Sunteți pe pagina 1din 75

ECONOMIA INTREPRINDERII

(ndrumar)

Prof. Dr. Lucian GUGA

Drd. Ing. Sabin GUGA

Scopul acestei lucrri este de a oferi o cale ct mai bun pentru aplicarea cunotinelor din management.

2007

www.unitbv.ro

ECONOMIA FIRMEI (ndrumar) Cuprinsul :


1. Etapele constituirii unei firme 2. Descrierea generala a unei firme 3. Formarea bazei de date pentru un sistem expert de management. 4. Evaluarea activelor ntreprinderilor 5. Memoriul de activitate 6. Organigrama ntreprinderii 7. Bibliografia 8. Anexe

ECONOMIA FIRMEI (ndrumar)

1. ETAPELE CONSTITUIRII UNEI FIRME


CUPRINS I. Cadru legislativ II. Forme juridice ale societatilor comeriale III. Descrierea unei societati comerciale: S.R.L.- Societate cu raspundere limitata - asociatii - numarul de asociati - actul de infiintare - firma - emblema - sediul social - obiectul de activitate - capitalul social - aportul asociatilor - conducerea societatii - controlul societatii - participarea asociatilor la beneficii si la pierderi - continutul actului constitutiv - modificarea actului constitutiv - excluderea si retragerea asociatilor - fuziunea si divizarea societatii - dizolvarea societatii - lichidarea societatii IV. Etapele parcurse pentru constituirea unei societi i actele necesare pentru constituire V. Exemplu de Act Constitutiv al unei Societati Comerciale VI. Anexe Bibliografie

I. CADRUL LEGISLATIV
Inregistrarea comerciantilor in Romania este reglementata de Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului si de Legea 31/1990 privind societatile comerciale. 1. Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale: a) cuprinde reglementari de baza privind constituirea, functionarea, modificarea si desfiintarea societatilor cu personalitate juridica;

b) a fost modificata prin Legea nr.41/01.06.1991, Legea nr.44/04.07.1991, Legea nr.80/23.12.1991, Legea nr.78/20.07.1992, O.U.G. nr.32/1997 aprobata si modificata de Legea nr.195/17.11.1997; c) a fost republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr.33/29.01.1998, cu toate modificarile intervenite pana la aceea data; d) dupa republicare a mai fost modificata si prin Legea nr.99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice (reprodusa, in extras, dupa Legea nr.31/1990). 2. Legea nr.26/1990 privind registrul comertului a) cuprinde reglementari privind infiintarea si organizarea Oficiului National al Registrului Comertului si a Oficiilor Registrului Comertului din fiecare judet, inmatricularea comerciantilor in Registrul Comertului si inregistrarea altor mentiuni; regimul firmelor si emblemelor, precum si sanctiuni in caz de nerespectare a dispozitiilor sale. b) a fost modificata de Legea nr.12/08.01.1998 publicata in Monitorul Oficial sal Romaniei, partea I, nr.15 din 19.01.1998. c) a fost republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr.49/04.02.1998, cu toate modificarile pana la acea data. 3. NORME METODOLOGICE Nr.P/608-773, emise de Camera de Comert si Industrie a Romaniei si Ministerul Justitiei. a).Normele metodologice reglementeaza modul de tinere a registrului comertului si de efectuare a inregistrarilor, inmatricularea comerciantilor, inscrierea de mentiuni privind modificarea actelor constitutive sau alte feluri de mentiuni, precum si organizarea si functionarea Oficiului Registrului Comertului. b).Normele metodologice au fost publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, partea a I nr.176/11.05.1998.

II. FORME JURIDICE DE SOCIETI COMERCIALE


In Romania pot functiona urmatoarele societati comerciale: SRL SOCIETATEA CU RASPUNDERE LIMITATA Este forma de societate la care obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, iar asociatii raspund numai pana la limita capitalului social subscris. SA SOCIETATEA PE ACTIUNI Este forma de societate la care obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, iar actionarii raspund numai pana la concurenta capitalului social subscris. SCA SOCIETATEA IN COMANDITA PE ACTIUNI

Este forma de societate la care obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social si raspunderea asociatilor comanditati pentru obligatiile sociale este nelimitata si solidara, iar a asociatilor comanditari este limitata pana la concurenta capitalului subscris. SNC SOCIETATEA IN NUME COLECTIV Este forma de societate la care obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, iar asociatii raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale. SCS SOCIETATEA IN COMANDITA SIMPLA Este forma de societate la care obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social si asociatii comanditati raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale, iar asociatii comanditari raspund numai pana la concurenta capitalului social subscris.

III. DESCRIEREA UNEI SOCIETATI COMERCIALE


SRL SOCIETATEA CU RSPUNDERE LIMITAT 1. ASOCIATII 2. NUMARUL DE ASOCIATI 3. ACTUL DE INFIINTARE 4. FIRMA 5. EMBLEMA 6. SEDIUL SOCIAL 7. OBIECTUL DE ACTIVITATE 8. CAPITALUL SOCIAL 9. APORTUL ASOCIATILOR 10. CONDUCEREA SOCIETATII 11. CONTROLUL SOCIETATII 12. PARTICIPAREA ASOCIATILOR LA BENEFICII SI LA PIERDERI 13. CONTINUTUL ACTULUI CONSTITUTIV 14. MODIFICAREA ACTULUI CONSTITUTIV 15. EXCLUDEREA SI RETRAGEREA ASOCIATILOR 16. FUZIUNEA SI DIVIZAREA SOCIETATII 17. DIZOLVAREA SOCIETATII 18. LICHIDAREA SOCIETATII 1. ASOCIATII Se pot asocia si forma o S.R.L.: a) persoane fizice, cetateni romani sau straini; b) persoane juridice romane sau straine. 2. NUMARUL DE ASOCIATI Regula generala: a) minim 2 asociati; b) maxim 50 asociati. 5

Exceptie: a) o singura persoana, fizica sau juridica, in cazul formei de S.R.L. cu asociat unic, in conditiile ce urmeaza; b) o persoana fizica sau o persoana juridica nu poate fi asociat unic decat intr-o singura S.R.L.; c) o S.R.L. nu poate avea ca asociat unic o alta S.R.L. alcatuita dintr-o singura persoana. 3. ACTUL DE INFIINTARE O societate S.R.L. se constituie prin: a) contract de societate si statut; b) numai statut in cazul S.R.L. cu asociat unic; c) atat in cazul a). cat si in cazul b). se poate intocmi un inscris unic denumit ACT CONSTITUTIV. Semnatarii actului constitutiv, precum si persoanele care au un rol determinant in constituirea societatii sunt considerati fondatori. Nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile sau care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasa, abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare sau luare de mita, precum si pentru alte infractiuni prevazute de prezenta lege. 4. FIRMA a) Orice societate trebuie sa aiba o firma. b) Firma este numele sau, dupa caz, denumirea sub care un comerciant isi exercita comertul si sub care semneaza. c) Firma trebuie scrisa in primul rand in limba romana. d) Firma unei S.R.L. se compune dintr-o denumire proprie, la care se poate adauga numele unuia sau mai multora dintre asociati si va fi insotita de mentiunea scrisa in intregime societati cu raspundere limitata sau S.R.L. e) Orice firma noua trebuie sa se deosebeasca de cele existente f) Nici o firma nu va putea cuprinde o denumire intrebuintata de comerciantii din sectorul public. 5. EMBLEMA a) Emblema este semnul sau denumirea care deosebeste un comerciant de un altul de acelasi gen. b) Emblema trebuie scrisa in primul rand in limba romana. c) Orice emblema trebuie sa se deosebeasca de emblemele inscrise in acelasi registru al comertului, pentru acelasi fel de comert, precum si de emblema altor comercianti de pe piata unde comerciantul isi desfasoara activitatea. d) Emblema poate fi folosita numai insotita de firma comerciantului. 6. SEDIUL SOCIAL a) Societatea trebuie sa aiba un sediu principal, care este locul, spatiul si adresa unde se gasesc organele sale de conducere si serviciile administrative. b) Sediul social este un element de identificare a societatii in functie de care se stabilesc: legea aplicabila, instantele judecatoresti competente, natio- nalitatea societatii, locul unde trebuie indeplinite formalitatile de inmatriculare, publicitate si autorizare. c) Societatea poate infiinta sedii secundare, fara personalitate juridica (sucursale, agentii, reprezentante, puncte de lucru, etc.) 7. OBIECTUL DE ACTIVITATE 6

a) In actul constitutiv trebuie stabilita activitatea pe care urmeaza sa o desfasoare societatea in vederea obtinerii de profit: productie, comercializare, prestari de servicii, tranzactii, intermedieri, etc. b) Obiectul de activitate trebuie sa fie bine determinat, cu stabilirea domeniului principal, a activitatii principale si a activitatilor secundare. c) Obiectul de activitate se stabileste potrivit clasificarii activitatilor din economia nationala - CAEN, aprobat prin Hotararea Guvernului Romaniei nr.656/1997. d) Obiectul de activitate stabilit, trebuie sa fie posibil licit si moral. 8. CAPITALUL SOCIAL a) Capitalul social se formeaza prin aportul asociatilor. b) Capitalul social nu poate fi mai mic de 2.000.000 (douamilioane) lei si se divide in parti sociale egale, care nu pot fi mai mici de 100.000 (unasuta- mii) lei. c) Partile sociale nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile. d) Partile sociale pot fi transmise intre asociati sau catre persoane din afara societatii cu aprobarea celorlalti asociati. e) Partile sociale se transmit si prin succesiune daca in actul cxonstitutiv exista clauze de continuare cu mostenitorii. 9. APORTUL ASOCIATILOR a) Aportul asociatilor poate fi in numerar (obligatoriu) si in natura (optional); b) Aportul in creante si aportul in munca nu sunt admise pentru formarea sau majorarea capitalului social; c) La S.R.L. cu asociat unic valoarea capitalului in natura se stabileste pe baza unei expertize de specialitate; d) In schimbul aportului lor, asociatilor li se atribuie parti sociale; e) Aportul in valuta se inscrie in actul constitutiv si in lei la cursul de schimb oficial de la data varsarii; f) Aportul in valuta al asociatilor straini se inregistreaza in lei si in dolari USA; g) Bunurile aduse ca aport devin proprietatea societatii comerciale; h) Aportul la capital nu este purtator de dobanzi. 10. CONDUCEREA SOCIETATII a) Conducerea societatii se realizeaza de catre adunarea generala a asociatilor si de catre administratorul sau consiliul de administratie. b) Adunarea generala are in principal urmatoarele obligatii: -sa aprobe bilantul contabil si sa stabileasca repartizarea beneficiului net; -sa desemneze pe administratori si pe cenzori; -sa decida urmarirea administratorilor si cenzorilor pentru daunele pricinuite societatii; -sa modifice actul constitutiv. c) La S.R.L. cu asociat unic, acesta are drepturile si obligatiile prevazute de lege pentru adunarea generala a asociatilor. d) Societatea este administrata de unul sau mai multi administratori asociati sau neasociati, numiti prin actul constitutiv sau de adunarea generala a asociatilor. e) Dreptul de a reprezenta societatea apartine fiecarui administrator, afara de cazul in care, in actul constitutiv exista dispozitie contrara. f) Puterile si limitele administratorului se stabilesc prin actul constitutiv. 11. CONTROLUL SOCIETATII a) Controlul societatii este exercitat de unul sau mai multi cenzori alesi de adunarea generala a asociatilor.

b) Numirea cenzorilor este obligatorie numai daca numarul asociatilor este mai mare de 15. c) In lipsa de cenzori numiti, controlul se exercita de asociatii care nu sunt administratori. d) Dispozitiile legale cu privire la cenzorii din S.A. se aplica si cenzorilor din S.R.L. 12. PARTICIPAREA ASOCIATILOR LA BENEFICII SI LA PIERDERI a) Repartizarea beneficiului net se face de catre adunarea generala a actionarilor. b) Cota parte din beneficiul net repartizat a se plati fiecarui asociat constituie dividend. c) Dividendele se platesc asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul social varsat daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel. d) Dividendele se platesc numai din beneficiile reale si pe baza de bilant contabil. e) Suportarea de catre asociati a pierderilor inregistrate de societate se face proportional cu cota de participare la capitalul social, pana la limita aportului social subscris.

13. CONTINUTUL ACTULUI CONSTITUTIV Actul constitutiv al unei S.R.L. va cuprinde in principal: a) numele si prenumele, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia asociatilor, persoanelor fizice; denumirea, sediul si nationalitatea asociatilor, persoane juridice. La societatea in comandita simpla se vor arata asociatii comanditari si asociatii comanditati; b) forma, denumirea, sediu si, daca este cazul, emblema societatii; c) obiectul de activitate al societatii, cu precizarea domeniului si a activitatii principale; d) capitalul social subscris si cel varsat, cu mentionarea aportului fiecarui asociat, in numerar sau in natura, valoarea aportului in natura si modul evaluarii, precum si data la care se va varsa integral capitalul social subscris. La societatile cu raspundere limitata se vor preciza numarul si valoarea nominala a partilor sociale, precum si numarul partilor sociale atribuite fiecarui asociat pentru aportul sau: e) asociatii care reprezinta si administreaza societatea sau administratorii neasociati, persoane fizice ori juridice, puterile ce li s-au conferit si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat; f) partea fiecarui asociat la beneficii si la pierderi; g) sediile secundare - sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica -, atunci cand se infiinteaza odata cu societatea, sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara, daca se are in vedere o atare infiintare; h) durata societatii; i) modul de divolvare si de lichidare a societatii. 14. MODIFICAREA ACTULUI CONSTITUTIV a) Actul constitutiv se poate modifica de catre asociati cu respectarea conditiilor de fond si forma prevazute pentru incheierea lui. b) Actul aditional modificator, va cuprinde textul integral al prevederilor modificate din actul constitutiv. c) Daca se face mai multe modificari la actul constitutiv, acesta se va actualiza cu toate modificarile la zi. 15. EXCLUDEREA SI RETRAGEREA ASOCIATILOR a) Poate fi exclus din societate: -asociatul care, pus in intarziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;

-asociatul administrator care comite frauda in dauna societatii sau se serveste de semnatura sociala sau de capitalul social in folosul lui sau al altora; b) Excluderea se pronunta prin hotarare judecatoreasca la cererea societatii sau a oricarui asociat. c) Asociatul exclus are dreptul la beneficii si raspunde de pierderi pana in ziua excluderii. d) Asociatul exclus nu are dreptul la o parte proportionala din patrimoniul social, ci numai la suma de bani care sa reprezinte valoarea acestei parti stabilita de asociati sau de un expert. e) Un asociat se poate retrage din societate: -in cazurile prevazute in actul constitutiv; -cu acordul tuturor celorlalti asociati; -prin hotarare a tribunalului, cand actul constitutiv nu prevede retragerea si nici nu exista acordul celorlalti asociati. f) Drepturile asociatului retras, cuvenite pentru partile sale sociale, se stabilesc de asociati ori de un expert, iar in caz de neintelegere de tribunal. 16. FUZIUNEA SI DIVIZAREA SOCIETATII. a) Societatea poate fuziona cu una sau mai multe societati existente. b) Fuziunea se face fie prin absorbtia unei societati, fie prin contopirea cu alte societati rezultand o societate noua. c) Divizarea societatii poate avea loc: -prin deprinderea unei parti din patrimoniu si transmiterea catre una sau mai multe societati existente sau care iau astfel fiinta; -prin impartirea intregului patrimoniu al societatii intre doua sau mai multe societati existente sau care iau astfel fiinta. d) In acest caz, societatea care se divide, isi inceteaza existenta. 17. DIZOLVAREA SOCIETATII Societatea se dizolva prin: a)-trecerea timpului stabilit pentru durata societatii; b)-imposibilitatea realizarii obiectului de activitate sau realizarea acesteia; c)-declararea nulitatii societatii; d)-hotararea adunarii generale; e)-hotararea tribunalului la cererea oricarui asociat pentru motive temeinice, cum ar fi: neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii; f)-falimentul societatii; g)-incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul unor asociati cand, datorita acestor cauze numarul asociatilor s-a redus la unul singur. Se excepteaza cazul cand in actul constitutiv exista clauza de continuare cu mostenitorii sau cand asociatul ramas hotaraste continuarea existentei societatii sub forma unei S.R.L. cu asociat unic. h)-pierderea unei jumatati din capitalul social sau a reducerii lui sub minimum legal. Societatea nu se dizolva daca, in termen de noua luni de la data constatarii pierderii sau reducerii capitalului social, acesta este reintregit, este redus la suma ramasa ori la minimum legal sau cand societatea se transforma intr-o forma de societate la care capitalul social corespunde. Tribunalul mai poate pronunta dizolvarea la cererea C.C.I. sau a oricarei persoane interesate in cazurile in care: i)-societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni; j)-societatea nu a depus timp de 3 ani consecutivi bilantul contabil, sau alte acte, care, portivit legii, se depun la O.R.C.; 9

k)- societatea si-a incetat activitatea, nu are sediu cunoscut, asociatii au disparut sau nu au domiciliu ori resedinta cunoscuta. Societatea nu se dizolva daca incetarea activitatii a fost anuntata organelor fiscale si inscrisa in O.R.C., iar durata incetarii nu depaseste trei ani. 18. LICHIDAREA SOCIETATII a) Dizolvarea societatii are ca efect deschiderea procedurii lichidarii, in afara de cazurile de fuziune ori divizare totala sau in cazul dizolvarii unei S.R.L. cu asociat unic. b) Lichidarea si repartizarea patrimoniului social se face de catre lichidatori autorizati numiti de asociati sau, dupa caz, de tribunal. c) La terminarea lichidarii, lichidatorii vor intocmi bilantul contabil de lichidare si vor propune repartizarea activului intre asociati. IV. ETAPELE PARCURSE PENTRU CONSTITUIREA UNEI SOCIETI I ACTELE NECESARE PENTRU CONSTITUIRE 1. Stabilirea locului/spatiului unde societatea va avea sediul principal si, daca este cazul, a sediilor secundare. a) se poate face intr-un spatiu proprietatea unuia sau a mai multor asociati ori aflate in folosinta acestora; b) se pregatesc/obtin acte doveditoare pentru spatiu: extras de carte funciara de la proprietari; contract de inchiriere, subinchiriere, comodat; avizul favorabil al proprietarilor sau chiriasilor din locuintele cu care se invecineaza spatiul in cauza (pe orizontala si verticala). 2. Se stabileste denumirea (firma) societatii si, daca este cazul, emblema societatii. a) firma si emblema se stabileste de asociati si trebuie sa se deosebeasca de firma si emblema altor societati; b) firma si emblema trebuie sa fie scrise in primul rand in limba romana; c) firma si emblema se verifica la Oficiul Registrului Comertului din judetul unde se stabileste sediul firmei, eliberandu-se dovada inregistrarii si rezervarii acestora pe o perioada de 3 luni; 3. Se intocmeste actul constitutiv corespunzator formei juridice de societate pe care asociatii au ales-o. a) pentru intocmirea actului constitutiv asociatii pot contacta: un avocat, un notar sau se pot adresa Biroului de consultanta din cadrul Camerelor de Comert si Industrie Judetene; b) la intocmirea actului constitutiv sunt necesare: -acte de identificare a asociatilor, administratorilor sau reprezentantilor persoane fizice: pasaport, carte de identitate; -acte de identificare a asociatilor, administratorilor sau reprezentantilor persoane juridice: statut, certificat de inmatriculare/inregistrare fiscala, certificat de bonitate bancara; -certificat de cazier judiciar pentru fondatorii, administratorii si reprezentantii cetateni straini. 4. Se semneaza actul constitutiv, sub forma autentica, la un birou notarial public.

10

a) semnarea se poate face direct de catre toti asociatii sau prin imputernicit cu procura speciala autentica; c) cetatenii straini care nu cunosc limba romana semneaza in prezenta unui interpret autorizat. 5. Se depun aporturile in numerar, la o banca sau C.E.C. si se pregatesc actele de proprietate pentru aporturile in natura. Pentru deschiderea conturilor se prezinta bancii urmatoarele documente: - cererea de deschidere a contului; - copie dupa autorizatia de constituire eliberata de primarie si inregistrata la Administratia financiara; - fisa cu specimene de semnaturi; 6. Se achita taxa judiciara si taxa de timbru. 7. Se pregateste dosarul cu toate actele necesare si se depune la Oficiul Registrului Comertului din judetul unde s-a stabilit sediul firmei. Cererea de inmatriculare in registrul comertului, cf. cu art.3 din Legea 26/1990, cuprinde: - numele si prenumele, domiciliul, cetatenia, data si locul nasterii, starea civila, averea si modul de evaluare a acesteia si activitatea comerciala anterioara; - firma comerciala si sediul acesteia; - obiectul de activitate, cu precizarea domeniului si a activitatii principale; - numele, data siorganul emitent al autorizatiei pentru exercitarea activitatii; 8. La Oficiul Registrului Comertului are loc: -verificarea dosarului; -controlul legalitatii actelor si autorizarea inmatricularii societatii, de catre judecatorul delegat de Tribunalul teritorial; -transmiterea spre publicare in Monitorul Oficial al Romaniei a incheierii judecatorului delegat; -inmatricularea societatii; -eliberarea certificatului de inmatriculare si a incheierii judecatorului delegat. 9. Inregistrarea fiscala a societatii si obtinerea codului fiscal de la Administratia financiara teritoriala. 10. Obtinerea avizelor si autorizatiilor necesare functionarii societatii.

ACT CONSTITUTIV AL SOCIETATII COMERCIALE SUPREM IMP EXP S.R.L.


Redactat si editat sub nr. 58 de avocat Popescu Dan

PREAMBUL
Aceasta societate cu raspundere limitata, numita in cele ce urmeaza Societate, este infiintata de domnul CIUBANCAN CALIN MITRUT, cetatean roman, de sex masculin, 11

casatorit, nascut in Bucuresti, la data de 06.09.1967, domiciliat in Bucuresti, Strada Cernisoara nr. 21, bloc 63, scara 2, etaj 4, apartament 40, sector 6, identificat prin B.I. seria R.D., nr. 187503, eliberat de Sectia 21 Politie la 17.08.1995, in calitate de asociat unic.

CAPITOLUL I Denumirea, Forma Juridica, Sediul Social Durata de Functionare a Societatii


Art.1. Societatea comerciala va avea denumirea de SUPREM IMP - EXP S.R.L., in conformitate cu Dovada nr. 169367 din 08.07.1999, eliberata de Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti Oficiul Registrului Comertului, numita in cele ce urmeaza Societatea. Art.2. Societatea este persoana juridica romana, avand forma juridica de Societate cu Raspundere Limitata (S.R.L.). Mentiunea Societate cu raspundere limitata sau S.R.L., insotita de precizarea privind capitalul social si numarul de inmatriculare, vor preceda sau urma denumirea societatii in toate actele, facturile, prospectele, anunturile, publicatiile, ofertele si orice alte acte emanand de la societate. Societatea isi desfasoara activitatea in conformitate cu prevederile prezentului Act Constitutuiv si ale legislatiei romane in vigoare. Art.3. - Sediul Societatii va fi in Romania, Municipiul Bucuresti, Str. Alexandru Lapusneanu nr. 80, sector 1. Societatea va putea infiinta atat in Romania cat si in strainatate, agentii, filiale, sucursale, birouri, puncte de lucru si alte unitati necesare realizarii obiectului de activitate, cu respectarea legislatiei in vigoare. Emblema si sigla Societatii vor fi stabilite prin decizia Asociatului Unic. Art.4. Durata de functionare a Societatii este nelimitata.

CAPITOLUL II Obiectul de Activitate al Societatii


Art.5. Domeniul principal de activitate va fi : comert cu ridicata al produselor alimentare, al bauturilor si al tutunului COD CAEN 513, iar activitatea principala va fi : comertul cu ridicata al bauturilor alcoolice COD CAEN 5134 ; In afara de activitatea principala, Societatea mai poate desfasura urmatoarele activitati : COD CAEN 5131 Comert cu ridicata al fructelor si legumelor proaspete ; COD CAEN 5132 Comert cu ridicata al carnii si mezelurilor ; COD CAEN 5133 Comert cu ridicata al produselor lactate, oualor, uleiurilor si grasimilor comestibile ; COD CAEN 5135 Comert cu ridicata al tutunului ; COD CAEN 5136 Comert cu ridicata al zaharului, ciocolatei si produselor zaharoase ; COD CAEN 5137 Comert cu ridicata cu cafea, ceai, cacao, condimente ; COD CAEN 5138 Comert cu ridicata, specializat, al altor produse alimentare COD CAEN 5211 Comertul cu amanuntul in magazine nespecializate cu 12

vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi, tutun ; COD CAEN 5212 Comertul cu amanuntul in magazine nespecializate cu vanzare predominanta de produse nealimentare ; COD CAEN 5221 Comertul cu amanuntul al fructelor si legumelor proaspete COD CAEN 5222 Comertul cu amanuntul al carnii si produselor din carne ; COD CAEN 5224 Comertul cu amanuntul al painii, produselor de patiserie si zaharoaselor ; COD CAEN 5225 Comertul cu amanuntul al bauturilor ; COD CAEN 5248 Comertul cu amanuntul, in magazine specializate, al altor produse n.c.a. ; COD CAEN 5262 Comertul cu amanuntul prin standuri in piete ; COD CAEN 5263 Comertul cu amanuntul care nu se efectueaza in magazine

CAPITOLUL III Capitalul Social si Partile Sociale


Art.6. Capitalul social subscris se stabileste la suma de 20.000.000 lei, depus in numerar. Acesta este divizat in 20 de parti sociale a cate 1.000.000. lei fiecare, care apartin integral asociatului unic. Art.7.- Capitalul social va putea fi majorat prin crearea de noi parti sociale, reprezentant aport in natura sau numerar, pe baza hotararii Adunarii Generale a Asociatilor. Capitalul social va putea fi redus, pana la limita admisa de legile romane in vigoare, cu precizarea cauzelor si a conditiilor care determina reducerea, de asemenea ca urmare a hotararii Adunarii generale a Asociatilor. Art.8. - Cesiunea partilor sociale se poate face, initial, prin renuntarea la statutul unic, iar in cazul unor noi cesiuni ulterioare, cu acordul celorlalti asociati. Cesiunea partilor sociale se face printr-un act scris si trebuie mentionata in evidentele societatii. Decesul unuia dintre asociati nu determina lichidarea societatii. Mostenitorii carora leau revenit drepturile actionarului decedat , pot deveni asociati, proportional cu partile sociale pe cale le vor mosteni prin partajul succesiunii, cu acordul celorlalti asociati.

CAPITOLUL IV Functionarea, Conducerea si Administrarea Societatii


Art.9. Societatea este constituita cu asociat unic. In aceasta calitate, acesta exercita drepturile si obligatiile ce ii revin, atat pe cele cu caracter personal, cat si pe cele ale Adunarii Generale a Asociatilor, indeplinind toate atributiile acesteia, stabilite prin prezentul act constitutiv si prin legislatia romana. Prin hotarare a Asociatului Unic pot deveni asociati si alte persoane fixice sau juridice, romane sau straine, prin achizitionarea de parti sociale ale societatii si cu indeplinirea cerintelor legislatiei romane.

13

Art.10. Societatea este condusa de Adunarea Generala a Asociatilor, reprezentarea si atributiile acesteia fiind asigurate de Asociatu Unic. In exercitarea atributiilor Adunarii Generale a Asociatilor, acesta va purta titulatura de PRESEDINTE. Art.11. Administrarea societatii este asigurata de un ADMINISTRATOR, sub denumirea de Director general al acesteia, cu sarcinile si responsabilitatile prevazute I prezentul act constitutiv si completate, in caz de nevoie, cu prevederile legislatiei in vigoare. Primul administrator al societatii este Asociatul Unic. Asociatul unic, in exercitarea atributiilor Adunarii generale a Asociatilor, va putea numi in locul sau sau alaturi de el, unul sau mai multi administratori, putand delega o parte, sau dupa caz, toate drepturile si atributiile sale de administrare acelei persoane. Art.12. Adunarea generala a Asociatilor, reprezentata de Asociatul unic sub titulatura de PRESEDINTE, are urmatoarele atributii : aproba si modifica actul constitutiv al societatii ; stabileste competentele si raspunderile administratorilor ; examineaza si aproba bugetul de venituri si cheltuieli, bilantul contabil si contul de profituri si pierderi ; aproba repartizarea profitului si marirea dividendelor ; aproba marirea sau reducerea de capital ; aproba cesiunea partilor sociale ; aproba investirea de capital in diverse domenii de activitate ale societatii sau in alte societati ; aproba contactarea de imprumuturi ; aproba schema de personal a societatii ; aproba infiintarea de filiale, reprezentante, agentii sau birouri ale societatii, in tara sau strainatate ; numeste si revoca administratorul sau administratorii societatii, dupa caz ; hotaraste in orice alte probleme de interes general privind activitatea societatii . Adunarea Generala a Asociatilor va lua hotarari cu respectarea legislatiei romane. Deciziile adoptate sunt valabile pentru toti asociatii. Art.13. Conducerea societatii este asigurata de Asociatul Unic in calitate de administrator, care are urmatoarele atributii : reprezinta societatea in raporturile cu tertii ; elaboreaza proiectul bugetului annual de venituri si cheltuieli si proiectele complementare din cursul anului, pe care le supune aprobarii Adunarii Generale a Asociatilor ; prezinta, pentru avizare, in Adunarea generala a Asociatilor, strategia de dezvoltare pe termen scurt, mediu si lung a societatii ; analizeaza bilantul contabil annual si contul de profit si pierderi pentru exercitiul financiar anterior, pe care le inainteaza spre aprobare Adunarii Generale a Asociatilor ; stabileste atributiile si competentele ce revin personalului societatii ; incheie si desface contractele individuale de munca ; aproba proiectul contractului colectiv de munca ce urmeaza a fi negociat cu reprezentatii salariatilor, conform legii ; propune Adunarii Generale a Asociatilor aprobarea salariilor si a celorlalte drepturi cuvenite personalului societatii ; aproba contractarea de credite bancare pentru realizarea programelor 14

aprobate stabileste masuri pentru administrarea in conditii legale si de eficienta a intregului patrimoniu al societatii; incheie si deruleaza contracte pentru desfasurarea activitatii societatii ; aproba declasarea, scoaterea din functiune si casarea mijloacelor fixe ; aproba regimul de amortizare a mijloacelor fixe ale societatii ; aproba regulamentul de ordine interioara al societatii si regulamentul de organizare ai functionare ; indeplineste orice alte atributii stabilite de lege si de Adunarea Generala a Asociatilor ; Pe perioada in care Asociatul Unic cumuleaza si functia de Administrator Unic al acesteia, atributiile de mai sus se vor interpreta in mod corespunzator.

CAPITOUL V Activitatea si Controlul Societatii


Art. 14. Exercitiul financiar incepe la 1 ianuare si se termina la 31 decembrie al fiecarui an de activitate economica. Primul exercitiu va incepe la data inmatricularii societatii. Art.15. Societatea este obligata sa tina contabilitatea activitatii sale si sa intocmeasca la sfarsitul fiecarui an, respectiv exercitiu financiar, inventarul tuturor elementelor din activ si pasiv existente la acea data, potrivit legii. In cazul in care se consemneaza pierderi, se stabileste si modul de acoperire a acestora. Evaluarea veniturilor, cheltuielor si a profiturilor se face in lei. Art.16. Gestiunile societatii vor fi controlate de administrator care va putea imputernici totodata si alte persoane pentru efetuarea acestui control. Hotararile cu privire la masurile ce trebuie luate ca urmare a controlului efectuat vor fi stabilite de Adunarea Generala a Asociatilor.

CAPITOLUL VI Modificarea Formei Juridice, Dizolvarea si Lichidarea Societatii, Litigii


Art.17. Societatea va putea fi transformata I alta forma de societate prin hotarare a Adunarii Generale a Asociatilor, conform legii. Art.18. Urmatoarele situatii duc la dizolvarea societatii: imposibilitatea realizarii obiectului de activitate ; hotararea Adunarii Generale a Asociatilor ; falimentul societatii ; Art.19. In caz de dizolvare, societatea va fi lichidata cu respectarea prevederilor legale in vigoare. Lichidarea se va face de unul sau mai multi lichidatori, numiti de Adunarea Generala a Asoaciatilor. Din momentul intrarii in functie a lichidatorilor, mandatul celui care administreaza societatea inceteaza, acesta nemaiputand intreprinde noi operatiuni in numele societatii. 15

Art.20. Prevederioe prezentului act constitutiv privind lichidarea si dizolvarea societatii se completeaza, acolo unde este cazul, cu prevederile legislatiei romane in materie. Art.21. Litigiile societatii cu persoane fizice sau juridice romane sunt de competenta instantelor judecatoresti din Romania. Conflictele nascute din raporturile contractuale pot fi solutionate si prin arbitraj.

CAPITOLUL VII Dispozitii finale


Art.22. Prezentul Act Constitutiv reprezinta cadrul juridic pentru desfasurarea si realizarea obiectului de activitate al societatii si se intregeste cu prevederile legislatiei comerciale si ale celorlalte reglementari legale in vigoare. Acest Act Constitutiv a fost redactat si editat sub nr. 58, in 5(cinci) exemplare de avocat Popescu Dan, care a atestat identitatea asociatului unic, a continutului si a datei, in baza art.3 din legea nr. 51/1995, eliberandu-se 4(patru) exemplare. ASOCIAT UNIC CIUBANCAN CALIN MITRUT

Bucuresti, 11 iulie 1999


Nr. 58

Avocat Popescu Dan

Bibliografie
Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale; Legea nr.26/1990 privind registrul comertului; Norme Metodologice Nr.P/608-773, emise de Camera de Comert si Industrie a Romaniei si Ministerul Justitiei. Raul Petrescu Constituirea, functionarea si modificarea societatilor comerciale, Editura Oscar Print, Bucuresti, 1999. Ion Bacanu Capitalul social al societatilor comerciale- Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1999. Carpenaru D. Stanciu Drept comercial roman- Editura Global Print, Bucuresti, 1999. Octavian Capatana Societatile comerciale, Editura Lumina Lex , Bucuresti, 1996. Raul Petrescu Drept comercial roman, Editura Oscar Print, Bucuresti,1998. 16

Florin Coman Contabilitate Financiara Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2002 2. DESCRIEREA GENERALA A UNEI FIRME (Reea de Service-uri Auto) n contextul economic actual, industrial i administrativ, previziunea este un atribut

managerial, care bine executat, conduce la asigurarea viitorului unei ntreprinderi innd cont de resursele umane i materiale ale acesteia. Un manager care i exercit corect capacitile previzionale, conduce ntreprinderea spre succes. n ntreprinderile care au un volum mare de prelucrare informaional este indispensabil o planificare raional a activitii, flexibil i adaptat pieei concureniale. Reelele de Service Auto se caracterizeaz prin lucrri curente i lucrri temporare. Lucrrile curente sunt caracteristice service-urilor specializate pe ntreineri generale i repararea i ntreinerea numai a anumitor componente (motor, frne, direcie, caroserie, pri electrice, etc.), i acestea numai pentru un anumit tip de marc auto. Reeaua de SERVICE-AUTO este un concept nou, care abordeaz problematica mult mai complex pentru a elimina dezavantajele service-ului primitiv. Ideea este de a face reparaii complexe, de bun calitate, cu ct mai puin personal, la cele mai mici costuri i pentru un numr cit mai mare de clieni. Fiecare service auto din teritoriu are cte 5-6 angajai care efectueaz reparaii auto. Acestia trebuie s recepioneze de la clieni comenzile ferme. De regul angajatul discut cu clienii (comunic) de la care afl simptomele autovehicului i evoluia premergtoare n timp a acestuia pn la apariia defeciunii. Aceste informaii sunt culese de la persoane n marea lor majoritate nespecialiti n domeniul mecanicii auto. Mecanicul auto poate s nu fie nici el specialist n sistemul componentei auto semnalat defect. Diagnoza corect a strii de sntate a unui autovehicul este determinant pentru scurtarea timpului de intervenie i a costurilor de staionare n service. Pe baza diagnosticului se face lista cu necesarul de furnituri. Ideea reelei este ca fiecare service s acopere o raz ct mai mare teritorial de potentiali clieni i s execute reparaii n funcie de competena mecanicilor angajai de reea. S presupunem c reeaua de service-uri dispune de 150 de mecanici specializai n 15 domenii de intervenii auto (electricieni, oferi, gestionari, tinichigii, mecanici motoare, direcie, sistem de frnare, transmisie, injecie, turbosuflante, etc.), de diverse grade de calificare i specializare. De exemplu:

17

Schema general a unui SERVICE


ELECTRICIAN AUTO: 1. Demonteaz i monteaz becuri, subansamble electrice de semnalizare, etc. 2. Demonteaz i monteaz alternator, demaror, legaturi electrice, cablaje. 3. Repar componente electrice cum ar fi colectoare, bobinaje, puni redresoare, sisteme de avertizare, nchideri centralizate, etc. 4. Repar componente electronice cum ar fi aprinderea electronic, relee de semnalizare, alarme auto, sisteme de redresare a curentului electric, etc. 5. Repar compnente electronice computerizate (pilot automat, robt de diagnoz a starii mainii, calculator de bord,etc. La un moment dat un angajat poate s se gseasc n una din situaiile urmtoare: - Execut o intervenie auto. - Disponibil ( n ateptarea unei intervenii auto). - Concediu medical sau de odihn. - Activitate administrativ comandat de eful service-ului.

18

Prin contractul de munc angajatul are precizate elementele de baza ale serviciului cum ar fi: durata contractului de munc, profesiunea, calificarea, competente, programul de munc, etc. Toate acestea determin salariul i inplicit tariful orar al manoperei prestate.

Schema de organizare a reelei de SERVICE-URI auto.

Personalul angajat n sistemul reelei de service-uri auto este repartizat la fiecare service dup specificul acestuia. Sistemul expert trebuie s gestioneze att comenzile ct i disponibilul de for de munc i resursele tehnice i tehnologice posibile (fig. 49). Contractul de munc mai prevede i alte condiii negociate ntre pri care sunt cu caracter opional: - Acceptarea de intervenii n zilele de srbatoare i week-end. - Acceptarea lucrului n schimb de noapte. - Acceptarea de intervenii n deplasare la alte service-uri ale reelei. Aceste disponibiliti suplimentare sunt acceptate de cca 20 % din personal. Toate modificrile contractului de munc, sau intenia de acceptare a modificrilor sunt adresate ageniei locale a reprezentanei service i sunt transmise la centrul reelei. Fiecare service trebuie s-i cunoasc activitatea curent, s-i planifice activitile viitoare, s nregistreze comenzi pentru care are utilaje disponibile dar far personal

19

specializat, personal n ateptare de comenzi, stocuri de piese de schimb, furnituri de aprovizionat, etc. n momentul n care apare un client care face o solicitare, service-ul analizeaz propria disponibilitate la zi, programeaz intervenia n viitor sau deplaseaz intervenia la cel mai apropiat service sau caut i programeaz personal calificat disponibil din alte service-uri pentru munca n deplasare sau face alte combinaii posibile cu scopul de a deservi clientul ct mai operativ i la cel mai mic pre. Furniturile sunt programate pentru achiziie, dac nu exist n magazia proprie, sau cost prea mult transferul de la un alt service al subansamblului necesar. Activitatea fiecrui salariat este cotabilizat la locul desfurrii interveniei i centralizat la sediul reelei pentru toi angajaii. Se prezint un model de raport saptaminal de activitate. Aceast activitate este postfactum i servete mai ales pentru stabilirea salariului muncitorilor dar i pentru optimizarea ncrcrii posturilor. Planificarea strategic presupune nu numai relevarea strii n care se vor gsi muncitorii n viitorul apropiat ci i o prognoz de intervenii, care are la baz contracte ferme cu clienii, combinat cu o previziune euristic pe baza interveniilor statistic determinate pentru etapele din aceai perioad calendaristic a anilor precedeni.

RAPORT DE ACTIVITATE SAPTAMINALA


Activitatea pe saptamina de la .30 nov 1999 la 5 dec. 1999 Domeniul: Electro Atelierul: Atelier Electro Calificarea ELECTR. AUTO Codul E52 Numele Gh. Marin ............. ............. Marca 102 ........ ........ Activitatea .................... .................... Motivarea deplasarii Cerere client ........................... ........................... OBS (specializarea) Electrician auto ............................. .............................. Sist. de pornire

Raport saptmnal de activitate.

Obiectele grupeaz informaii dependente funcional de o anumit informaie sau un grup de informaii care concur la definirea obiectului. Fiecare informaie reprezint o caracteristic unic a obiectului. Relaiile leag obiectele ntre ele i poart informaii funcionale care interconecteaz obiectele ntre ele. n acest capitol se pun bazele ntocmirii fielor descriptive ale obiectelor sau relaiilor i precizeaz volumul de informaii care permit expresii cantitative asupra acestora. n figura este prezentat un model de fi care permite descrierea exhaustiv a obiectelor sau relaiilor. 20

CODUL

2011 Rep. Electro.

DENUMIREA: Electrician auto VERSIUNEA NR. : Data ntocmirii: 5.11.1999

DOMENIUL

Data modificrii: 10.01.2000 Autorii: Guga Lucian Informaii asociate: Calificare categoria 6 Definire semantic : Circuite electrice, aprindere, sist. pornire, climatizare, etc. Obiectul sau relaia: de referin X Dac DA : normativul Referine: Norm intern Cardinalitate i de maximum 3 zile consecutive. Dimensiuni Sinonime Indicaii utile de concepie Gestiunea versiunilor : Disponibil n reea : Electronist auto : Clas comun : Se memoreaz versiunile integral Restricii de entiti : Deplasri de max. 30 km, min. 4 ore, max 32 ore (3 zile consecutive ) : Norm ntreag. Deplasri de la service-ul 1, de la domiciliu, la alt service dac durata deplasrii este de minim 4 ore, inclusiv drum Intern Extern

Observaii privind coerena, concepia, descrierea fizic : Gradaia <=> Competene

Model de fi de descriere a obiectelor sau relaiilor. -CODUL : Folosind un numr restrns de caractere (6 - 8 caractere alfanumerice ) acestea faciliteaz diferenierea fiecrui obiect sau relaie i poate cuprinde i codificarea dimensiunii sau serviciului cruia i aparin informaiile. -DENUMIREA : Cuprinde un rezumat al definirii obiectului sau relaiei (30 - 40 caractere). -VERSIUNEA NR. : Acest numar este atribuit acelor modificri care sunt importante n descrierea obiectului sau relaiei, nainte ca versiunea s fie validat. Se pstreaz toate versiunile pentru care entitatea este utilizat. Aceast procedur va fi explicat mai pe larg deoarece este foarte important n stabilirea restriciilor cu privire la diverse raionamente. -DOMENIUL : Indic domeniul cruia i aparine obiectul sau relaia. O regul simpl cuprinde. Aceasta presupune c toate informaiile obiectului aparin aceluiai domeniu. Aceast regul trebuie impus cu acceptarea unor excepii. Dac lum de exemplu o agenie de asigurri care are ca obiect de activitate asigurri auto dar i asigurri auto pentru contractare de credite, fiecare produs poate forma un portofoliu de gestiune. Se atribuie deci un numr de portofoliu de asigurri auto i un alt numr pentru asigurri auto pentru contractare credite. Pentru simplificare baza de date poate fi grupat ntr21 este aceea c un obiect aparine aceluiai domeniu cruia i aparin informaiile pe care le

un singur domeniu :CLIENI. Totui cele dou subdomenii sunt distincte. Dac un obiect aparine la domenii diferite, se alege un domeniu cruia s-i aparin ( unde se stocheaz ) i celalalt l va utiliza. -DATA NTOCMIRII : Indic data la care obiectul sau relaia au fost create. -DATA MODIFICRII : Indic data la care au fost aduse modificri obiectului sau relaiei. - AUTORII : Cuprinde numele i prenumele autorilor. Aceasta permite ca persoanele s poat fi contactate pentru a completa informaiile chiar dac nu au participat conceperea coninutului fiei, dar afirmaiile din fi le aparin. - INFORMAII ASOCIATE : Aceast rubric permite referine, de exemplu asupra codului, c toate informaiile aparin unui obict sau regul, sau c aparin unei singure uniti. Aceste caracteristici asociate permit intervenia facil a Administratorului de date. Acest acces se refer n primul rnd asupra obiectului i a caracteristicilor acestuia. De exemplu numele unei persoane devine cheie de acces pentru a cere informaii cu privire la un beneficiar sau furnizor. Aceasta nu se ntmpl ns n cazul informaiilor despre cteristici fizice sau tehnice. Identificatori cheie pentru relaii nu exist din cauz c acetia sunt inplicii. Cheia de acces, sau cuvintul cheie, este utilizat pentru analize legate de frecvena sursei de informaie. Dac accesul asupra bazei de date se face prin obiecte sau relaii, cheia de acces a informaiilor este neutilizat. -DEFINIREA SEMANTIC : Trebuie s fie clar i concis dar poate fi la nevoie completat cu exemple care s o fac i mai explicit. -OBIECTUL SAU RELAIA DE REFERIN : Un obiect este de referin dac cuprinde informaii de referin (inamovibile ). Pe de alt parte un obiect poate cuprinde n acelai timp informaii de referin i informaii care nu sunt de referin. De regul acestea cuprind un cod i o denumire. De exemplu codul 175 R 13 conduce la denumirea anvelop pentru autoturisme i lista autoturismelor care pot fi echipate cu aceste anvelope. Relaiile de referin sunt un capitol special al gestiunii informaiilor n ntreprinderi iar introducerea sistemelor expert n acestea presupune actualizarea bazei de date de referin. - CARDINALITATEA : Relaiile exist dac leag ntre ele minim dou obiecte. Fiecare relaie presupune un minim de obiecte pe care se bazeaz conexiunea dar i un maxim acceptabil. n fia relaiilor cardinalitatea cuprinde codurile obiectelor la care se face referire i care sunt ataate regulii, iar n fia de descriere a obiectului, codurile regulilor care pot conecta obiectul. - VOLUMETRIA ( DIMENSIUNILE ) : Cuantific numrul de conexiuni ale obiectului sau regulii care pot fi aplicate n prezent i viitor. Este o noiune laborioas care se 22 direct la

utilizeaz de informatician pentru a realiza modelarea matematic a cutrilor sistemului expert. - RESTRICII ALE ENTITII : Nu toate restriciile permit a fi modelate matematic prin deducii logice. De exemplu nu poate fi modelat matematic restricia c un contract de asigurare presupune semnarura directorului. C emiterea unei facturi presupune existena bonului de livrare sau c ntr-un raliu auto fiecare echip are dreptul la o categorie auto de caracteristici unic determinate. Aceste restricii trebuie cuprinse n fia de date i vor fi considerate de sistemul expert ca axiome de referin. Dac aceste restricii se repet n mai multe fiiere de date, se poate concepe un model matematic pentru diminuarea efortului de calcul. Restriciile vor fi gestionate i analizate separat, iar obiectivele i regulile vor fi regrupate funcie de acestea, oferind o viziune de ansamblu pertinent. -SINONIME :sau qvasisinonime, acest paragraf permite identificarea de sinonime (sinonimie ). Dac se pot identifica sinonime, aceasta duce la fuzionarea n aceai fi a obiectelor sau regulilor respective. Dac fuzionarea nu este posibil, atunci trebuie procedat la departajarea clar a obiectelor sau regulilor susceptibile de sinonimie. Pentru ca dou obiecte sau relaii s fie sinonime nu este obligatoriu s cuprind identic aceleai informaii. Este suficient ca s se completeze sau, unul dintre acestea, s fie un caz particular a celeilalte. De exemplu s presupunem c adresa unui beneficiar este necesar pentru a trimite un delegat dar adresa nu este util n celelalte cazuri. Este clar c nu este util s se creeze un fiier distinct care s cuprind aceast informaie particular cu privire la clientul respectiv. Se declar acest obiect sinonim cu obiectul beneficiar sau se completeaz adresa la restricii n fia de date a acestuia (fuziunea). - INDICATII UTILE DE CONCEPIE : n faza de concepie este util s se conserve raionamente, observaii asupra strii naturii, care sunt importante. De exemplu pe parcursul descrierii obietului sau relaiei pot fi indicate valori stabile, definiii de revzut, etc., sau observaii de natur s indice i s ajute la modificri ulterioare care presupun achizitii ulterioare de noi date care momentan nu exist. - INDICAII PRIVIND COERENA DE CONCEPIE : Toate realizrile informatice actuale au la baz elemente relevante asupra legturilor corespondente ntre conceptie, logic i prelucrare. Aceste corespondene nu pot fi stabilite cu mult uurin. Un element de concepie poate s caracterizeze unul sau mai multe fenomene fizice n funcie de logic sau de procedur. De asemenea relatiile nu pot fi ntodeauna traduse de modele fizice identice.Este necesar ca aceste corespondene s fie stocate. Ele folosesc Administratorului de Date pentru informatizarea i modelarea sistemului expert.

23

- GESTIUNEA VERSIUNILOR

: Acest paragraf cuprinde informaii asupra

obiectului sau regulii n contextul trecut - prezent - viitor. Se expliciteaz versiunile din trecut, se motiveaz versiunile actuale i se prefigureaz, dac este posibil, obiectivele viitoare. Fia de date este fcut fr a se ine seama de existena subrutinei programului de achiziii de date care poate analiza din fiier obiecte i reguli sinonime sau coerena relaiilor ntre informaiile din sistem n mod interactiv cu administratorul de date. n plus fa de codificrile care pentru sistemul expert devin adevruri de referin, textul inclus n baza de date va servi pentru realizarea dialogului interactiv cu utilizatorul. Volumetria const n a furniza o evaluare a numrului de entiti n formarea dicionarului n baza de date, att n prezent ct i n viitor, n funcie de obiective i previziuni. Pentru stabilirea parametrilor volumetrici trebuie cunotine n legtur cu : - ntreprinderea ( numr de beneficiari, numr de clieni, produse,...). - Obiectivele ntreprinderii (creterea pieei de desfacere, asimilri de noi produse,..). - Restricii interne i externe ntreprinderii (durata legal de arhivare, de exemplu pentru statele de plat este de 50 ani). Scopul informaiilor volumetrice este n primul rnd funcional. Permite ntreprinderii s optimizeze volumul activitilor, obiectivele i s verifice mai rapid dac obiectivele sunt atinse sau nu, i n al doilea rnd permit din punct de vedere tehnic dimensionarea bazei de date i optimizarea dimensionrii n cunotin de cauz a acesteia. 3. FORMAREA BAZEI DE DATE PENTRU UN SISTEM EXPERT DE MANAGEMENT. Se vor prezenta n continuare trei tipuri de modele de date, cele mai frecvent utilizate n diverse stadii de analiz i aplicare a sistemelor expert, cu toate c nu toate modelele matematice sunt bine definite cum nu sunt bine definite nici modelele logicii n inteligena artificial. Totui pot fi remarcate cteva modele care sunt cel mai des utilizate n prezent. Acestea sunt menionate n lucrare datorit legturilor care exist ntre ele: modelul fizic este elaborat pornind de la modelul logic care el nsui are la origine modelul conceptual. O analiz mai amnunit se va face modelului conceptual al datelor datorit faptului c este de interes pentru Administratorul de Date care contribuie cel mai mult la definirea sistemului expert. a). MODELUL CONCEPTUAL AL DATELOR. Modelul conceptual al datelor este o schem ce modeleaz n ntregime sau parial starea real a ntreprinderii, independent de restriciile tehnologice, de politica de realizare a stocurilor, de gestiunea informaiilor sau de 24

organizarea informaional intern (cum ar fi organizarea informaional centralizat sau descentralizat), adic un model independent de modelarea fizic a datelor. Modelul conceptual conine obiectele, relaiile ntre obiecte i cteva restricii, condiii, minime i maxime, globale, care caracterizeaz relaiile. Indiferent care ar fi metoda de prelucrare sau gestiune utilizat n modelul conceptual nu pot apare toate condiile, restriciile i toate regulile care se regsesc n fiierele de date. Este de asemenea primul pas i cel mai important pentru definirea modelului fizic al datelor. Exist i posibilitatea ca modelul fizic s dispun de instrumente de modelare direct dar de cele mai multe ori acestea multiplic baza de date care devine mult mai mare i duce la complicarea verificrii integritii i autenticitii datelor. Dac modelarea ncepe cu modelul conceptual se realizeaz de la nceput optimizarea gestionrii datelor (ct mai puine fiiere i dac se poate deloc n mai multe exemplare). b).MODELUL LOGIC AL DATELOR. Modelul logic al datelor este un caz particular impus de informatizare. El depinde de tipul procesorului utilizat pentru stocarea i redarea datelor i informaiilor (fiiere, baze de date ierarhice, reele de date relaionale, etc.). Pornind de la modelul conceptual, reprezint o etap n realizarea modelului fizic. Scopurile sunt tehnice i funcionale. Avantajele pe care acest model trebuie s le ofere administratorului de date ar fi urmtoarele: - S ofere premodele pentru modelele fizice, fr optimizri, dup alegerea tipului de procesare la stocarea datelor. - S deosebeasc datele din modelul conceptual care admit i care nu admit modelare matematic ( numai cele care pot fi modelate matematic fac obiectul modelului logic ). - S furnizeze un model cadru care s poat conduce la separarea subschemelor sau a viziunilor relaionale. - ntrirea schemelor prin eliminarea posibilitii validrii raionamentelor obscure . Acestea sunt motivele pentru care sistemele expert au la baz modele logice care permit acumularea de date, fapte i informaii (cum este metoda MERISE Frana) adic de completare a schemei de elaborare pornind de la modelul conceptual la care se adaug informaii din trecut. De asemenea s nu se repete, la fiecare rulare a programului, aceleai etape de calcul care s conduc la stocarea temporar a acelorai baze de date, i nu n ultimul rnd, s deosebeasc datele i informaiile tehnice necesare unui domeniu pe care s le cearn cu atenie pentru a fi stocate n baza de date (memoria de lung durat ). c).MODELUL FIZIC AL DATELOR. Acest model pornete de la modelul logic i cuprinde pe de o parte toate specificaiile de stocare i acces a datelor i informaiilor i pe de 25

alt parte toate reglementarile necesare optimizrii timpilor de cutare n bazele de date. Deci modelul fizic nu depinde dect de tipul de procesor utilizat i de echipamentul de calcul efectiv. Deci modelul de descriere logic este numai o etap intermediar ntre modelul conceptual i cel fizic. Fenomenele se modeleaz conceptual dar modul de reprezentare i prelucrare depinde de tipul de stocare al informaiilor i datelor. Se pune deci problema cine decide aplicarea diferitelor modele i n special cine decide modelarea logic a fenomenelor ?. Se ncearc o repartizare a sarcinilor unor persoane care s fie investite cu decizia asupra soluiilor aplicate pentru fiecare model de descriere al datelor.

Competene pentru modelele de reprezentare a datelor. Modelul fizic de reprezentare al datelor nu este identic cu cel conceptual dar se deduce din acesta. Modelul logic servete la modelarea matematic a fenomenelor i asigur coerena ntre modelul conceptual i modelul fizic. Se deosebesc astfel dou domenii clare de activitate n echipa care realizeaz sistemul expert. Administratorul de Date stabilete modelul conceptual, desigur n comun cu echipa, de care este rspunztor, iar Administratorul Bazei de Date (un informatician de profesie) propune soluii fizice pentru gestionarea datelor, n comun ei stabilesc modelul logic optim pentru eliminarea distorsiunilor care tind s apar ntre concepia modelului i reprezentarea efectiv a acestuia. Aceast activitate este greoaie, necesit mult timp i manoper de nalt calificare i dispune de foarte puine instrumente care ar putea asigura automatizarea unor etape de lucru. Se poate ns imagina un sistem expert capabil s diagnosticheze coerena transferului informaional, costisitor i foarte puin productiv deoarece s-ar folosi n domeniul concepiei sistemelor expert ceea ce nu ar aduce beneficii imediate. O astfel de organigram n repartizarea sarcinilor membrilor echipei creatoare de sisteme expert este aproape utopic. Este necesar s se delimiteze granie i competente ale posturilor. Pentru aceasta este necesar mai nti s se stabileasc mult mai concret obiectul de 26

activitate. Modelul logic este separat n dou mari domenii: Modelarea conceptuala a fenomenelor prin restricii, axiome i reguli s aparin Administratorului de Date iar Modelarea fizic prin grafic, relaii matematice, etc. , Administratorului Bazei de Date.

FLUXUL INFORMAIONAL AL SISTEMULUI EXPERT. Culegerea i transmiterea informaiilor n sistem presupune urmtoarele activiti : I. Descrierea structurii datelor necesar pentru: - Gestiunea suprafetelor de producie, dotrile, gradul de complexitate al interveniilor, tipurile de intervenii, inventarul dotrii cu personal, vechimea n munc, clauze suplimentare la contractul de munc, realizate pentru fiecare atelier service din structura reelei (fig.53.), comunicate la sediul central, cu posibilitatea actualizrii i validrii periodice a datelor. n aceast baz de date nu ne intereseaz salarizarea, dar ea poate fi component a sistemului

expert. Fig.53. Reeaua de service-uri auto. - Construirea bazei de date referitoare la gestiunea comercial (de marketing): * evidena contractelor. * evidena clienilor. * planificarea activitilor de intervenie. * evidenierea disponibilitilor pentru fora de munc din dotare (profesia, calificarea, specializarea, sediul, etc.) pentru o

27

anumit perioad de timp viitoare, de exemplu o luna de zile calendaristic. * gestiunea stocurilor de furnituri. * situaii privind utilizarea forei de munc n trecut. II. Prelucrarea i transmiterea informaiilor n sistemul reelei de informaii a societii comerciale. Ca suport poate fi utilizat orice echipament de calcul care poate fi conectat la reeaua telefonic sau n sistemul telefonic celular sau la internet, i care s poat emite i s capteze mesajele interactiv. S presupunem c un service primete un client care descrie simptomele pe care le prezint utovehiculul. Acestea sunt ncrcate n programul existent al calculatorului service-ului care caut n baza de date diagnosticianul (mecanicul) prezent n service. S presupunem c nu exist personal calificat pentru domeniul solicitat la filiala service considerat. Atunci el este cutat n baza de date a tuturor celorlalte service-uri, este identificat acela care este disponibil n cel mai scurt timp. Testele cerute de sistemul expert sunt executate de personalul disponibil n staie nc nainte ca expertul s devin disponibil. Diagnosticul se fixeaz de la distan. Situaia autovehicului fiind clarificat, se caut programarea posibil pentru intevenie n funcie de disponibilitatea de personal i a utilajelor necesare, personal i utilaje, fie din acelai service fie din service-uri diferite. Se propune intervenia optim din punct de vedere al timpului i costurilor. Decizia aparine clientului mpreun cu operatorul de la terminalul reelei. Se ncheie un contract cu clientul. III. Sistemul expert furnizeaz la sediul reelei informaii cu privire la direcii strategice cum ar fi: Gradul de ocupare a personalului pe meserii, anotimpuri i filiale. Gradul de ncarcare a utilajelor filialelor. Ponderea mrcilor i categoriilor de autovehicule reparate, pe filiale. Gestionarea cererilor diagnosticate i nerezolvate din lips de capacitate de producie sau lipsa de personal calificat. n baza acestor elemente se poate compune de ctre conducerea societii comerciale cea mai avantajoas strategie pentru dezvoltarea n viitor a acesteia. Se vor realiza programe, ele insele sisteme expert modulate, care vor avea denumiri codificate pentru a putea fi folosite interactiv pe tot teritoriul acoperit de reea. Regulile generale care se aplic fiierelor de date sunt urmtoarele: 1. munc. 28 Un contract de munc privete o singur calificare i o singur specializare profesional,ceea ce nseamn c pentru aceiai persoan se fac mai multe contracte de

2. 3. 4. 5.

O calificare aparine unei singure brane profesionale. O bran profesional cuprinde o list de calificri. Un contract de munc este semnat de un singur angajat. O filial, sucursal, administreaz mai muli angajai i mai multe stocuri de piese de schimb. Un angajat sau o pies de schimb aparine unei singure filiale. Un angajat se poate afla n situaii diferite n perioade diferite. ntr-o perioad de timp determinat un angajat se poate situa numai ntr-o anumit situaie n raport cu necesitile filialei.

6. 7. 8. 9. informaii.

Un contract / comand / de intervenie este semnat de o singur filial i respectiv de un singur client. Filialele i clienii pot semna mai multe contracte n timp. Clientul are relaii juridice cu o singur filial. Filiala are relaii juridice cu mai muli clieni. Un contract / comand / este executat de mai muli angajai, de una sau mai multe filiale, n acelai timp sau perioade diferite. Schema fluxului informaiona. Prezentarea este schematic deoarece nu ia n considerare toate filialele pe care le are societatea comercial, ci numai tipurile de surse de

Modelarea informaiilor de referin din reeaua de service auto.

Aceast modelare conceptual este mprumutat din practica bancar unde creditului i se aplic o dobnd real (fr inflaie) ntr-o plaj de 8-12%, n funcie de mrimea creditului i de riscul de a acorda credit clientului. Modelarea temporal i arhivarea bazei de date reprezint activitatea trecut a unei ntreprinderi. n acelai timp arhivarea nseamn i o permanent conservare a informaiilor rezultate din activitatea curent, independent de sistemul expert, cu toate c face parte integrant din acesta.

29

Aceast stocare a informaiilor este impus fie prin norme interne ale ntreprinderii, fie de constringeri externe cum ar fi durata impus de lege pentru conservarea informaiilor (statul de plata a salariilor se arhiveaz minim 50 de ani). Este de datoria Administratorului de Date de a lua msuri pentru stocarea, selecia, pstrarea i arhivarea pe durate minime sau maxime a informaiilor conform dispoziiilor legale n vigoare. Aceast activitate aparine modelrii conceptuale a datelor, chiar dac aceasta nseamn, aparent, pentru Administrator o activitate suplimentar. Daca lum de exemplu din practic bancar contul curent de economii, de fiecare dat cnd apare o modificare a dobnzii bancare se face inventarierea i actualizarea contului cruia urmeaz s i se aplice o alt rat a dobnzii. Aceast activitate nu poate avea loc n lipsa modelrii temporale i arhivarea datelor i informaiilor. Stabilirea modelului conceptual de modelare temporal este necesar pentru Administratorul Bazei de Date care trebuie s gseasc soluii tehnice pentru restriciile impuse (selecia, modul de pstrare a datelor i informaiilor, durata arhivrii i modul de acces n arhiv). Odat cu impunerea acestui capitol, n modelarea informaiilor, apare necesitatea ca un sistem expert s dispun de un GLOSAR i de un TEZAUR. GLOSAR- "lexic care explic cuvintele rare ale unei limbi sau a unei opere, tratat" LAROUSE,1989. TEZAUR- "lista alfabetic de termeni normalizai utilizat pentru clasarea documentelor" LAROUSE, 1989. O list de termeni (TEZAUR) n ordine alfabetic, explicai (GLOSAR) este cea mai util pentru sistemele expert i servete la inventarierea propriilor denumiri, prescurtri, etc., asemntor unui registru de eviden al socitilor comerciale existent n activitatea camerelor de comer i industrie pentru a evita sinonimia denumirilor, (riscul confundrii) cu alte ntreprinderi sau denumiri, culori, sigle de marc protejate prin lege. Deseori, uitate, aceste dou elemente, dar mai ales tezaurul, au ca rezultat multe ore de munc pentru depistarea cauzelor alterrii sau pierderii unor informaii pe parcursul rulrii programelor. n afar de aceasta conduc la coerena vocabularului, precizia limbajului i posibilitatea ca un alt utilizator s poat mai uor actualiza i prelucra imensa cantitate de informaii stocat n baza de date. Este totui dificil s se estimeze dimensionarea tezaurului unei baze de date. De obicei o ntreprindere de mic anvergur codific aproximativ 500 de termeni proprii utilizai ntr-un glosar. Glosarul i tezaurul de cuvinte al unei limbi depete 20.000, de cuvinte. Un volum mare descurajaz utilizatorul sistemului expert. Sistemele expert trebuie s foloseasc

30

la maximum tezaurul limbii naionale, la adevratul neles, i s aibe un tezaur propriu ct mai redus posibil, format numai din cei mai importani termeni utilizai (termeni cheie). ADMINISTRATORUL BAZEI DE DATE A REELEI DE SERVICE-URI AUTO. n capitolul precedent am analizat rolul Administratorului de Date, independent de suportul tehnic al sistemului expert. El a fost prezentat ca un factor important n promovarea intereselor ntreprinderii. n practic el trebuie s fie un mediator ntre modelul conceptual al sistemului complex care este o ntreprindere i informatic, adic mijloacele concrete prin care politica ntreprinderii este pus n practic. Administratorul de Date este dator s in cont de o serie de restricii impuse de realizarea tehnic, adic de echipamentul de calcul i competena Administratorului Bazei de Date care exploateaz echipamentul. El trebuie s observe dac baza de date are nevoie de un dicionar de cuvinte cheie sau nu, n funcie de facilitatea sau complexitatea fenomenului sistemului ntreprindere i de scopurile strategice ale acesteia. Din pcate mentalitatea conservatoare a organizrii ntreprinderilor duce la o lupt continua ntre metodele necesare conducerii cu asistare de sisteme expert i conducerea actual de tip subiectiv i dictatorial. De aceea poziia Administratorului de Date trebuie ct mai bine i clar definit n organigrama ntreprinderii. n prezent acesta este aparintor centrului de calcul, deci tehnic al ntreprinderii, i are mai mult rol de consultant. O funcie important a Administratorului de Date este de a forma o banc de date actualizat i mai ales s valideze relaia date valide - proceduri de prelucrare valide. De aceasta depinde foarte mult alegerea echipamentului informatic i a reelei informatice, dar i tipul de procesare al datelor, cel mai adecvat fenomenului. n caz contrar poate s apar situaia n care realizarea informatic a diverselor subprograme ale sistemului expert necesit echipamente care nici nu au fost luate n considerare la realizarea modelului conceptual. n continuare ne propunem s analizm puin rolul Administratorului de Date att n cazul n care modelarea fenomenului nu are sau are nevoie de faza de concepie a sistemului de date. Este interesant faptul c n practic, o informaie, cu ct este mai mult utilizat cu att mai mult este dorit s fie utilizat. Dicionarul datelor servete la conceperea dicionarului fizic, real, care va fi transpus pe echipamentul de calcul. n acest context, principala sarcin a Administratorului de Date, este pe de-o parte prezentarea dicionarului conceptual (schema, glosar, tezaur, etc.) echipei care va realiza sistemul expert i pe de alt parte s urmeze

31

schema logic propus mpreun cu Administratorul bazei de Date pentru gsirea soluiilor tehnice care s reproduc ct mai fidel fenomenul i s implementeze sistemul expert. DICIONARUL DE DATE se adreseaz n primul rnd echipei care concur la realizarea sistemului expert, n frunte cu informaticianul, Administrator al Bazei de Date. Dac dicionarul de date prevede multe amnunte, devine greoi i respingtor datorit i a multitudinii de restricii care apar n mod logic. Administratorul de Date este obligat s prezinte o viziune global, nct prin tema ridicat de un capitol, informaticianul s aib cmp deschis creativitii i optimizrii soluiilor fizice. n aceast situaie se realizeaz un dialog constructiv n care Administratorul Bazei de Date aduce soluii i propuneri i se reanalizeaz definirea modelului conceptual. n intervalul dintre dialoguri acesta caut soluii practice, modelri ale fenomenelor i elaboreaz schema de baz a organizrii informatice. Pe msur ce sistemul expert prinde contur, echipa va fi aceea care va solicita ntlniri, din ce n ce mai dese, unde se vor rezolva problemele de validare, fiabilitate, distorsiuni posibile n transmiterea i prelucrarea automat a datelor i informaiilor. Pe tot parcursul elaborrii sistemului expert este necesar ca fiecare membru al echipei s aib acces n orice moment la orice schem, model, dar mai ales la dicionar n totalitatea sa. Dicionarul de date conceptual reflect o semantic. Este necesar ca reprezentarea fizic s aib aceai semantic. Verificarea coerenei dintre sistemul conceptual i cel fizic este deosebit de important. Exist dou cazuri extreme care ilustreaz modul de conducere a acestei verificri: a). Informaiile sunt foarte multe dar elementare. b). Informaiile sunt reprezentate de ansamble de date. n primul caz verificarea coerenei este simpl, dar foarte laborioas, n schimb poate fi uor automatizat. n al doilea caz se pornete de la fiecare informaie conceptual, se parcurg etapele succesive n care se apeleaz la toate datele i informaiile elementare, i se evideniaz neconcordane, cum ar fi aceea c o informaie conceptual nu este reprezentat de modelul fizic. Acest lucru se datoreaz fie faptului c sistemul nu are prevzute ramuri n arborescen pentru prelucrarea respectiv, fie c datele sunt greit codificate de dicionarul de date fizice, i sistemul nu le mai poate identifica. O alt etap de verificare este reciproca, adic pornind de la fiecare dat, din baza de date, care nu este pur tehnic, se caut corespondena cu informaia la care servete. Este foarte rar cazul de corespondente multiple, adic date care s participe la formarea mai multor informaii. n cazul unei optimizri se poate recurge la gruparea n aceai baz de date, ntr-un singur fiier (tabel raional).

32

Dac ntre o dat i o informaie nu se poate stabili corespondena, este posibil ca ea s fi fost creat de Administratorul de Date, din motive tehnice, i apoi neutilizat sau erori de cod i formate care trebuie corectate. Orice modificare: coduri, formate, denumiri, se opereaz nti n dicionarul de date far a altera variantele trecute. Validarea relaiei date-proceduri este o verificare a fiecrei subrutine a sistemului expert n funciune. Cea mai des utilizat metod este de a rula subrutina dup modele conceptuale rezolvate deja de expert i de a vedea etapele pe care le parcurge comparndu-le cu etapele i rezultatele pariale obinute de subrutin. Alegerea procesorului de date aduce i el restricii tehnice specifice care impun reluarea, dup realizarea sistemului expert, a tuturor fazelor parcurse. Se optimizeaz cu acest prilej modelul conceptual, dicionarul de date, glosarul i tezaurul sistemului expert. Elaborarea unui sistem expert este o munc de echip care dureaz n prezent un timp de concepie de ordinul anilor. Totui se poate remarca faptul c pe msur ce sistemele expert s-au realizat, fabricanii de procesoare vin n ntmpinarea rezolvrilor tehnice de implementare a acestora cu soluii din ce n ce mai evoluate. Ca dovad este evoluia sistemului M S - D O S la WINDOWS i n momentul de fa la varianta WINDOWS 'XP care este deja depit. Aa cum a reieit din capitolele precedente, cel mai important rol, n elaborarea sistemului expert, l are Administratorul de Date. Nu s-a menionat nimic despre locul pe care-l ocup acesta n organigrama ntreprinderii. Aceast problem este de competena echipei manageriale a ntreprinderii, creia ne permitem s le atragem atenia c Administratorul de Date este, dup prerea noastr, un post n viitor n orice ntreprindere i pe scar ierarhic trebuie plasat imediat dup managerul general, trebuie s fac parte din Consiliul Administrativ i s aib acces la toate hotrrile strategice ale ntreprinderii. Problematica curent i strategic a ntreprinderii este reprezentat de acesta n modele conceptuale, fezabil a fi informatizate, care conduc la clarificarea soluiilor pn la cele mai mici detalii, scond n eviden domeniile n care trebuie clarificate sau evaluate date i detalii necesare. Organigrama se va referi la organizarea echipei care particip la realizarea i ntreinerea sistemului expert n ntreprindere. ncercm s prezentm organigrama ca un rezultat logic al fiei postului fiecrui domeniu strict necesar, indiferent de domeniul abordat de sistemul expert. COMPETENELE ADMINISTRATORULUI DE DATE: Moderator care asambleaz informaii pertinente, fr alterarea particularittilor. 33

Garant al semanticii informatizrii ntreprinderii prin care se definesc vocabularul, tezaurul i obiectivele ntreprinderii. Normator care particip la realizarea i propunerea de norme interne i standarde i controleaz respectarea acestora prin unificarea sistemului informaional din ntreprindere. Girant al coerenei informaionale de form i de fond, datorit viziunii globale asupra ntreprinderii, are grij s elimine perturbaiile care ar putea s apar n cazul evoluiei dicionarului de date i introducerea accidental de sinonime.

Consilier strategic datorit cunotintelor de informatic de care dispune, servete la elaborarea soluiilor de informatizare a domeniilor concurente la gestiunea ntreprinderii. Consilier organizatoric care propune soluii de automatizare organizatoric a fluxului informaional din ntreprindere. Concepia informatic a ntreprinderii, particip la modelarea i descrierea informaiilor asupra unei teme date, pornind de la propriile cunotine i de la ale utilizatorului. Utilizator al bazei materiale informatice, n general dispune de centrul de calcul, cunoate performanele echipamentului, structureaz baza de date, ntocmete necesarul de dotari corespunztoare pentru evoluia sistemului.

Valorific baza de date prin specializarea personalului ntreprinderii care este antrenat s utilizeze dicionarul i baza de date. Interfaa ntre Managerul General i sistemul informaional din ntreprindere, definete informaiile strategice i caut soluii pe termen scurt, mediu i lung de dezvoltare a sistemului informatic i a sistemului expert.

Consilier al administratorului centrului de calcul, pe de-o parte posed cunotinele i cunoate programele strategice i pe de alt parte este cunosctor al performanelor echipamentului de calcul, ceea ce duce la o simbioz ntre baza material i sistemul expert. Din lista competenelor Administratorului de Date rezult c sarcinile acestuia sunt caracerizate de urmtoarele:

Sarcini numeroase i diversificate, competene diferite care reclam utilizatori i persoane diferite. Administratorul de Date nu poate aparine unui serviciu deoarece are competene generale, deci trebuie s vin n ierarhie imediat dupa Managerul General. Baza informatic material i sistemele de subrutine expert trebuie conduse centralizat, de o echip subordonat unui singur ef. Administratorul de Date are n ntreprindere un rol strategic important, el deine un rol cheie n stabilirea politicii ntreprinderii i un rol foarte important n ceea ce privete

34

veridicitatea datelor i informaiilor pe care sistemul gestionat de el le furnizeaz ntreprinderii. n figur este prezentat o schem de organigram a acestui nou serviciu dintr-o ntreprindere.

Departamentul de administrare i ntreinere a datelor sistemului expert care gestioneaz reeaua de service-uri. DIRECTORUL CENTRULUI DE CALCUL Acesta are rolul de a stabili normele generale ale sistemelor de modelare a fenomenelor n funcie de performanele echipamentului i de modul de stocare i acces la baza de date. Cunotinele i pregtirea acestuia au rolul de a hotr asupra suportului informatic, a modelrii generale i la realizarea coerenei dintre modelul conceptual i cel fizic. Rolul lui nu const ntodeauna n a decide asupra modelelor i modelrii fenomenelor, ci n special de a gsi soluii optime de transpunere n practic a modelului conceptual mpreun cu Administratorul de Date i Administratorul Bazei de Date.

SERVICE AUTO 1,2,3,


Are ca sarcin concepia dicionarului de date n domeniu de care rspunde. El se ocup de realizarea modelrii pe domeniu, alege mijloacele de transpunere n practic a soluiilor gsite i mpreun cu Administratorul Bazei de Date elaboreaz dicionarul ntregului sistem expert i modeleaz concepia unitar a sistemului pentru realizarea coerenei accesului la date, dintr-un domeniu n altul. Asigur asistena tehnic utilizatorilor i particip la reciclarea personalului ntreprinderii. Despre Administratorul Bazei de Date s-a discutat n capitolele antrioare. Este de menionat faptul c n echip, Directorul Centrului de Calcul este singurul post care necesit ca pregtire de baz informatica. Celelalte pot fi ocupate de informaticieni specializai ntr-un anumit domeniu cum ar fi mecanica, finane, 35

contabilitate, resurse umane, dar cel mai des sunt utilizate persoane specialiti ntr-un anumit domeniu care au pregtire n sisteme informatice. Administratorul de Date i serviciul pe care-l conduce are propriul loc n organigrama ntreprinderii. Este prezentat o propunere considerat ideal de Martine Barthez n 1993, n care este creat un serviciu ntreg n subordinea unui Director de Sisteme Expert i Informatic.

Locul ADMINISTRATORULUI DE DATE n

organigrama reelei de SERVICE AUTO. n aceast variant Administratorul de Date i echipa de realizare i ntreinere a sistemelor expert depinde de D.S.E.I. (Directorul de Sisteme Expert i Informatizare) care stabilete strategiile cu Managerul General i nu depinde deloc de organizarea ntreinerii, dotrii, personalul de serviciu, etc., din centrul de calcul i nici nu hotrte asupra metodelor de gestiune a informaiilor. Eeste prezentat organigrama pentru ntrprinderile care au implementat deja sisteme expert de informatizare a fluxului informaional. Se constat c Administratorul de date este plasat independent de exploatare i de Administratorul Bazei de Date care sunt n subordinea Directorului Centrului de Calcul. Totui deosebirea nu este aa de mare i are avantajul c folosete structura organizatoric actual ceea ce conduce la la posibilitatea exploatrii la maximum a acumulrilor centrului de calcul.

Organigram actual n service auto.

36

n acest capitol am ncercat s definim locul i rolul responsabilului cu creerea i intreinerea sistemelor expert din ntreprinderi. Rolul Administratorului de Date este mai mult sau mai puin important n funcie de politica strategic a ntreprinderii. n realitate factorul hotrtor al apariiei n ntreprindere al acestuia i plasarea ct mai sus n ierarhie, depinde de competentele i gradul de participare la luarea deciziilor.

Variant de organigram. Organizarea intern a echipei de exploatare a sistemelor expert nu depinde dect de obiectivele pe care sistemul expert le urmrete. Sistemului expert central urmrete evoluia fiecrui service auto, starea reelei cilor de transport i starea personalului din fiecare service auto, i care are ca sarcin principal detectarea anomaliilor. MTAD = Mijloace de Transport de Aprovizionare i Desfacere. Sistemul expert este capabil s aib reacii pertinente cum ar fi: MTAD (Mijloacele de transport) pot s se asambleze la un moment dat pe un anumit - MTAD pot comunica ntre ei dar i cu sistemul central. Misiunea MTAD-urilor poate s fie de natur nedeterminat, care duce la stabilirea Misiunea odat stabilit, poate fi oricnd reconsiderat i actualizat de sistemul expert Aceste domenii nseamn recunoaterea strii naturii, cumularea de fapte i informaii din toate domeniile i luarea unor decizii cu privire la modificarea strii naturii n vederea obinerii obiectivului final: optimizarea costurilor i timpului de ateptare la transportul semifabricatelor. Modelarea unui astfel de fenomen presupune gestionarea problematicii n condiii de evoluie dinamic i n condiii de incertitudine. Este vorba de modelarea sistemului central de supervizare. Modelul poate fi structural, funcional, cauzal i / sau comportamental. momentului de intrare n funciune i a traseului de parcurs n raport de cerere. central. parcurs pentru a transporta mai multe semifabricate cu un consum optimizat de energie.

37

Sistemului expert s i se descrie componentele (parametrii componentelor care caracterizeaz starea naturii). Pe lng gestionarea strii componentelor trebuie s gestioneze i informaii i date legate de starea relaiilor dintre componente cum ar fi: dou MTAD-uri urmeaz un traseu, un numr n de semifabricate sunt deja ncrcate din punctul X, n punctul Y un numr n de semifabricate sunt n ateptare, etc. Sistemul expert, pentru taxi-robot, este un sistem dinamic complex diferit de sistemul expert de diagnoz care simuleaz expertul fa n fa cu un fenomen aflat n pan, care trebuie readus n funciune. Sistemul expert dinamic trebuie s deduc fapte plauzibile n condiiile n care se dein fapte incomplete cu privire la starea naturii mediului nconjurtor. Modelele de reprezentare a strii mediului nconjurator pot fi diverse: Modele mai mult sau mai puin agregate. Modelul conceptului bunei funcionri. Modelul conceptului funcionrii n caz de pan.

Modelul funcional va preciza c transportul a N semifabricate necesit un mijloc de transport, de capacitatea, c i se poate ataa sau nu remorc, capacitatea remorcii, i c acesta se gsete n starea pregtit s fac transportul. Un alt model funcional privete cazul n care MATD efectueaz transportul dar sunt solicitri de transport ce nu pot fi onorate i trebuie gsit soluia satisfacerii cererii care s se ncadreze cel mai trziu n mai puin de 15 minute de ateptare. Modelarea pe baza evenimentelor discrete presupune ca datele i informaiile strii naturii variaz n diferene de timp infinitezimale, caz n care toat baza de date se actualizeaz i se analizeaz numai acele valori, mrimi, stri care prezint modificri de la Dt1 la Dt2. n vederea modelrii fenomenului studiat este necesar un vocabular de baz: FAPTE: un cuplu < variabil, valoare > care definete starea naturii unei variabile la un moment dat. De exemplu < traseu, liber > dar i valori disjunctive cum ar fi < traseu, liber U neobturat > ceea ce ar defini: traseul este liber si neobturat de lucrri de amenajare a carosabilului . Faptele sunt i ele de mai multe feluri: FAPTE SESIZATE SUPERVIZATE pentru care valoarea este cunoscut datorit senzorilor utilizai n orice moment, ca cel exemplificat. FAPTE SESIZATE NESUPERVIZATE a cror valoare este calculat la cerere cum ar fi valoarea acceleraiei sau consumul de energie. FAPTE DEDUSE a cror valoare nu se calculeaz direct, ci deriv din celelalte fapte cunoscute.

38

STAREA NATURII este un ansamblu de fapte care descrie complet sistemul supravegheat de sistemul expert la un moment dat. TRANZIIE - schimbarea strii naturii. Tranziia se poate produce prin evenimente discrete. Evenimentele sunt ns de mai multe feluri n funcie de influena acestora asupra sistemului expert. EVENIMENT definete schimbarea la un moment dat a FAPTELOR care descriu o stare a naturii ce se transform n alt stare a naturii. Ele pot fi: fapt ce descrie o anumit stare a naturii. msurat. Observabilitatea este dinamic, adic schimbarea valorii nu poate avea loc la un moment dat, ea poate fi sesizat numai dup un interval de timp, comparnd starea naturii de la timpul t1 cu starea naturii de la timpul t2. REGULI - restricii, reguli care definesc starea naturii i tranziiile posibile ale fenomenului. Regulile pot fi statistice sau dinamice. Ele pot fi algebrice care leag dou valori, o funcie de stare a naturii urmtoare care leag dou stri ale naturii ntre ele sau de deducere a unei stri a naturii prin logic. OBSERVAIA este un fapt observat la un moment dat, de exemplu < puterea consumat / valoarea >. Sistemul studiat este reprezentat de un ansamblu de stri ale naturii care produc un graf (arborescen) gigantic: graful strii naturii. Fiecare nod al acestui graf este o stare a naturii sistemului posibil (adic un ansamblu de fapte care-l descriu). Fiecare arc al grafului este un evniment E (nu neaprat elementar deoarece o multitudine de fapte ii schimb starea naturii). Fiecare drum urmat n arborescen este un scenariu. ntre faptele care definesc starea naturii unele sunt observabile. Este necesar ca, avnd ca baz faptele observabile, s se poat produce n orice moment o transpunere (traducere) ntr-un graf observabil al strii naturii. Cum observaiile nu vizeaz dect valoarea faptelor la un moment dat i nu totalitatea faptelor care concur la definirea strii naturii, un nod din graful observabil poate avea mai multe noduri corespondente n graful strii naturii. De exemplu un semifabricat care se gsete n starea n care urmeaz s fie transferat, este o stare a naturii ntr-un graf care nu ia n considerare localizarea mijloacelor de transport i nici starea n care se gsesc celelalte semifabricate. EVENIMENTE OBSERVABILE, schimbarea valorii unui fapt observabil, EVENIMENTE ELEMENTARE, de exemplu schimbarea valorii unui singur

39

n mod asemntor un arc al grafului corespunde unui ansamblu de evenimente care vizeaz toate transformrile observabile dar n contexte diferite. De exemplu odat semifabricatele urcate n garnitura A , garnitura A se pune n micare independent de localizarea i starea n care se gsesc celelalte garnituri cu condiia de a circula pe aceai linie dar n sensuri contrare. Aceast condiie este reglementat de reguli de circulaie care impun circulaia giratorie. Un drum din graf, al faptelor i evenimentelor observabile este un scenariu proiectat numai de evenimente observabile. Aceast viziune, a departajrii n scenarii elementare, reduce pe dou ci cercetarea scenariilor (numrul de scenarii posibile fiind un numr combinatoriu). n primul rnd se elinin evenimentele care nu sunt implicate n fapte observabile i n al doilea rnd mai multe scenarii sunt comparate i proiectate asupra aceluiai scenariu al strii naturii, deoarece un nod din graful observabil poate corespunde la mai multe noduri ale grafului strii naturii. Urmrind problema n acest fel, se pot obine grafuri observabile foarte diferite care se pot compara i n final optimiza. Se poate considera c din totalitatea scenariilor semnificative se poate alege un scenariu optimizat. Cercetarea dup modelul explorrii combinatorii se reduce i mai mult dac grupm scenariile optime pe grupe i clase de scenarii. S presupunem c un graf explicit este de fapt un caz particular care rareori corespunde cu realitatea. Graful de tranziie trebuie s accepte a fi construit de la schimbarea elementar a strii naturii. Modelele de modelare matematic a schimbrii strii naturii cunoscute pn n prezent sunt: a. Descrierea logic (temporal, neclasic). b. Descrierea dup principiul logicii lineare (pe baza consumurilor). c. Descrierea pe baza unei reele Petri de nivel nalt. d. Descrierea pe baza reelei Petri ordinare. e. Descrierea pe baza reelei temporale probabilistice. f. Descrierea dup mecanismul strilor finite. Vom evidenia n continuare avantajele i dezavantajele modelrii schimbrii strii naturii pentru cazul n care reeaua de service auto a achiziionat un demaror utilizat de la un client: a). DESCRIEREA LOGIC are la baz nelegerea i apropierea de fenomenele i datele care duc la schimbarea strii naturii pentru a putea aplica punctul de vedere al descrierii mecanice i a dualitii ntre starea naturii i schimbarea strii naturii. VERIFICARE + CONSTATARE (DEMARORUL (X)) >>> RECUPERABIL (DEMARORUL (X))

40

Ceea ce nseamn: Dup aciunea " Verificarea demarorului X i constatarea posibilitii recuperrii acestuia, demarorul X este recuperabil". Secvena indic o schimbare a strii naturii. AVANTAJE: Reprezentarea este foarte concis i precis, ea nu pune problema strii precedente verificrii i constatrii recuperabilitii demarorului. Ansamblul de date care stocheaz culorile posibile ale taxiului poate fi infinit. Printr-o regul descriptiv logic putem descrie o infinitate de tranziii. Cu predicate logice de ordinul I se obin reguli generice pentru toat reeaua de achiziii a ntereprinderii. Substituind variabilele logice cu obiecte obinem reguli indexate. Este cea mai apropiat descriere posibil fa de modelele cognitive umane. Regulile obinute pot suporta derogri (excepii ). Chiar dac gradul de recuperare al demarorului nu este complet, concluzia c demarorul este recuperabil este plauzibil. Descrierea permite o evoluie dinamic. Ideea de baz este s dispunem de descrierile unitare a ct mai multe componente ale sistemului care s includ i excepiile i anomaliile. DEZAVANTAJE: Construirea dificil (datorit volumului mare) a modelului automat de asamblare a fenomenului pe baza strii naturii elementare finite. n mod mai general este vorba de complexitatea grafului i de fiabilitatea i mentenabilitatea acestuia n funciune (repetarea grafului de la o stare iniial dup un interval de timp va duce la alt soluie). Actualizarea datelor trebuie fcut i n baza de date anterioar. De exemplu este clar c naintea aciunii "verificat + constatat demarorul (X)", n baza de date exista informaia "demarorul (X) este neverificat", care trebuie tears i nlocuit cu evoluia n starea naturii urmtoare. Regula este una de cosmetic: Tot ce nu a fost declarat c s-a schimbat, rmne cum a fost i se vor calcula numai datele rezultate n urma schimbrii. Acest principiu al ineriei informaiilor se poate rezolva linear dac dorim s construim o arborescen explicit a schimbrii strii naturii ntre dou momente, nainte de al implementa n sistemul de supraveghere. Se poate ns construi i n linie , adic n timp real. b). DESCRIEREA DUP PRINCIPIUL LOGICII LINEARE. n acest caz aciunea precedent se descrie astfel: | - ! (( Recuperabil (X) + Neverificat (X) + Verificat parial (X) - o Recuperabil 30% (X)) Ceea ce nseamn c demarorul (X), fie recuperabil, fie neverificat sau parial verificat n starea iniial, devine recuperabil 30% n starea final i strile demarorul (X) "recuperabil", "neverificat" sau "parial verificat" sunt terse din baza de date.

41

AVANTAJE : Spre deosebire de descrierea precedent aceasta este explicit i cuprinde mai multe evenimente simultan (3). Dac demarorul (X) este recuperabil el devine automat recuperabil 30% i actualizat n baza de date. Tot ce este descris n partea stng aparine trecutului i se actualizeaz la starea din partea dreapt. Orice fapt necuprins n descriere rmne neschimbat. Reprezentarea se apropie mai mult de prelucrarea automat a unei arborescene i permite sesizarea evenimentelor n timp real, eliminnd ineria descrierii logice. DEZAVANTAJE : Tot ce trebuie schimbat trebuie explicitat amnunit. De exemplu dac demarorul (X) este n curs de a fi verificat i constatat gradul de recuperare, aceast aciune n timp nu poate fi descris n logica linear. Nu se poate pune n eviden nici faptul c aciunea de verificare i constatare necesit un anumit timp. Descrierea poate fi mbuntit adugnd o funcie "timp" dar care este estimativ (nereal), dup care s aib loc actualizarea bazei de date. c). DESCRIEREA PE BAZA REELEI PETRI DE NIVEL NALT. Problema anterioar devine: | - ! ( Neverificat(Demarorul (X)) -- o Recuperabil 30% (Demarorul(X))) Care nseamn: pentru fiecare demaror X, dac X a fost neverificat n starea iniial, X devine recuperabil 30% n starea final, se terge X era neverificat cnd regula este utilizat. AVANTAJE : Este foarte apropiat de cazul precedent. Are avantajul c fiind fcut descrierea direct n modelul reelei Petri se pot utiliza tehnici de prelucrare clasice ca algoritmul juctorului pentru simularea modelrii. Un alt avantaj vine tot de la subreelele Petri care permit descrierea global a schimbrilor strii naturii. Dac utilizm aceast metod de descriere putem folosi proceduri secveniale. Putem de exemplu simula c demaroarele trec n etapa strii naturii urmtoare ciclic (mergi i caut semifabricatele, ncarc-le n mijloacele de transport, efectueaz transportul la operaia urmtoare, descarca-le la operaia urmtoare, etc.). Modelul se apropie mult de cel de diagnoz sau de studiu al cazuisticii. Putem asocia la aceast descriere Petri un interpret, care permite atribuiri de etichete (coduri de stare). DEZAVANTAJE : Cel mai mare inconvenient este c trebuie s identificm toate cazurile posibile n care se gsete un demaror. Adic trebuie s se fac o prelucrare prin apropiere monoton de situaia real. Schimbrile strii naturii sunt restricii care trebuie s conduc obligatoriu la schimbri i decizii n consecin. Este clar c nu poate fi supervizat sistemul expert numai prin restricii. d). DESCRIEREA PE BAZA REELEI PETRI ORDINARE. Evenimentul schimbrii strii demarorului se descrie astfel: 42

| - ( Verificare+Constatare (Demarorul X) - o Recuperabil 30% ( Demarorul X )) Aceast descriere se adreseaz numai unui demaror X care-i schimb starea n recuperabil 30%. AVANTAJE: Analiza i prelucrarea evenimentelor este simplificat. Este compatibil cu logica propoziiilor. DEZAVANTAJE : Investigarea este complex, dup o schem combinatorie. Este necesar s se stocheze reguli pentru posibilele modificri a datelor tuturor faptelor din baza de date. Ocup mult memorie i echipament. e). DESCRIEREA PE BAZA REELEI TEMPORALE PROBABILISTICE. Dup acest model descrierea " Dac n urma verificrii i constatrii demarorului X la timpul t1, atunci probabilitatea ca aceasta s fie recuperabil 30% la timpul t2 = t1+1 , este de 0,99 " devine: P ({recuperabil demaror X = recuperabil 30%, t+1 }|{verificare+constatare demaror X = recuperabil 30%, t}) = 0,99 Aceast formul este probabilistic i condiionat asociind dou evenimente aleatorii. Ea nu este suficient pentru a fi reprezentat sub forma unui graf temporal, deoarece este necesar ndeplinirea unor condiii : Condiiile probabilistice trebuie ndeplinite i pentru variabile, nu numai pentru evenimente. De exemplu n acelai timp ce se consider demarorul X recuperabil 30% n stnga relaiei, aceasta presupunnd c pentru toate strile posibile ale demarorului X, verificarea+constatarea poate avea ca rezultat toate strile posibile, dar n special aceea de recuperabil 30%. separat. AVANTAJE : DEZAVANTAJE : Modelare facil datorit calitii descrierii. Coerena i uurina nelegerii modelelor complexe. Existena unor algoritmi de modelare eficieni. Caracterul indexat al variabilelor aleatoare. Incapacitatea sistemului de a obine simulri globale. Toate variabilele din stnga relaiei trebuie s fie regsite n partea dreapt. Ansamblul probabilitilor condiionale trebuie reprezentate printr-un graf

43

f). DESCRIEREA DUP MECANISMUL STRILOR FINITE. Se descriu strile succesive. De exemplu evenimentul schimbrii strii de recuperabilitate a unui demaror este cuprins n descrierea a dou evenimente succesive E1- la E2 astfel: E1 = [Ansamblul stator D(x) la verificare mecanic, Demarorul D(x2) la degresare subansamble, Demarorul D(x3) este transportat la bancul de lucru] E2 = [Ansamblul stator D(x) la verificare mecanic, Demarorul D(x2) la degresare subansamble, Demarorul D(x3) este recuperabil 30%] Are avantajul c prelucrarea este i mai mult simplificat i generarea scenariilor este mult mai simplu de realizat la acest nivel elementar de reprezentare. Dezavantajul este c de fiecare dat, la fiecare stare a naturii, trebuie actualizat n totalitate baza de date (fapte care se schimb i fapte care nu se schimb de la o etap la alta). Un sistem fizic evolueaz n timp fie din dinamica proprie, fie sub aciunea factorilor determinai de evenimente externe sistemului, perturbaii. Pentru prelucrarea unor astfel de evoluii sunt necesare diverse trepte de control pn la un supervizor global. Supervizorul unui sistem expert dinamic este gestionat de un modul de nalt nivel, care supervizeaz permanent sistemul, comunic cu operatorul uman cruia i sugereaz soluii decizionale n situaii de dezechilibru. DINAMICA FUNCIUNILOR FIRMEI Desfurarea activitilor din cadrul funciunilor firmei are loc cu intensiti diferite de la o etap la alta de dezvoltare a acesteia, ceea ce ne permite s vorbim de o dinamic a funcilor. Astfel, n cazul unei ntreprinderi noi, echipat cu utilaje moderne i in cadrul creia se utilizeaz tehnologii moderne se va nregistra o intensitate maxim n manifestarea funcunilor de producie i de personal i o intensitate mai mic n manifestarea funciunii de cercetare-dezvoltate, spre exemplu.

44

Fig. b) Evoluia intensitii de manifestare a funciunilor Grad de intensitate producie personal

Cercetare-dezvoltare

Aceste intensitii de manifestare a funcilor amintite se pot inverse pe msur ce se trece la o nou etap n dezvoltarea ntreprinderii respectivem aa cum reiese i din figura b). Intensitatea de manifestare a unei funciuni trebuie s fie, pe de o parte , n accord cu posibilitile firmei respective, iar pe de alt parte s fie corelat cu intensitatea de manifestare a celorlalte funciuni. Dac funciunea de cercetare-dezvoltare, spre exemplu, ar fi frnt n manifestare, firma respectiv ar veni n dezacord cu cerinele pieei, ceea ce va avea urmri negative asupra rezultatelor pe care le va obine Dac, dimpotriv, aceast funciune se va manifesta cu intensiti mai mari dect pasibilitile firmei, aceasta ar conduce la un effort financiar pra mare care nu ar fi justificar de rezultatele obinute,influennd nefavorabil costul produciei i implicit eficina economic a acesteia. n afara acestui control asupra nivelului de intensitate cu care se manifest fiecare funciune, condcerea firmei are un rol deosebit n coordonarea funciunilor pe baza cunoaterii decalajului care apare ntre gradul de manifestare a unei funciuni i nivelul rezultatelor obinute n domeniul respective. n acest sens, trebuie subliniat ca rezultatele superioare ce se obin n urma manifestrii unei funciuni apar dup momentul de maxim n mainfestarea acesteia existnd trei perioade distincte : de amorsare, concomiten i permanen, dup cum se poate vedea si in figura c)

45

Fig.c) Relatia dintre intensitatea manifestrii unei funcii i nivelul rezultatelor obinute Grad de intensitate (1 ) Nivel de rezultate (2 ) (1) (2)

Timp A C R

Aa cum se observ din figura c ) att intensitatea cu care se manifest o funciune, ct i nivelul rezultatelor obinute evolueaz aproximativ asemntor, cu deosebirea c ntre acestea se nregistreaz un decalaj n timp. n perioada A (de amorsare) se consum resurse pentru manifestarea funciunii dar rezultatele nu se obin nc. Dac s-ar renuna la obiectivele pentru care este necesar manifestarea funciunii, atunci efortul depus ar fi inutil i ar constitui o pierdere pentru firm. Perioada C ( de concomiten) se caracterizeaz prin faptul c se consum i resurse pentru manifestarea funciunii, dar se obin i rezultate, evident la nivel diferit. Perioada R (de remanen) se caracterizeaz prin aceea c, dup momentul ncetarii de a se mai manifesta funciunea, se obtin n continuare rezultate n virtutea eefortului fcut de firm pentru manifestarea acestei funciuni n perioadele anterioare. n aceasta perioad exist pericolul de a se renuna la preocuparea pentru manifestarea funciunii pe considerentul c oricum rezultatele favorabile se obtin in acest domeniu. Rolul managerilor firmei const n a sesiza fiecare perioad din manifestarea

funciunii cu scopul coordonrii gradului de manifestare a acestorantruct acesta nu se regleaz de la sine. Obiectivul principal al managementului trebuie s-l reprezinte trecerea

46

ntr-o perioad ct mai scurt la momentul de remanen. In acest sensm o atenie deosebit se va acorda funciunii de personal care prezint perioada de amorsare cea mai mare. De acemenea se impune din partea managerilor coordonarea manifestrii funciunilor n raport cu schimbrile ce intervin n mediul ambiant. Pentru aceasta firma trebuie s dispun de un system informaional care s permit identificarea prompt a dereglrilor echilibrului dintre funciuni cu scop de a lua deciziile ce se impun.

4. Evaluarea activelor ntreprinderilor


In principal exist 2 metode de evaluare n funcie de stadiul n care se gsete ntreprinderea: 1. Metoda analitic: evaluarea se bazeaz pe ntocmirea unei liste de inventar (cldiri, utilaje, dotri care cuprind i mijloacele fixe i mijloacele de inventar). Deoarece aceste active sunt supuse amortismentului ele se gsesc inregistrate n contabilitatea ntreprinderii. Informaiile din inregistrrile contabile: data achiziiei, valoarea de achiziie, durata amortizrii, valoarea rmas, stau la baza ntocmirii listei activelor ntreprinderii. Acestea se actualizeaz cu inflaia i rezult totalul activelor ntreprinderii. Aceasta metod se folosete la ntreprinderile care funcioneaz deja. 2. Metoda statistic: se refer n special la ntreprinderile n faz de proiect, care nu funcioneaz. Se compar tipul ntreprinderii aflate n faza de proiectare cu altele din domenii nrudite (asemntoare) de activitate (diferena estimrii este de maxim 10%). Spre comparaie se pot utiliza urmtoarele date obinute statistic: - ntreprinderi utilate complet a cror pre se poate calcula cu 450 euro/mc - cldiri utilate complet (tip locuin) 250 euro/mc - terenuri care variaz ntre 3 30 euro/mp (extravilan) - terenuri care variaza intre 50 80 euro/mp (intravilan) Evaluarea activelor metoda statistic (exemplu de calcul) Apartament la bloc: Presupunem c apartamentul are suprafaa total de 60 mp i nlimea de 2,5 m. Este utilat cu toate dotrile necesare: alimentare cu energie electric, gaz metan, ap, canalizare, racordare la reeaua de evacuare a apelor uzate, aragaz, frigider, main de spalat rufe, main de spalat vase. Aplicnd metoda statistic se obine: Locuin la bloc: 60 mp x 2.5 m = 150 mc x 250 euro/mc = 37.500 euro Aceast valoare este aproximativ, diferena fa de realitate const n principal n amplasarea locuinei (capital de ar, jude, municipiu, ora, zona de amplasare n localitate). Service AUTO: 47

Considerm service-ul auto din exemplul anterior. Presupunem c este construit din module industriale cu dimensiunea minim 3m x 6m. Dimensiunile sunt ataate pe schia sevice-ului.

Schia service-ului auto.

Hale industriale: 8 module x 6m x 3m x 3.5m (nlimea minim a halei) = 504 mc x 450 euro/mc =226.800 euro Spatii tip locuin: 2 module x 6m x 3m x 2,5m (nlimea minim pentru spaii tip locun) =90 mc x 250euro/mc = 22.500 euro Total = 249.300 euro Valoarea amortismentului: T (249.300 euro): - cldiri (construcii): 60% din total => 149580 euro - utilaje: 40% din total => 99720 euro Cldirile includ: ziduri, ui, geamuri, conducte de alimentare, conducte de evacuare etc. n ara noastr amortizarea unei construcii noi dureaz 40 45 ani, n funcie de valoarea profitului pe care l va aduce activitatea desfurat n aceasta. Adoptm durata amortismentului de 50 ani. O cldire rezist n timp aproximativ 100 120 ani, dup care are nevoie de reparaii capitale. Utilajele au diverse perioade de amortizare (Ex. automobil destinat taximetriei 4 ani). Metoda statistic le omogenizeaz pe toate i fixeaz un amortisment de 10 ani mediu pentru utilaje i 50 ani pentru cldiri industriale. 149580/ 50 ani / 12 luni = 249,3 euro/luna 50 ani = perioada de amortizare 48

99720/ 10 ani / 12 luni = 831 euro/luna Total amortisment = 1080,3 euro/luna

10 ani = perioada de amortizare

Pragul minim de rentabilitate: - pentru o ntreprindere ce funcioneaz: se determin pe baza costurilor fixe i variabile Cf Cv

Cf

PmR PmR impus

Q[buc/um]

Costurile minime depind de cantitatea produselor/serviciilor realizare de ntreprindere. PmRimpus pragul minim de rentabilitate impus = 1,2 PmR Intre costurile de fabricaie fixe ale unui produs se regasete i amortismentul. Amortismentul se adaug dac exist producie pentru vnzare. Metoda statistic se bazeaz pe observaia c amortismenul reprezint aproximativ 10% din totalul veniturilor ncasate. A = 0,1 PmRimpus 1080,3 euro/luna => 10% PmR PmR = 10.803 [euro/luna] Rezult c ntreprinderea trebuie sa realizeze lunar ncasri de 10.803 euro pentru a supravieui (pragul minim de rentabilitate). Dac alegem ca produs reprezentativ pentru service-ul auto nlocuit motor defect la un autoturism i consideram aceast intervenie c are contravaloarea serviciului de 650 euro rezult ca pentru a realiza pragul minim de rentabilitate, ntreprinderea trebuie s realizeze lunar, echivalentul tuturor serviciilor prestate de 10.803 / 650 = 16,62 adic 17 inlocuiri de motoare. PRAGUL MINIM DE RENTABILITATE = 17 nlocuri de motoare

49

5. MEMORIUL DE ACTIVITATE
Memoriul de activitate (cuprinde filmul activitilor prevzute n statutul ntreprinderii) Se alege din activitile prevzute n statutul ntreprinderii o activitate care va fi considerat activitate reprezentativ a ntreprinderii. Pentru activitatea reprezentativ se scrie obiectivul pe care aceasta l urmrete. Ex.: Service reparaii auto. Activitatea principal: reparaii mecanice auto. Activiti secundare: reparaii motor, sistem de aprindere, direcie, sistem frnare etc. Se alege ca activitate reprezentativ repararea sistemului de frnare a autoturismelor. Obiectivele principale ale acestei activiti: diagnosticarea starii tehnice a sistemului de frnare, identificarea componentelor defecte, ntocmirea listei cu piesele de schimb de achiziionat, comandarea componentelor, nlocuirea componentelor defecte, testarea sistemului de frnare. Putem s estimm c o astfel de reparaie implic aproximativ 4 5 ore de manopera: 400.000/ora => 2.000.000 lei

6. ORGANIGRAMA NTREPRINDERII
(Schi n care se prezint posturile i ierarhiile acestora n ntreprindere) Posturile pot fi: - de execuie (de nivel ierarhic inferior) - de conducere (de nivel ierarhic superior) Principiile de baz la ntocmirea organigramei ntreprinderii: Posturi de execuie: Locul de munc: Locul de munc este deservit de unul sau mai muli muncitori. Echipa: O echip cuprinde de la 10 pn la 15 muncitori care deservesc mai multe locuri de munc. Dintre acetia managerul numete un ef de echip (persoan de legtur ntre membrii echipei i postul ierarhic imediat superior). eful de echip are urmtoarele sarcini (atribuii): - preia de la nivelul ierarhic superior sarcinile de producie - preia gestiunea dotrilor locurilor de munc - asigur legtura pentru aprovizionarea locurilor de munc - distribuie sarcinile de producie pe membrii echipei - evalueaz i controleaz activitatea membrilor echipei - transmite efului ierarhic superior problemele care apar - apar bunurile ntreprinderii impotriva eventualelor daune cauzate de membrii echipei - face parte din rezerva de cadre a ntreprinderii, nu este retribuit n mod special pentru activitatea prestat, este recompensat i motivat prin alte metode dect salarizare 50

Dac modul de salarizare este n acord global atunci repartizarea salariilor pe membrii echipei se face de ctre eful de echip.

Echipa. SE1 ef echip, M1...M15 muncitori,membrii echipei.

Atelierul: Dac ntr-o ntreprindere exist cel puin trei echipe, maxim 5, atunci se justific financiar infiinarea unui post (pltit special) de maistru care ndeplinete sarcini asemntoare efului de echip : controleaz activitatea global a echipelor, ditribuie sarcinile de producie pe echipe, coordoneaz activitatea acestora, etc. Formaia de munc se numete ATELIER.

Atelierul. M1 maistru, SE1 .. SE5 echipe.

Secia: Dac exist cel puin trei posturi de maistru (maxim 5) se justific nfiinarea unui post de ef de secie (trebuie s aib pregtire superioar: inginer de specialitate, economist n managementul ntreprinderii, drept comercial, etc.). Execut acelai gen de sarcini, dar la un alt nivel, mai nalt i cu responsabiliti superioare. Poate s aibe n subordine, pe lng atelierele de producie i atelier de proiectare, contabilitate proprie seciei, depozite de materii prime i materiale, depozite de produse finite, etc.

Secia. M1....M5 Ateliere conduse de maitrii.

51

Posturi de conducere. Director de producie. Dac exist cel puin 3 efi de secie (maxim 5) se justific nfiinarea unui post de director de producie. Formaia de munc se numete FABRIC sau UZIN. Directorul de producie se subordoneaz directorului general.

Uzin (Fabric).

Organigrama unei ntreprinderi n care funcia de producie este preponderent este asemntoare cu cea prezentat n figura urmtoare:

Organigram pentru structura posturilor funciei de producie a ntreprinderii.

Directorul general (administrator, manager general) este persoana nominalizat n statutul ntreprinderii. El reprezint ntreprinderea, semneaz documentele oficiale i le parafeaz, apr bunurile ntreprinderii, recupereaz daunele de la teri, ntocmete documente 52

pentru administraia de stat, rspunde de corectitudinea acestora. Atribuiile managerului general sunt stabilite n statutul de funcionare a ntreprinderii nc de la nfiinarea acesteia. Funciile managerului: - previziunea - organizarea - conducerea - controlul - evaluarea Dac structura organizatoric a ntreprinderii nu justific formarea posturilor de conducere n tnreprindere atunci personalul de conducere din ntreprindere cumuleaz aceste funcii. Pentru funciile ce nu pot fi ndeplinite de personalul ntreprinderii se incheie contracte cu terii (contabilitate, merketing). Deciziile cele mai importante sunt luate de proprietari. n subordinea proprietarului (lor) se afl administratorul acesteia care poate s i numeasc un consiliul consultativ (CA Consiliul de Administraie). n subordinea administratorului se afl serviciile funcionale ale intreprinderii. Aplicaie: Exemplu de organigram pentru Service-ul auto:

Organigrama reelei de Sevice-uri Auto.

53

7. Bibliografie :
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 1987. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. Berthold Klaus, Horn Paul, Robot vision, The MIT Press, Massachusetts Institute of Bobrowicz O, Gamonet P-M, Haurat A, Sygam, une sistem de regulation de flux matier dans Bonnet A, Truong Ngoe J M, Haton J P, Systemes Experts: vers la matrise tehnique, Inter Breuker J A, Wielinga B J, Interpretation of verbal data for Knowledge acquisition, Advances Brown D, Chandrasekaran B, Knowledge and Kontrol for a mechanical Design Expert Buchanan B G, Feigenbaum E A, Dendal end MetaDendal: their applications dimensions, Buchanan B G, Shortlife W, Rule- Based Expert Systems. The MYCIN Experiments of Carpenaru D. Stanciu Drept comercial roman- Editura Global Print, Bucuresti, 1999. Chandra sekaran B, generic Tasks in knowledge-based reasonning: high level blocks for expert Clancey W J, heuristic Clasification, Artificial Intelligence 27, 1985. Codd E F, Further Normalization of the Data Base Raelational Model, Current Computer Cole, G.A. Management. Theory and Practice. DP Publications, London, 1993 Technology, SUA, 1992. une entreprise manufactiriere, Actes des Jurnees sur les Systemes Experts d'Avignion, 1987. Editions, Paris, 1986. in Artificial Intelligence, T O'Shea Editor, Elseveir Science Publishers, 1987. Systems, Computer, Vol.19, 1986. Artificial Intelligence II, 1978. Stanford Heuristic Programing Project, Addison Wesley, Reading, 1984. ***Actes des Jurnees International sur les Systemes xperts et leurs applications, EC2, 1986. Forse T, Qualimetrie des Systemes Complexes mesure de la qualite du logiciel, Les Editions Alexander J, Freitling M, Knowledge level engineering: ontoligical analysis, AAAI Antonoaie, N., Fori, T., Sumedrea, S., Constantin, S. Managementul firmei. Ed. Leda, Armstrong, M. A Handbook of Management Techniques. Kogan Page Ltd., London, 1993 Arnoux M, Becker G, Thomas M C, Un systeme expert de gestion des aleas en production, Barhez Martine, Administration des Donnees, inter Edition, Paris, 1994. Barr A, Feigenbaum S, Le Manuel de l'Inteligence Artificielle, Eyrolles, 1984. Benchimol Guy, Levine P, Pomerol J-C, Systemes experts dans l'entreprises, Ed. Hermes, Bennett J, Hollander S, Dart, an expert system for computer fault diagnosis, Proceedings Berry D, Broadbent D, expert system and the man-machine interface, Expert Systems, Vol.4,

d'Organisation, 1989. Conference, 1986. Constana, 2000

Actes du CIIAM, Hermes, Paris, 1986.

Paris, 1990. IJCAI, 1981.

systems design, IEEE Expert I, 1986.

Science Sympozia, Vol 6, Data Basa Systems, Prentice Hall, 1971.

54

24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 1986. 34. 35. 1997. 36. 37. 2002 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48.

David J M, Krivine J P, Utilisation de prototypes dans une systeme expert de diagnostic; le Delahaye J P, systemes experts: organisation e programmation des bases de connaisances en Deschamps J, Quenllet M, Systemes Experts juridiques: une realite, Actes des Jurnees sur les Dreyfus S, Dreyfus H, Why skills cannot be represented by rules, Advances in Cognitive Drucker, P. F. Inovaia i sistemul antreprenorial. Editura Enciclopedic, Bucureti, 1993 Drucker, P. F. Management. Eficiena factorului decizional. Editura Destin, Bucureti 1994 Drucker, P.F. Management: Tasks, Responsabilites, Practices, Harper and Row, 1974 Duleu M, Bailey M, Rescu, a real-time expert system, Actes des Jurnees sur les Systemes Duncan,W.J. Management: Progressive Responsability in Administration, Random House Dym C, Mittal S, Knowledge acquisition from Multiple experts, The A I Magazine Vol 7, Emil Scarlat, Dinamica Sistemelor, A.S.E. Bucuresti,1994. Emil Scarlat, Nora Chirit, Bazele ciberneticii economice, Editura Economic, Bucuresti, Emil Scarlat, Nora Chiri, Sisteme cibernetice ale economiei de piat, Editura Economic, Florin Coman Contabilitate Financiara Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, Fori T., Dima, D. (coordonatori), Antonoaie, N. .a. Manual de formare managerial n Fox M S, Industrial Applications of Artificial Intelligence. Artificial Inteligence in Fox M S, Smith S F, Isis, a knowledge-based system for factory scheduling, Expert Systems, Freiling M, Starting a knowledge enginiering project, The A I Magazine, Vol 6, 1986 Gh. Peres, M. Untaru, N. Seitz, G. Popa, Teoria traficului rutier si sigurana circulaiei, Gitman, J.L., McDaniel, C. The World of Business, South-Western Publishing Co., 1992 Glouchevitch, Ph. Juggernaut - Cheile succesului german n afaceri. Editura SEDONA, Goodal M, The Guide to Expert Systems. Learned Information, Oxford, 1995. Grover M, A pragmatic knoweledge acquisition methodology, IJCAI Proceedings, 1985. Guga Lucian, Sisteme Expert n Managementul ntreprinderilor, Universitatea "Transilvania" Hammer, M., Champy, P. Reengineering ul ntreprinderii. Editura Tehnic, Bucureti, 1996

project Diva, Actes des Jurnees sur les Systemes Experts d'Avignion, 1987. calcul propositionel, Eyrolles, Paris, 1987. Systemes Experts d'Avignion, 1987. Studies, N E Sharkey Editor, Ellis Horwood, 1986.

Experts d'Avignion, 1987. Bussiness Division, New York, 1983

Bucuresti, 1997.

turism. Editura Psihomedia & DCG, Sibiu, 2000 Manufacturing, T O'Shea Editor, Elseveir Science Publishers, 1987. Vol I, 1986.

Brasov, 1982.

Timioara, 1996

din Brasov, 1998.

55

49. 50. 51. 52. 53. 54. 1996. 55. 1999. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62. 63. 64. 65. 66. 67. 68. 69. 70. 71. 1987.

Hautbois F, Systeme expert pour l'ordonnancement des taches de broyage-tamisage, Raport de Henneberger Gerhard, Elektrische Motorausrustung, Starter, Generator, Batterie und ihr Higgins, J.M. Organisational Policy and Strategic management: Text and Cases, Dryden Holloway S, L'Administration des donnees pour une meilleure gestion des systemes IEEE Inteligent System their Application, IEEE Computer Society, North Holliwood, SUA, IEEE Intelligence Artificielle, Sesiune stiinific internaional, Teknea, Nancz, 1-2-3 febr. Ion Bacanu Capitalul social al societatilor comerciale- Editura Lumina Lex, Bucuresti, Jones, G. Primii pai n afaceri. Editura TEORA, Bucureti, 1997 Kline P, Dolins S, Problem features that influence the design of expert systems, AAAI Koontz, H., ODonnell, C., Weirich, H. Management. McGraw-Hill Book Company, New Kotler, P. Managementul marketingului: analiz, planificare, implementare, control, Kotler, Ph. Marketing Management. Analysis, Planning, Implementation, and Control. Lafrance M, The knowledge acquisition grid a method for training knowledge engineers, Legea nr.26/1990 privind registrul comertului; Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale; Mahe H, Vesoul P, Acqusition des connaisances et adaption a l'utilisateur: outils et methodes, Marin Untaru, Nicolae Seitz, Gh. Peres, Gh. Fril, , Calculul si constructia automobilelor, Marin Untaru, Vasile Cmpean, Nicolae Seitz, Gheorghe Peres, Viorel Vulpe, Gheorghe Massa-Rolandino R, Nevai, A knowledge-based system for avalanche fall risk forecasting, Miller F, Copp D, Vesonder G, The ACE experiment: the initial evaluation of an expert system Mintzberg, H. Power in and Around Organisation, Prentice-Hall, 1983 Munteanu D, N. B. Lupulescu, L. Guga, Subrutine si Pachete de Programe de Grafic Utilizate Nicolae Seitz, Echipament electric si electronic pentru autovehicule, Universitatea din Brasov,

projet de Fin d'Etudes INSA de Lyon, 1987. Zusammenwirken im Kfz-Bordnetz; Robert Bosch GmbH, Gescheftsbereich KS, Stuttgart, 1998. Press, 1983 d'information, Afnor technique, 1991. Col 1986-1996.

Conference, 1986. Zork, 1984 Editura TEORA, Bucureti, 1997 Prentice Hall, New Jersey, 1988 (Sixth Edition) i 1993 (Eight Edition) International Journal of Man-Machine Studies 26, 1987.

Actes des Jurnees sur les Systemes Experts d'Avignion, 1987. Ed. Didactic si pedagogic, Bucuresti, 1982. Ciolan, Construcia si calculul autovehiculelor, Universitatea din Brasov, 1981. Actes des Jurnees sur les Systemes Experts d'Avignion, 1987. for preventive maintenance, Air Force System Command publication, 1984.

n Proiectarea asistat de Calculator, Universitatea din Brasov, 1988.

56

72. 73. 74. 75. 1998 76. 77. 78. 79. 80. 81. 82. 1988. 83. 84. 85. 86. 87. 88. 89. 90. 91. 1989. 92. 93.

Nicolescu, O. Nouti n managementul internaional. Editura Tehnic, Bucureti, 1993 Northcraft, G. B., Neale, M.A. Organizational Behavior. A Management Challenge. The Octavian Capatana Societatile comerciale, Editura Lumina Lex , Bucuresti, 1996. Ohmae, K. Inteligena strategului. Arta afacerilor n Japonia, Editura Teora, Bucureti, Olson J, Reuter H, Extracting expertise from expert: methods for knowledge acqusition, Expert Popescu, D. Conducerea afacerilor. Editura SCRIPTA, Bucureti, 1995 Popescu, M., Antonoaie, N., State, I. Management. Procesul decizional. Editura LuxLibris, Poulin J-C, Organiser l'administration des donnes, Les Editions d'Organisation, 1981. Rauch-Hidin W, Artificial Intelligence in Business, Science and Industry, Prentice Hall, 1985. Raul Petrescu Drept comercial roman, Editura Oscar Print, Bucuresti,1998. Robert G, Bowerman, David e Glover, Putting Expert Systems into Practice, VNR, New York, Russu, C. Management. Editura Expert, Bucureti, 1993 Scarlat Emil, Zaharia M, Piculescu V., Dinamica sistemelor; Probleme si studii de caz, A.S.E., Seitz N., Bobescu Gh. si Rdulescu R., Echipament electric pentru automobile si tractoare, Stncioiu, I., Militaru, Gh. Management. Elemente fundamentale. Editura TEORA, Tardieu H, Rochefeld A, Colleti R, La methode Merise, T1, Principes et outils, T2, Demarches Tisseau Gerard, Inteligence artificielle, I.P.U.F. Vendome, Franta, 1996. Vcariu Gh., etc., Guga L., Desen Tehnic, Clasic si pe Calculator, Editura ROMTIMEX, Vcariu Gh., Guga L. etc., Desen Tehnic, ndrumar de lucrri, Universitatea din Brasov, 1988. Vcariu Gh., Guga L., etc., Geometrie Descriptiv si Desen Tehnic, Universitatea din Brasov,

Dryden Press, 1990

System Vol 4, 1987.

Braov, 2002

Bucuresti, 1995. Brasov, Institutul politehnic, 1971. Bucureti, 1998 et Pratiques, Les Editions d'Organisation, 1987, 1988.

Brasov, 1992

Yoram Koren, La Robotique pour ingenieurs, McGraw-Hill,Paris, 1986, SUA, 1985. Young, A. The Managers Handbook. The practical guide to successful management. Arthur

Young, Marshall Editions Ltd., London, 1988

57

ANEXE
Anexa 1

Subiectele de tratat in cadrul referatului.


1. Statutul societatilor comerciale 2. Sa se comenteze modul de alegere si atribuire a denumirii societatii comerciale (Stampila, Sigla intreprinderii,). 3. Obiectul de activitate al societatii comerciale: - Activitatea principala, - Activitati secundare (altele). 4. Capitalul social al societatii comerciale. 5. Fluxul tehnologic al activitatii prncipale ( Schita pentru punctul de lucru, sau sediu social, sau birou, sau atelier, sau sectie, sau magazin, la alegere). 6. Depozitarea materiilor prime, materialelor si a produselor finite. 7. Asigurarea conditiilor saniare pentru personalul intreprinderii. 8. Activivitatea de marketing din intreprindere , sloganul utilizat de intreprindere pentru promovarea produsului acesteia). 9. Descrierea unui loc de munca la alegere. 10. Determinarea pragului minim de rentabilitate a firmei. 11. Completarea unei facturi fiscale (si chitanta fiscala) pentru livrarea sau incasarea contravalorii unei comenzi (la alegere). 12. Metoda folosita pentru finantarea investitiilor prevazute in lucrare.

58

ANEXA 2

STATUTUL
Societatii comerciale cu raspundere limitata CAPITOLUL 1 Denumirea, forma juridica , sediul, durata Art.1
Denumirea societatii este Societatea Comerciala ....................................................

Art.2
Societatea Comerciala...................................... este persoana juridica romana, avand forma juridica de societate cu raspundere limitata. Aceasta isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane si cu prezentul Statut.

Art.3
Sediul societatii este fixat la domiciliul asociatului unic, Romania, Oras .......................... str........................................................nr......bl..... , sc. .., ap..... .Sediul societatii poate fi schimbat pe baza hotararii asociatului unic .................................................... In vederea extinderii activitatii, Societatea va putea construi. cumpara si inchiria alte spatii, deschizand sucursale sau filiale in tara si strainatate.

Art.4
Durata de functionare a societatii este nelimitata. cu incepere de la data inscrierii in Registrul Comertului.

CAPITOLUL2 Obiectivul de activitate al societatii Art.5


Obiectivul de activitate al societatii este: 5.1 Activitatea principala: 5.2 Alte activitati: _ _

CAPITOLUL 3 Capitalul social Art.6


Capitalul social subscris si varsat la Banca ....................................................... avand suma de..................................lei si chitanta nr. ..................... impartit in ..... parti sociale a .............................. fiecare.

Art.7
Capitalul social poale fi majorat pe baza deciziei asociatului unic.

59

CAPITOLUL.4 Ammistrarea societatii Art.8


Societatea este reprezentata de......................................................... unic adiministrator.

Art.9
Administratorul societatii are urmatoarele atributii: la hotarari obligatorii privind activitatea societatii. Reprezinta societatea in relaltiile cu tertii, semneaza in numele acesteia, angajeaza raspunderea intregii societati. Se ingrijeste de buna functionare a societatii si de patrimoniul acesteia . la masuri de recuperare a pagubelor produse de salariatii si terti , actionand in acest sens cu respectarea legilor in vigoare . Angajeaza personal salariat al societatii si stabileste salariile acestora cu respectarea dispozitiilor legale privind salarizarea, asigurari sociale , protectia muncii, etc. Modifica statutul. Depune la organele de stat situatiile cerute si raspunde de exactitatea acestora. Se ingrijeste de intocmirea tuturor actelor scietatii, de registrele societatii.

CAPITOLUL5 Activitatea societatii Art.10


Exercitiul economic financiar incepe la data constituirii societatii. .Angajarea personalului societatii se face in cadrul schemei de organizare pe baza de contract individual de munca, care se inregistreaza la Camera de Munca. Nivelul salariilor pentru personaluI societatii, pe categori de calificare si functii se stabileste si se modifica de catre Adminislratorul sociclatii. Drepturite si obligatiile personalului angajat se stabilesc de Administratorul societatii.

Art. 11
Amortizarea fondurilor fixe se plateste prin aplicarea normelor de amortizare asupra valorii de achizitie a fondurilor fixe si se include, dupa caz, in pretul de cost al prestarilor de servicii sau in cheltuielile de circulatie si se utilizeaza pentru inlocuirea mijioacelor fixe si alte nevoi ale societatii. Prin valuarea de achizitie a fondurilor fixe se intelege suma cheltuielilor de cumparare si a altor chelluieli efectuate pentru punerea in functiune a fondurilor fixe.

Art. 12
Lucrarile de reparatii capitale se vor executa pe baza deciziei Administratorului societatii. Fondurile necesare se asigura prin includerea cheltuielilor respective, dupa caz, in pretul de cost al prestailor de servicii sau in cheltuielile de circulatie in anul in care au fost executate sau esalonat pe mai multi ani.

Art.13
Societatea, prin Administratorul societatii, va tine evidenta contabila in !ei si va intocmi annual bilantul si contul de beneficii si pierderi, avand in vedere Normele metodologice elaborate de Minisierul Finantelor.

60

Art. 14
Societatea comerciala.................................se poate modifica, dizolva sau lichida prin decizia asociatuiui unic. Lichidarea societatii se face in conditiile si cu respectarea procedurilor prevazute de Lg.31/1990. Lichidatorul urmeaza a fi numit de asociatui unic .

Art. 15
Administratorul societatii se va ocupa de intocmirea formalitalilor de constituire , de publicitatea legala de infiintare, de plata tuturor taxelor si cheltuielilor ocazionate de inregistrarea societatii, contabilizandu-le in contul acesteia.

Art. 16
Litigiile societatii cu persoanele fizice sau juridice romane sunt de conpetenta instantelor judecatoresti romane civile. Litigiile nascute in raporturile contractuale dinire Societate si persoane juridice romane pot fi solutionate si prin arbitraj. In acest caz asociatul unic poate alege si competenta comisiei de arbitraj de pe langa Camera de Industrie si Comert a Romaniei. Litigiile personalului roman angajat de societate, ivite in raporturile cu aceasta, se rezolva in conformitate cu legislatia proprie din Romania.

Art. 17
Prezentul statut se completeaza cu dispozitiile legale privitoare la societatile comerciale.

Semnatura

Legalizare Notariala pe verso.

61

ANEXA 3 MODEL DE REFERAT 1

1. P rezentarea firmei

S.C. HELP Student S.R.L. este o societate comercial cu rspundere limitat, cu sediul n Braov, str. Saturn, nr.19, sc. F, ap.1, parter, ce a fost nfiinat la data de 01/02/2006, cu capital privat, romnesc, capital obinut prin aportul celor patru asociai - Mu Mdlina Mihaela, Pop Cristina, Popa Daniela, Ungureanu Daniela (vezi Anexa 1- Statutul societii comerciale). Societatea este nregistrat la Oficiul Registrului Comertului cu : J - 08/12345/2005, avnd cod fiscal R120227 i dezvoltnd relaii de colaborare cu Raiffeisen Bank Sucursala Braov.

Modul de alegere i atribuire a denumirii societii. Sigla firmei.


Firma noastr vine n ajutorul studenilor i elevilor pentru a-i ndrepta ctre ce li se potrivete mai bine, i ajutm s fac un pas mare ctre cariera lor. Pentru ca obiectul de activitate s devin mai sugestiv pentru potenialii notrii clieni am ales denumirea HELP Student. Sigla societii, aleas de ctre noi din mai multe modele (vezi Anexa 2 Propuneri sigle), este urmtoarea:

Am ales aceast sigl deoarece am considerat-o cea mai potrivit obiectului de activitate (plria de la rob inclus n imagine duce gndul la segmentul de clieni vizat).

62

Combinaia de culori este cea mai potrivit, deoarece induce ideea de orientare, sprijinire, susinere a studenilor (actuali i viitori).

Obiectul de activitate al societii


Activitatea de baz a societii o reprezint selecia i plasarea forei de munc (cod CAEN 7450). Aceast clas include: activiti de investigare, selecie, orientare i plasare a forei de munc elevi i studeni. Serviciile pot fi furnizate patronilor, solicitanilor pentru angajare sau elevilor i studenilor care necesit orientare n carier i sunt de tipul: redactarea fiei postului; evaluarea i testarea solicitantului; investigarea referinelor; activiti de cutare i plasare a forei de munc; activiti de contractare a forei de munc; furnizarea ctre teri, pe baze temporare, a personalului angajat i pltit de agenie. Caracteristici ale serviciului: servicii orientate ctre segmentul reprezentat de elevi i studenti (inclusiv proaspt absolveni); diversitate mare de clieni; facilitarea intrrii n cmpul muncii a proaspeilor absolveni; ndrumarea elevilor i studenilor pe baza unor evaluri specifice orientrii profesionale; ncurajarea firmelor de a angaja proaspt absolveni, a cror profil s corespund cerinelor acestora; testri pe baza celor mai noi standarde n materie; tarife speciale pentru grupuri organizate de elevi i studeni; personal profesionist. Personalul societii este format din 6 persoane, din care 4 persoane lucreaz cu norm ntreag (8 h / zi, 5 zile / sptmn) i 2 persoane (psihologul i femeia de servici) lucreaz n regim part time. Structura detaliat a personalului, numele ocupantului de post i calificarea necesar fiecrui post sunt detaliate n tabelul 1. Angajaii i desfoar activitatea n sediul social al firmei, situat n str. Saturn. Schia detaliat a sediului este prezentat n Anexa 3.

63

Tabelul 1 Personalul societii Nr. crt 1 2 3 4 5 6 TOTAL Functia / calitatea Director general Director executiv Psiholog Specialist evaluator Secretara Personal curenie 6 Numele ocupantului de post Pop Cristina Ungureanu Daniela - urmeaz a fi angajat Mu Mdlina Popa Daniela - urmeaz a fi angajat Calificare (experienta) Da Da Da Da Nu Nu

Fluxul tehnologic al activitii principale


Activitatea principal a societii poate fi descris prin 2 fluxuri tehnologice. Fluxul 1 poate fi reprezentat astfel: Contactul ntre firm i student studentul sosete la sediul firmei testarea psihologic efectuarea de teste de evaluare a aptitudinilor se intervieviaz candidatul se ntocmete profilul acestuia se comunic rezultatele candidatul este orientat i plasat profesional. Fluxul 2 poate fi reprezentat astfel: Contactul ntre firm i client (persoan juridic) se ncheie contractul de colaborare i se stabilesc termenii acestuia se ntocmete profilul candidatului ideal se caut candidaii posibili se efectueaz teste de evaluare a aptitudinilor, testare psihologic se selecteaz candidaii care ntrunesc condiiile cerute se comunic rezultatele ctre firma angajatoare.

Capitalul social
Conform Actului Constitutiv al societii (Anexa 1), capitalul social al acesteia este de 400 RON, divizat n 4 pri sociale egale. Capitalul social este constituit prin aportul celor 4 asociai, fiecare contribuind cu 25% din valoarea acestuia.

Stabilirea organigramei firmei. Descrierea unui loc de munc la alegere.


64

Descrierea unui loc de munc: n sala de testare evaluare au loc urmtoarele activiti: Prezentarea testelor ce vor fi efectuate i prezentarea celui care aduce testele Se distribuie chestionare fiecrui candidat Se efectueaz teste de logic, de aptitudini, de inteligen Se comunic rezultatele testelor. Cei care au trecut testele sunt invitai s participe la interviu (faza urmtoare).

Fig. 1 Organigrama societii

Director general

Secretar

Director executiv

Psiholog

Specialist evaluator

2. A ctivitatea de promovare

65

Activitatea de marketing din firm


Clienii sunt reprezentai de: Persoane juridice n cutare de for de munc elevi i studeni; Elevi i studeni reprezentnd persoanele fizice. Cum gasim clientii? Colaborare cu Universiti care vor furniza liste cu studeni Colaborare cu Licee i coli Profesionale Participarea la trguri de locuri de munc Camera de Comer Publicaii: Pagini Aurii, Preul Zilei, (alte reviste i ziare) Locuri frecventate de elevi i studeni Radio i Televiziune Cunotine Activitile de promovare inndu-se cont de specificul activitii firmei, promovarea serviciilor sale se va realiza astfel: Afisaj privind oferta la sediul universitilor, liceelor, asociailor studeneti Apariii n publicaii i reviste specifice domeniului de activitate Participarea la trguri i expozitii de specialitate Elaborarea de materiale tiprite de promovare: afie, fluturai Pentru ca dezvoltarea imaginii firmei s fie mai pregnant, estimm alocarea unei cote de 2,5 % din cifra de afaceri anual, pentru activiti specifice de promovare, care se vor concentra asupra mbuntirii i consolidrii imaginii firmei att pe piaa naional, ct pe piaa internaional.

Sloganul de promovare a activitii firmei


Sloganul nostru este: Un pas nainte spre cariera ta! 66

Afiul de prezentare al societii este ataat proiectului prin Anexa 4 - Afiul de prezentare.

3. C ondi ii de lucru

Depozitarea materiilor prime, materialelor i a produselor finite


Deoarece obiectul de activitate al firmei noastre nu presupune producia de bunuri, nu putem vorbi despre depozite cu dimensiuni considerabile. Firma noastr, fiind n domeniul serviciilor (recrutarea i selecia resurselor umane) i desfurnd activitatea ntr-un spaiu foarte restrns, are la dispoziie pentru depotitarea celor necesare desfurrii activitii dou mici ncperi Depozit (Vezi Anexa 3). ntr-una din ncperi sunt depozitate materiile prime necesare i anume: chestionare completate i chestionare necompletate, rezultatele evalurilor, depozitarea produselor de birotic i papetrie, etc. Al doilea spaiu este folosit pentru depozitarea produselor de curenie a ntregului amplasament (mop, detergeni, lavete, etc.).

Asigurarea condiiilor sanitare pentru personalul societii


n vederea asigurrii condiiilor sanitare necesare, sediul societii este prevzut cu un grup sanitar. Acest dependin este necesar pentru ca personalul s-i poat desfura activitatea n cele mai bune condiii. Asigurarea cureniei spaiului de lucru (inclusiv a grupului sanitar) intr n sarcinile femeii de serviciu. Aceasta va folosii, pentru a nu duna sntii angajailor, produse de curenie ecologice.

67

4. C alcule financiare

Metode de evaluare a activelor firmei


Apartamentul are suprafaa total de 63,20 mp i nlimea de 2,5 m. Este utilat cu toate dotrile necesare: alimentare cu energie electric, gaz metan, ap, canalizare, racordare la reeaua de evacuare a apelor uzate, aragaz, frigider, main de spalat rufe, main de spalat vase. Aplicnd metoda statistic de evaluare se obine: Locuin la bloc: 63,20 mp x 2.5 m = 158 mc x 300 euro/mc = 45900 euro Aceast valoare este aproximativ, diferena fa de realitate const n principal n amplasarea locuinei.

Amortismentul
Spaii tip locuin: 2 module x 3,20m x 3,70m x 2,5m =59,2 mc x 300euro/mc = 17760 euro 1 modul x 3,20m x 5,20m x 2,5m =41,6 mc x 300euro/mc = 12480 euro Total = 17760 euro + 12480 euro = 30240 euro Valoarea amortismentului: 30240 euro * 60% din total (cldiri, construcii) = 18144 euro Cldirile includ: ziduri, ui, geamuri, conducte de alimentare, conducte de evacuare etc.

68

n ara noastr amortizarea unei construcii noi dureaz 40 45 ani, n funcie de valoarea profitului pe care l va aduce activitatea desfurat n aceasta. Adoptm durata amortismentului de 50 ani. 18144 euro/ 50 ani / 12 luni = 30,24 euro/luna Total amortisment lunar = 30,24 euro/luna 50 ani = perioada de amortizare

Determinarea pragului minim de rentabilitate


Am considerat pragul minim de rentabilitate ca fiind egal cu cheltuielile totale lunare. Estimarea acestor cheltuieli este prezentat n Anexa 6 Cheltuieli totale lunare. Pentru a atinge acest prag minim de rentabilitate este necesar o plasare de aproximativ 97 de persoane pe lun. Cheltuielile pentru o persoan plasat sunt de 10 euro, sum ce include: salariile personalului (calculat estimativ la ora de lucru); tel/fax, electricitate/nclzire, ntreinere; materii prime i materialele necesare (birotic i papetrie); cheltuieli de protocol. 967 euro/lun : 10 euro = 96,7 97 persoane plasate pe lun necesare pentru a atinge pragul minim de rentabilitate.

Cheltuieli totale lunare : cheltuieli cu persoana plasat = numr persoane plasate lunar

Cifra de afaceri a firmei. Metode de stabilire a cifrei de afaceri minime


Volumul de vnzri estimat la sfritul urmtorilor 4 (patru) ani pentru produsele i serviciile realizate ca rezultat al proiectului nostru, n cazul n care se realizeaz finanarea proiectului: 2006: 25.000 2007: 27500 EURO EURO (estimare cu 10% cretere pe an)

69

Am considerat cifra de afaceri minim ca fiind egal cu pragul minim de rentabilitate, adic 967 euro/lun, ceea ce nseamn c valoarea cifrei de afaceri minime anuale este de 11604 euro/an. Diferena pn la 25000 euro/an reprezint profitul estimat de noi n anul respectiv. Ne-am propus o cretere anual de 10% a cifrei de afaceri.

Completarea unei facturi fiscale


Factura completat este prezentat n Anexa 5 Specimen de factur fiscal completat ctre persoan fizic. Modelele de tampil sunt:

S.C. HELP STUDENT S.R.L


Brasov R120227

S.C. HELP STUDENT S.R.L


Brasov R120227

ACT CONSTITUTIV AL SOCIETATII CU RASPUNDERE LIMITATA S.C. HELP STUDENTS.R.L. , Brasov


I. Elementele de identificare a asociatilor Art.1 - Prezentul contract se ncheie ntre: 1)Pop Cristina Roxana- cetatean romn, sex F, nascut la data de 13/10/1983 n municipiul Brasov, fiica lui Mircea si al Tatiana, domiciliat n Brasov, str.Iasomiei nr 6, identificat cu BI seria GV nr 844064 eliberat de Sectia 1 Politie la data de 17/10/1997, avnd cod numeric personal 283131000058 si 2)Popa Daniela- cetatean romn, sex F, nascut la data de 21/08/1983 n municipiul Ploieti, fiica lui Stroie si al Elena, domiciliat n Brasov, str.Memorandului, nr. 16, camin 5, camera 55, identificat cu CI seria XZ nr 135377 eliberat de Sectia 1 Politie la data de 22/09/2002, avnd cod numeric personal 2830821297245 si 3)Ungureanu Daniela- cetatean romn, sex F, nascut la data de 08/08/1983 n municipiul Brasov, fiica lui Dorian si al Aurica, domiciliat n Brasov, str.Codrii Cosminului, nr. 60, identificat cu BI seria GV nr 837730 eliberat de Sectia 1 Politie la data de 25/07/1997, avnd cod numeric personal 2830808080033 si 70

4) Matau Madalina Mihaela- cetatean romn, sex F, nascut la data de 29.12.1983 n municipiul Brasov, fiica lui Gheorghe. si al Ecaterina Mihaela, domiciliat n Brasov, str. Saturn, nr.19, identificat cu BI seria BV nr.001308. eliberat de Sectia 1 Politie la data de 18.05.1998, avnd cod numeric personal 2831229001024 II. Forma, denumirea si sediul societatii Art.2 - Partile contractante convin ca societatea pe care o nfiinteaza sa fie o societate cu raspundere limitata, persoana juridica romna constituita si guvernata de legea romna si de actele sale constitutive. Art.3 - Asociatii raspund de obligatiile societatii numai n limita aportului fiecaruia la capitalul social. Patrimoniul social nu poate fi grevat de datorii sau de alte obligatii personale ale asciatilor. Art.4 - Partile contractante convin ca societatea pe care o nfiinteaza sa poarte denumirea de HELP STUDENT S.R.L. Art.5 - Societatea comerciala HELP STUDENTS.R.L. va avea sediul n .Brasov, str.Saturn, nr. 19. Societatea si va putea muta sediul prin decizia adunarii generale si cu respectarea formei si publicitatii impuse de lege. Art.6 - Societatea ve putea nfiinta filiale ori sucursale n Romnia sau n alte tari, cu respectrea reglmentarilor legale n vigoare la data si locul unde acestea se vor nfiinta. III. Obiectul societatii Art.7 - OBIECTUL DE ACTIVITATE PRINCIPAL: Selectia si Plasarea Fortei de Munca ACTIVITATEA PRINCIPALA: Cod CAEN 7450.(descrierea activitatiii) IV. Capitalul social Art.8 - Partile contractante convin ca, n baza prezentului act constitutiv, sa puna n comun aporturile lor pentru constituirea capitalului social. Capitalul social va fi de 400 RON (minim 200 RON) si este integral varsat de asociati la data constituirii societatii. Art.9 - Capitalul social se formeaza astfel: a) d-na Pop Cristina Roxana aduce ca aport 100 ROL n numerar, reprezentnd 25% din capitalul social. b) d-na Matau Madalina Mihaela aduce ca aport 100 ROL n numerar, reprezentnd 25% din capitalul social. c) d-na Popa Daniela aduce ca aport 100 ROL n numerar, reprezentnd 25% din capitalul social. d) d-na Ungureanu Daniela aduce ca aport 100 ROL n numerar, reprezentnd 25% din capitalul social. e) (pot fi aduse ca aport si mijloace fixe) 71

Art.10- Capitalul social subscris si varsat integral la data constituirii societatii este de 400 RON divizat n 4 parti sociale egale a cte 100 RON fiecare, numerotate de la 1 la 4. Art.11- Marirea sau micsorarea capitalului social se poate face doar prin hotarrea adunarii generale a asociatilor si cu respectarea conditiilor de forma si publicitate prevazute de lege. V. Administrarea si reprezentarea societatii Art.12- S.C. HELP STUDENTS.R.L. va fi administrata si reprezentata de d-na Pop Cristina Roxana, care poate delega autoritatea sa unui salariat. VI. Participarea la beneficii si pierderi Art.13- Partile contractante convin ca participarea fiecaruia la beneficiile si pierderile societatii sa fie proportionala si n limita aportului propriu la capitalul social. VII. Durata societatii Art.14- Societatea HELP STUDENT S.R.L. se nfiinteaza pe o perioada nelimitata. VIII. Dizolvarea si lichidarea societatii Art.15- Cazurile de dizolvare si procedura lichidarii sunt prevazute n statut si se completeaza de drept cu dispozitiile legale n vigoare. IX. Dispozitii finale Art.16- Orice nentelegeri ce pot aparea ntre asociati ca urmare a executarii actelor constitutive sau n legatura cu acestea vor fi solutionate pe cale amiabila, iar daca acest lucru nu este posibil se va apela la instanta de judecata competenta. Art.17- Completarile si modificarile actelor constitutive vor fi valabile si opozabile partilor si tertilor de la data nregistrarii lor n Registrul comertului. Asociatul care nu este de acord cu completarile si modificarile facute se poate retrage din societate conform procedurii prevazute de lege, dupa o luna de la notificarea facuta societatii privind retragerea sa. Art.18- Statutul face parte integranta din prezentul act constitutiv. Asociat, Asociat, Pop Cristina Roxana, Matau Madalina Mihaela, Popa Daniela, Ungureanu Daniela

72

Propuneri sigle

Help Student

H He ellp p

Student

Help Student

Help Student Help Student

73

Sloganul :

UN PAS INAINTE SPRE CARIERA TA!

Anexa 4

74

Anexa 6 Cheltuieli totale lunare


Cheltuieli 1. Resurse umane Salarii (sume brute, personal local) Personal tehnic Personal administrativ/indirect productiv Subtotal Resurse Umane 2. Birou Consumabile - rechizite birou i materiale medicale Alte servicii (tel/fax, electricitate/nclzire, ntreinere) Subtotal Birou local/costuri proiect 3. Alte costuri, servicii Publicaii** - promovare prin radio si presa scrisa Servicii financiare (costuri garanii bancare, etc.) Costuri cu asigurri pentru activele corporale achizitionate Subtotal Alte costuri, servicii Total costuri Costuri (EUR) Observatii

400 300 700

4 2

35 100 135

##

30 2 100 132 967

## hartie, materiale de scris, tus imprimanta, facturiere si chitantiere, bibliorafturi, etc.

75