una din parti (contrar obligatiilor contractuale dintre ele) plateste in intregime, va avea actiune in regres in contra celilalte parti, deoarece obligatia ambelor parti (solidara) este preva uta @<E)3 in favoarea tertului. VARIETATI DE VANZARE pentru anumite varietati de van are sunt preva ute anumite reguli speciale: A. Van0area !u,a $reutate8 nu%ar "au %a"ura a. Notiune. Inc:eiere are ca obiect #ucruri !e $en, 8)4 dintr-un #ot !eter%inat si este necesar sa se procede e la cantarire, numarare sau masurare, fie pentru individuali area cantitatii vandute din loti, fie pentru determinarea pretului; - van area este perfecta din momentul in care ,arti#e au ca0ut !e acor! a"u,ra #ucru#ui "i a"u,ra ,retu#ui -# in ca de neexecutare din partea van atorului, cumparatorul este in drept sa ceara fie executarea, fie re olutiunea cu daune-interese; 3. E4ecte - proprietatea si riscurile @< se transmit pana la numarare, masurare sau cantarire, deoarece nu este individuali at lucrul vandut sau pretul, iar in ca de pieire detetminarea nici nu r fi posibila; - daca ,ieirea este 4ortuita, van atorul @< va putea fi obligat sa plateasca daune-interese 8)4 @3'3 nu va putea sa ceara pretul (suporta riscul lucrului si riscul contractului). c. De#i%itarea 4ata !e (an0area cu $ra%a!a& (%

a. -

3. -

c. -

a. -

3. -

van area cu gramada are ca o3iect o cantitate determinata prin masa ei ( ex: graul aflat intr-un hambar), iar ,retu# este determinat $#o3a# pentru intreaga cantitate; proprietatea si riscurile trec asupra cumparatorului din momentul incheierii contractului, deoarece lucrul vandut si pretul sunt bine individuali ate. /. Van0area ,e incercate Notiune& incheiat din momentul rea#i0arii acor!u#ui de vointa in care se prevede conditia suspensiva a incercarii lucrului de catre cumparator; cumparatorul @< poate refu a lucrul pe motiv ca nu ii place, deoarece van atorul poate cere e5,erti0a in acest ca ; lucrul poate fi refu at daca in %o! o3iecti( este necore",un0ator; van atorul are drepul de a fixa termen potrivit pentru incercare si raspuns. E4ecte& fiind conditiei suspensiva, pana la indeplinirea acesteia (raspuns po itiv) ! desi contractul a fost reali at in momentul reali arii acordului de vointa ! ri"cu# ,ieirii 4ortuite este in sarcina (an0atoru#ui (proprietar sub conditie re olutorie), deoarece proprietatea nu a fost transmisa; dupa indeplinirea conditiei, cumparatorul devine proprietar in mod retroactiv. De#i%itarea 4ata !e (an0area ,e $u"tate& exista marfuri (ex: vinul) pe care cumparatorul le gusta inainte de le cumpara; van area, in acest ca , nu este considerata incheiata decat dupa ce cumparatorul a gustat marfa si a declarat ca ii convine; el poate refu a pe simplul motiv ca nu ii place; van area pe gustate nu ete o van are sub conditie, deoarece in acest ca conditia ar 4i ,ur ,ote"tati(a si van area ar fi nula -# van area exista dupa ce cumparatorul si-a dat acordul (dupa gustare), iar proprietatea se transmite dupa individuali area bunului. C. Van0area cu ,act !e ra"cu%,arare este supusa unei con!itii re0o#utorii e5,re"e - facultatea pe care si-o re erva van atorul de a relua lucrul vandut, restituind pretul si cheltuielile facute de cumparator, intr-un anu%it ter%en; reluarea operea a cu efect retroactiv atat impotriva cumparatorului (succesorilor lui in drepturi), cat si impotriva tertilor dobanditori de drepturi asupra lucrului vandut (cu exceptia art. (:&: ! (:(& 'od civil si a u ucapiunii); NU sunt supuse restituirii fructele percepute pana la rascumparare; astfel de van are ESTE NULA DE DREPT, chiar daca pactul de rascumparare este incheiat printr-un alt inscris (care cf. vointei partilor face parte integranta din contract); aceasta interdictie @< priveste actele de retrocesiune prin care cumparatorul unui bun revinde bunul fostului proprietar, printr-un contract separat si ulterior van arii initiale; astfel de van ari sunt inter ise deoarece ! de cele mai multe ori ! ascund imprumuturi cu doban i camataresti (garantate real cu bunul respectiv), in contractul de v-c stipulandu-se drept pret sume disproportionat de mare fata de suma imprumutata (diferenta repre entand dobanda); in ,#u", daca cumparatorul nu plateste suma trecuta in contract drept pret, imprumutatul pierde definitiv bunul, pentru o suma care, de regula, este cu mult inferioara valorii lui; van area afectata o conditie re olutorie este nula de drept @<E)3 daca repre inta o van are cu pact de rascumparare. D. Van0area unei %o"teniri Notiune& ; titularul unui drept succesoral intrainea a cu titlu oneros acest drept altei persoane; poate avea loc nu%ai !u,a !e"c:i!erea "ucce"iunii; mostenirea nedeschisa nu poate fi instrainata ! sanctiunea nulitatii absolute ! @3'3 cu consimtamantul persoanei despre a carei mostenire este vorba; obiectul acestei van ari este mostenirea dobandita de van ator: - dreptul asupra unei universalitati ! daca este singurul mostenitor; - sau cota parte indivi a asupra universalitatii ! dca sunt mai multi mostenitori. daca van atorul instrainea a bunuri determinate se aplica regulile generale ale van arii. E4ecte& fiind vorba de o universalitate, van area cuprinde tot acti(u# mostenirii (respectiv a cotei parti din mostenire): inclusiv fructele percepute, creantele incasate sau pretul lucrurilor vandute din masa succesorala -# se rena"c prin efectul van arii si !atorii#e (an0atoru#ui 4ata !e "ucce"iune, ce se stinsesera prin confu iune;
(5

cumparatorul dobandeste si ,a"i(u# %o"tenirii -# este dator sa restituie van atorului sumele platite de acesta pentru datoriile si sarcinile mostenirii, si rena"c "i creante#e (an0atoru#ui 4ata !e "ucce"iune , ce se stinsesera prin confu iune; - datoriile succesiunii fata de alti creditori decat van atorul trec asupra cumparatorului, dar aceasta transmitere @< produce efecte fata de creditorii mostenirii ( cesiunea de datorie intre vii nu este admisa ), creditorii urmarindu-l pe van ator, care nu a putut instraina si calitatea sa succesorala; van atorul se poate intoarce impotriva cumparatorului printr-o actiune in re$re"; cumparatorul va putea fi urmarit de creditorii succesiunii pe calea actiunii "u3ro$atorii 1o3#ice2 ! nu este debitorul lor direct; - in ceea ce priveste o3#i$atia !e $arantie, van atorul raspunde @<E)3 de calitatea sa de mostenitor, nu si de continutul universalitatii transmise; aceasta garantie poate fi modificata npe cale conventionala ( in "en"u# a$ra(arii ei); exonerarea de garantie poate fi stipulata @<E)3 in limitele permise in materie de evictiune; - daca mostenirea cumprinde si dreptul de proprietate asupra unui imobil, contractul trebuie sa fie incheiat in forma autentica, iar pentru opo abilitate, in functie de natura drepturilor - indeplinirea formelor de publicitate. E. Van0area !e !re,turi #iti$ioa"e "i retractu# #iti$io" a. Notiune& - obiectul van arii - !re,tu# #iti$io" "u,u" unei conte"tatii u!iciare , indiferent ca este vorba de un drept real sau de creanta, drept de proprietate intelectuala sau drepturi succesorale; contractul este a#eatoriu, intrucat van area are ca obiect sansele castigarii;pierderii procesului, van atorul @< garantea a existenta dreptului cedat; - dupa o astfel de instrainare, adversarul cedentului are posibilitatea de a elimina din proces pe cesionar, platindu-i suma cu care a cumparat dreptul litigios, impreuna cu cheltuieli si cu doban i; ac. operatiune - retract #iti$io", iar cel care il exercita ! retractant. 3. Con!itii& - "a e5i"te un ,roce" ince,ut !ar neter%inat a"u,ra 4on!u#ui dreptului; trebuie sa fie in stare de "udecata )A)A in momentul cesiunii ')A si in momentul exercitarii retractului ! interpretare restrictiva; - cesiunea sa fie facuta in schimbul unui ,ret; - manifestarea vointei de a exercita retractul litigios trebuie sa fie insotita de 4a,tu# %ateria# a# ,#atii ,retu#ui rea# a# ce"iunii, cu !o3an0i#e aferente din iua platii si a c:e#tuie#i#or facute de cesionar; retractul sa fie exercitat in 4ata in"tantei cu oca ia de baterii procesului sau pe cale e5tra u!iciara printr-o noti4icare 8)') aceste conditii au fost indeplinite, efectele retractului litigios @< pot fi anihilate printr-o retrocesiune volunatara sau prin anularea cesiunii printr-o hotarare "udecatoreasca obtinuta intr-un proces de convenienta intre cedent si cesioanr, intentat posterior exercitarii retractului. Retractu# NU "e ,oate e5ercita in ca uruile limitativ preva ute de lege: )rt. 1)=) 'od civil: cand cesiunea s-a facut catre un %o"tenitor "au co,ro,rietar al dreptului cedat (in acest ca , cesiunea are drept scop sa puna capat indivi iunii); cand cesiunea s-a facut #a un cre!itor spre plata creantei (dare in palta); cand cesiunea s-a facut catre ,o"e"oru# 4on!u#ui asupra caruia exista dreptul litigios (ex: ca ul in care proprietarul imobilului ipotecat cumpara creanta ipoteacra de la creditorul reclamant, chiar pe un pret mai mic, dar nu in scopuri speculative, ci pentru a pune la adapost imobilul de eventuala urmarire). Ga aceste ca uri se poate adauga cel preva ut de art. )@ din legea (=;(::(: cand litigiul are ca obiect !re,tu# !e ,ro,rietate a"u,ra unui teren a$rico# !in e5tra(i#an , iar cesionarul dreptului litigios beneficia a de dreptul de preemtiune. c. E4ecte& - (an0area !re,tu#ui #iti$io" "e !e"4iintea0a 4ata !e retractant cu e4ect retroacti( (ca si cum ar fi fost vorba de indeplinirea unei conditii re olutorii) -# daca cesionarul dreptului litigios ar fi constituit drepturi in folosul altora (ex: ipoteca) sau daca creditorii cesioanrului ar fi infiintat poprire asupra creantei cumparate de debitorul lor, acestea ra%an 4ara e4ect fata de retractant, deoarece van area dreptului litigios este desfiintata fata de el cu efect retroactiv; - "e "tin$e ,roce"u# deoarece retactantul cumulea a calitatile incompatibile de parat si de reclamant; - intre ce!ent "i ce"ionar retractul nu produce nici un e4ect7 intre ei continua sa produca efecte van area; fata de retractant, cedentul nu are nici o actiune pentru plata pretului (nici actiune oblica). (6

CONTRACTUL DE LOCATIUNE Notiunea8 caractere#e uri!ice "i con!itii#e !e (a#i!itate a#e contractu#ui !e #ocatiune 1. Notiunea contractu#ui !e #ocatiune - un contract prin care o persoana (G?')A?4) se obliga sa asigure altei persoane (G?')A)4) folosinta temporara, totala sau partiala, a unui bun, in schimbul unei sume de bani sau a altei prestatii ('K343E). - spre deosebire de v-c, locatiunea transmite numai dreptul de folosinta; chiar daca lucrl dat in locatiune este producator de fructe, locatarul dobandeste folosinta fructelor 8?)4 ca accesoriu al locatiunii, loactorul nefiind obligat sa-i asigure dobandirea proprietatii fructelor (in acest ca ar fi vorba despre v-c); Carietatile contractului de locatiune: - contractu# !e aren!are ! locatiunea fondurilor rurale; - contractu# !e inc:iriere a "u,ra4ete#or #ocati(e > reglementat prin Gegea nr. ((.;(::5 (legea locutintei); fiind o varietate a locatiunii si nu un contract distinct, ii sunt aplicabile dispo itiile referitoare la locatiune numia in masura in care legislatia locativa nu prevede norme speciale; - antecontract !e #ocatiune ! promisiune unilaterala sau bilaterala, guvernat de regulile generale aplicabile contractului. 2. Caractere#e uri!ice a#e contractu#ui !e #ocatiune - contract "ina#a$%atic 13i#atera#2 ! da nastere la obligatii bilaterale intre parti (asigurarea folosintei, respectiv pretul chiriei); - contract cu tit#u onero" ! daca folosinta unui lucru se transmite gratuit, contractul este nul ca locatiune dar poate fi valabil ca imprumut de folosinta (daca sunt indeplinite si celelalte conditii); - contract co%utati( ! existenta si intinderea drepturilor nu depinde de ha ard; - contract con"en"ua# ! se incheie prin acordul ! fie si tacit ! al partilor, fara vreo formalitate; - in ca ul in care contractul @< este concreti at printr-un inscris, proba este mai dificil de facut; se disting urmatoarele situatii: - daca nu s-a inceput executarea contractului incheiat verbal si una din parti neaga existenta lui, !o(a!a cu %artori NU e"te a!%i"a oricat !e %ica ar 4i c:iria7 - in ca ul in care contractul incheiat verbal este in curs de executare (ceea ce poate fi probat cu un inceput de dovada scrisa completat cu martori si pre umtii, iar @< prin simplul fapt al detinerii lucrului) si, in lipsa de chitanta exista o contestatie asupra pretului, locatarul poate provoca o experti a pentru stabilirea pretului, urmand sa plateasca expertul in ca ul in care experti a arata ca pretul este mai mare decat cel pe care l-a invocat el; - daca litigiul priveste alte elemente decat pretul, se aplica regulile generale in materie de proba; in privinta termenului, legea face referire la obiceiul lucrului si stabileste cateva pre umtii relative; - contract cu e5ecutare "ucce"i(a7 elementul timp este de esenta locatiunii; durata contractului poate fi si nedeterminata, dar nu poate fi perpetua (locatiunile ereditare sunt prohibite de lege); in principiu, durata contractului se stabileste liber; in anumite domenii insa statul intervine prin prorogari legale sau acorda locatarului dreptul de a reinnoi contractul fara acordul locatorului (ex: in materie de inchiriere de locuinte). - locatiunea transmite doar dreptul de folosinta temporara a lucruluin inchiriat -# riscul pieirii fortuite este suportat de locator. '. Con!itii#e !e (a#i!itate a#e contractu#ui !e #ocatiune A. Ca,acitatea ,arti#or - atat locatarul cat si locatorul trebuie sa aiba capacitatea de a face acte de administrare; - in ca ul imobilelor, daca durata locatiunii depaseste ter%enu# !e * ani, este considerata act de dispo itie -# este ceruta capacitatea de a face acte de dispo itie; in ca contrar, locatiunea va fi redusa la % ani, dar numai la cererea partii incapabile; - deoarece locatiunea nu transmite dreptul de proprietate, locatorul poate sa nu fie proprietarul lucrului dat in locatiune; 3@B), in ca ul inchirierii bunului de catre o persoana care nu are un drept opo abil fata de proprietar ! drept care sa ii confere posibilitatea inchirierii (de ex: este doar posesor de buna sau de rea credinta),
(=

proprietarul nu va fi obligat sa respecte locatiunea; pe de alta parte, locatorul nu poate fi locatarul propriului sau bun, decat daca nu are prerogativa folosintei (ex: este nud proprietar); - daca coindivi arul inchiria a bunul aflat in indivi iune, se aplica regulile care guvernea a van area de catre unul din coproprietari (supusa conditiei ca la parta" bunul sa cada in lotul locatorului) sau ale mandatului tacit reciproc sau a gestiunii de afaceri. /. O3iectu# contractu#ui a. #ucru# inc:iriat& - poate fi un lucru mobil sau imobil, corporal sau incorporal (ex: dreptul de proprietate industriala), 8)4, in toate ca urile, cu conditia: - sa nu se distruga; - sau sa nu se consume prin folosinta conform destinatie dupa natura obiectului sau conform destinatiei stabilita prin acordul partilor. - un lucru viitor poate forma obiectul contractului, cu execptia bunurilor dintr-o mostenire nedeschisa (in ca de nereali are a lucrului viitor, se va anga"a raspunderea locatorului potrivit regulilor generale); - bunurile din !o%eniu# ,u3#ic al statului sau al unitatilor administrativ teritoriale pot fi inchiriate numai in conditiile legii speciale; - !re,tu# !e "er(itute nu poate forma obiectul contractului 8E')A impreuna cu imobilul de care este atasat; - 3unuri#e co,ro,rietate 4ortata nu pot fi inchiriate decat odata cu bunul principal de existenta caruia depinde si coproprietatea fortata; - locatiunea @< poate avea ca obiect o persoana; daca se inchiria a un lucru cu personalul de deservire, contractul este mixt: locatiune pentru lucru si prestari servicii pentru personalul de deservire; - lucrurile cu regim special pot fi inchiriate numai in conditiile legii speciale (ex: armele ! numai catre persoane care au dreptul sa le detina). 3. Pretu#& - chiria se fixea a in raport cu durata contractului, fie global, fie pe unitati de timp si se plateste la termenele stipulate, de regula in mod succesiv; - chiria trebuie sa fie !eter%inata in momentul incheierii contractului; ea poate fi si !eter%ina3i#a (de ex: lasata la aprecierea unui tert ! ales de catre parti sau de catre persoana desemnata de parti, sau sa repre inte un procent din beneficiul reali at de locatar); uneori chiria este stabilita pe cale legala; - chiria trebuie sa fie "incera "i "erioa"a, sub sanctiunea nulitatii; daca a fost trecuta fictiv o chirie sau lucrul a fost inchiriat in schimbul unei sume deri orii, contractul nu mai este locatiune ci ! daca sunt indeplinite conditiile pentru aceasta ! un comodat; - pretul se fixea a, de regula, in bani; 8)4, spre deosebire de van are, contractul ramane locatiune chiar daca chiria s-a fixat sub forma unei alte prestatii (ex: cota parte din fructe sau prestari de servicii). E4ecte#e contractu#ui !e #ocatiune A. O3#i$atii#e #ocatoru#ui - toate obligatiile lui decurg din faptul principiul ca el trebuie sa asigure locatarului folosinta lucrului in tot timpul locatiunii -#: a. O3#i$atia !e ,re!are& - predarea se poate cere #a te%enu# con(enit !e ,arti (imediat daca nu s-a convenit un termen) si, in lipsa de stipulatie contrara, la #ocu# un!e "e $a"ea #ucru# in momentul contractarii si cu cheltuiala locatorului; daca nu ! locatarul se poate adresa "ustitiei cerand predarea silita (daca nu vrea sa ceara re ilierea contractului pentru neexecutare sau nu se multumeste sa invoce execptia de neexecutare); instanta il poate obliga pe locator la daune-interese; lucrul, impreuna cu accesoriile sale, intr-o "tare core",un0atoare !e"tinatiei in vederea careia a fost inchiriat, 3)4 @< cum se gasea in momentul incheierii contractului; locatorul este obligat ! in lipsa stipulatiei contrare) sa efectue e toate reparatiile (inclusiv cele locative) inainte de preluarea lucrului de catre locatar. 3. O3#i$atia e4ectuarii re,aratii#or& - locatorul trebuie sa mentina bunul in stare de a servi la intrebMuintarea pentru care a fost inchiriat (art. (.$& pct. $ si art. (.$( alin $); pentru aceasta, el trebuie sa efectue e reparatiile necesare in tot timpul locatiunii, 8)4 @< si asa numitele reparatii locative care, din momentul predarii, sunt in sarcina locatarului; aceasta nu insemana ca (:

c. ()

$) -

0)

locatorul trebuie sa reconstruiasca imobilul care a pierit in totalitate sau care nu mai poate fi folosit conform destinatiei, in acest moment incetand contractul; daca locatorul @< efectuea a reparatiile necesare, locatarul poate cere instantei: obligarea la plata de daune cominatorii, autori area de a le efectua in contul locatorului, retinand cheltuielile efectuate din chirie, fie re ilierea contractului; in ca de urgenta, reparatiile pot fi efectuate si fara autori area "ustitiei. O3#i$atia !e $arantie& in virtutea acestei obligatii, locatorul raspunde de tulburarile provenite din: propria sa fapta, de la terti si din viciile lucrului: locatorul trebuie sa se abtina de la orice !apt personal care ar avea drept consecinta tulburarea locatarului in folosinta lucrului, tulburare de fapt sau de drept; astfel, locatorul nu poate sa schimbe forma lucrului inchiriat, fie direct (prin transformarea materiala) fie indirect (prin schimbarea destinatiei); daca @< -# locatarul poate cere in instanta oprirea sau distrugerea schimbarilor; locatorul nu va raspunde pentru stan"enirea folosintei locatarului, adusa prin efectuarea reparatiilor, chiar daca va fi lipsit in parte de folosinta lucrului; 3@B) reparatiile trebuie sa aiba un caracter urgent, neputand fi amanate pana la incetarea contractului; legea dispune ca reparatiile sa fie facute in ce# %u#t )= !e 0i#e; daca reparatiile nu se efectuea a in acest timp, locatarul are dreptul sa ceara reducerea proportionala a chiriei; 8)') reparatiile sunt de asa natura incat locatarul pierde folosinta totala a bunului, atunci el (si @<E)3 el) poate cere re ilierea contractului, chiar daca pierderea folosintei nu ar depasi .& de ile. daca tulburarea provine de la un tert, legea distinge intre tulburarea de drept si tulburarea de fapt: locatorul nu raspunde de tulburarea cau ata de fapta unui tert care nu invoca vreun drept asupra lucrului; locatarul se poate apara singur impotriva tulburarilor de fapt, prin actiunile posesorii (desi nu este posesor, ci detentor precar), cu con!itia ca a$entu# tu#3urator& - "a nu 4ie #ocatoru# ! fata de care le se poate apara in temeiul contractului de locatiune; - "a nu in(oce (reun !re,t a"u,ra #ucru#ui inc:iriat ! cum ar fi dreptul de proprietate, in ca ul in care locatorul a incheiat contractul in ba a altui drept decat drept decat dreptul de proprietate. in toate ca urile in care locatarul este tulburat in folosinta prin faptul exercitarii de catre un tert (inclusiv un alt locatar) a unui drept, locatorul va raspunde pentru pierderea sau reducerea folosintei, 'K3)4 8)') dreptul respectiv nu a fost confirmat in "ustitie, dar a impiedicat folosinta locatarului; locatarul are dreptul de a cere fie re ilierea contractului cu daune interese, fie o micsorare a chiriei proprotionala cu pierderea partiala a folosintei si daune interese; in ambele ca uri, locatorul va raspunde @<E)3 daca a fost instiintat in timp util de amenintarea evictiunii (chemat in garantie) ! in ca contrar el poate dovedi ca ar fi avut mi"loace potrivite pentru a respinge pretentiile tertului; cand tulburarea de drept se produce impotriva locatarului, acesta poate iesi din proces, aratand cine este locatorul impotriva caruia pretentia trebuie indreptata, si care este obligat sa ii apere folosinta; daca tulburarea din partea tertului se combina cu fapta locatorului insusi (ex: inchiria a o camera locatarului, air restul imobilului il inchiria a unui meserias care il tulbura pe locatar), locatorul va raspunde in virtutea obligatiei sale de a se abtine de la orice fapt care ar putea produce o tulburare locatarului in folosinta lucrului; daca folosinta locatarului este tulburata printr-un fapt al unui colocatar, al unui vecin sau al unui tert, nu pe ba a unui drept asupra lucrului, ci printr-un fapt ilicit cau ator de pre"udicii, locatarul va avea impotriva acestuia o actiune in despagubire (raspundere delictuala), dar nu va avea actiune in garantie contra locatorului. locatorul este garant pentru viciile ascunse ale lucrului (ex: existenta de insecte, infiltratii de apa sau alte defecte de constructie); in practica, raspunderea este anga"ata chiar daca lucrul nu este cu desavarsire impropriu folosintei, dar folosinta este intr-atat miscsorata incat se presupune ca daca ar fi stiut, locatarul nu ar mai fi inchiriat sau ar fi platit un pret mai mic. locatorul raspunde chiar daca a fost de buna-credinta la data incheierii contractului, si in!i4erent !aca (icii#e e5i"tau #a !ata inc:eierii contractu#ui "au ,ro(in !in cau0e u#terioare , deoarece obligatia locatorului de a asigura folosinta lucrului este succesiva (deosebire fata de van are); in ca ul descoperii unor astfel de vicii, locatarul poate cere o re!ucere ,ro,ortiona#a din pret sau re0i#ierea contractu#ui cu daune interese (chiar daca locatorul nu a cunoscut viciile lucrului); 8E?BE>34E intre locatorul de buna-credinta si locatorul de rea-credinta: cel de al doilea raspunde si de daunele imprevi ibile;
$&

daca viciile se datorea a ca ului fortuit sau fortei ma%ore, locatarul poate cere reducerea pretului sau re ilierea contractului 8)4 fara daune-interese (cau a straina care nu poate fi imputata locatorului). - ?bligatia de garantie @< este reglementata prin norme imperative -# poate fi modificata prin conventia dintre parti: agravata, limitata sau inlaturata; limitarea sau inlaturarea produce efecte @<E)3 daca locatorul este de buna-credinta (ex: tulburarea nu se datorea a actelor sau faptelor savarsite de el sau nu a cunoscut viciile); inlaturarea il exonerea a de plata daunelor-interese, 8)4 nu il pune la adapost de re ilierea totala sau partiala a contractului. /. O3#i$atii#e #ocataru#ui a. o3#i$atia !e a intre3uinta #ucru# ca un 3un #ocatar "i ,otri(it !e"tinatiei - ex: o casa de lociut nu va putea fi folosita pentru exercitarea comertului sau pentru instalarea sediului uniu partid politic; in schimb, dca nu s-a preva ut altfel in contract, locatarul poate sa exercite o profesiune liberala sau chiar o meserie, cu conditia sa @< schimbe destinatia imobilului; daca in contract se mentionea a si profesiunea locatarului, se poate pre uma acordul locatorului pentru exercitarea acelei profesiuni; - culpa este apreciata dupa tipul abstract al omului diligent si prudent; - daca locatarul nu intre3uintea0a lucrul ! total sau partial ! con4or% !e"tinatiei sale sau efectuea a tran"4or%ari neautori0ate, locatorul va putea cere: repunerea lucrului in starea anterioara sau re ilierea contractului cu daune-interese; sunt permise lucrari de mica insemnatate, cum ar fi : instalarea telefonului sau a antenei de televi or, introducerea luminii electrice etc; - -# obligatia de a intretine lucrul pe tot timpul locatiunii in stare de intrebuintare -# o:bligstia de a efectua micile reparatii locative, spre deosebire de reapratiile capitale si repararea degradarilor provenind din u ul normal al lucrului, care sunt in sarcina locatorului; in!i4erent !e natura #or, reaparatiile @< cad in sarcina locatarului daca au fost cau ate de vechime sau de forta ma"ora, ca fortuit sau culpa locatorului, inclusiv viciile de constructie; sarcina probei incumba locatarului; - daca degradarea lucrul se datorea a culpei locatarului acesta va fi obligat sa faca reparatiile pe cheltuiala sa, chiar daca nu sunt locative; de asemenea, daca intar ierea reparatiilor ce sunt in sarcina locatorului provoaca stricaciuni si mai mari, locatarul este obligat sa le faca; - locatarul raspunde, de asemenea, de stricaciunile si pierderile provocate de persoanele familiei sale (inclusiv persoanele introduse de el in imobil) sau de sublocatari; - reparatiile privind partile comune folosite de locatari sunt in sarcina proprietarului, daca nu se dovedeste ca stricaciunile au fost produse de locatar; - daca locatarul nu efectuea a reparatiile locative, locatorul poate cere daune-interese, dar @<E3) la incetarea locatiunii; daca 3@B) neefectuarea reapratiilor locative poate provoca deteriorarea sau chiar pieirea lucrului inchiriat, ;ocatorul poate cere efectuarea reparatiilor in contul locatarului sau re ilierea contractului. 3. ,#ata c:iriei& - #a ter%ene#e "ti,u#ate; in lipsa de stipulatie contrara, plata se face #a !o%ici#iu# !e3itoru#ui 1c:era3i#a2 si in ca de pluralitate de locatari obligatia este con uncta 1!i(i0i3i#a28 daca din contract nu re ulta ca este indivi ibila; - in ca de neexecutare, se poate cere executarea silita sau re ilierea contractului, beneficiind si de privilegiul locatorului de imobile asupra mobilelor locatorului; de asemenea, daca chiria urma sa fie platita cu anticipatie si lucrul nu s-a predat, locatorul poate invoca si exceptia de neexecutare; - chitantele de plata sunt opo abile tertilor 'K3)4 8)') nu au data certa, iar chitantele date fara re erva fac sa se pre ume plata chiriilor anterioare; cesiunea sau chitanta de plata a chiriei cu anticipatie pe doi ani viitori tre3uie "a 4ie tran"cri"a; - daca lucrul este vandut si locatarul nu este instiintat, plata facuta vechiului proprietar este valabila. c. re"tituirea #ucru#ui& - dupa incetarea contractului, lucrul trebuie restituit in starea in care a fost predat conform inventarului (-orice act de constatare a starii) facut; in lipsa inventarului, se pre uma ca lucrul a fost primit in buna stare ! pre umtie relativa, ce poate fi combatuta de locatar prin dovada contrara; - restituirea poate fi ceruta de loator printr-o actiune ,er"ona#a (ex contractus) sau printr-o actiune in re(en!icare (daca este proprietar); @< se poate intenta o actiune posesorie impotriva unui detentor precar, 8E')A 8)') detentia a fost intervertita intr-o posesie utila. - Gocatarul @< raspunde de deteriorarea sau pierirea lucrului din cau a 4ortei %a ore sau a ca0u#ui 4ortuit, si nici de u0ura nor%a#a a #ucru#ui $(

3n ca ul in care locatarul a facut lucrari sau plantatii, ele devin prin accesiune proprietatea locatorului, la restituire aplicand-se regulile de la accesiune; locatarul este considerat de rea-credinta, intrucat este un detentor precar. !. ra",un!erea ,entru incen!iu - locatarul este raspun ator daca nu dovedeste ca incendiul a provenit din ca0 4ortuit8 4orta %a ora sau dintr-un !e4ect !e con"tructie ori prinn co%unicarea 4ocu#ui (fara greseala sa) !e #a o ca"a (ecina7 - daca sunt mai multi locatari, fiecare raspunde pentru pagube proportional cu valoarea locativa a oartii din imobil pe care o ocupa; este o raspundere contractuala -# este o raspundere con"uncata, nu solidara; - pentru a fi exonerat de raspundere, oricare colocatar va putea dovedi, in plus fata de cele mentionate mai sus, ca incendiul a i bucnit in partea ocupata de altul sau ca nu a putut i bucni in partea ocupata de el; in ca ul inc are se dovedeste ca incendiul a i bucnit intr-o parte comuna a imobilului, care se gaseste in intretinerea si administrarea locatorului, toti locatarii vor fi exonerati de raspundere; - simplul fapt ca locatorul foloseste si el o parte a imobilului inchiriat nu ii exonerea a pe locatari de raspunderea pentru incendiu, ei trebuind sa dovedeasca una din impre"urarile preva ute mai sus. e. a,ararea contra u0ur,ari#or - u urpare - orice atingere provenita de la un tert asupra proprietatii sau posesiei lucrului dat in locatiune; locatarul trebuie informat in termen util ca sa se poata apara contra incercarii de u urpare; - daca locatarul nu il instiintea a pe locator, el va raspunde pentru pre"udiciul suferit de locator in urma neinstiintarii. Contractu# !e "u3#ocatiune "i !e ce"iune a contractu#ui a. Su3#ocatiunea - in principiu, locatiunea nu este un contract incheiat intuituu personae -# drepturile partilor se pot transmite mortis causa sau prin acte intre vii (ex: locatorul poate transmite dreptul la chirie printr-o cesiune de creanta); astfel locatarul are posibilitatea de a transmite dreptul de folosinta asupra unui tert, in tot sau in parte, in ba a unui contract de sublocatiune; - pentru admiterea sublocatiunii sunt cerute doua conditii: 1. tran"%iterea 4o#o"intei "a nu 4ie inter0i"a ,rin contractu# ,rinci,a# (aceasta ar transforma contractul intrunul intuituu personae); inter icerea @< se pre uma (deoarece este o exceptie) ci trebuie mentionata expres; de asemenea, o astfel de clau a este interpretata restrictiv: daca se inter ice sublocatiunea totala ! este permisa sublocatiunea partiala, iar daca interdicita este imprecisa (1nu se poate subinchiria2), ea se interpretea a in sensul unei sublocatiuni totale, cea partiala fiind permisa. Caliditatea sublocatiunii ,?)AE fi conditionata si de consimtamantul locatorului la incheierea contractului (care poate fi dat in scris sau verbal, ori sa re ulte din cate sau fapte concludente). ?ricum, refu ul locatorul de a consimti la subinchiriere @< trebuie sa fie motivat, 8)4 nici sa fie abu iv. Gocatarul @< poate aduce ca aport social intr-o societate civila sau comerciala dreptul la folosinta a unui imobil 8)') sublocatiunea a fost inter isa (sau poate fi adus numai cu aportul locatorului in ca ul in care sublocatiunea a fost conditionata de acordul acestuia). Su3#ocatiunea "a nu 4ie con(enita in con!itii care "a contra(ina con!itii#or !in contractu# ,rinci,a# (ex: casa de locuit sa fie subinchiriata cu destinatia de local public) 3n aceste limite, sublocatiunea poate fi convenita in conditii diferite fata de contractul principal. 8aca insa contractul este incheiat cu nerespectarea conditiilor de mai sus, locatorul va putea cere in "ustitie e5ecutarea o3#i$atii#or (care poate avea ca efect expul area sublocatarului) sau re0i#ierea contractu#ui ,rinci,a# !e #ocatiune (cu daune-interese), instanta putand acorda locatarului un termen pentru a executa conditiile contractului. 8aca sunt respectate conditiile aratate, sub;locatiunea este valabila, insa @< produce efecte fata de locator, astfell incat drepturile si obl;igatiile din contractul principal raman neatinse (ex: locatarul raspunde pentru incendiu, urmand sa se intoarca impotriva sublocatarului) -# locatorul si sublocatarul @< au nici o actiune directa unul impotriva celuilalt, putand actiona @<E)3 pe calea actiunii o3#ice. Aotusi, in virtutea ,ri(i#e$iu#ui !e #ocator8 acesta poate serchestra mobilele sublocatarului, aduse in imobilul inchiriat, dar numai in limita chiriei datorate de subnlocatar pentru trecut si in contul chiriei viitoare, 'K3)4 8)') chiria pentru viitor a fost platita de sublocatar anticipat (deoarece aceasta a fost platita locatarului, iar nu locatorului); aceasta deoarece existenta privilegiului nu presupune existenta unor raporturi "uridice directe. Ce"iunea $$

in conditiile in care este permisa sublocatiunea, este permisa si cesiunea contractului de locatiune de catre locatar; spre deosebire de sublocatiune, care este tot o locatiune, cesiunea repre inta o van are a dreptului de folosinta - o cesiune de creanta cu titlu oneros -# con"ecinte& - cesiunea trebuie "a 4ie noti4icata #ocatoru#ui "au acce,tata !e ace"ta ! pentru opo abilitatea fata de terti; - o3iectu# ce"iunii ! numai drepturile locatarului (intrucat dreptul nostru nu cunoaste cesiunea de obligatii); locatorul il poate libera pe locatar, ca in care cesiunea se dublea a cu o delgatie perfecta, confundata cu o novatie prin schimbare de debitor ; in ca ul in care cesiunea este insotita de o stipulatie pentru altul in favoarea locatorului, avand ca obiect pretul cesiunii (sau o parte din ea), locatorul va avea actiune directa impotriva cesionarului, in calitate de tert beneficiar; - #ocataru#-ce!ent $arantea0a @<E)3 e5i"tenta !re,tu#ui !e 4o#o"inta in %o%entu# inc:eierii contrctu#ui8 nu "i e5ecutarea o3#i$atii#or !e catre #ocator (deoarece contractul este cu executare dintr-o data, nu cu executare succesiva ca si contractul de sublocatiune); 3@ B'K3E> 8 ce"ionaru# are actiune !irecta i%,otri(a #ocatoru#ui ,entru a cere e5ecutarea contractu#ui "au re0i#ierea #ui ,entru nee5ecutare8 cu !aune-intere"e (la sublocatiune, sublocatarul poate cere aceasta numai fata de locatar); - ce"iunea e"te "u,u"a re$u#i#or !e #a (an0area-cu%,ararea !e creante (spre deosebire de sublocatiune care se supune regulilor de la locatiune); - ce"ionaru# ia #ocu# ce!entu#ui in timp ce sublocatarul poate dobandi drepturidiferite de cele ale locatarului; - ce!entu# (fiind van ator) nu are ,ri(i#e$iu# #ocatoru#ui !e i%o3i#e (pe care il are locatarul principal). - aceste reguli se aplica si in ca ul in care dreptul de folosinta se trnsmite in schimbul unui alt drept de folosinta (dubla cesiune); fiecare copermutant ramane obligat fata de locatorul initial, daca acesta nu a consmitit la liberarea debitorului; 8)') schimbul drepturilor de folosinta este reglementat de reguli speciale, aceste se aplica; ex: in materia schimbului de folosinta, chiriasii sunt liberati fata de locatorii initiali, reali andu-se si o dubla delegatie perfecta. Incetarea #ocatiunii a. Cau0e !e incetare - acordul de vointa al partilor (re iliere conventionala); - denuntare unilaterala; - expiraera termenului; - re ilierea contractului pentru neexecutare; - pieirea lucrului; - desfiintarea (desfacerea) titlului locatorului; - prin acte intre vii cu titlu particular (in anumite conditii si prin efectul instrainarii). - nici moartea locatarului si nici cea a locatorului @< atrag incetarea contractului -# drepturile si obligatiile se transmit asupra mostenitorilor, cu execptia ca urilor in care partile s-au inteles altfel sau daca mostenitorul parti decedate este cealalta parte (ca inca are obligatiile reciproce se sting prin confu iune total sau partial) 3. Denuntarea uni#atera#a - 8)') partile sau legea nu au determinat durata locatiunii ! cu conditia respectarii termenului de preavi (intervalul de timp dintre manifestarea vointei de a desface contractul si data la care contractul uirmea a sa incete e); acest termen poate fi stabilit prin conventia partilor, iar in lipsa ! dupa natura lucrului si obiceiul locului; - manifestarea de vointa ('?@'E83<) este un act uni#atera# !e (ointa si produce efecte chiar daca nu a fost acceptata de partea concediata; legea @< prevede vreo forma speciala pentru denuntare ! practic trebuie facuta in scris, iar daca partea concediata refu a sa dea o dovada de primire, notificarea se face prin intermediul executorilor "udecatoresti; ?43'<E actiunea de chemare in "udecata pentru evacuare consitituie manifestarea neechivoca a vointei de denuntare a contractului, termenul de preavi fiind acoperit de timpul necesar solutionarii litigiului; dupa expirarea termenului de locatiunea preavi incetea a, iar un nou contract poate fi incheiat prin consimtamantul ambelor parti. c. E5,irarea ter%enu#ui - daca termenul a fost determinat prin vointa partilor sau prin lege, locatiunea incetea a de drept la trecerea timpului, 4ara sa mai fie nevoie de in"tiintare ,rea#a3i#a; (nu e o regula, partile isi pot re erva dreptul sa denunte contractul inainte de expirarea termenului, sau, si in ca ul in care exista termen, partile pot stipula necesitatea preai ului si la expirarea termenului; $0

!. -

e. -

4. -

$. -

daca locatarul ramane in folosinta lucrului dupa expirarea contractului si fara ca locatorul sa-l impieduce, locatiunea se considera innoita prin tacita re#ocutiune, care operea a ca un nou contract de locatiune, unde trebuiesc indeplinite toate conditiile cerute de lege; in ca de pluralitate de de parti, reinnoirea tacita poate opera numai cu consimtamantul tacit al tuturor partilor; tacita relocutiune, daca nu a fost inter isa prin contract, poate fi impiedicata numai prin anuntarea concediului ! inainte de expirarea termenului preva ut in contract; daca a anuntat concediul, locatarul nu poate opune tacita relocutiune, chiar dc a continuat sa foloseasca bunul (locatorul poate cere restituirea bunului si daune-interese); tacita relocutiune va avea loc in conditiile primului contract, 8)4 se va considera incheiat fara termen (cu exceptia ca urilor in care termenul este aratat de lege); 8E )BEEE@E), in lipsa de stipulatie contrara, noua locatiune nu va avea garantiile din contractul initial, caci garantiile trebuiesc preva ute expres si nu pot fi prelungite peste termenul stipulat; Re0i#ierea ,entru nee5ecutare dupa punerea in intar iere -# re ilierea contractului cu daune-interese ; @< orice executare, ci neexecutarea cu privire la obligatii principale, prin violarea carora se aduce o vatamare celeilalte parti (ex: abu ul de folosinta , schimbarea destinatiei bunului, neplata chiriei, neefectuarea reparatiilor importante, descoperirea de vici ascunse; instanta nu este oblgata sa pronunte re iliere, putand acorda termen de gratie. Pieirea #ucru#ui daca pieirea este totala ! contractul este desfacut de drept (locatorul nu mai poate asigura folosinta, si nici nu poate fi obligat la reconstruirea, refacerea sau inlociurea lui (se incadrea a aici si rechi itionarea, exproprierea sau rechi itionarea ! imposibilitate de a se folosi bunul); contractul este desfacut indiferent daca pieirea numului este fortuita sau cuplabila (in acest ca se platesc si daune-interese), caci nu mai exista obiect; daca lucrul a pierit numai in parte ! re ilierea este "udiciara: se poate cere !e"4acerea contractu#ui daca partea pierita este atat de insemnata (la aprecierea instantei) incat se presupune ca, fara acea parte, locatarul nu ar fi incheiat contractul, sau se poate cere o scadere de pret L daune-interese dupa cum pieirea s-a produs fortuit sau din culpa. De"4iintarea 1!e"4acerea2 tit#u#ui #ocatoru#ui de exemplu daca titlul locatorului este anulat sau re olvit sau daca este evins printr-o actiune in revendicare sau daca titlul locatarului principal s-a desfacut prin expirarea termenului preva ut in contract si nu mai poate asigura sublocatarului folosinta lucrului; EF'E,A33: - contractele de locatiune incheiate de u ufructuar raman valabile pe cel mult % ani, in limitele unui act de administrare, chiar daca u ufructul a incetat; - contractele incheiate de tertul dobanditor al imobilului ipotecat, chair daca el este evins, insa numai dca contractul de locatiune este incheiat cu buna-credinta si cu data certa anterioara transcrierii comandamentului; - aplicarea teoriei ,ro,rietaru#ui 1%o"tenitoru#ui2 a,arent: contractul de locatiune incheiat de proprietarul aparent cu un locatar de buna-credinta isi pastrea a efectele ca si un contract ce ar fi fost incheiat cu proprietarul real. E4ecte#e in"trainarii #ucru#ui ,rin acte intre (ii daca locatorul vinde lucrul inchiriat sau arendat, cumparatorul, chiar daca nu s-a obligat in acest sens, este dator sa respecte locatiunea facuta inainte de van are, cu '?@83A3) sa fi fost incheiata prin inscris autentic sau prin inscris sub semnatura privata, dar cu data certa (cu exceptia ca ului in care desfacerea contractului de locatiune din cau a van arii s-ar fi preva ut in insusi contractul de locatiune); daca contractul este incheiat pe mai mult de 0 ni le trebuie sa fie transcirs (inainte de transcrierea contractului de van are-cumparare) pentru a fi opo abil tertilor; daca nu a fost transcris insa are data certa, efectele lui se reduc la 0 ani de la data van arii (transcrierii); -# van area repre inta o cau a de incetare a contractului de locatiune in ca ul in care contractul de van arecumparare a fost incheiat verbal sau prin inscris sub semnatura privata sau fara data certa; in ca ul in care nu sunt indeplinite conditiile de mai sus, contractul nu produce efecte opo abile cumparatorului, chiar daca el a avut cunostinta de existenta locatiunii;
$.

in ca ul in care cumparatorul nu este obligat sa respecte locatiunea consimtita de van ator, pentru a obtine desfacerea contractul trebuie sa aduca la cunostinta locatarului concediul, respectand termenul de preavi (chiar daca desfacerea locatiunii din cau a van arii a fost stipulata in contractul de locatiune) -# desfacerea @< operea a de drept; in toate ca urile de desfacere a locatiunii (inclusiv prin clau a expresa in contractul de locatiune), locatarul este in drept sa ceara despagubiri de la locator, 8)') nu s-a preva ut in contract o stipulatie expresa contrara; pana la plata daunelor, locatarul are !re,t !e retentie pana cand va fi despagubit de catre locator sau de catre cumparator (care are actiune in regres contra locatorului); daca insa cumparatorul cere, locatarul trbuie sa respecte contractul de locatiune chiar daca nu are data certa si nu este transcris (deoarece facultatea de a invoca inopo abilitatea contractului fara data certa si netranscris o are doar cumparatorul (cu exceptia ca ului in care s-a preva ut in contractul de locatiune desfacerea lui in ca de van are, de drept sau la cererea locatarului); cumparatorul, se substituie in drepturile si obligatiile locatoruluivan ator de la data van arii-cumpararii (@< si cu efect retroactiv), neavand dreptul sa ceara ratele devenite exigibile anterior si neplatite si nici sa ceara re ilierea contractului pentru cau e anterioare van arii-cumpararii; regulile de mai sus sunt aplicabile si in alte ca uri de instrainare sau constituire de drepturi reale prin acte intre vii, cu titlu particular, fie ca sunt cu titlu oneros (schimb, contract de intretinere, de constituire de u ufruct etc), fie ca sunt cu titlu gratuit (donatie). Natura uri!ica a !re,turi#or #ocataru#ui dreptul de folosinta al locatarului este un drept de creanta; in #iteratura !e ",ecia#itate: dreptul de folosinta ar fi un drept real, in principal pentru urmatoarele motive: - impotriva tulburarilor de fapt locatarul se poate apara prin actiunea posesorie; - in anumite conditii (data certa a contractulu si indeplinirea formalitatilor de publicitate), locatarul se bucura de un drept de urmarire fata de tertul dobanditor si fata de creditorii urmaritori care au transcris comandamentul dupa incheierea contractului de locatiune si de un drept de preferinta fata de locatarii ulteriori ai aceluiasi bun; - daca termenul de locatiune depaseste 0 ani, contractul este supus publicitatii; in rea#itate: dreptul de folosinta este un drept de creanta, argumentele invocate mai sus nu sunt hotaratoare intrucat: - actiunile posesorii pot fi intentate si de detentorii precari; - opo abilitatea contractului fata de dobanditori si fata de creditorii urmaritori este o simpla exceptie de la principiul relativitatii efectelor contractului; daca dreptul de folosinta ar fi un drept real nu ar fi necesare texte care sa consacre exceptia; in ceea ce priveste opo abilitatea contractului fata de locatarii ulteriori, problema este controversata (unii ic ca are intaietate cel care a intrat primul in folosinta bunului, chiar daca are titlu cu data ulterioara, 8ea9 ! solutia contrara ! se aplica regulile opo abilitatii actelor "uridice), dar si independenta de solutia adoptata in privinta naturii "uridice a dreptului locatarului; - daca dreptul ar fi real, publicitate s-ar impune indiferent de durata (chiar daca depaseste 0 ani); - drepturile reale, ca drepturi absolute, sunt limitativ enumerate de lege. este un drept de creanta, dar pre inta unele aspecte particulare, mai ales in privinta opo abilitatii, deci se incadrea a in categoria obligatiilor opo abile tertilor (obligatii in rem scriptae). are un caracter %o3i#iar (chiar daca are ca obiect un imobil), te%,orar (nu poate fi perpetuu), este "u"ce,ti3i# !e $a (nu de ipoteca), ,oate 4i tran"%i" intre (ii conform regulilor de la cesiunea de creanta si %orti" cau"a ca si celelalte drepturi de creanta. Contractu# !e aren!are varietate a contractului de locatiune, are ca obiect fondurile rurale si poate fi de doua feluri: arendarea pe bani si arendarea pe fructe; se aplica regulile generale de la locatiunea de imobile L urmatoarele norme speciale: aren!area ,e 3ani& - daca intinderea imobilului este # sau N decat cea din contract ! regulile de van are; - in lipsa de stipulatie contrara, riscul pieirii fortuite a recoltei este suportat de arendas; daca contractul este pe un an si, inainte de a fi culeasa, a pierit cel putin "umatate din recolta, arendasul
$%

are dreptul sa ceara o reducere proportionala din arenda; daca contractul este pe mai multi ani, si a pierit cel putin "umatate din recolta unuii an ! sistemul compensatiei intre anii buni si cei rai; - daca partile nu au stipulat un termen , contractul produce efecte pe timpul necesar culegerii fructelor; daca dpa exiprarea termenului pre umat sau preva ut arendasul continua si este lasat in folosinta, contractul se considera reinnoit pentru timpul necesar culegerii unei noi recolte. aren!area ,e 4ructe& - "u3aren!area tota#a "au ,artia#a (implicit si cesiunea) e"te inter0i"a, sub sanctiunea re ilierii contractului cu daune-interese, daca nu s-a preva ut altfel in contract; - riscul pieirii fortuite ! totale sau partilae ! se suporta d ambele parti, proprortional, daca arenasul nu a fost pus in intar iere sa culeafa si sa predea recolta.

CONTRACTUL DE ANTREPRIZA Notiunea contractu#ui !e antre,ri0a "i !e#i%itarea #ui 4ata !e a#te contracte Notiune !in ba a acestui contract una din parti (antreprenor) se obliga sa execute pe riscul sau o anumita lucrare pentru cealalta parte (client) in schimbul unui pret. ,retul este un element esential al antrepri ei. 'odul civil - 1pret determinat2. 3n ca ul lucrarilor de mare amploare contractul e nul daca pretul nu e determinat sau determinabil in momentul incheierii contractului. Dara pret contractul nu mai e antrepri a ! ci act de interesat (nu liberalitate). De#i%itarea !e a#te contracte& 'ontractul de munca ! salariul se plateste dupa cantitatea si calitatea muncii ! la antrepri a se plateste numai re ultatul muncii antreprenorului, predat clientului. Gocatiune !pretul e determinat in raport cu durata folosintei ! antrepri a nu e temei pt folosinta unui lucru. Can area unui lucru viitor, de confectionat ! se aseamana cu sit cand antreprenorul se obliga a procura si materialul necesar pt confectionarea lucrului - obiect al contractului, pretul stabilit cuprin and si contravaloarea materialului. )precierea trebuie facuta f atent ! nu prin compararea pur aritmetica a celor doua prestatii. Eandat ! are ca obiect principal incheierea de catre mandatar de acte "uridice pe seama mandantului ! antrepri a ! obiect ! o lucrare efectuata de antreprenor pt client, neavand putere de repre entare. Caractere#e uri!ice "i con!itii#e !e (a#i!itate a#e contractu#ui !e antre,ri0a > caractere: - contract sinalagmatic - cu titlu oneros - comutativ - cu executare succesiva - consensual (intrucat predarea bunului poate avea loc si dupa incheierea contractului) Gegea nu cere o forma speciala pt validitatea lui. 'ontract intuitu personae ! in principiu. ,roprietatea - daca materialele sunt procurate de antreprenor el ramane proprietar pana la terminarea lucrarii. 'onditii de validitate ! aplicabile cele de drept comun ale contractului. 'lientul trebuie sa indeplineasca conditiile cerute de lege fie pt incheierea actelor de administrare, fie pt cele de dispo itie. )ntreprenorul ! capacitate deplina de exercitiu. Reguli generale cu privire la contractul de antrepriza a) Problema riscurilor. 4iscul pierii fortuite a lucrului ! suportat de proprietar (deci de antreprenor). )rt. (.6: '.civ. ! 1cand lucratorul da materia, daca lucrul piere, fie in orice chip, inainte insa de a se fi tradat, dauna ramane in sarcina sa2 4iscul contractului ! in toate ca urile ! de antreprenor, pt ca s-a obligat pe riscul sau (art. (.6: si (.=() si este debitorul obligatiei imposibil de executat. 8aca lucrul a pierit din cau a unui viciu al materialelor procurate de client ! are dreptul de a cere plata pretului.

$5

b) Rece,tia #ucrarii > e obligatia clientului care trebuie sa ia in primire lucrarea dupa terminarea sa integrala. 3n ca ul unui lucru ce se masoara sau are mai multe bucati ! receptia se poate pe parti, partile platite considerandu-se verificate. ?data cu receptionarea si luarea in primire clientul e obligat sa plateasca pretul stabilit. 8aca s-a stabilit plata pe masura executarii lucrarii ! clientul poate invoca exceptia ! non adimpleti contractus daca antreprenorul nu-si executa obligatiile potrivit clau elor contractuale. c) Ra",un!erea antre,renoru#ui ! in ca de neexecutare a lucrarii (clau a penala, daune-interese, executarea lucrarii sub sanctiunea platii daunelor cominatorii etc) 'eceptia lucrarii fara obiectii si re erve din partea clientului si neobtinuta prin frauda - descarcarea antreprenorului si decade pe client din dreptul de a invoca ulterior viciile aparente. ,t viciile ascunse ! antreprenorul raspunde in toate ca urile, dupa receptionare chiar daca lucrarea nu a fost executata de el. Aermen de prescriptie al dreptului la actiune pt viciile ascunse ! 5 luni daca nu au fost ascunse cu viclenie (cand termenul e cel general) de la data descoperirii lor, insa cel mai tar iu de la implinirea unui an de la predare. (art. (( alin. ( 8ecr. (56;(:%=) Aermenul poate fi modificat prin conventie. d) Incetarea contractu#ui - prin moartea meseriasului, arhitectului sau antreprenorului.(art. (.=%). E contract intuitu persoane. 'lientul e obligat sa plateasca mostenitorilor acestuia valoarea lucrarilor executate si a materialelor pregatite, in proportie cu pretul stabilit in contract, in masura in care aceste lucrari si materiale ii sunt folositoare. C. Re$u#i ",ecia#e ,ri(in! antre,ri0a !e con"tructii 'onstruire (reconstruire, consolidare, modificare, extindere etc) de cladiri si alte imobile (constructii de orice fel, precum si lucrari de instalatii si reparatii la constructii, inclusiv activitatile de proiectare a lucrarilor de constructii. 'u respectarea dispo itiilor legii (exceptiile preva ute) si cu respectarea autori atiei eliberate de prefecturi sau primarii. Gucrarile de constructii pot fi reali ate numai de persoane fi ice sau "uridice autori ate. 'ontractul ! in forma scrisa in toate ca urile. a2 Su3antre,ri0a. )ntreprenorul are dreptul sa incredinte e executarea unor parti din lucrare unor subantreprenori, incheind cu fiecare din ei un contract de antrepri a. Bubantreprenorul are in raporturile cu antreprenorul rolul de antreprenor se aplica regulile pt antrepri a. )ntreprenorii nu au calitatea de prepusi ! deci antreprenorul nu raspunde in calitate de comitent pt faptele ilicite cau atoare de pre"udicii tertilor, la fel cum clientul nu raspunde pt faptele antreprenorului sau subantreprenorului. Eai multi coantreprenori se obliga sa execute o lucrare de ansamblu (complexa) contractand direct cu clientul ! ei nu au calitatea de subantreprenori, chiar daca unul din ei are calitatea de coordonator. Diecare raspunde pt partea lui si are dreptul la partea din pret. )ceasta daca in contract nu s-a preva ut solidaritatea sau indivi ibilitatea. b) Actiunea !irecta a #ucratori#or ( idari, lemnari si alti lucratori) intrebuintati la cladirea unui edificiu sau alta lucrare data in antrepri a. 'odul civil ! ei au actiune directa contra clientului - pot reclama plata creantelor lor de la client, dar numai in masura in care acesta este dator catre antreprenor in momentul cererii. 8)4 raport "uridic direct nu exista intre ei. c) Ra",un!erea antre,renoru#ui ,t ca#itatea con"tructiei 'odul civil ! o singura regula speciala de raspundere ! antreprenorul de cladiri sau de alte lucrari insemnate raspunde daca constructia se darama in tot sau in parte sau ameninta invederat daramarea din cau a unui viciu de constructie sau al terenului intr-un termen de (& ani din iua terminarii lucrarii (art. (.=0). Aermenul de 0 ani pt descoperirea viciilor ascunse nu modifica acest termen. )rt. $: legea nr. (&;(::% privind calitatea in constructii ! raspunderea antreprenorului pt viciile ascunse ale constructiei ivite in termen de (& ani de la receptia lucrarii. ,t viciile de re istenta din nerespectarea normelor de proiectaresi executie in vigoare la data reali arii ei ! raspunderea pe toata durata de existenta a constructiei. 4eglementarea speciala privind raspunderea antreprenorului priveste raporturile lui cu clientul si succesorii lui in drepturi. Data de terti contractul este o res inter alios acta ! raspunderea antreprenorului pt pagubele cau ate. "reptul la actiune pt viciile ascunse ! se prescrie la implinirea unui termen de 5 luni.
$6

)scunse cu viclene ! termenul general de prescriptie. )mbele incep de la data descoperirii viciilor. ,roblema impartirii raspunderii intre antreprenor si arhitect ! re olvata in fctie de clau ele din contract. 'lientul trebuie sa dovedeasca doar existenta viciului. 'ulpa contractuala este pre umata. )ntreprenorul poate dovedi doar existenta unei cau e straine exoneratoare de raspundere. !2 Mo!i4icarea ,retu#ui Pret 4or4etar. )ntreprenorul sau arhitectul care s-a anga"at sa execute o lucrare dupa un plan stabilit cu clientul nu poate cere o sporire de pret (nici cu titlu de imbogatire fara "usta cau a) pe motiv ca s-a marit pretul muncii sau al materialelor nici pe motiv ca a efectuat modificari sau adaugiri la planul initial daca acestea nu au fost aprobate de client ibn scris si modificarile de pret de asemenea satbilite cu clientul. ,ret de devi . ,artile se pot obliga si pe ba a unui devi , adica a unei pretuiri provi orii pe articole, care se poate modifica dupa pretul materialelor si mai ales prin adaugirea de lucrari suplimentare. )ceasta e posibil intrucat 1pret determinat2 nu inseamna sume fixe, invariabile ci si stabilirea criteriilor de determinare a lui. IMPRUMUTUL DE CONSUMATIE 1PROPRIU-ZIS2 Notiune "i caractere uri!ice ! contract prin care o persoana (imprumutator), transmite proprietatea unei alte persoane (imprumutat) o catime de lucruri cu obligatia pt imprumutat de a restitui la scadenta o cantitate egala de lucruri de acelasi gen si calitate (art. (%65). - contact real - contract unilateral (chiar daca este cu titlu oneros, deoarece obligatia de restituire si cea de plata a doban ilor ! e a imprumutatului). O3iectu# contractu#ui: - lucruri fungibile (de gen) - lucruri consumptibile potrivit naturii lor 3mprumutatul devine proprietar si suporta riscurile. 'ontractul e de regula cu titlu gratuit, dar poate fi si oneros. Ca,acitatea ,arti#or. I%,ru%utatoru# ! capacitatea pt acte de dispo itie si sa fie proprietarul lucrului. I%,ru%utatu# ! capacitateapt acte de dispo itie (dat pericolului de a fi obligat sa restituie din patrimoniul sau dupa consumare o valoare echivalenta). Do(a!a contractu#ui ! este supusa regulilor generale. 8aca valoarea lucrului imprumutat ! fara unirea cu doban ile ! depaseste $%& lei ! numai prin inscris autentic sau sub semnatura privata (scris in intregime de imprumutat sau cel putin sa adauge la sfarsit 1bun si aprobat2 cf art. ((=& aratand in litere suma sau catimea si sa iscaleasca cu singura exceptie a inscrisului autentic nul ca atare cand operea a conversiunea in inscris sub semnatura privata) 3n ca de neconcordanta intre continut si cea aratata in 1bun2 obligatia se pre uma "uris tantum pt cantitatea mai mica. 3n ca de nerespectare a formalitatilor art. ((=& inscrisul e nul ca inscris sub semnatura privata ! e doar inceput de dovada scrisa care poate fi completat cu orice mi"loace de proba. @eregularitatea inscrisului se acopera prin: - executarea voluntara a obligatiei - recunoasterea expresa sau tacita a obligatiei de catre imprumutat 3nscrisul ! suficient un singur exemplar (contract unilateral). 8ovada cu martori ! admisibila daca imprumutatul consimte sau daca imprumutatorul ! dovedeste imposibilitatea de a se preconstitui un inscris sau de a conserva inscrisul preconstituit. 4egulile de mai sus ! si in privinta probei executarii obligatiei de restituire de catre imprumutat cu particularitatea ca 1bun si aprobat2 vi ea a numai nasterea obligatiei. E4ecte#e i%,ru%utu#ui !e con"u%atie ?bligatiile imprumutatului O3#i$atia !e re"tituire ! de a restitui la scadenta lucruri de acelasi gen si calitate art. (%=.) indiferent de eventuala sporire sau scadere a valorii lucrurilor din momentul incheierii contractului si cel al platii.
$=

Sca!enta o3#i$atiei !e re"tituire - nu se poate cere restituire inainte de termen (art. (%=(), in lipsa stipularii lui ! instanta il va determina, la fel si in situatia cand s-a preva ut ca se va plati cand va fi cu putinta sau va avea mi"loace (art. (%=0). )rt. (%=0 se aplica si cand: - s-a preva ut sursa materiala a restituirii lucrurilor imprumutate - se obliga sa restituie lucrurile cand va voi (cum voluero) Pre"cri,tia actiunii in re"tituire. 3nceputul cursului prescriptiei ! in functie de scadenta obligatiei de restituire: - la expirarea termenului - de la data expirarii termenului stabilit de instanta in temeiul art. (%=0, iar de la data ramanerii definitive a hotararii date in actiunea in pretentii incepe sa curga termenul de prescriptie al dreptului de a cere executarea silita. A#ta o,inie ! prescriptia incepe sa curga de la data incheierii contractului, potrivit art. 6 alin. $ din 8ecretul nr. (56;(:%=. )rgumente: - o a doua actiune in pretentii dupa cea de stabilire a termenului restituirii nu e oportuna intrucat instanta de"a a stabilit existenta obligatiei de restituire de la data stabilita curge termenul de prescriptie a dreptului de a cere executarea silita )ctiunea poate fi intentata oricand sau e supusa dispo itiilor art. 6 alin. $ 8ecretul nr. (56;(:%=O ! argumente pro art. 6: - art. 6 se refera la obligatiile al caror termen de executare nu este stabilit neconditionand incidenta dispo itiei de nasterea dreptului la actiune (exact sit art. (%=$-(%=0) - imprescriptibilitatea ar contraveni rostului prescriptiei de mobili are a titularilor drepturilor subiective sa-si valorifice drepturile intr-un termen cat mai scurt - materia drepturilor de creanta ! principiul prescriptibilitatii - desi nu se poate cere imediat restituirea ! in sit cand a omis stipularea termenului - poate cere instantei, chiar imediat, stabilirea lui )rt. 6 alin. $: in obligatiile al caror termen de executare nu este stabilit, prescriptia incepe sa curga de la data nasterii raportului de drept2 Ra",un!erea i%,ru%utatu#ui ! daca la scadenta este in imposibilitatea (desi genera non pereunt) de a restitui lucruri de acelasi gen si calitate ! va face plata in bani, dupa valoarea pe care o au lucrurile la termenul si in locul unde urma a se face restituirea (art. (%=% alin. (). 8aca termenul si locul ! nu au fost determinate ! dupa valoarea din momentul si locul incheierii contractului (art. (%=% alin. $). 4eglementarea - derogatorie de la regulile generale ale raspunderii civile contractuale - avanta"and sau de avanta"and pe una din parti. 8e aceea interpretarea va fi restrictiva ! numai in ca ul executarii obligatiei de restituire prin echivalent la scadenta stabilita in contract sau de instanta. 3n ca de intar iere imprumutatul datorea a daune-interese compensatorii (de la data pronuntarii hotararii) si daune-intrese moratorii (de la data cererii prin "udecata a imprumutului). O3#i$atii#e i%,ru%utatoru#ui > in principiu nu are nici una po itiva, cheltuielile de conservare fiind in sarcina imprumutatului. IMPRUMUTUL CU DO/ANDA Notiune imprumutatorul pretinde de la imprumutat, pe langa obligatia de restituire, o prestatie oarecare in schimbul transferarii proprietatii lucrului imprumutat. Prestatia de regula o suma de bani (dobanda). 'ontractul are un obiect dublu ! lucrul (capital) si dobanda. Lucru# i%,ru%utat ! in ca ul imprumutului in bani, la scadenta trebuie restituita suma indiferent de scaderea sau sporirea valorii banilor, cu exceptia ca ului cand prin acte normative speciale se dispune altfel. Do3an!a - nu poate depasi dobanda legala ! de 5P pe an (potrivit decretului 0((;(:%.). ?bligatia de a plati una mai mare ! nula de drept iar creditorul pierde dreptul si la cea legala pe langa aplicarea sanctiunilor penale. 8oban ile incasate in contra legii ! revin statului. 8obanda se calculea a numai asupra capitalului, anatocismul inter is.
$:

3nter isa si perceperea anticipata a doban ilor. ,t ca imprumutul sa fie cu dobanda ! trebuie clau a in acest sens, dobanda necurgand de drept. 8aca imprumutatul plateste doban i fara sa fi fost stipulate sau unele mai mari ! nu le poate repeti si nici imputa asupra capitalului, decat in sit cand dovedeste ca a fost in eroare. 8oban ile ! in lipsa unor termene stabilite ! se platesc lunar. $ovada platii dobanzilor ! potrivit dreptului comun, inclusiv prin pre umtia absoluta de liberare a debitorului re ultand din remiterea voluntara a titlului (original sau a copiei legali ate). 4egul/ speciala in '. civ. ! daca imprumutatorul eliberea a o chitanta de primire a capitalului fara a face mentiune de doban i ! se considera platite (pre umtie absoluta) ! art. (%:&. ,re umtia se aplica si in ca de plata partiala, cu preci arile: - daca chitanta s-a dat pt plata partiala a capitalului datorat ! pre umata plata doban ii aferente acestuia - chitanta eliberata pt primirea unei parti din datorie(capital si doban ile aferente) ! se aplica regulile imputatiei platii, suma platita se imputa cu intaietate asupra doban ilor. Re$u#i ",ecia#e ,ri(in! ra",un!erea i%,ru%utatu#ui ,entru nere",ectarea o3#i$atii#or in ca0u# i%,ru%uturi#or 3ane"ti ! se aplica dreptul comun din materia raspunderii contractuale cu particularitatile: - daunele moratorii - echvalente cu dobanda legala - creditorul nu e obligat sa dovedeasca paguba suferita - punerea in intar iere a debitotrului se poate face numai printr-o cerere de chemare in "udecata, nu si prin notificare ,reci ari in legatura cu punerea in intar iere numai prin cerere de chemare in "udecata: - dobanda moratorie nu poate fi ceruta decat pentru suma restanta de la data introducerii actiunii (chiar daca pana in acel moment s-a platit cu intar iere) - pt a face sa curga dobanda moratorie trebuie ca ea sa fi fost expres solicitata in actiune - in ca ul imprumutului banesc cu dobanda ea se acorda nu numai de la data cererii de chemare in "udecata ci si pt trecut, intrucat repre inta fructe civile si nu daune-interese pt neexecutarea unei obligatii banesti - se aplica numai in ca ul neexecutarii obligatiilor banesti contractuale. 3n materia raspunderii civile delictuale ! debitorul este pus de drept in intar iere - in ca de plata nedatorata accipiensul de rea-credinta datorea a doban i din iua platii si nu de la data ramanerii definitive a hotararii. 'el de buna-credinta ! de la data intentarii actiuniii in restituire (de la care nu mai e de buna-credinta). Pre"cri,tia !re,tu#ui #a actiune ,entru ,#ata !o3an0i#or ! dreptul la actiune pt plata doban ilor se stinge pt fiecare din prestatiile succesive printr-o prescriptie deosebita (art. ($ 8ecretul nr. (56;(:%=), termenul calculandu-se de la data exigibilitatii fiecarei rate de dobanda. @u se aplica accesorium sequitur principale pt ca dreptul la doban i nu se naste odata cu dreptul la creanta principala momentul inceperii cursului nu e legat de inceputul prescriptiei dreptului la actiune privind pretentia principala. 3ndependenta creantei avand ca obiect doban ile ! are caracter relativ !daca creanta principala s-a stins prin prescriptie se stinge si dreptul la doban ile conventionale pt perioada pana la stingerea datoriei principale, chiar daca nu se implinise pt ele termenul. )ceste reguli se aplica atat in privinta doban ilor cu natura "uridica a fructelor civile cat si a celor moratorii. ,t cele moratorii ! la scadenta fiecarei rate de dobanda incepe curgerea termenului de prescriptie a dreptului de a cere executarea silita. Stingerea imprumutului de consumatie Prin ,#ata ! facuta la termenul preva ut in contract sau stabilit prin hotarare "udecatoreasca sau facuta de imprumutat de bunavoie. 8aca termenul a fost stabilit in interesul ambelor parti ! imprumutatul poate plati inainte cu consimtamantul creditorului. 3n ca ul celui cu dobanda se pre uma ca termenul e in interesul ambelor parti. A#te %o!uri !e "tin$ere ! potrivit dreptului comun prin: - remiterea de datorie - confu iunea - darea in plata - compensatia avand ca obiect lucruri fungibile
0&

3n ca de moarte a oricareia dintre parti ! drepturile si obligatiile re ultand din imprumut se transmit mostenitorilor potrivit regulilor generale. Aermenul restituirii poate fi stabilit in contract in raport de moartea uneia din parti. 4e ilierea inainte de scadenta ! pt neexecutare ! poate fi admisa daca imprumutatul in afara obligatiei de restituire isi asuma si obligatii pe care nu le respecta.

IMPRUMUTUL DE AOLOSINTA 1COMODATUL2 Notiune "i caractere uri!ice ! contract prin care o persoana (comodant) remite spre folosinta temporara unei alte persoane (comodatar) un lucru, cu obligatia pentru aceasta din urma de a-l restitui in natura, in individualitatea sa. (art. (%5&). E contract real ! pt incheierea lui sunt necesare: - reali area acordului de vointa - predarea lucrului (traditiunea) 'ontract esentialmente gratuit. )ltfel ar fi locatiune de lucruri. 'ontract unilateral ! naste obligatii numai pt comodatar. O3iect > numai lucruri nefungibile (individual determinate), deoarece urmea a a fi restituite in natura, in individualitatea lor. - orice lucru ! mobil sau imobil ! in masura in care imprumutarea nu e inter isa de lege sau permisa doar in anumite conditii. Ex. >unurile proprietate publica ! inter isa alienarea iar concesionarea ! in anumite conditii. Dre,tu# tran"%i" - in temeiul contractului ! dobanditorul dobandeste dreptul de folosinta, simplu detentor precar, obligat la inapoierea lucrului (art. (%5& ). Ca,acitatea ,arti#or ! capacitatea pt a incheia acte de administrare. 'omodantul poate sa nu aiba calitatea de proprietar. 'omodatarul nu poate imprumuta lucrul, caci il detine numai pt folosinta proprie (art. (%5&), daca partile nu s-au inteles altfel. Do(a!a contractu#ui ! conform regulilor generale (art. ((:( si urm) fiind suficient ca inscrisul sub semnatura privata cerut ad probationem dac valoarea depaseste $%&lei sa fie redactat intr-un singur ex. @u se aplica nici dispo itiile ref la Qbun si aprobat2. Daptul material al predarii lucrului ! prin orice mi"loc de proba. E4ecte#e contractu#ui !e co%o!at I. O3#i$atii#e co%o!ataru#ui Con"er(area #ucru#ui > ca un bun proprietar (art. (%5.) si chiar mai bine decat de lucrurile sale, pe care este obligat sa le sacrifice, la nevoie, in vederea conservarii lucrului imprumutat, intrucat contractul e incheiat in interesul sau. Ao#o"irea #ucru#ui ,otri(it !e"tinatiei ! sub sanctiunea de a plati daune interese si de a suporta riscul pieirii fortuite si re ilierea contractului. Su,ortarea c:e#tuie#i#or !e 4o#o"inta ! neavand dreptul sa ceara restituirea acestora care sunt un accesoriu al folosintei. Re"tituirea #ucru#ui ! principala obligatie (art. (%5&). 'omodatarul nu poate oferi, iar comodantul nu poate cere echivalentul in bani, daca restituirea in natura este posibila. 'hiar daca lucrul s-a deteriorat din culpa comodatarului ! el este obligat sa-l repare si sa-l restituie. Ec:i(a#ent ! numai in ipote a 1imposibilitatii de executare a repararii in natura2 - daca ambele parti optea a in acest sens - comodatarul dovedeste ca executarea in natura nu-i mai foloseste. Gucrul imprumutat este producator de fructe si partile nu au convenit altfel ! comodatarul este obligat sa le restituie odata cu lucrul, avand insa dreptul la restituirea cheltuielilor facute cu producerea lor.
0(

'omodatarul nu poate retine lucrul in compensatie ! cele doua datorii neavand de obiect lucruri fungibile de aceeasi specie. 'omodatarul are insa drept de retentie pana la plata cheltuielilor extraordinare, necesar si urgente facute pt conservarea lucrului si a despagubirilor pt viciile lucrului. 8reptul de retentie poate fi exercitat doar pt garantarea creantelor nascute in legatura cu lucrul imprumutat. ,e aceasta perioada nu mai poate folosi lucrul, intrucat retentia nu confera drept de folosinta. )ctiunile pe care le are comodantul in ca ul cand comodatarul refu fara temei restituirea lucrului: - actiune reala in revendicare - actiune personala care deriva din contract. Ea este insa supusa prescriptiei si nu poate fi intentata imp tertilor care detin lucrul imprumutat. Sca!enta o3#i$atiei !e re"tituire ! restituirea nu se poate cere inainte de implinirea termenului stipulat sau inainte de a se fi indestulat trebuinta comodatarului ce s-a avut in vedere la incheierea contractului. 8aca lucrul este de folosinta permanenta, si nu s-a preva ut un termen ! instanta. 4estituirea lucrului nu poate depinde exclusiv de vointa comodantului daca posibilitatea denuntarii unilaterale nu a fost preva uta in contract. 'egula derogatorie ! inainte de implinirea termenului ! instanta poate obliga la restituire daca comodantul cade intr-o mare si nepreva uta trebuinta. Pre"cri,tia actiunii in re"tituire ! inceputul cursului ! in fctie de scadenta obligatiei de restituire. Aermenul general de prescriptie ! curge de la expirarea termenului convenit sau de la dat indestulariiR 3n ca ul lucrului de folosinta permanenta cand nu e preva ut un termen ! de la dat incheierii contractului iar prescriptia dreptului de a cere executare silita ! de la data ramanerii definitive a hotararii, sau de la data implinirii termenului stabilit de instanta. Ra",un!erea co%o!ataru#ui - pt deteriorarea sau pieirea ! in tot sau in parte ! a lucrului, daca nu dovedeste ca pieirea s-a produs fortuit sau ca deteriorarea este consecinta folosirii potrivit destinatiei si fara nici o culpa din partea sa (art. (%5= si art. (&=$-(&=0). )arcina probei incumba comodatarului. 'omodatarul raspunde si pt deteriorarea produsa de catre cel caruia 3 l-a incredintat, cu orice titlu. 3n ca de pluralitate de comodatari ! raspund solidar. 'omodatarul are actiune in regres impotriva tertului, in ba a raportului "uridic cu acesta. 'omodantul impotriva tertului: ! pe calea actiunii oblice, subrogandu-se in drepturile comodatarului. - actiune delictuala ! in calitate de proprietar al lucrului 3n ca de pieire, evaluarea se face dupa pronuntarea hotararii ! a.i. comodantul sa-si poata procura un lucru identic cu cel imprumutat. Su,ortarea ri"curi#or !e catre co%o!atar ! in general ele sunt suportate de comodant in calitate de proprietar ! totusi uneori le suporta comodatarul !daca: - intrebuintea a lucrul contrar destinatiei determinata prin natura lui sau prin conventie - prelungeste foosinta dupa scadenta si nu dovedeste ca lucrul ar fi pierit si la comodant - ar fi putut salva lucrul imprumutat inlocuindu-l cu un bun al sau - ambele lucruri fiind in pericol a salvat doar bunul sau, indiferent de valoarea celor doua bunuri - lucrul a fost evaluat in momentul contractarii )ceste dispo itii sunt insa supletive. P#ura#itatea !e co%o!atari ! raspund solidar fata de comodant pt executarea obligatiilor E solidaritate legala pasiva. ,oate fi inlaturata, in tot sau in parte, printr-o clau a expresa contrara. O3#i$atii#e co%o!antu#ui Re$u#a ! comodatul nu creea a obligatii decat in sarcina comodatarului ! contract unilateral. 3n cursul executarii lui se pot naste unele obligatii pt comodant. Re"tituirea c:e#tuie#i#or !e con"er(are ! cele facute in vederea conservarii lucrului, cheltuieli cu caracter extraordinar, necesar si foarte urgent (art. (%6.). Be naste din gestiune intereselo altuia, sau din imbogatirea fara "usta cau a. 'omodatarul poate cere ! pe acelasi temei ! restituirea cheltuielilor cu producerea fructelor.
0$

P#ata !e",a$u3iri#or ! pt daunele provocate de viciile lucrului daca el avea cunostinta de ele si nu le-a adus la cunostinta comodatarului (art. (%6%). Este delictuala (pt dol sau culpa grava) ! sarcina probei ! a comodatarului. - pt stan"enirea comodatarului in folosirea lucrului de catre tertul caruia 3-a transmis dreptul de proprietate ! pe teren delictual in ba a art. ::=-:::. Stingerea efectelor comodatului Prin re"tituirea #ucru#ui > in stare corespun atoare, la termenul preva ut in contract sau dupa satisfacerea trebuintelor comodatarului sau termenul stabilit da instanta ,oate restitui si inainte descadenta ! daca prin contract nu s-a preva ut altfel. Prin re0i#iere ! in ca de nerespectare a obligatiilor de catre comodata, se poate cere, conform regulilor generale, desi contractul e unilateral si partile nu au stipulat un pact comisoriu expres. Prin %oartea co%o!ataru#ui ! daca contractul a fost incheiat in privinta comodatarului ! tinandu-se seama de persoana lui ! mostenitorii sunt obligati sa restituie imediat bunul, chiar daca in contract s-a preva ut un termen ulterior (art. (%50). CONTRACTUL DE DEPOZIT Notiunea8 caractere#e uri!ice "i 4e#uri#e contractu#ui !e !e,o0it Notiune ! contract prin care o persoana (deponent) incredintea a un lucru altei persoane (depo itar) care se obliga sa-l pastre e pe o perioada determinata sau nedeterminata si sa-l restituie la cerere (art. (%:(). )copul principal ! depo itarea lucrului in vederea restituirii in natura deponentului. Caractere uri!ice: - contract real - cu titlu gratuit sau oneros - unilateral sau sinalagmatic - netranslativ de proprietate (in principiu) 'eal ! se formea a numai in momentul predarii lucrului; totusi mai e necesar si acordul de vointa in sensul incheierii lui. !u titlu gratuit sau cu titlu oneros ! dispo itia art. (%:0 alin. ( (depo itul esentialmente gratuit) este eronata si contra isa de art. (5&& pct. $ . "epo itul este gratuit prin natura sa si nu prin esenta sa. !ontract unilateral - cel cu titlu gratuit, chiar daca ulterior se nasc unele obligatii in sarcina celeilalte parti. "epo itul cu titlu oneros este sinalagmatic. "epo itul este un contract creator de raporturi de obligatii intre parti. Ae#uri#e contractu#ui !e !e,o0it ! '. civ. ! distinge $ feluri: - depo it propriu- is (este in toate ca urile conventional, are ca obiect numai lucruri mobile nelitigioase). Cariante: a) depo itul necesar b) depo itul neregulat - sechestru (are ca obiect bunuri litigioase, si poate fi nu numai conventional ci si "udiciar) De,o0itu# o3i"nuit 1(o#untar2 O3iectu# contractu#ui - doar lucruri mobile (art. (%:0 alin. () )cestea trebuie sa fie corporale (datorita traditiunii). 8ar pot fi obiect si creantele constatate printr-un titlu la purtator asimilate lucrurilor mobile corporale. >un individual determinat (deoarece trenuie restituit insusi lucrul depo itat). Ca,acitatea ,arti#or& De,onentu# > sa aiba capacitatea de a incheia acte de administrare De,o0itaru# ! sa aiba capacitatea de a face acte de dispo itie. @ulitatea relativa pt incapacitate poate fi invocata numai de partea incapabila.
00

'odul civil ! reglementea a in mod special ipote a depo itului facut de o persoana capabila catre una incapabila ! cand deponentul poate cere restituirea bunului cat timp se afla in mainile depo itarului incapabil, altfel avand actiune (de in rem verso) numai in masura imbogatirii depo itarului incapabil. 'odul civil ! art. (%:5 ! inopo abilitatea depo itului fata de proprietarul lucrului care n-a consimtit la incheierea contractului. Do(a!a contractu#ui ! depo itul sa fie constatat printr-un inscris (art. (%:6), forma scrisa ceruta ad probationem, indiferent de valoarea contractului. ,roba contractului poate fi facuta si cu martori sau pre umtii daca exista un inceput de dovada scrisa sau a fost imposibilitate de a procura sau conserva dovada scrisa. 8aca depo itarul recunoscand depo itul pretinde ca a restituit ! actiunea respinsa (in lipsa de alte probe) ! marturisirea fiind indivi ibila. 4emiterea lucrului - fapt "uridic ! poate fi probata prin orice mi"loc. Natura uri!ica a !e,o0itu#ui o3i"nuit "i !e#i%itarea #ui 4ata !e a#te contracte ! il caracteri ea a scopul principal: pastrarea si conservarea lucrului de catre depo itar prin care se deosebeste de: - obligatia de pastrare si conservare a van atorului cand bunul nu se preda cu oca ia incheierii contractului - obligatia de pastrare si conservare a cumparatorului in ca ul van arii pe incercate obligatia fiind una accesorie. 8epo itul cu titlu oneros se aseamana cu antrepri a cand depo itarul efectuea a anumite lucrari in vederea conservarii lucrului ! calificaera tot in functie de continutul principal: pastrarea lucrului ! fata de efectuarea lucrarii. 8elimitarea fata de locatiune ! calificarea in functie de scopul principal al contractului ! e locatiune daca nu se asuma obligatia de pastrare si conservare. E4ecte#e contractu#ui !e !e,o0it o3i"nuit 1(o#untar2 Preci0ari ,rea#a3i#e ! potrivit '. civ. 'ulpa debitorului contractual este pre umata in toate ca urile ("uris tantum) acesta fiind tinut sa dovedeasca - pt a fi exonerat ! interventia unei cau e straine care nu-i poate fi imputata. deponentul nu e obligat sa dovedeasca ca depo itarul nu s-a comportat cu diligenta si prudenta la care era tinut ! asa cum considera unii autori care pornesc de la calificarea obligatiei depo itarului in obligatie de mi"loace. Obligatiile depozitarului O3#i$atia !e ,a"trare > cu aceeasi gri"a ca de propriul sau lucru(art. (%::). 'ulpa debitorului se aprecia a in concret ! prin derogare de la regulile generale ! in functie de gri"a depusa in conservarea propriilor lucruri. @u se poate pretinde mai mare gri"a decat pt propriile lucruri. 'a uri in care culpa se aprecia a dupa tipul abstract al omului prudent si diligent: - cand initiativa contractului a fost luata de depo itar - cand depo itul este cu plata - cand depo itul s-a facut in interesul depo itarului - daca s-a stipulat expres in contract ca depo itarul sa raspunda pt orice culpa )regulile ref la raspundere fiind supletive). 8epo itarul nu raspunde niciodata de stricaciunile provenite din forta ma"ora, afara de ca ul cand a fost pus in intar iere pt restituirea lucrului. Dorta ma"ora ! sens larg - cau a straina neimputabila, inclusiv ca ul fortuit. Btricaciuni ! deteriorarea dar si orice pieire fortuita ! totala sau partiala a lucrului. 'lau ele de agravare a raspunderii in materie de depo it ! au validitate si dincolo de ipote a culpei depo itarului (regulile raspunderii contractuale sunt supletive). ?bligatia de pastrare nu-l indreptatescte la folosirea lucrului ! in ca contrar plateste daune interese. Ga fel, nu poate consuma nici fructele. O3#i$atia !e re"tituire ! lucrul depo itat, in natura, impreuna cu fructele pe care le-a perceput, nu insa si cu cele pe care le putea percepe dar n-a facut-o. 4iscul pieirii sau degradarii fortuite este in sarcina deponemtului ! restituirea in natura deci se face in starea in care se gaseste lucrul la momentul restituirii. 3n ca de pieire fortuita sau pt care se poate anga"a raspunderea altei persoane ! depo itarul ! trbuie sa-i predea deponentului indemni atia de asigurare primita de la asigurator sau orice alt lucru primit drept despagubiri sau sa-3 cede e actiune impotriva tertului.
0.

,t nerespectarea obligatiei de restituire ! depo itarul ! daune interese pt repararea tuturor pre"udiciilor suferite de deponent, avandu-se in vedere pt stabilirea lor valoarea restituirii prin echivalent (valoarea din momentul pronuntarii hotararii) . 8aca depo itarul refu a fara temei sa restituie ! executare silita in natura. 3n ca de moarte a depo itarului ! obligatia se transmite asupra mostenitorilor. 8E4?H)4E: daca mostenitorii vand lucrul cu buna credinta, restituie doar pretul primit sau daca inca nu l-au primit ! cedea a actiunile lor contra cumparatorului. !reditorul obligatiei de restituire ! deponentul, mandatarul sau persoana indicata de deponent. 8aca lucrul a fost furat si descopera cine e adevaratul proprietar ! obligat sa-l anunte sa-si valorifice intr-un termen determinat drepturile ! daca nu le valorifica ! eliberat de obligatiepreda lucrul in mainile persoanei de la care il primise (art. (5(&). Ga fel cand lucrul a fost pierdut. Eoartea deponentului ! mostenitorilor, chiar daca deponentul l-a autori at sa restituie altei persoane, in ipote a mortii sale (clau a lovita de nulitate absoluta ! contrara dispo itiilor exprese ale legii). 8eponentul ! incapabil - restituire ! repre entantului sau legal 8aca depo itul a fost facut de repre entantul legal dar intre timp functia sa a incetat ! repre entatului sau noului repre entant. *ocul restituirii + la locul unde se afla lucrul depo itat (daca nu se prevede altfel cand cheltuielile de transport in sarcina deponentului). Termenul restituirii ! deponentul o poate cere oricand, chiar daca s-a stipulat un termen. Aermenul ! se considera in folosul deponentului. 8aca e si in folosul depo itarului ! are dreptul la remuneratia stipulata sau la daune-interese pt pre"udiciul cau at. 8epo itarul poate refu a restituirea: - daca a fost instiintat pe cale legala ca s-au facut forme de urmarire (poprire sau sechestru "udiciar) - exista opo itia la restituire din partea unei perSsoane care se pretinde proprietar. El e obligat sa pastre e lucrul si sa-l restituie, sa-l consemne e sau sa-l vanda prin licitatie publica in functioe de hotararea instantei. - daca dovedeste ca e proprietarul lui. $ctiuni in restituire ! la alegere: - actiune personala ! din contractul de depo it (ex contractu) ! supusa prescriptiei extinctive ! termenul general care curge de la data implinirii termenului preva ut in contract sau de la data nasterii dreptului la actiune(acela al incheierii contractului) - actiune in revendicare !in calitate de proprietar. O3#i$atii#e !e,onentu#ui O3#i$atii e5tracontractua#e > depo itul cu titlu gratuit nu da nastere decat la obligatii pt depo itar. 8aca insa depo itarul a facut cheltuieli pt pastrarea lucrului sau a suferit pagube cau ate de lucru ! sumele trebuie restituite de deponent. P#ata re%uneratiei ! daca partile au convenit astfel Ri!icarea #ucru#ui ! la termenul stabilit sau, in lipsa, la cel stabilit de instanta la cererea depo itarului, sub sanctiune platii daunelor-interese. ,t nerespectare ! depo itarul nu poate vinde lucrul. ,t a fi liberat de obligatie ! poate face oferta reala urmata de consemnatie. Dre,tu# !e retentie a# !e,o0itaru#ui ! garantea a executarea obligatiilor deponentului. ,reva ut expres de lege. Este debitum cum re iunctum- deci poate refu a restituirea pana la plata integrala a sumelor la care are dreptul. ,u poate retine lucrul in compensatie.

0%

DEPOZI !" NE#ES$R 'otiune si domeniu de aplicare % cand deponentul, fiind sub amenintarea unei intamplari nepreva ute si care repre inta un pericol real ori alte evenimente de forta ma%ora + este nevoit sa incredinte e lucrul sau altei persoane, fara a avea posibilitatea sa aleaga liber persoana depo itarului si sa intocmeasca un inscris constatator al contractului. &orta ma"ora % sens larg# incluzand si cazul !ortuit# ebvenimetele !iind prevazute in Cod e5e%,#i $ratia. $ovada contractului % dat fiind caracterul necesar - se poate dovedi prin martori si orice alt mi%loc de proba admis de lege, indiferent de valoare. -n rest - regulile de la depo itul obisnuit (art. ./00). De,o0itu# a"i%i#at ce#ui nece"ar ! depo itul bunurilor aduse de calatori in unitati hoteliere. Este un accesoriu al contractului hotelier, al contractului de turism sau al altor raporturi "uridice. Aotusi se impune reglementarea separat datorita: - intereselor generale care reclama un regim "uridic unitar in acest domeniu, regimul contractului principal putand fi diferit de la ca la ca si guvernat de conventia partilor - regulilor de dovad - calatorul lipsit de posibilitatea preconstituirii unei probe scrise - necesitatii unor reguli mai severe care sa guverne e responsibilitatea hotelierului. 8omeniu de aplicare ! 'odul civil ! hoteluri si hanuri 8)4 se aplica si in ca ul: - camerelor din statiune balneoclimaterice, din case de odihna sau de turism - imbracamintii depuse de bolnavi la maga ia spitalului - lucrurilor depuse la garderoba in ca ul restaurantelor, altor unitati de alimentatie publica, localuri de spectacole, unitati ale cooperatiei mestesugaresti, stranduri. @u se aplica pt inchirierea sau subinchirierea de locuinte. "ovada ! cu orice mi"loc de proba indiferent de valoare. 'alatorul trebuie sa dovedeasca: faptul aducerii bunurilor ca au fost degradate sau furate acolo valoarea lor Caloarea bunurilor ! nu trebuie sa fie bunuri cu valoare deosebita care ar fi trebuit depo itate in conditii speciale. 'aspunderea depo itarului ! este apreciata cu mai multa severitate ! intrcat depo itul asimila este cu plata. 4aspunde pt orice culpa (culpa levis in abstracto). 4aspunde si de stricaciunea cau ata de strainii care au frecventat localul. Este exonerat in acest ca doar daca dovedeste ca s-a comis 1cu mana inarmata sau in alt fel, cu forta ma"ora2. Dorta ma"ora are aici sensul propriu- is. ,t lucrurie uitate in hotel ! raspunderea cu mai putina rigoare 8aca a lasat dupa plecare lucruri in gri"a administratiei ! regulile de la depo itul obisnuit. 'lau ele prin care s-ar limita raspunderea trebuie sa fie acceptate expres de calator si dovedite de depo itar potrivit regulilor generale de la depo itul obisnuit. $()*+I,-. '(/(0-.1, $epozitul neregulat in dreptul comun Notiune8 o3iect "i e4ecte ! caracteri at prin faptul ca are ca obiect lucruri 4un$i3i#e si con"u%,ti3i#e, care nu trebuie sa fie restituite in individualitatea lor, ci prin alte lucruri asemanatoare. 8epo itarul devine astfel proprietarul lor - poate folosi, culege fructele si dispune de ele, dar in calitate de proprietar suporta si riscul pieirii sau degradarii fortuite. Ga cerere, el este obligat sa restituie lucruri de acelasi gen, aceeasi cantitate si calitate, inclusiv fructele percepute, deponentul fiind titularul unei creante. 8epo itarul nu poate invoca in compensatie creanta pe care o are impotriva deponentului chiar daca acasta ar avea ca obiect lucruri fungibile de aceeasi specie. (art. ((.6 pct $)
05

@u are nici drept de retentie. 8eponentul trebuie sa fie proprietarul lucrurilor sau sa fi actionat cu imputernicire din partea proprietarului ! pt ca e translativ de proprietate. 3n ca contrar ! proprietarul poate revendica bunurile ! deop itarul de buna credinta poate invoca exceptia din art. (:&: '. civ, el fiind si posesor nu numai proprietar. 8epo itul de bani ! depo itarul trebuie sa restituie suma indiferent de scaderea sau sporirea valorii banilor. Ga plata doban ilor ! pus doar daca a fost pus in intar iere printr-o actiune in "ustitie. Do(a!a caracteru#ui nere$u#at a# !e,o0itu#ui ! trebuie facuta de cel care invoca acest caracter al depo itului. Be admit orice mi"loace de proba, inclusiv pre untia re ultand din profesia depo itarului. De#i%itare 4ata !e i%,ru%utu# !e con"u%atie ! exista puternice asemanari: - primitorul devine proprietar - nu e obligat sa restituie lucrurile in individualitatea lor 8elimitarea in functie de scopul principal urmarit: - pastrarea lucrurilor in interesul deponentului - facerea unui serviciu pt cel imprumutat criteriu suplimentar: stipularea sau nu a unui termen de restituire: - da ! "uris tantum ! imprumut - nu ! "uris tantum ! depo it. Be pot administra orice probe admise de lege, fiind o chestiune de fapt. CONTRACTUL DE MANDAT Man!atu# cu re,re0entare Notiune ! contract prin care o persoana (mandatar) se obliga sa incheie acte "uridice pe seama unei alte persoane (mandant) care ii da aceasta imputernicire si pe care o repre inta (art. (%0$ ). Deo"e3irea intre %an!at "i a#te contracte inru!ite ! Eandatul este in principiu cu titlu gratuit dar legea nu inter ice ca mandatarul sa fie remunerat se aseamana cu contractul de munca si cu cel de antrepri a. Prici,a#a !eo"e3ire ! mandatarul este insarcinat cu indeplinirea unor acte %uridice si este repre entantul mandantului. 'elelalte contracte au ca obiect acte materiale si nu exista calitatea de repre entant. Aor%a %an!atu#ui ! de regula un contract consensual ! ia nastere prin simplul acord de vointa al partilor, fara a fi supus unei forme speciale. Este constatat de regula printr-un inscris ! procura (imputernicire). ,rocura ! ca negotium ! act "uridic unilateralexprimand vointa mandantului 'a instrumentum- inscrisul in care se enumera actele "uridice ce urmea a sa fie indeplinite de mandatar 3nscrisul se redactea a pt ca tertii sa poata verifica puterile conferite mandatarului si limitele in care el poate contracta. 8aca actul "uridic la care participa mandatarul urmea a sa fie incheiat in forma autentica ! si procura trebuie sa aiba aceasta forma pt ca mandatul formea a un tot indivi ibil cu actul in vederea caruia a fost dat. ,reci ari: - procura trebuie sa fie autentica atunci cand legea prevede aceasta forma pt validitatea actului "uridic ce urmea a sa fie incheiat prin mandatar. @u si atunci cand actul e incheiat in f aut fara ca legea s-o ceara. - pt anumite operatii "uridice legea prevede necesitatea unei procuri autentice indiferent de forma actului "uridic ce urmea a sa fie incheiat 'and mandatul ! contract consensual ! consimtamantul ! expres sau tacit. Eandatul tacit din acele impre"urari de fapt care fac neindoielnica intentia partilor ?ferta de mandat special trebuie sa fie in toate ca urile expresa. )cceptarea insa poate fi tacita in toate ca urile. B Eandatul tacit nu trebuie confundat cu cel aparent.
06

Do(a!a %an!atu#ui ! acceptarea mandatului se dovedeste prin executarea lui. ?ferta de mandat si acceptarea mandatului neexecutat pun probleme. (.Eandatul este expres si legea speciala nu prevede altfel ! regulile dreptului comun, atat intre parti cat si de catre tertul care contractea a cu mandatarul ! intrucat validitatea contractului pe care il incheie depinde de existenta mandatului formand un tot unitar cu acesta. 8aca actul ! valoare mai mare de $%& leiR Dormalitatea 1bun si aprobat2 nu trebuie indeplinita intrucat mandatul nu are ca obiect plata unor sume de bani sau de o catime oarecare de lucruri . 8aca mandatul este cu titlu oneros, contract sinalagmatic, regula multiplului exemplar nu se impune in privinta procurii care de fapt doar constata oferta de mandat. $.Eandatul tacit ! dovada prin orice mi"loc de proba admis de lege, indiferent de valoarea actului "uridic incheiat sau care urmea a sa fie incheiat. "aca incheierea lui nu poate fi dovedita + raporturile dintre parti se re olva potrivit regulilor gestiunii de afaceri sau imbogatirea fara %usta cau a. Ca,acitatea ,arti#or. Eandantul ! capabil de a contracta el insusi actul de a carui indeplinire il insarcinea a pe mandatar Eandatarul ! capacitate deplina de exercitiu. 8oar trimisul (nuncius) poate fi o persoana lipsita de capacitate de exercitiu. <n contract de mandat incheiat cu un incapabil sau cu capacitate de exercitiu restransa ! nu poate fi recunoscut valabil. O3iectu# "i intin!erea %an!atu#ui. Obiectul % determinat - posibil - licit Eandatul nu poate avea alt obiect decat incheierea de acte "uridice. )ctele materiale pot avea doar caracter accesoriu. Acte#e uri!ice cu caracter "trict ,er"ona# nu ,ot 4i 4acute ,rin %an!atar. Intin!erea %an!atu#ui > ",ecia# > pt o singura operatie "uridica(procuratio unicus rei) - $enera# > imputernicirea de a se ocupa de toate treburile mandantului (procuratio omnium bonorum) ,t actele de dispo itie se cere un mandat special (care sa indice natura operatiei si obiectul ei). )ctele de conservare sau administrare ! mandat general. Die ca e special sau general mandatarul trebuie sa se incadre e in limitele imputernicirii primite. )ctul cu sine insusi si dubla repre entare (autocontractul). Eandatul in interes comun. 'and mandantul incheie actul "uridic care formea a obiectul mandatului cu sine insusi sau cu o terta persoana pe care tot el o repre inta ! pericolul negli"arii intereselor mandantului, sau al unuia dintre mandanti. 8aca mandantii sunt in cunostinta de cau a si convin ! pericolul nu exista. 3n ca contrar ! desi '. civ. nu contine o regula generala si expresa in aceasta privinta ! mandatarul poate cere anularea actului pt dol prin reticenta. )ctul cu sine insusi si dubla repre entare nu trebuie confundate cu mandatul in interes comun (procuratio in rem suam). @u se pune problema nulitatii ! mandatarul contractand cu un tert pe care nu-l repre inta, doar ca este si el interesat in incheierea actului care formeaa obiectul mandatului. @u se confunda acesta cu mandatul remunerat. (interesul lui re ida aici in contractul de mandat care il indreptateste la plata). (!ectele contractului de mandat E4ecte intre ,arti *bligatiile mandatarului In!e,#inirea %an!atu#ui ! principala obligatie (art. (%0:), altfel raspun and pt dol dar si de culpa simpla chiar daca a executat dar necorespun ator. 'aspunderea nu este anga%ata daca, cu toate diligentele depuse, nu poate incheia actul.

0=

8iligenta este apreciata cu mai putina riguro itate daca este mandat cu titlu gratuit. !ulpa este apreciata in concret (culpa levis in concreto) si nu in abstract (culpa levis in abstracto) ! tipul omului prudent si diligent ! bonus pater familias. 'onditiile raspunderii pot fi modificate prin conventie. O3#i$atia !e a !a "ocotea#a ! sa dea in primire tot ce i s-a predat in puterea mandatului, chiar daca acestea nu s-ar cuveni mandantului, deoarece tertul pagubit va cere, daca e ca ul, restituirea platii nedatorate de la mandant. Bumele de bani cuvenite mandantulu si intrebuintate de mandatar in folosul sau sunt producatoare de doban i din iua intrebuintarii, fara a fi necesara punerea in intar iere. 'ele neintrebuintate ! poarta doban i doar din iua cand au fost cerute de mandant. 8eci ! derogare de la art. .1(( alin. $ ! pt ca punerea in intar iere se face printr-o simpla notificare. 8reptul la actiune al mandantului pt restituirea sumelor incepe sa curga de la data incetarii contractului fie prin executarea lui fie prin alte moduriR (expirarea termenului suspensiv preva ut in contract). O3#i$atii re0u#tan! !in "u3"tituirea unei terte ,er"oane ! in principiu executarea este personala. ,rin contract se poate prvedea dreptul mandatarului de a-si substitui o terta persoana, trecandu-i parte sau toate drepturile conferite de mandat. Eandatarul raspunde in ca urile: - a efectuat substituirea fara a avea acest drept - a fost autori at sa se substituie si a trecut puterile unei persoane cunoscuta ca incapabila (nedestoinica) sau de insolvabilitate notorie - culpa in eligendo Eandantul are o actiune directa contra substituitului in schimb acesta poate actiona numai pe calea actiunii indirecte, in lipsa unei dispo itii exprese a legii. 3n raporturile dintre mandatar si persoana substituita se aplica regulile mandatului. P#ura#itatea %an!atari#or ! imputernicirea data printr-un singur mandat mai multor mandatari nu exista solidaritate intre ei decat daca s-a stipulat in mod expres. Diecare poate executa mandatul singur, in lipsa de stipulatie contrara. 2bligatiile mandantului De0!aunarea %an!ataru#ui ! obligat sa restituie toate sumele cheltuite cu oca ia executarii mandatului. @u poate refu a si nici cere reducerea daca mandatarului nu i se poate imputa nici o culpa. Eandantul ! plateste si doban i la sumele avansate de mandatar, care curg din iua platii, fara punere in intar iere. Eandantul suporta si pierderile suferite de mandatar cu oca ia indeplinirii mandatuluidac nu 3 se poate imputa o culpa. P#ata re%uneratiei ! pt mandatul cu titlu oneros, cand va plati chiar daca operatia in vederea careia a fost conferit nu a putut fi efectuata. 8oar culpa poate scuti de plata. So#i!aritatea %an!anti#or ! mai multe persoane au numit pt o operatie comuna un mandatar fiecare dintre ei este raspun atoare solidar pt efectele mandatului. Bolidaritatea este legala. 8reptul de retentie al mandatarului ! poate retine lucrurile pe care le-a primit pt mandant pana la achitarea cheltuielilor facute pt indeplinirea mandatului, intrucat creantele corelative sunt pricinuite de acelasi raport "uridic. Efecte fata de terti Ra,orturi#e !intre %an!ant "i terti. 3ntre mandant si terti se creea a raporturi "uridice directe pt ca in fapt tertul tratea a cu mandatarul iar in drept contractea a cu mandantul ! care desi e absent e repre entat de mandatar. 8E'3 ra,orturi#e create sunt !irecte. )ctele incheiate de mandatar cu depasirea imputernicirilor primitenu obliga pe mandant daca nu le-a ratificat expres sau tacit. 4atificarea valorea a mandat (retihabitio mandato aeIuiparatur) si produce efecte intre parti )inclusiv tertul cu care a contractat mandatarul) de la data incheierii actului iar fata de terti de la data ratificarii. 3n lipsa ratificarii sau a posibilitatii invocarii mandatului aparent ! actele excesive obliga pe mandant numai in conditiile gestiunii de afaceri. Arebuie in aIcest ca sa se dovedeasca utilitatea actului incheiat si sa nu se fi preva ut prin contract inter icerea depasirii limitelor. 8aca conditiile gestiunii de afaceri nu sunt indeplinite ! mandantul raspunde numai in limita imbogatirii. Ra,orturi#e !intre %an!atar "i terti ! intrucat contractea a in numele si pe seama mandatului nu se creea a raporturi "uridice intre ei.El raspunde pt actele excesive, adica este tinut sa le garante e validitatea actelor, afara
0:

de ca ul cand a dat tertilor posibilitatea de a lua cunostinta de intinderea imputernicirii, cand acestia au luat asupra lor riscurile contractului. Incetarea contractu#ui !e %an!at ,e langa cau ele generale de stingere a obligatiilor contractuale- prin executare, prin expirarea termenului stipulat sau reali area conditiei re olutorii, imposibilitatea fortuita de executare, exista si cau e particulare care se explica prin faptul ca se incheie intuitu personae si are la ba a increderea reciproca dintre parti. Re(ocarea %an!atu#ui ! mandatul este in principiu revocabil. Eandantul poate oricand chiar daca este cu termen, sa-l constranga pe mandatar sa-3 restituie procura. ,t pluralitate de mandanti ! revocarea cu consimtamantul tuturor. 3n ca ul mandatului cu titlu oneros ! mandatarul poate cere o indemni atie cand revocarea este intempestiva sau abu iva. Eandatul in interes comun ! mandantul nu si-a re ervat facultatea de revocare unilaterala ! este obligat la despagubiri, daca nu "ustifica o cau a straina exoneratoare sau culpa mandatarului. 4evocarea ! expresa sau tacita. #xpresa ! nu e supusa unei forme speciale, dar manifestarea de vointa trebuie sa fie neindoielnica. Este opo abila tertilor doar dupa ce a fost adusa la cunostinta lor. Tacita ! poate fi dedusa din orice impre"urari care vadesc neindoielnic intentia mandantului. 4evocarea ! indiferent de forma ! produce efecte numai pt viitor. Renuntarea %an!ataru#ui ! poate, notificand mandantului renuntarea sa. Ca raspunde daca renuntarea este de natura sa pagubeasca pe mandant, cu exceptia ca ului cand continuarea 3-ar fi adus lui o paguba insemnata (art. (%%5). Moartea unei ,arti. 3n ca de moarte a mandatarului ! mostenitorii trebuie sa-l instiinte e pe mandant si sa continue pana atunci indeplinirea mandatului, daca au avut cunostinta de existenta si persoana mandantului (art. (%%:). 8eces al mandantului ! mandatarul e tinut sa continue operatiunea daca intar ierea ar provoca pagube mostenitorilor (art. (%0: alin. $). ?bligatia de a da socoteala se executa fata de mostenitorii defunctului. 8ispo itiile regferitoare la incetarea contractului prin deces ! nu sunt imperative ! partile pot conveni continuarea (post mortem mandantis). Eostenitorii au insa dreptul de a revoca mandatul. A#te cau0e !e incetare > punerea sub interdictie > insolvabilitatea > falimentul mandantului sau mandatarului ?rice impre"urare provocand o incapacitate. E4ecte#e incetarii %an!atu#ui ! indiferent de cau a incetarii mandatarul e obligat sa restituie procura primita (daca e ca ul) si sa predea orice alte acte sau bunuri primite in cursul executarii mandatului. Eandatarul nu mai poate actiona in numele si pe seama mandantului, cu exceptia preva uta de art. (%0: alin. $. )ctele mandatarului care nu a cunoscut cau a care a determinat incetarea mandatului sunt valabile si executorii in privinta tertilor de buna-credinta (art. (%%6-(%%=). Man!atu# 4ara re,re0entare. Contractu# !e inter,unere Notiune ! mandatarul desi lucrea a in interesul mandantului, incheie totusi actul in numele sau personal, fara a-l repre enta pe mandant. 4epre entarea nu este de esenta ci numai de natura contractului de mandat ceea ce face posibila existenta acestui contract civil de mandat fara repre entare (contract de interpunere + pret-nom). Este un mandat simulat prin interpunere de persoane. Natura uri!ica a contractu#ui !e inter,unere ! ca particular de simulatie prin interpunere de persoane. )lta opinie ! deosebeste simulatia prin interpunere de persoane de conventia de prete-nomintrucat cocontractantul mandatarului ocult nu este partas la simulatie. @u poate fi retinuta. Re$i%u# uri!ic ! conventia de interpunere este licita cand a fost intrebuintata in scopuri licite, pt incalcarea su eludara unor dispo itii legale imperative. 3n ca contrar ! vor fi nule atat conventia dintre mandant si mandatarul ocult cat si actul incheiat cu tertul cocontractant. 4aporturile dintre mandant si mandatar ! regulile de la mandat.
.&

3n ca de neexecutare a obligatiilor de catre mandatarul ocult, mandantul poate intenta o actiune in declararea simulatiei pt a inlatura aparenta creata prin actul public (dar nereal), in conditiile art. ((6% '. civ. 3n acest scop este necesar sa faca dovada simulatiei prin actul "uridic secret, fiind aplicabile dispo itiile art. ((:=, care permit utili area probei cu martori si pre umtii, daca a existat o imposibilitate de a-si procura o dovada scrisa. 3ata de tertii de buna credinta ! mandatarul apare ca un adevarat contractant si va deveni personal creditor sau debitor ori titular al dreptului real. 3ntre ei si mandant nu se nasc raporturi "uridice. Ei pot actiona doar pe calea actiunii oblice sau pot cere ca mandatarul sa le cede e actiunea sa. Aertul va putea actiona impotriva mandantului si in ba a actului secret ! dar cu conditia dovedirii simulatiei. 4egulile de la mandatul simulat se aplica si in situatia in care mandantul nu a urmarit ca persoana sa sa fie ascunsa fata de terti si totusi mandatarul nu comunica acestora calitatea sa de repre entant. 3n ca ul contractelor care se incheie, potrivit legii, intuitu personae, nu pot fi aplicabile regulile de la contractul de interpunere de persoane.

CONTRACTUL DE SOCIETATE CIVILA Notiunea "i caracteru# contractu#ui !e "ocietate .Do%eniu !e a,#icare. Notiune ! contract prin care doua sau mai multe persoane (fi ice sau "uridice) se obliga, fiecare fata de celelalte, sa puna in comun aportul lor material si;sau de munca spre a constitui un fond si sa desfasoare impreuna o activitate in vederea atingerii unui scop patrimonial comun, foloasele sau pierderile fiin impartite intre ele (art. (.:( comb. cu art. (.:$ alin. $ si art. (%(0 '. civ. ). !onsimtamantul partilor in vederea constituirii societatii (affectio societatis) ! in lipsa acestuia nu avem contract de societate civila, indiferent de denumirea data de parti. 'onsimtamantul nu trebuie sa fie viciat. ,oate fi anulat pt eroare asupra persoanei (se incheie intuitu personae). ,artile ! capacitatea de a face acte de dispo itie. Einorilor nu li se aplica art. (& 8ecretul nr. 0(;(:%. ! nu are capacitate de a incheia contract chiar daca aduce aport doar in munca Bocietatea -asociatie de persoane, nu de capitaluri minorul sau inter isul nu poate incheia nici prin ocrotitor legal sau cu incuviintarea lui si cu autori area autoritatii tutelare Demeia casatorita inainte de (= ani poate face parte @u poate fi incheiat intre doi soti ! dat comunitatii de bunuri 4articiparea ! fie si inegala, a tuturor partilor la constituirea fondului comun prin aducerea unui aport social. -mpartirea foloaselor si a pierderilor ! intre toate partile contractante.)tribuirea foloaselor sau suportarea pierderilor numai de unul sau unii ! sanctiunea nulitatii (clau a leonina). )copul patrimonial comun urmarit de asociati ! trebuie sa fie licit. Caractere uri!ice: !ontract civil ! pt a fi deosebita de soc comerciale, ea neavand calitate de comerciant. 'onsecinte: nu poate fi declarata in stare de faliment litigiile sunt de competenta instantelor civile nu are personalitate "uridica (lipsa e de natura ei) dar o poate dobandi cu respectarea formalitatilor si in conditiile legii sau daca legea prevede expres aceasta. !aracter lucrativ (patrimonial) este de esenta societatii civile prin care se deosebeste de collegia (asociatiile si fundatiile fara scop lucrativ). Bcop lucrativ ! nu numai beneficii sub forma castigului in banici si de alta natura. 'ontract sinalagmatic !fiecare asociat se obliga fata de ceilalti sa-si aduca aportul social si sa desfasoare activitatea la care s-a obligat. Be deosebeste de celelalte ! obligatiile fiecarui asociat coincid in esenta cu ale celorlalti, pt ca scopul comun le uneste. 'ontract cu titlu oneros ! fiecare parte urmareste sa obtina un avanta".
.(

,articularitate: in schimbul aportului socia adus asociatul nu primeste un echivalent in schimb de la ceilalti fata de care s-a obligat, ci va beneficia alaturi de ei de foloasele reali ate. Este un contract cu titlu oneros comutativ: - obligatiile asociatiilor sunt cunoscute la momentul incheierii contractului si nu depind de un eveniment viitor si nesigur - contractul nu se incheie cu gandul la sansa unui castig sau pierdere. !ontract consensual ! poate fi incheiat prin simplul acord de vointa al partilor, fara a fi supus unei forme speciale. 8ovada contractului ! dupa regulile dreptului comun. @u se impune multiplul exemplar si nici bun si aprobat. Aertele persoane pot dovedi existenta contractului ! prin orice mi"loc de proba. ,artile opun terilor contractul de societate daca are data certa. !ontact cu executare succesiva ! asociatii fiind obligati intre ei pe toata durata societatii. !ontract incheiat intuitu personae ! increderea reciproca are rol determinant nici unul nu poate ceda drepturile sale in societate si nici nu-si poate substitui o alta persoana ori asocia o a treia persoana la societate fara invoirea unanima a celorlalti. "e regula societatea incetea a la moartea unuia din asociati. Do%eniu !e a,#icare ! mult mai restrans comparativ cu cele comerciale. 1. se poate incheia intre persoane fi ice invederea construirii unei case cu mai multe apartamentesao alte constructii sau in vederea reali arii unui alt scop patrimonial comun. Be poate incheia si intre persoane "uridice sau intre persoane fi ice si "uridice. 2. Eeseriasii pot constitui o societate in vederea exercitarii in comun a meseriei, intrucat executarea lucrarii de catre ei cu materialul clientului nu repre inta fapte obiective de comert. '. 'ontractul de societate in domeniul agricol - legea nr. (= preva and constituirea unor forme de asociere de tip privat, cu sau fara personalitate "uridica. Dormele in care se poate reali a asocierea proprietarilor de terenuri agricole ! reglementate in concret de legea nr. 05;(::(: a) societati comerciale in conditiile legii nr. 0(;(::& ! guvernate de legile comerciale b) societati agricole, cu personalitate "uridica ! dispo itiile '. civ. numai in subsidiar legea care le guvernea a fiind lg. 05;(::( c) asocieri (societati simple) ! fara personalitate "uridica, pe ba a de intelegere intre doua sau mai multe familii (persoane), avand ca scop exploatarea terenurilor agricole, cresterea animalelor, aprovi ionarea, depo itarea, conditionarea, prelucrarea si van area produselor, prestarea unor servicii, alte activitati. 3n ca ul acestor societati ! asociatii pot stabili singuri conditiile in care inteleg sa-si desfasoare activitatea (obiectul activitatii si aporturile sociale) in rest supunand raporturile dintre ei si cu tertii reglementarilor '. civ. ). in materia societatilor comerciale se pot aplica dispo itiile '. civ. referitoare la contractul de societatein lipsa de norme speciale in domeniu. A,ortu# "ocia# Notiune > contributia pe care fiecare asociat este obligat sa o aduca in societate pt alcatuirea fondului comun. )portul social trebuie sa fie: - determinat sau determinabil - posibil - licit. ,oate consta dintr-o suma de bani sau alte bunuri - mobile sau imobile - corporale sau incorporale - certe sau generice - fungibile si consumptibile sau nefungibile si neconsumptibile. ,oate consta si din bunuri viitoare. ,oate consta si din anumite servicii. (prestatii in munca). ,oate fi de valori inegale si de natura diferita.

.$

(. suma de bani ! legea e mai severa in privinta asociatilor decat in cea a debitorilor comuni daca suma nu a fost pusa in comun, datorea a doban i de drept si fara punere in intar iere din iua in care trebuia sa o plateasca si poate fi obligat la plata de daune-interese. ,t creante ca aport ! raspunde nu numai de existenta ei la momentul cesiunii ci si de solvabilitate la data exigibilitatii creantei. $. bun individual determinat si neconsumptibil sau nefungibil ! aportul poate consta in proprietatea acelui bun sau numai in folosinta lui. >unurile din domeniul public ! inalienabile proprietatea lor nu poate fi adusa ca aport. Aerenurile agricole pot fi aduse, de asemenea numai in folosinta societatii, asociatii pastrandu-si dreptul de proprietate. 0. serviciile - nu trebuie confundate cu activitatea comuna desfasurata in cadrul administrarii treburilor societatii sau cu activitatea tertelor persoane in folosul societatii, in ba a contractului incheiat cu societatea. Berviciile acte si fapte care: - depasesc cadrul activitatii obisnuite - sunt de natura sa aduca foloase societatii in virtutea aptitudinilor personale sau a profesiei asociatului - sunt personale- promisiunea faptei altuia nu se aplica Re$i% uri!ic ! sumele de bani sau alte bunuri fungibile sau consumptibile ca aport "uridic devin proprietatea comuna (pe cote-parti) a asociatilor. ,t imobile trebuie respectate conditiile de fond, forma si publicitate preva ute de lege. ,t creante ! cesiunea ei catre asociatie tebuie notificata sau acceptata printr-un act autentic de catre debitorul cedat. 'el care aduce ca aport proprietatea unui bun ! datorea a garantie ca un van ator ptr evictiune si raspunde ca un van ator pt viciile ascunse. ,t aportul in folosinta ! garantie ca un locator. 'iscul pieirii fortuite a lucrului: - ca aport proprietatea ! de catre societate chiar daca nu a fost efectiv predat - ca aport folosinta ! asociatul proprietar Patri%oniu# "ocia# ! patrimoniu distinct de patrimoniul fiecarui asociat, asimilat cu indivi iunea succesorala. Aunctionarea "ocietatii ci(i#e Durata "ocietatii > este de esenta societatii civile, contractul nefiind susceptibil de executare uno ictu. Ince,e > din momentul incheierii contractului, daca nu prevad un termen suspensiv. Be poate stipula si o conditie suspensiva. 8aca durata nu e stipulata ! se pre uma pt toata viata asociatilor Ra,orturi#e !intre a"ociati "i "ocietate ! trebuie sa fie caracteri ate prin buna-credinta si gri"a pt treburile societatii. Diecare asociat raspunde pt daunele provocate in mod culpabil. 8aunele cau ate nu se compensea a cu eventualele foloase aduse societatii prin alte fapte sau acte. 8aca a folosit sumede bani din patrimoniu in interes propriu ! va datora doban i din iua luarii lor, fara punere in intar iere. )sociatul are actiune imp societatii ! pt sumele cheltuite in folosul ei si pt obligatiile contractate cu bunacredinta si pt pagubele suferite (fara culpa) cu oca ia activitatilor desfasurate pt administrarea treburilor societatii. A!%ini"trarea "ocietatii - modul si organele de administrare determinate prin acordul unanim al asociatilor (in contract sau un alt act ulterior). )dministrarea incredintata ! unei persoane sau mai multora. -nuia singur ! printr-o clau a speciala din contract (administrator statutar) ! poate efectua toate actele fara consimtamantul celorlalti iar imputernicirea ! revocata doar pt cau a legitima. - daca a fost desemnat ulterior incheierii contractului ! revocat ca un mandatar, prin votul ma"oritatii asociatilor. 2ai multor persoane (asociati) ! fara a li se determina atributiile si fara a se arata ca actele trebuie facute in comun ! fiecare poate incheia valabil actele gestiunii. 8aca s-a convenit contrariul ! pt validitatea actului ! consimtamantul tuturor administratorilor.
.0

8aca asociatii n-au preva ut nimic, regulile: a) se pre uma ca si-au dat reciproc mandat de administrare b) fiecare poate folosi lucrurile societatii cf destinatiei , cu conditia sa nu aduca pagube si sa bnu impiedice pe ceilalti in exercitarea drepturilor lor c) actele cu privire la imobilele societatii trebuie aprobate de toti d) actele de dispo itie ! nu pot fi facute valabil decat in ba a unui mandat special dat de toti 'and se incalca aceste reguli ! actele si faptele respective ! obliga doar pe cel care le-a savarsit. Ra,orturi#e cu tertii ! daca prin incheierea contractului nu ia nastere o persoana "uridica, in relatiile cu tertii societatea nu exista ca subiect de drept. 8aca asociatul contractant cu tertii ! a fost imputernicit sau cand re ulta un beneficiu pt societate ! se anga"ea a raspunderea contractuala a tuturor asociatilorcreditorul poate urmari atat fondul social cat si bunurile din patrimoniul personal al asociatilor )sociatii nu raspund solidar. 8atoria se divide intre ei proportional cu numarul lor si indiferent de aportul social adus de fiecar. Be poate stipula si altfel (proportional). I%,artirea 4o#oa"e#or "i a ,ier!eri#or > se poate face la incetarea sau in cursul functionarii societatii. Be face, in lipsa de stipulatie contrara ! proportional cu valoarea aportului social adus de fiecare asociat. Eodul de impartire a foloaselor ! este lasat la aprecierea partilor. A?A<B3 legea declara nul contractul de societate in care totalitatea foloaselor s-ar atribui unui asociat sau prin care s-ar stipula ca unul sau mai multi sa fie scutiti de a particiap la pierdere. (societas leonina) se poate insa stabili un mod inegal de participare la beneficii si pierderi, cu conditia sa nu repre inte o eludare a legii. Incetarea "ocietatii ci(i#e Cau0e !e incetare & a2 prin expirarea termenului pt care a fost contractata. 3nainte de aceasta valabilitatea poate fi prelungita prin acordul unanim al asociatilor, neoperand reinnoirea tacita. 8i olvarea ei poate fi ceruta prin "ustitie de unul sau mai multi asociati pt motive intemeiate care se vor aprecia de instanta. 32 8aca a fost contractata pe termen nelimitat, inclusiv termenul incert al vietii unui asociat ! prin denuntarea contractului de societate de catre unul sau mai multi asociati, notificata cu buna credinta si la timp si celorlalti. c2 ,rin pierderea fondului social sau prin reali area scopului. !2 ,rin moarte sau declararea "udecatoreasca a mortiidaca nu s-a stipulat ca ea continua cu mostenitorii asociatului decedat sau, dupa satisfacerea mostenitorilor ! intre asociatii ramasi in viata (cel putin doi). e2 ,rin punerea sub interdictie sau prin insolvabilitatea (falimentul) unui asociat (recunoscuta prin hotarare "udecatoreasca). ,oate continua prin intelegere (ca la decces). 42 'and un asociat a promis sa aduca in societate proprietatea unui lucru, daca acesta a pierit (integral) inainte de a fi adus ca aport in societate. $2 ,t pieire partiala ! instanta chemata sa aprecie e (cf art, (%$:) temeinicia cererii de di olvare. E4ecte#e incetarii ! patrimoniul se lichidea a si activul net sau pasivul se imparte intre asociati proportional cu drepturile lor, conform cu regulile stabilite in materie de imparteala a mostenirii . Be tine insa seama de prevederile contractului referitoare la impartirea foloaselor si pierderilor. )portul in folosinta unui lucru ! se restituie asociatului proprietar. Aermenul general de prescriptie a actiunii avand ca obiect desocotirea cheltuielilor efetuate de asociati ! incepe sa curga de la data incetarii societatii. 'ererea de parta"are a bunurilor ! este imprescriptibila. CONTRACTUL DE TRANZACTIE Notiunea& caracterele 'uridice si conditiile de validitate ale contractului de tranzactie Notiune ! contract prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces ce se poate naste (art. (6&.) prin concesii reciproce, constand in renuntari reciproce la pretentii sau in prestatii noi savarsite ori promise de o parte in schimbul renuntarii de catre cealalta parte l adreptul care este litigios sau indoielnic.
..

Aran actia presupune: - existenta unui drept litigios si;sau indoielnic - intentia partilor de a pune capat litigiului existent sau a preintampina nasterea unui litigiu - existenta unor conce"ii reci,roce. Caractere uri!ice& 1. contract sinalagmatic ! deci se poate cere re olutiunea contractului pt neexecutare de obligatii dar numai daca una din parti si-a asumat o obligatie noua pe care nu o executa. 2. contract cu titlu oneros si comutativ ! '. contract consensual ! cerinta formei scrise preva uta de art. (6&%, indiferent de valoare vi ea a numai dovada contractului si este ceruta pt a nu da nastere unui proces mai greu. ,roba cu martori ! admisa daca exista un inceput de dovada scrisa sau preconstituirea sau conservarea - cu neputinta. 8aca pt o instrainare legea prevede forma solemna ! contractul de tran actie ! tot in forma solemna, sub sanctiunea nulitatii absolute (pt tran actia extra"udiciara). ,t tran actia "udiciara ! hotararea "udecatoreasca de expedient suplineste cu prisosinta forma notariala. 8aca tran actia produce efecte pur declarative ! nu e necesara respectarea formei autentice, indiferent ca e "udiciara sau extra"udiciara. Con!itii !e (a#i!itate ! se aplica regulile generale in materie de contracte. !apacitatea partilor ! de dispo itie. Eandatarul ! procura speciala. 2biect ! nu bunuri scoase din circuitul civil. )cop ! nu ilicit ! nulitate absoluta Nu#itatea contractu#ui !e tran0actie ! art. (6($-(6(5 aplicatii ale regulilor generale in materie. Eroare ! nu e cea asupra cuantumului pre"udiciilor suferite. Be poate cere anularea tran actiei incheiata pt executarea unui titlu nul (sau anulabil) sau alte cau e de ineficacitate, sau pt stingerea unui proces solutionat printr-o hotarare definitiva, afara numai daca partile ar fi tratat in cunostinta de cau a. Hreselile aritmetice ! nu sunt motive de anulare ! dar trebuie rectificate (art. (6(6). @ulitatea tran actiei ! se intinde asupra intregului contract. 8aca tran actia a avut ca obiect stingerea litigilui prin hot de expedient si ulterior se constata sau se pronunta nulitatea tran actiei ! se anulea a in consecinta si hot de expedient. 3nterpretarea contractului ! principiu ! renuntarile la drepturi sunt de stricta interpretare. )rt. (6&: ! tran actiile se marginesc numai la obiectul lor si (art. (6(&) numai la pricinile de care tratea a. E4ecte#e contractu#ui !e tran0actie E4ecte e5tincti(e > impiedica partile sa formule e din nou pretentii cu privire la drepturile stinse sau recunoscute prin tran actie. )re puterea unei hotarari definitive (art. (6((). Aotusi tran actia este un contract civil obisnuit ! nu constituie titlu executoriu. 8aca e consemnata intr-o hotarare de expedient sau intr-un act autentic susceptibil de executare silita se poate cere investirea ei cu formula necesara in vederea executarii silite. E4ecte !ec#arati(e ! recunoaste drepturi preexistente si le consolidea a, punandu-le la adapostul unei contestatii "udiciare (tran actia non est titulus, sed tituli confessio). 8in efectul declarativ re ulta: - partea nu este succesorul in drepturi al celeilalte parti - produce efecte si pt trecut, pana in momentul nasterii drepturilor ce se consolidea a - nu poate servi ca "ust titlu pt u ucapiunea de (&-$& ani, intrucat "ustul titlu trebuie sa fie un act translativ de proprietate. ,ublicitatea imobiliara ! legea supune tran actia transcrierii asupra drepturilor reale imobiliare. E4ecte con"tituti(e "au !ec#arati(e ! in anumite ca uri pot fi ale tran actiei. - cand, in schimbul renuntarilor facute de cealalta parte, efectuea a sau promite anumite prestatii E4ecte#e re#ati(e ! potrivit principiului relativitatii contractelor ! nu produce efecte fata de terti. Eai m,ult, desi are efecte retroactive ! nu produce efecte fata de tertMii care, inainte de tran actie au dobandit drepturi asupra bunulu litigios.
.%

Pro3#e%e ",ecia#e ,ri(itoare #a i%o3i#e > preci ari pt ipote a in care, in schimbul renuntarilor facute de o parte, cealalta parte transmite proprietatea unui imobil: - bunurile care fac parte din domeniu public nu pot fi instrainate nici pe calea tran actioei - proprietatea terenului atribuit cf art. (= alin. ( art. $& si art. 0: din lg. (=;(::( ! pt care se inter ice instrainarea timp de (& ani de la inceputul anului urmator celui in care s-a facut inscrierea proprietatii ! nu poate fi transmisa - cetatenii straini si apatri ii nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor - contractul trebuie in forma autentica pt instrainarea unui teren - daca terenul e agricol in extravilan, nu se pune problema exercitarii dreptului de preemptiune ! pt ca legea vi ea a doar instrainarea prin van are 'onstructii ! obtinerea autori atiei adminuistrative cf legii %&;(::( este necesara numai pt tran actii care implica lucrari de construire, modificare, transformare, desfiintare etc. partile trebuie s-o ceara inainte de incheierea tran actiei.

.5