MATRICEA DE ANALIZA A D.I.

P Pentru a putea analiza DIP se aplica o matriceformata din 3 niveluri: -nivelul structural sau nivelul relatiilor international -nivel pozitiv sau nivel normative -nivel epistemologic sau stiinta dreptului international Primul nivel reprezinta continuitatea,in timp ce al doilea este un nivel discontinuu care marcheaza cele mai importante moment,precum semnarea unor tratate nationale,ratificarea lor sau diferite declaratii international NIVELUL STRUCTURAL:-reprez actiunea tuturor actorilor care se manifesta pe plan international. In urma analizei nivelului structural se pot evidential rezultatele fiecarei activitati pe care oricare dintre actorii internationali o interprine pe plan international. Actorii care se manifest ape planul nivelului structural sunt: 1.STATELE .Initial,statele au fost singurul subiect de drept international.Odata cu evolutia societatii international si statale pe baza acordului lor suveran de vointa au dezvoltat sfera subiectelor dr international.In perioada interbelica,statele considerau ca doar ele pot interprinde relatiile de tip international. 2.ORGANIZATIILE INTERNATIONALE.I n evolutia DIP pe baza acordului de vointa al statelor s-au dezvoltat organizatiilr international guvernamentale sau organizatiile internationale interguvernamentale. Organizatiile internationale interguvernamentale au fost constituite in baza unor tratate incheiate intre state. iecare organizatie international are un statut!de obicei acesta este chiar tratatul prin care statele au hotarat sa infiinteze acea organizatie international". Au organe de conducere si au capacitatea de a se manifesta pe plan international. Organizatiile international se clasifica in functie de obiectul de activitate in organizatii:economice,politice,militare,cu vocatie universal. O alta clasificare este in functie de capacitatea de a accepta sau a nu acepta noi membrii:org international deschise care accepta noi membrii# org intern. Inchise. In timp au aparut noi tipuri de organizatii astfel: organizatii semi-inchise# org semi-deschise$% primesc noi membrii dar numai dupa indeplinirea anumitor conditii. Dupa aria geografica,organizatiile international sunt: org universal regionale# org subregionale O alta clasificare:Org specializate # org cu un obiect de activitate generala. Organizatia Natiunilor Unit cre este o org cu vocative universala,cu un obiect de activitate general,adica in acest moment din O&' fac parte cvasitotalitatea statelor de pe glob.De asemenea O&' are mai multe obiecte de activitate: drepturile omului ,preocupari in dimenii economice,in acelasi timp O&' este singura organizatie careia ii este permisa folosirea fortei pe plan international. Con!iliul Euro" i este o organizatie politica continental al carei scop este prote(area dr omului. Alt ogranizatii :organizatia cooperarii economice la )area &eagra- organizatie regional din care fac parte tarile liberale )arii &egre. # organizatia mondiala a *omertului# org mondiala ptr +anane# org mondiala a *uprului # org statelor +altice # 'niunea ,uropea#'niunea Africana#Organizatiile -tatelor Americane#Organizatia .ratatului Atlanticului de &ord.

#.ORGANIZATII NEGUVERNAMENTALE -sunt formate prin asocierea unor personae si nu urmaresc obtinerea unui profit,sunt organizatii apolitice. Acestea urmaresc prote(area unor drepturi pe care statele sunt incapabile sa le prote(eze corespunzator sau organizatiile neguvernamentale urmaresc apararea unor categorii de populatie atunci cand statele e/ercita anumite actiuni care ar putea pune in pericol populatia respectiva sau regiunea respectiva. ,/emple de organizatii neguvernamentale: org neguv privind protectia mediului.'na dintre cele mai reusite actiuni,01,,& P,A*, a fost faptul ca au reusit sa determine 0uv francez sa renunte la e/perimentele nucleare. *rucea 1osie sau -emiluna rosie.In urma bataliei de la -olferino un doctor care a trecut pe campul de lupta a vazut 23333 de oameni fara ingri(iri medicale.Atunci s-a infiintat organizatia *rucea 1osie. In momentul actual *1'*,A 1O-I, reprez cea mai credibila organizatie careia ii este permisa accesul in zonele de confilc.*rucea rosie reprez singura org careia statul Israel i-a permis accesul in zonele de conflict din asia 0aza. $.NATIUNILE CARE LUPTA PENTRU ELI%ERARE NATIONALA. Pana in anul 2343 e/ista o singura natiune care lupta pt eliberare nationala recunoscuta pe plan international.Aceasta se numea organizatia eliberarii Palestinei.Din 2344 in urma evenimentelor din Algeria,,gipt,5ibia,6emen,7atar,e/ista posibilitatea aparitiei unor noi entitati care lupta ptr eliberarea nationala. 'nul dintre criteriile pentru a e/ista o astfel de entitate este ca lupta sa fie (usta.In situatia in care se afla statele emunerate apare posibilitatea emergentei unor astfel de posibilitati. &.ALTA ENTITATE.SOCIETATEA TRANSNATIONALA'STN( -ocietatile transnationale sunt reprezentate de structura economica care au o firma mama si dezvolta alte companii pe teritoriul altor state. ).Vati*anul reprez un subiect special avand in vedere influenta pe care o (oaca inca in lumea catolica. -e poate afirma ca 8aticanul este si in acelasi timp nu este un stat.Din pct de vedere religios,8aticanul nu este considerat stat,dar din pct de vedere administrativ el este organizat ca un stat. +.INDIVIDUL a devenit subiect d drept international odata cu dobandirea posibilitatii de a actiona in instant propriul stat.Acest lucru era de neconceput in urma cu 29 de ani. NIVELUL NORMATIV reprezinta totalitatea normelor in vigoare care se aplica relatiilor international.Acesta este un nivel discontinuu pentru ca marcheaza momentul in care s-a semnat sau s-a retificat sau a intrat in vigoare un anumit tratat international. ,::in 4;<;-*onventia de la 8iena privind dreptul tratatelor# in 4;=2-*onventia de la )ontego +e> privind dreptul marii# in 4;?9-actul fundamental de la @elsinAi Aplicarea nivelului normative se face de sus in (os. &egocierea tratatelor poate dura perioada lungi de timp.De la 4 ianuare 233? 1omania a devenit membra a '.,..ratatul s-a negociat ? ani. NIVELUL EPISTEMOLOGIC ..rebuie sa raspunda unor intrebari fundamentale privind dreptul international : Bhat if C # Bh> not C &ivelul epistemologic in urma analizelor si a raspunsurilor la cele 2 intrepari propune -olutia de imbunatarire atat a nivelului structural cat si a nivelului normative. In urma acestor analize pot rezulta propuneri de tratate.

ORDINEA <URIDICA INTERNATIONALA=, !t *o3"u!a -in totalitat a ra3urilor -r int "u2li*. Di:iziunil tra-itional al DIP !unt= 1.Dr "tul tratat lor,totalitatea regulilor si normelr privind intrarea in vigoare,implementarea,producerea de efecte precum si incetarea valabilitatii tratatelor. undamentul dreptului tratatului este reprezentat de conventia de la 8iena din 4;<; privind dreptul tratatelor.In conformitate cu conventia tratatelor se pot incheia numai in forma scris.*ei care pot incheia un tratat sunt in principal statele si in subsidiar> organizatiile international. &u se pot incheia tratate intre org neguvernamentale,intre pers fizice sau societatile transnationale.Prin stat depozitar se intelege statul care pastreaza originalul tratatului. 2.Dr "tul 3arii,reglementeaza modalitatile de identificare a regimurilor (uridice,a fasiilor de mare adiacente tarmului,regimul (uridic al insulele,peninsulelor,arhipelagurilor precum si reg (ur al marii libere. Dr marii stabileste o suma de drepturi si obligatii pt statele care detin fasii de mare adiacente tarmului indifferent de dimensiunea acesteia.Dr marii stabileste modalitatile de solutionare a unor neintelegeri dintre stare. undamentul este reprezentat de catre conventia de la )ontegobe> din 6amaica din anul 4;=2# pt negocierea acestui tratat a fost necesara o perioada de 23 de ani. #.Dr "tul 8lu:ial,stab regimul (uridic al navigatiei pe asa numitele fluvii successive.Acestea sunt fluviile care traverseaza teritoriul mai multor state.'na dintre marile problem ale lumii contemporane este reprezentata de gestionarea resurselor de apa. $.Dr "tul a rian,reglem regimul (uridic al spatiului aerian sau al coloanei de aer ridicata perpendicular de la nivelul solulul si pana la 433-443Am inaltime. De asemenea reglementeaza regimul transportului aerian de marfuri,de personae precum si cabota(ul.*onventia de la *hicago. &.Dr "tul !"atiului *o!3in, regimul (uridic al lumii si al celorlalte corpuri ceresti.Acest regim (uridic este declarat ca fiind patrimonial comun al umanitatii,patrimoniu ce nu poate fi apropiat. ).Dr int rnational u3anitar-regl statutul (uridic al combatantilor,prizonierilor,al mi(loacelor de purtare,al razboaielor pe uscat sau pe apa si in aer.Primele reguli de dr umanitar din Antichitate,legile lui mAnu au evoluat cu conventiile de la @aga si protocoalele aditionale,conventia de la Petersburg si ultimele conventii de la OtaEa privind interzicere minelor antipersonal. +.Dr "tul int rnational " nal 1 s-a dezvoltat dupa cel de-al doilea razb mondial si are ca scop principal (udecarea crimelor impotriva umanitatii.Primele manifestari ale dr intr penal au fost .ribunalul de la .oA>o si de la &euranberg. /.Dr int rnational *ono3i*, incerca reglementarea statutuli societatilor transnationale precum si a comertului international. ..Dr int rnational al 3 -iului regl si stabileste o serie de principia aplicabile in cazul producerii unor catasftrofe ecologice.Poluatorul plateste. 10.Dr "tul int rnational al - z:oltarii incearca sa contribuie la eliminarea subdezvoltarii. 11.Prot *tia int rnational a -r o3ului -s-a dezv in special de la al doilea raz mondial:declaratia universal a dr omului,pactul privind dr economice,sociale si cultural,pactul privind dr civile si politice. Di:iziunil g ogra8i* 4.Dr international american a avut ca specific in special problematica azilului politic. 2.dr African-are ca specific lupta popoarelor impotriva colonialismului si restabilirea unor granite. 3.dr ,uropean este un drept cu aplicabilitate directa in statele member ', astfel directivele europene se aplica imediat si automat in dr international.

D o! 2iri intr -r int rn !i Dr int rnational 4.obiectul de reglementare in cazul dr international Freletiile international si relatii intre actori de pe nivelul structural. 2.)odul de elaborare a normelor-in dr international public,normele se elab pe orizontala intre subiectele egale de drept.In dr intern normele se elaboreaza pe vertical. 3.subiectele de drept-in DIP subiectele sunt totalitatea actorilor de la nivelul structural:statele,org international.etc.In dr intern avem pers fizice si (uridice.G D.In dr international public normele sunt aplicate chiar de catre cei care le-au creat. 9.-anctiuni-in DIP nu e/ista o autoritate superioara care sa aplice sanctiuni.,/ista tribunale international,dar pt a face apel la aceste trbunale este nevoie de acordul statelor. Do*trin !i t orii al ra"ortului -intr -r int rnational !i -r int rn. Din perspectiva deosebirilor putem menHiona In primul rJnd structura celor douK sisteme de drept, apoi modul de creare Li de aplicare a normelor acestora. *ele douK sisteme de drept se deosebesc Li prin tehnicile (uridice, dreptul internaHional este un drept de coordonare, In timp ce dreptul intern este un drept de subordonare. &ormele de drept internaHional implicK mai multe state, care sunt subiecte ale dreptului internaHional Li au ca obiect de reglementare relaHiile dintre ele, ori normele dreptului intern, implicJnd un singur stat. &ormele de drept internaHional, sunt reguli de conduitK obligatorie, InsK stabilesc drepturile Li obligaHiile statelor In relaHiile pe care ele le reglementeazK. Acestea au mai multe trepte de aplicare, cum ar fi normele de drept internaHional general, norme de aplicare restrJnse ori norme bilaterale, pe cJnd In dreptul intern, normele au caracter obligatoriu Li se aplicK egal la toate subiectele sale. Mntre cele douK sisteme de drept e/istK Li unele a! 3>n>ri, cum ar fi scopul urmKrit, de a introduce o anumitK ordine In relaHiile dintre subiectele lor ori stabilirea normelor In vederea reglementKrii conduitelor acestora. .ot In cadrul interacHiunii dintre dreptul internaHional Li cel intern, putem sublinia unele InterpKtrunderi, cum ar fi, In materie de cetKHenie, competenHa organelor care reprezintK statul In relaHiile internaHionale ori competenHa de a Incheia tratate. 4 AnalizJnd raportul dintre cele douK sisteme de drept, observKm cK sunt abordate douK doctrine opuse: -uali!3ul ?i 3oni!3ul.

Prin*i"iil -r "tului int rnaBional "u2li* -s-au format siN cristalizat de-a lungul Intregului secol ::# unele au fost enuntate Inca din epoca sclavagista ! pacta sunt servanda"#contin cele mai generale reguli de conduita# respectarea lor a fost si este indispensabila pentru dezvoltarea relatiilor prietenesti, colaborarea si cooperarea internationala, pentru mentinerea pacii si securitatii internationale#ele acopera sintetic toate aspectele si domeniile vietii internationale si ale raporturilor dintre subiectele de drept international, reprezentJnd osatura dreptului international public# sunt idei conducatoare ale Intregului sistem de drept#ele realizeaza generalizarea ma/ima a normelor (uridice care compun dreptul international public, stabilind drepturi si obligatii cu caracter universal, menite sa asigure protectia valorilor fundamentale, carora le acorda o importanta cruciala pentru viata planetei#ele privesc si prote(eaza, deci, cele mai importante valori fundamentale din raporturile care se stabilesc Intre statele lumii# Prin*i"iul galit>Bii !u: ran a !tat lor -statele au drepturi si obligatii egale, sunt membrii egali ai comunitatii internationale indiferent de Intinderea teritoriului, puterea economica, militara, tehnologica sau diferentieri sociale ori politice#suveranitatea este conceptul fundamental al dreptului international public, e/presie a vointei suverane a statelor# ea are cJteva trasaturi clasice: O indivizibilitatea: nu poate fi fragmentata, ciuntita si nici apartine mai multor titulari#O inalienabilitatea: nu poate fi abandonata, nici cedata altor state sau entitati#O e/clusivitatea: teritoriul nu poate fi supus decJt unei singure suveranitati#O caracter originar si plenar: apartine statului, nu este acordata din afara# - continutul ei cuprinde o serie de elemente:O egalitatea (uridica a statelor#O statele se bucura de toate drepturile conferite de inerenta suveranitate#O obligatia tuturor de a respecte personalitatea statului# O integritatea teritoriului statului#O libertatea alegerii cailor de urmat, a sistemului politic, social, economic, social#O obligatia de a se achita de Indatoririle internationale asumate de stat. Prin*i"iul auto- t r3in>rii -reprezinta dreptul popoarelor si natiunilor de a-si hotarI singure soarta# Declaratia din 4;?3 vorbeste despre principiul egalitatii In drepturi a popoarelor si dreptul de a dispune de ele Insele# -titularul acestui drept este poporul sau natiunea si nu un alt subiect al dreptului international public, indiferent daca sunt sau nu constituite Intr-un stat suveran sau lupta pentru constituirea Intr-un stat propriu# el nu poate fi e/ercitat de o minoritate nationala# -Declaratia din 4;?3: .oate popoarele au dreptul de a-si hotarI statutul lor politic In deplina libertate si fara amestec din afara si de a realiza dezvoltarea lor economica sociala si culturala si orice stat are obligatia de a respecta acest drept conform *artei O&'. Prin*i"iul n a3 !t *ului Fn tr 2uril int rn -revolutia franceza a consacrat acest principiu raportJndu-se la statul francez si teritoriul francez# ideea de imi/tiune ilegalizata# dar *ongresul din 4=49 reintroduce legitimismul# Doctrina )onroe privind continentele americane# - continutul: obligatia statelor de a nu interveni In afacerile interne care tin de competenta nationala a unui stat# este e/clusa orice forma de interventie, nu numai cea armata ci orice forma de ingerinta sau amenintare Indreptata Impotriva personalului unui stat sau Impotriva elementelor lui politice, economice, culturale# vezi si dreptul de interventie umanitara. Prin*i"iul "a*ta !unt ! r:an-a -semnifica Indeplinirea cu buna credinta a tratatelor, a anga(amentelor, a obligatiilor internationale#*onsacrat de art. 2 pct. 2 din *arta O&'# a aparut Inca din antichitate# *onventia de la 8iena, art. 2;: fiecare stat are obligatia de a Indeplini cu buna credinta obligatiile asumate pe plan international conform cartei O&', cele care Ii incumba In virtutea principiilor si normelor general recunoscute ale dreptului international si cele cuprinse In tratatele la care este parte# este si o norma de morala: statele trebuie sa-si Indeplineasca obligatiile la care au consimtit liber#buna credinta presupune e/ecutarea obligatiilor fara subterfugii, fara folosirea unor modalitati incorecte pentru a ocoli e/ecutarea lor# el se aplica si tratatelor si cutumei# conditia esentiala: obligatiile care trebuie e/ecutate cu buna credinta trebuie sa fie conforme cu prevederile dreptului international ! e/. In cazul tratatelor acestea,

TRASATURILE SOCIETATII INTERNATIONALE, 1.In " rioa-a 1./.,2000 1"ra2u!ir a 2i"olari!3ului Inainte de anul 4;=; societatile international erau societatile bipolar,deoarece e/istau doua puteri care dominau viata international:-tatele 'nite,statele democratice:,uropa de 8,*anada,'1--,si blocul communist. Dupa 4;=; sistemul bipolar s-a prabusit. In teoria DIP se discuta despre urmatoarele tipuri de sisteme:-un s>stem a"olar,adica un s>stem in care viata internationala nu era dominate de nici o putere.# -intr o perioada scurta,dupa4;=;,s-a considerat ca statele 'nite au trecut printr un 3o3 nt uni"olar ,adica erau singura putere care domina viata international # -a treia teorie este sistemul multipolar,adica sistemul in care viata politica international graviteaza in (urul mai multor puteri. 2.glo2arizar a presupune circulatia rapida a bnurilor,serviciilor,capitalurilor si persoanelor pe plan international. #.int r- " n- nta crescuta a subiectelor d dr international,in urma proceselor de integrare a statelor in diferite structure international,respectivele state au a(uns sa e/iste intr o interdependenta crescuta din pct de vedere al economiei,armatei,securitatii si chiar politic. D."ro 3in nta *ono3i*ului a!u"ra "oliti*ului ,adica anumite state aua a(uns sa foloseasca asa numita arma economica.I& anumite state,deciziile politice luate la nivelul guvernelor sunt influentate de interese economice sau de societatile transnationale. &.r gionalizar a,in mod parado/al u cat ne aflam in fata unui process sporit de globarizare,cu atat mai mult sporeste identitatea regional.Putem considera regionalizarea ca reactive la globarizare. ).4 ro-ar a !tatului natiun . Pe masura ce ne integram sau ne globalizam,identitatea nationala tinde sa dispara. +.- zint grar a unor !tat !i - !* ntralizar a altora,Dezintegrarea:'1--,iugoslavia,cehoslivaci a# Descentralizarea statelor : -pania,belgia,italia. IN PERIOADA 2000,200. 4.lupta impotriva terorismului,incepand cu momentul 44 septembrie lupta impotriva terorismului s-a intensificat si a dobandit noi dimensiuni. 2.rolul O&0-au inceput sa (oace un rol pragmant pe plan international,astfel incat au a(uns sa influenteze deciziile statelor sau deciziile organizatiilor international in anumite domenii:dr mediului,relatiile de razboi,lupta impotriva coruptiei. 3.dreptul omului-dr personal apartinand minoritatilor nationale )inoritatile nu au drepturi coletive.Persoanele apartinand minoritatilor au drepturi individuale. D.globarizarea-in perioada 2333-233; procesul de globarizare se accentueaza 9.reforma sistemlui onusian-O&' este o organizatie cu o vechime mai mare de 93 de ani,In cei 93 de ani care au trecut,societatile international au suferit modificari radical,astfel ca aceste transformari trebuie sa se reflecte in structura O&'. <.protetia mediului incon(urator-in conditiile in care mediul incon(urator nu va fi prote(at adecvat,rasa umana va disparea in ma/im 43 generatii. ?.suveranitatea statelor in noul conte/t international tinde sa se dilueze. =.aparitia unor entitati statale neguvernamentale-poarta denumirea de entitate statala deoarce se afla pe teritoriul unui fost stat si granitele e/ista deoarece statele vecine isi prote(eaza granitele. ;.cercetarea interdisciplinara-pentru a intelege societatea international dip a devenit insufficient.aven nevoie de studii de securitate,de geopolitica,de geostrategie,de economie mondiala,de istorie. 43.rolul societatii transnationale-in anul 233; trasatura societatii international este data de criza economica globala.In 2344 trasatura este miscarea de eliberare nationala din statele din cadrul Africii si din zona golfului persic.

Iz:oar l -r "tului int rnational Prin iz:or - -r "t int rnat.! int l g 7 in g n ral7 8or3a - @"ri3ar a nor3 lor Auri-i* *ar *on!a*ra a*or-ul - :ointa a -oua !au 3ai 3ult !tat . Tratatul,ca manifestare directa si e/presa a consimtamantului si *utu3a ca rezultat al acordului tacit constituie izvoarele traditionale si principale ale dreptului international. a(Tratatul int rnational. .ratatul constituie principalul izvor al drept.internat.contemporan si prezinta o insemnatate normativa deosebita.,l reprezinta acordul dintre doua sau mai multe state, incheiat in sensul de a crea, modifica sau abroga normele e/istente. In *onventia de la 8iena din 4;<;, tratatul este definit ca fiind un acord internat.incheiat in scris intre state sau alte subiecte de drept internat.-tatele-parti la *onventia de la 8iena recunosc importanta din ce in ce mai mare a tratatelor ca izvor al drept.internat.si ca mi(loc de dezv.a cooperarii pasnice intre natiuni, oricare ar fi regimurile lor constitutionale si sociale. .ratatul internat.constituie in prezent mi(locul(uridic cel mai frecvent si mai operativ si cel mai important la care statele recurg pt.a reglementa relatiile dintre ele. In conditiile dinamicii relatiilor actuale, intre state, tratatul constituie principala forma de creare a normelor drept.internat.In domenii noi, cum sunt energia atomica, spatiul cosmic, dreptul internat.al mediului incon(urator etc, singura cale pt.a obtine reglementari (uridice rapide este tratatul. .ratatul isi manifesta insa functia normativa numai in masura in care acordul statelor are la baza liberul consimtamant, in conditii de deplina egalitate si respect reciproc. .ratatele incheiate de organizatiile internat.intre ele sau cu statele membre sau nemembre cuprind norme (uridice aplicabile relatiilor dintre tari. Aceste tratate sunt izvoare de drept cu caracter derivat si secundar, pentru ca sunt incheiate in conformitate cu actele constitutive ale organizatiilor participante. 2(Cutu3a int rnationala. *utuma este cel mai vechi izvor al drept.internat., care multa vreme, a dominat proceul de formare a normelor sale. *a urmare, o def.general-valabila a cutumei in orice sistem (uridic se refera la o regula nescrisa dar cu caracter obligatoriu pt.subiectele de drept.*aracterul nescris constituie acea trasatura a cutumei care o distinge de izvoarele scrise ale drept., inclusiv cele ale drept.internat.-pre deosebire de tratat, care consittuie o manifestare e/presa a acordului de vointa, cutuma este practica comuna generala, repetata timp indelungat si acceptata ca norma de drept de catre stat !opinio (uris sive necesitatis".Primul element al cutumei este practica comuna, repetata, a statelor in situatii analoage care poate duce la consacrarea unor reguli generale de conduita internat.Al doilea element al cutumei este durata in timp a acestei practici in decursul unei perioade coresp.-i, in sfarsit, elementul esential in formarea normelor cutumiare ale drept.internat. este recunoasterea de catre state a obligativitatii acesteia ca norma (uridica. 1ecunoasterea sau adoptarea de catre state a unei reguli cutumiare ca norma a drept.internat. reprez.manifestarea tacita a acordului lor de vointa asupra acestei reguli. In art.3= pct.b, al -tatutului *urtii Internat.de 6ustitie se mentioneaza cutuma ca dovada a unei practici generale acceptata ca drept. *u toate ca in societatea internationala tratatul are anumite avanta(e, sunt autori care sustin ca si in prezent cutuma continua sa-si pastreze insemnatatea si in unele impre(urari poate sa aiba prioritate fata de tratat. In sustinerea acestei afirmatii este invocat faptul ca tribunalul internat.,in caz de dubiu cu privire la prevederile unui tratat obligatoriu pt.parti, va interpreta tratatul in raport cu dreptul internat.cutumiar, a carui norma, daca are un caracter imperativ !(us cogens", va prevala fata de tratat.

Prin*i"iul n r *urg rii la 8orB> !au la a3 ninBar a *u 8orBa -pJna la tratatul +riand - 7ellog, Paris, 4;2=, razboiul era considerat normal si legitim# *arta O&': .oti membri organizatiei se vor abtine In relatiile lor internationale de la recurgerea la amenintarea cu forta sau de la folosirea fortei fie Impotriva integritatii teritoriale si independentei politice a vreunui stat, fie In orice alt mod incompatibil cu scopurile O&'# Declaratia din 4;?3: razboiul de agresiune constituie crima contra pacii care anga(eaza responsabilitatea In conformitate cu dreptul international# Adunarea 0enerala, In 4;?D, a adoptat dupa dezbateri prelungite, 1ezolutia 334D privind definirea agresiunii armate# celelalte forme de agresiune nu au fost Inca definite, desi prin forta se Intelege orice act de violenta sau constrJngere, nu numai prin forta militara, ci orice forme ale presiunii politice, economice sau de orice alta natura, toate considerate ilicite# Dr "tul int rnational " r3it 8olo!ir a 8ort i Fn -oua !ituatii : O folosirea fortei pe baza hotarJrii *onsiliului de -ecuritate al Organizatiei &atiunilor 'nite# O e/ercitarea dreptului la autoaparare individuala sau colectiva Impotriva unei agresiuni, al unui atac armat e/terior Prin*i"iul !oluBion>rii " *al "a!ni*> a -i8 r n- lor int rnaBional -continutul: Indatorirea statelor de a recurge numai la mi(loace pasnice pentru solutionarea oricarei probleme din viata internationala-*arta O&', indica mi(loacele de solutionare pasnica, astfel: tratative, ancheta, mediere, conciliere, arbitra(, pe cale (udiciara, organismele sau acordurile regionale, alte mi(loace pasnice#- observam ca, pe lJnga obligatia generala de a recurge la un mi(loc de solutionare pasnica a disputelor dintre ele, statele pot alege unul sau mai multe dintre aceste mi(loace#-distinctia dintre diferend si situatie: O diferend: o neIntelegere Intre doua sau mai multe state care si-au formulat de(a pretentiile sau contra-pretentiile iar acestea sunt evident delimitate#O situatie: o Impre(urare de fapt intervenita Intre doua sau mai multe state, care poate produce frictiuni Intre ele si care poate evolua sau nu Intr-un diferend international. Prin*i"iul *oo" r>rii -principiu nou care impune statelor obligatia de a coopera Intre ele In vederea mentinerii pacii si securitatii internationale, favorizarii progresului si stabilitatii economice internationale# -introdus datorita multiplicarii subiectelor de drept international si a cresteri interdependentelor, aparitiei problemelor globalizarii care solicita cooperarea tuturor statelor in scopul gasirii solutiilor pentru toate acestea# -a fost introdus initial In art. 4 pct. 3 din *arta O&'# Prin*i"iul 2un i,: *in>t>Bi -preambulul *artei O&': statele membre se anga(eaza sa practice toleranta, sa traiasca Impreuna In pace, in spiritul bunei vecinatati# -la initiativa 1omJniei, Adunarea 0enerala O&' a adoptat, prin consens, 1ezolutia 33N;; intitulata: Dezvoltarea si Intarirea bunei-vecinatati Intre state# -continutul (uridic: O semnifica interdictia de a Intreprinde actiuni ostile siNsau de a pune la dispozitie teritoriul national contra vecinilor nemi(lociti sau altor state# O statul trebuie sa Impiedice activitatile desfasurate pe teritoriul statului vecin#O implica si obligatia de a nu leza statul vecin, chiar daca actiunile sunt legale#O buna-vecinatate nu are caracter strict geografic, deoarece Intregul glob a devenit o vecinatate.

DE5INITIE DREPT INTERNATIONAL PU%LIC 1eprezinta acea ramura a dr,acel ansamblu de principii si norme (uridice scrise sau nescrise,create de catre state,dar si de catre celelalte subiecte de drept international pe baza acordului de vointa in scopul reglementarii raporturilor internationale. 5a baza DIP se afla acordul de vointa al subiectelor de DIP.In lipsa acordului de vointa dezvoltarea dr international si a relatiilor internationale nu este posibila. ,/ceptiile de la e/ercitarea si aplicarea principiului acorului de vointa sunt restrictiv enumerate de catre DIP. Ra"orturil !i RELATIILE INTERNATIONALE. 1ap international in sens larg sunt rap care se desfasoara intre entitatile ce actioneaza in cadrul societatii international sau intre actorii internationali.1el inter.,in sens restrains $ relatiile intre subiectele de dr international,dintre care principalul subiect este statul. Rolul !i !*o"ul DIP-este acela de a norma sau reglementa raporturile din cadrul societatii international,de a asigura functionarea armonioasa a acesteia, de a contribui la o dezvoltare armonioasa a societatii international,de a preveni si solution toate aspectele conflictuale.*u alte cuvinte,rolul si scopul DIP este:ordonarea rapoturilor internationale. DIP SI POLITICA E6TERNA DIP influenteaza si orienteaza politica e/terna prin normele sale care trebuie respectate in actiune de politica e/terna. Politica e/terna foloseste intrumentele dreptului international pt atingerea obiectivelor sale. Tra!aturil DIP -este un dr de coordonare,nu de impunere # - normele DIP se elaboreaza pe orizontala# - statele sunt creatorii si destinatarii acestor norme#-normele au character consensual pe baza acordului de vointa#-normele au character obligatoriu#-(urisdictia e/ista dar nu este obligatorie,fiind necesar consimtamantul statului. 5un-a3 ntul DIP ,int r !ul national7ra"ortul - "ut r 7*on* "tiil 8ilozi8i* "oliti* 7tra-itia i!tori*a7rolul " r!onalitatilor. Li3it l DIP ,li3it l -in !unt tra!at - 9-o3 niul r z r:at; *ar !t !8 ra a*ti:itatii !tat lor in *ar *o3" t nta lor nu !t !u"u!a -r "tului int rnational.

Iz:oar !u2!i-iar = Pe lJngK tratat Li cutumK, ca izvoare principale ale dreptului internaHional public, IntJlnim Li iz:oar !u2!i-iar !secundare", mai precis indirecte, cum ar fi: hotrrile instanelor judectoreti naionale, legislaia intern a statelor, unele acte ale organizaiilor i instanelor internaionale, actele unilaterale ale statelor. De asemenea, pot fi considerate ca 3iAloa* au@iliar de determinare a dreptului: (urisprudenHa internaHionalK, rezoluHiile organizaHiilor internaHionale Li doctrina. 4.A*t l unilat ral al !tat lor, deLi aparHin Li sunt opozabile numai statelor de la care emanK, pot genera efecte (uridice In relaHiile internaHionale. *a acte unilaterale ale statelor avem: promisiunea, protestul, recunoaLterea, renunHarea, declaraHiile. Prin unele dintre acestea, statele ILi asumK individual obligaHii !promisiunea" sau resping anumite obligaHii internaHionale !protestul, rezerva la un tratat internaHional", ori renunHK la un drept !renunHarea" sau recunosc o situaHie (uridicK internaHionalK !recunoaLterea". Actele unilaterale ale statelor, ca Li tratatele Li cutumele, sunt fundamentate pe buna-credinHK. Mn concluzie, actele unilaterale ale statelor, pentru cK produc efecte (uridice In relaHiile dintre ele Li sunt incidente dreptului internaHional public, pot fi considerate ca izvoare subsidiare ale dreptului internaHional public. 2.A*t l unilat ral al organizaBiilor ?i al altor in!tituBii int rnaBional , precum Li regulamentele interioare ale organizaHiilor , regulamentele instanHelor de (udecatK internaHionale Li alte instrumente (uridice care reglementeazK funcHionarea lor internK pot fi considerate ca izvoare subsidiare, derivate ale dreptului internaHional public. #..rebuie fKcutK precizarea cK In aceastK categorie nu pot fi incluse a*t l *on!tituti: al organizaBiilor int rnaBional ?i !tatut l in!tituBiilor int rnaBional , cum ar fi *arta O.&.'., -tatutul *onsiliului ,uropei, -tatutul *urHii InternaHionale de 6ustiHie, -tatutul *urHii Penale InternaHionale, etc. Acestea sunt tratate internaHionale, deci izvoare principale ale dreptului internaHional public. $.L gil int rn al !tat lor pot fi considerate izvoare subsidiare ale dreptului internaHional public numai In mKsura In care ele contribuie la formarea unor norme de drept internaHional, de regulK pe cale cutumiarK. De e/emplu, cJnd mai multe state adoptK legi similare In domenii care intereseazK dreptul internaHional !cetKHenia, dreptul de azil, e/trKdarea etc." se pot crea reguli internaHionale, mai IntJi pe cale cutumiarK - practica statelor" Li apoi pe cale convenHionalK. &.Cot>rDril in!tanB lor - Au- *at> naBional pot influenHa In anumite situaHii formarea unor reguli de drept internaHional, ca Li legile interne, prin practica (udecKtoreascK uniformK a mai multor state. Mn cauze care au incidenHK asupra relaHiilor internaHionale, se poate a(unge la practici comune care, pe cale cutumiarK sau convenHionalK, duc la crearea de noi reguli (uridice internaHionale. ).E*Eitat a,este o modalitate procedural care perimite aplicarea unui ansamblu de principia si idei cu a(utorul carora se face distinctia intre (ust si in(ust in ordinea (uridical internationala. unctiile echitatii: 4.functia modeatoareN-permite ca anumite norme care duc la rezultate nerezonabile sa nu fie aplicate 2.functia supletiva-permite completarea unor lacune 3.functia politiaca-refuzul de a aplica o norma considerate nedreapta.

E:oluBia i!tori*> a -r "tului int rnaBional "u2li* In literatura de specialitate a dreptului internaHional e/istK pKreri contraversate privind istoria apariHiei acestui drept. Acesta a apKrut Li s-a dezvoltat din nevoia formKrii unui cadru ordonat pentru relaHiile internaHionale.1olul primordial in evoluHia istoricK am relaHiilor internaHionale ii revine statelor. In prezent relaHiile internaHionale se desfKLoarK in toate domeniile: economic, social, cultural, militar, ecologic, politic Li (uridic. Principiile Li normele dreptului internaHional au apKrut Li sau dezvoltat intr-un process istoric indelungat ca urmare a formKrii Li dezvoltKrii statelor Li a relaHiilor dintre ele. .ot in aceastK perioadK o serie de reglementKri privind dreptul internaHional apar in 0recia Li 1oma AnticK care prevedeau reguli referitoare la negocieri, la soli, la tratate de pace. 1omanii nu incheiau tratate de pace ci armistiHii intervenite pe perioade scurte sau recurgeau la distrugerea inamicului potrivit unor reguli dure. .ratatele la romani Li la greci trebuiau respectate cu bunK credinHK. Persoana solilor era inviolabilK, iar strKinilor li se acordK protecHie. In aceastK perioadK se formeazK Pius gentiumQ care reglementa atat problemele de drept internaHional cat Li mai ales de drept privat intre cetKHenii romani Li strKini. In E"o*a M -i :al> dezvoltarea dreptului internaHional este influenHatK de condiHiile Li cerinHele specifice raporturilor dintre statele feudale in diferite etape de dezvoltare a acestora. 5a inceputul acestei epoci dreptul internaHional cunoaLte o stagnare datoritK fKramiHKrii statelor ca: imperiul bizantin, statele germane, statele romaneLti. In aceste condiHii sub influenHa ordinelor cavalereLti religioase, apar o serie de noi reguli de purtare a rKzboiului. +iserica catolicK impune aLa numitele ParmistiHii ale lui DumnezeuQ adicK interzicerea rKzboiului in anumite zile. .ot in aceastK perioadK se dezvoltK practica incheierii tratatelor, instituHia ambasadorilor. 'n moment important in dezvoltarea dreptului internaHional il reprezintK .ratatul de pace de la Bestphalia din 4<D= care pune capKt rKzboiului de 33 de ani. --a afirmat cK acest moment ar fi punctul de plecare al dreptului internaHional european sau modern. In RKrile 1omane !.ransilvania, Rara 1omaneascK Li )oldova" sunt de menHionat reprezentanHele diplomatice permanente pe langK Poarta OtomanK. .ot in aceastK perioadK are loc formarea Li dezvoltarea LtiinHei dreptului internaHional ca LtiinHK (uridicK de sine stKtKtoare. Apare Scoala de la -alamanca cu rancisco de 8itoria Li apoi cu rancisco -uares. Gn E"o*a Mo- rn> este marcatK de 1evoluHia francezK !4?=;"care afirmK inalienabilitatea suveranitKHii naHiunii, dreptul fiecKrei naHiuni de a se organiza Li de a-Li schimba forma de guvernare. DeclaraHia de independenHK a -.'.A.!4??<" care pentru prima datK a afirmat dreptul popoarelor de a-Li hotKri singure soarta. Apoi a urmat *ongresul de la 8iena!4=49", *ongresul de la Paris !4=9<" care a codificat pentru prima datK dreptul mKrii, *onvenHiile de la @aga !4=;;" !4;3?" privind mi(loacele paLnice de soluHionare a diferendelor. In aceastK perioadK se creeazK primele organizaHii internaHionale ca: 'niunea PoLtalK 0eneralK !4=?D", 'niunea pentru protecHia proprietKHii literale Li artistice !4==D". E"o*a Cont 3"oran> se caracterizeazK prin dezvoltarea comerHului internaHional Li a comunicaHiilor pe mare Li totodatK au reclamat asigurarea cKilor de comunicaHie mondialK prin care s-au incheiat convenHii potrivit cKrora canalul -uiez Li Panama au fost neutralizate paralel cu dezvoltarea dreptului internaHional. 5a inceputul sec. :: se incheie o serie de tratate de pace Li apar noi state independente. -e formeazK 5iga &aHiunilor ca organizaHie internaHionalK cu caracter general care asigurK pacea Li respectarea dreptului internaHional. DupK cel de al doilea rKzboi mondial se formeazK O.&.'. Li in actul sKu de bazK sunt menHionate pe larg regulile de drept internaHional.

1.MATRICEA DE ANALIZA A D.I.P 'NIVELURILE( 2. TRASATURILE SOCIETATII INTERNATIONALE, #.D 8initi 7rol7!*o"7ra"orturi7r latii78un-a3 nt7li3it al DIP $. ORDINEA <URIDICA INTERNATIONALA &. D o! 2iri intr -r int rn !i Dr int rnational7 Do*trin !i t orii al ra" -intr -r int rna !i -r int rn. <. Iz:oar l -r "tului int rnational'TRATAT7CUTUMA( ?. Iz:oar !u2!i-iar /. Prin*i"iil -r "tului int rnaBional "u2li* .. E:oluBia i!tori*> a -r "tului int rnaBional "u2li*