Tanase Marius Gr.8101 Marketing ID An II Cuprins 1. Prezentarea firmei.................................................................................................2 1.1. Date de identificare.....................................................................................................2 1.2. Oferta firmei................................................................................................................2 1.3.

Analiza mediului in care actioneaza firma SC RAMOSS COM SRL........................3 1.3.1 Furnizorii...............................................................................................................3 1.3.2 Cumparatorii.Segmentarea pietei..........................................................................3 2. Analiza si evaluarea operatiunilor logistice...........................................................4 2.1. Procesul de cumparare.................................................................................................4 2.2. Analiza activitatii de transport....................................................................................6 2.3. Evaluarea procesului de stocare..................................................................................8 2.4. Depozitarea marfurilor..............................................................................................12 2.5. Organizarea activitatii logistice.................................................................................14 2.6. Analiza nivelului se servire logistic..........................................................................15 3. Propuneri.............................................................................................................16

1. Prezentarea firmei
1.1. Date de identificare Compania SC RAMOSS COM SRL, are ca obiect de activitate comertul cu materiale metalurgice si siderurgice. Din punct de vedere geografic, baza logistic de derulare a activitilor curente este amplasat n centrul Romniei, pe raza municipiului Braov, ora multicultural cu o bogat tradiie industrial i comercial. S.C. RAMOSS COM S.R.L. este o societate comerciala cu raspundere limitata, cu sediul in Sacele, B-dul. Brasovului nr. 162, cod postal 505600, jud. Brasov ce a fost infiintata la data de 07/05/1994, cu capital privat, romanesc, obtinut prin aportul celor 2 asociati Cioaca Liviu , Cioaca Paul. Societatea este inregistrata la Oficiul Registrului Comertului cu : J - 08/2180/1994, avnd cod fiscal R6184859 si dezvoltand relatii de colaborare cu Piraeus Bank, Sucursala Brasov. Conform Actului Constitutiv al societii, capitalul social al acesteia este de 997.500 RON, divizat in 1330 pri sociale egale. Capitalul social este constituit prin aportul celor 2 asociai, fiecare contribuind cu sume egale (50% i 50%). 1.2. Oferta firmei S.C. RAMOSS COM S.R.L. se adreseaza in principal producatorului industrial si in secundar constructorului de hale metalice industriale. Compania are in nomenclatorul ei de produse siderurgice intreaga gama de sortimente, dimensiuni si calitati necesara atat productiei industriale, indeosebi prelucrari prin aschiere cat si consructiilor industriale si lacatuseriei. Firma este distribuitor autorizat de produse metalurgice al grupului ARCELORMITTAL, cu posibilitate de comercializare a tuturor produselor din grup, nu numai a acelora uzinate la noi in tara. Acesta detine urmatoarele mari grupe de produse, identificabile in stoc: Produse plate: tabla laminata la cald si tabla laminata la rece cu grosimi de la 0.5 mm140 mm Produse laminate lungi: profile si europrofile, laturi, otel rotund.

produse laminate formate la cald: teava rectangulara, teava de instalatii, teava laminata fara sudura.

Din punct de vedere al marcii otelurilor detinem in stoc atat otel destinat constructiilor sudate cat si otel de cementate si imbunatatre utilizat in industria constructoare de masini. 1.3. Analiza mediului in care actioneaza firma SC RAMOSS COM SRL 1.3.1 Furnizorii Dupa cum s-a aratat anterior compania este distribuitor autorizat al grupului ARCELORMITTAL detinator a 10% din productia mondiala de otel-carbon. In afara de principalul furnizor ARCELORMITTAL, odata cu adoptarea statului de distribuitor local, firma are surse de aprovizionare alternative reprezentate de puternice companii multinationale independente sau dependente de o ramura de productie din acelasi grup. Exemplificam prin nume ca TissenKrupp, Kloeckner, Salzgitter s.a.m.d. 1.3.2 Cumparatorii.Segmentarea pietei Segmentarea pietei bunurilor industriale, in cazul firmei SC RAMOSS COM SRL presupune atat luarea unor criterii de segmentare specifice domeniului de activitate, cat si a unora din cele folosite la segmentarea pietelor consumatorilor individuali. Printre cele mai importante criterii specifice de segmentare pot fi mentionate cele care se refera la: localizarea geografica; domeniul sau ramura de activitate; tipul de organizare marimea firmei; politicile si procedurile de cumparare; caracteristicile relatiilor furnizor-cumparator. Pe parcursul istoriei ei, firma a fost nevoita sa recurga la 3 pozitionari sau repozitionari. Activitatea de inceput a SC RAMOSS COM SRL, a constituit-o exportul de tabla in Turcia, pe vremea cand functiona SIDEX SA Galati. Dupa ce acesta a fost achizitionat de grupul Mittal, firma a incheiat activitatea de export,

urmare a noii politici de conducere. Ramoss a ramas sa faca performante ca ditribuitor national al grupului, fapt ce a dus la eforturi investitionale atat pe partea de logistica si transport cat si pe partea de resurse umane(cresterea numarului de angajati). Cea de-a treia repozitionare a venit ca urmare a crizei mondiale care a avut ca efecte scaderea cantitatii cerute de produse metalurgice si scaderea preturilor acestora. Astfel aceste componente coroborate au dus la decapitalizarea firmei si devalizarea stocului de marfa, in conditiile in care in 2009 preturile scadeau cu cate 10%-15% in fiecare luna. La sceste conditii grele de piata s-a adaugat apritia multinationalelor cu mare disponibilitate financiara si dornice de cota de piata. Astel, fara stocuri mari, fara capital si cu concurenta sufland in cefa, firma a devenit din jucator national cu un volum de vanzari de 30000 tone pe an, jucator local cu 8000 tone pe an. In prima faza segmentarea s-a facut bazandu-se pe localizarea geografica, transportul fiind rentabil pe o distanta de maxim 200 Km in jurul Brasovului. Apoi orientarea s-a facut catre potentialii cumparatori cu volum mic de prelucrare deci cu cereri mici de materie prima nesatisfacuti de companiile multinationale sub rationamentul costului mare al transportului, datorita numarului mare de descarcari care se platesc si al nevoii rapide a materiei prime care uneori trebuie livrata in cateva ore. Acesta pozitionare are avantajul riscului comercial scazut(multi clienti cu sume mici de plata) si unei marje de profit mari datorita concurentei reduse pe acest segment de piata. Dezavantajul acestei strategii este volumul mic al vanzarilor, insa indeajuns pentru a trece de partea rentabilitatii.

2. Analiza si evaluarea operatiunilor logistice

2.1. Procesul de cumparare Mult timp privit ca o arie secundar, aprovizionarea a dobndit un nou statut n cadrul organizaiei, din punct de vedere conceptual i practic. Mutaiile produse afecteaz n profunzime domeniul aprovizionrii. Considerat anterior doar un ansamblu de activiti necesare, totui generatoare de cheltuieli, cumprarea este asociat n prezent cu un centru de profit. Cumprarea const n achiziionarea bunurilor i serviciilor necesare, la un cost optim, din surse competente i sigure.

La firma Ramoss odat cu modificarea percepiilor referitoare la rolul cumprrii n cadrul lanului de creare a valorii, relaiile cu furnizorii au trecut ntrun nou stadiu. Furnizorii cat i noi am nceput s dezvoltam relaii de colaborare pe termen lung, n scopul ndeplinirii obiectivelor reciproce. Relatia cu furnizorii este o relatie de tip win-win, acesta fiind vazut ca partener in dobandirea interesului comun, acela de micsora costurile. Perspectiva tradiional pasiv asupra cumprrii, a fost inlaturata in organizatia noastra, aceast arie logistic fiind situata n rndul celor productive, care genereaz costuri, fr a aduce venituri. Aprovizionarea a joaca un rol primar n cadrul firmei nostre i e privit ca un centru de profit. Mrimea costurilor implicate de activitatea de cumprare este un puteric argument pentru considerarea sa drept centru de costuri. n raport cu valoarea vnzrilor, nivelul costurilor variaz n funcie volumul vanzarilor. Incercam sa dimensionam stocul cat mai eficient posibil astfel incat sa obtinem o viteza de rotatie a acestora cat mai mica, astfel s-a ajuns la performanta de a vinde intr-o luna dublul stocului tampon. Achizitiile se fac n cantitatea potrivit, din sursa potrivit, livrate la locul potrivit, la timpul potrivit, la preul potrivit: 1. Cantitatea potrivita: produsele metalurgice se cumpara in cantitatea necesara si suficienta in asa fel incat sa fie suficinta la vanzare timp de o luna. Cantitatea, face exceptie de aparitia unor situatii speciale in care un client cumpara intreg stocul la produsul respectiv si poate nu este suficient urmand sa se aprovizioneze pana la satisfacerea nevoii cantitative a cumparatorului, si completarea stocului lichidat la produsul respectiv. 2. Sursa potrivita: reprezinta furnizorul care la momentul nevoii de cumparare detine in stoc produsul solicitat de clientul nostru, in calitatea si cantitatea corespunzatoare, la pretul si termenul de plata potrivit si poate livra in timpul necesar. 3. Locul potrivit: depozitul nostru sau direct la client, in functie de solicitarile noastre; 4. Timpul potrivit: in perioada stabilita in momentul lansarii comenzii. 5. Pretul potrivit: nu neparat cel mai mic pret de pe piata, ci acel pret care garanteaza un cost total favorabil. Obiectivele cumparatorului din aceasta organizatie sunt:

1. obtinerea unui amestec perfect intre pret, calitate, termen de livrare, modalitate si termen de plata; 2. diminuarea stocurilor tampon si in acelasi timp evitarea ruperilor de stoc, in vederea scaderii costurilor legate de stocaj. 3. negocierea unor conditii de plata mai favorabile; 4. diminuarea cheltuielilor cu transportul, printr-o mai buna organizare a programarilor de transport, si incercarea pe cat posibil de a aproviziona marfa pe returul camioanelor; Ca numar de surse detinem un pachet de 15 furnizori nationali si 4 furnizori externi. Cu aceste surse reusim sa acoperim toata gama de produse comercializate astfel incat sa prezentam clientului cosul complet de materie prima necesar productiei acestuia. Firma activand in domeniul comertului, si avand ca filozofie asigurarea totala a necesarului de produse metalurgice, trebuie sa lucram cu cati mai multi furnizori pentru a veni in sprijinul clientului cu diversitate in nomenclatorul de produse. Ca si modalitate de lucru intre noi si furnizorii nostri exista contracte comerciale cadru, relatia nostra desfasurandu-se pe baza de cerere oferta -oferta -comanda, pentru fiecare lot de marfa. 2.2. Analiza activitatii de transport Transportul este una dintre componentele majore ale sistemului logistic, datorit contribuiei sale la ndeplinirea misiunii logistice. Principalele aspecte decizionale abordate se refer la evaluarea i selecia transportatorilor, la programarea transporturilor i stabilirea rutelor. Adesea transportul este definit ca micarea fizic a persoanelor i mrfurilor, ntre dou puncte. De fapt, transportul mrfurilor reprezint un set de activiti logistice de baz, care se desfoar n aproape orice canal de marketing i const n crearea utilitilor de loc i de timp. Definirea transportului nu trebuie s se limiteze la simpla deplasare spaial a mrfurilor. n cazul apelrii la un transportator, utilizatorul cumpr un ansamblu de servicii. Perspectiva limitat la deplasarea spaial va conduce la alegerea firmei transportatoare care aplic cel mai sczut tarif de transport. Totui, utilizatorul este

interesat s obtin serviciile dorite, n afar de micarea spaial a mrfurilor, la cel mai bun pre. Astfel, tariful nu constituie unicul criteriu de alegere a unui transportator, deoarece firma utilizatoare urmrete s ndeplineasc cerinele proprii i pe cele ale clienilor si, referitoare la nivelul de servire. Stim ca pentru a fi o valoare real pentru client, produsul trebuie sa fie la momentul potrivit, n locul de manifestare a cererii, de aceea incercam pe cat posibil optimizarea transporturilor atat de de la furnizor catre noi, cat si de la noi catre client, astfel incat sa respectam termenele de livrare angajate in oferta. n afar de ndeplinirea cererii clienilor la momentul i locul potrivit, transportul ofer i o utilitate de form a mrfurilor. La destinaie, produsele solicitate trebuie s aib caracteristicile dorite de clieni, ambalate corespunzator neindoide, neruginite. Principalul obiectiv al transportului trebuie s fie deplasarea produsului de la punctul de origine la destinaie n condiiile minimizrii costurilor temporale, financiare i de mediu. n acelai timp, obiectivul transportului presupune deplasarea mrfurilor ntr-un mod care s ndeplineasc cerinele clienilor referitoare la calitatea mrfurilor, performanele de livrare i disponibilitatea informaiilor privind livrarea. In vederea respectarii tuturor angajamentelor contractuale firma detine parc auto dedicat exclusiv apovizionrilor i desfacerilor de mrfuri pe plan intern regrupeaz urmtoarele autovehicole: Renault Mascott capacitate util 3,5 to; Renault Midlum capacitate util 11 to; Cap tractor Renault Magnum i semiremorc Kogel capacitate util 27 to; Motostivuitor Caterpilar DP70 sarcin util 10 to. Activitatea de transport se efectuiaza atat cu masinile noastre proprii, cat si cu masini inchiriate atunci cand capacitatile noastre sunt ocupate. Transportul se face atat in scopul aprovizionarii, cat si in scopul desfacerii, potrivind lucrurile in asa fel incat pe un tur sa vindem marfa, iar pe retur sa achizitionam si astfel sa completam stocurile si sa evitam rupturi ale acestuia. Faptul ca masinile noastre merg in 80% din cazuri pline pe tur si retur, reduc foarte mult cheltuielile de transport. In proportie de 70 % aprovizionarea se face cu transportul platit de furnizor. In situatiile in care se inchiriaza masini pe distante mari se plateste doar 7

un singur sens, si pe cat posibil se incearca ca acestea sa fie acoperite de capacitatile proprii de transport. In cazul in care avem de transportat marfa catre doi clienti, unul gasindu-se la 100 km de depozit, iar celalalt la 400 km, in aceeasi zi si avand la dispozitie o singura masina, inchiriem mijloc de transport pentru distanta scurta, iar pentru celalalt client folosim capacitatea noastra, incercand totodata sa aprovizionam pe retur, astfel costurile devin minime. Obiectul nostru de activitate fiind comert cu ridicata al produselor metalurgice si siderurgice, acestea avand masa mare si volum foarte mic, ponderea transporului in pretul produselor la o livrare este de 3.5 % pentru o distanta medie de 400 km, pentru un camion cu semiremorca incarcat la capacitate(22 to). Firma Ramoss, se bazeaza pe vanzari business to business de materie prima clientilor din zona prelucrarilor prin aschiere si confectiilor metalice sudate. In aceasta zona nu se poate aproxima sau estima cantitatea de materie prima solicitata, acesta nefiind una constanta, de aici si imposibilitatea de a organiza transporturile cu mai mult de doua zile inainte, marfa si grupajele pregatindu-se de livrare cu o zi inainte sau chiar in ziua livrarii. Pozitia centrala a Brasovului face ca distanta de la depozitul nostru catre orice punct din tara sa fie in medie de 400 Km, iar costul de transport pe tona de metal sa fie in jurul a 15 euro. 2.3. Evaluarea procesului de stocare Formularea politicii referitoare la stocuri presupune nelegerea rolului stocurilor n cadrul firmei. Cunoaterea tipurilor de costuri asociate stocurilor este, de asemenea, o condiie esenial pentru echilibrul sistemului logistic. Opiniile referitoare la utilizarea meninerii stocurilor sunt contradictorii. n timp ce perspectiva tradiional subliniaz rolul stocurilor n satisfacerea cererii, abordarea modern pune accentul pe reducerea sau chiar nlturarea lor, pentru a evita imobilizarea unei pri importante din capitalul ntreprinderii. Susinerea sau criticarea deciziilor de meninere a stocurilor implic analiza prealabil a rolului pe care trebuie s l ndeplineasc stocurile. n esen, rolul stocurilor la SC RAMOSS COM SRL este: a) mbuntirea serviciului logistic pentru clieni. Asigurarea disponibilitii

produselor pentru satisfacerea cererii clienilor interni sau externi, n momentul manifestrii acesteia, constituie un motiv prioritar pentru deinerea de stocuri. Nivelul de servire este un indicator ce reflect capacitatea firmei de a onora cererea clienilor. Poate fi definit n funcie de : durata ciclului de performan (intervalul de timp dintre lansarea comenzii de client i primirea mrfii de ctre acesta); numrul comenzilor onorate; cantitatea comandat, onorat din stoc, pentru un produs sau o linie de produse. b) echilibrul relaiei dintre cerere i ofert. Aceast latur a rolului stocurilor este determinat de existena unui decalaj temporal ntre cerere i ofert. Produsele a cror cerere se concentreaz ntr-un interval scurt de timp fac necesar meninerea de stocuri de n avans fa de perioada de manifestare a cererii. c) reducerea costurilor. Incercam pe cat posibil sa diminuam stocurile, dar in acelasi timp evitam pe cat posibil rupturile. d) diminuarea incertitudinii. Prezena stocurilor protejeaz firma de variaiile neateptate, pe termen scurt, deopotriv ale cererii pieei i ale livrrilor efectuate de furnizori. Meninerea unor stocuri de siguran asigur capacitatea firmei de a onora comenzile clienilor si, n situaia unei creteri a cererii, n raport cu nivelul estimat. Stocurile protejeaz totodat n privina incertitudinii legate de ciclul de performan al furnizorului (respectiv de ntrzieri n producie, transport, prelucrarea comenzilor etc.) Firma Ramoss cumpr mari cantiti de mrfuri atat de la distribuitori cat si de de la productori i le vinde n cantiti mai mici producatorilor industriali si confectionerilor de metal. Existena noastra este justificat nu doar de livrarea n cantitatea potrivit pentru producatori (mai mic dect loturile productorilor), ci i de asigurarea unui sortiment adecvat de mrfuri provenite de la mai muli productori sau distribuitori. Din perspectiva structurii stocurilor, diversitatea produselor este, de regul, mai mare dect a productorului. Obiectivul nostru este pstrarea unui sortiment adecvat de produse, la un cost minim. Riscurile noastre legate de stocuri sunt mari si prezente pe tot parcursul existentei firmei. In domeniul comertului cu metalurgice pretul este anuntat de producator in fiecare luna, acesta poate creste si atunci suntem in avantaj daca avem stocuri din perioada trecuta, sau poate scadea si in acest caz avem parte de diminuarea profitului sau chiar pierderi cand e vorba de o ieftinire masiva. 9

Stocul pe care se bazeaza firma Ramoss este stocul de baz, necesar pentru a satisface cererea medie, n perioada dintre dou completri succesive ale stocului. Reprezint componenta stocului mediu ce rezult din procesul de reaprovizionare. Principalele categorii de costuri generate de stocuri sunt costul de achiziionare a mrfurilor, costul de meninere a stocurilor i costul rupturilor de stoc. Costurile de achiziionare sunt cele asociate efecturii comenzilor, n vederea crerii sau completrii stocurilor. Componentele acestei categorii de costuri sunt urmtoarele: costul seleciei vnztorului i negocierii, costul formulrii comenzii i transmiterii ei la furnizor ( prin pota clasic sau mijloace electronice), costul transportului comenzii (n cazul n care cheltuielile de transport nu sunt incluse n preul mrfurilor), costurile de recepie i de manipulare a materialelor la punctul de primire a produselor. Unele costuri de achiziionare nu variaz n funcie de mrimea comenzii. Altele, cum sunt costurile de transport sau de manipulare, depind de cantitatea de mrfuri cumprat. n raport cu valoarea mrfurilor cumprate, nivelul costurilor de achiziie variaz intre 0.5%-1% din valoarea marfurilor. Costurile financiare. Se refer la costul capitalului investit n stocuri. Stabilirea costurilor financiare ia n considerare rata dobnzii i costul de oportunitate. Determinarea exact a costurilor finaciare are un caracter relativ subiectiv. La firma Ramoss costurile financiare aproximative sunt de pana in 1.5 % din valoarea marfii, in conditiile in care termenele de plata cu furnizorii nostri sunt intre 60 si 90 zile. Costurile de depozitare. n situaia unui depozitului propriu, costurile de depozitare pentru un anumit produs, se calculeaz prin repartizarea costurilor de exploatare legate de spaiul de depozitare, n funcie de cantitatea meninut n stoc. Costurile de exploatare se compun din costul energiei electrice i termice, amortizarea cldirii depozitului i echipamentelor folosite, etc. Se estimeaza un cost de 0.5 % din valoarea marfii. Costul deteriorrii i uzurii mrfurilor. Pe parcursul pstrrii n spaiile de depozitare, mrfurile se pot deterioara fizic, devenind nevandabile. Estimrile referitoare la costurile asociate deteriorrii i uzurii consider urmtoarele componente: pierderea de valoare nregistrat de produs, costul operaiunilor de 10

remediere a produsului i costul procurrii unui produs similar de la o alt unitate a firmei. Acest cost este de 0.2 %, unul foarte mic, datorita caracterului neperisabil al marfurilor comercializate, dar si datorita unei bune dimensionari a stocului. Costurile datorate rupturilor de stoc sunt o categorie distinct a costurilor generate de stocuri. Sunt determinate de absena produselor din stoc, n momentul solicitrii lor de clieni. Unele costuri din aceast categorie pot fi cuantificate cu uurin, n timp ce altele nu pot fi msurate cu acuratee. Componentele principale sunt urmtoarele: costul vnzrii pierdute. Clientul confruntat cu o ruptur de stoc la nivelul firmei vnztoare poate decide s anuleze comanda, n loc s o amne pn n momentul n care produsul dorit devine imposibil. Costul pe care l genereaz pentru furnizor absena produselor este pierderea profitului pe care ar fi putut s l obin n condiiile efecturii tranzaciei. costul pierderii loialitii clienilor. Efectul comenzilor neonorate datorit rupturilor de stoc poate fi reorientarea parial sau total a clienilor spre alti furnizori. Aceast consecin este vizibil n special n cazul produselor care nu se difereniaz de oferta furnizorilor concureni. Costul suportat de furnizor este determinat de pierderea vnzrilor viitoare pe care le-ar fi realizat n cazul continurii la acelai nivel a relaiilor cu clienii afectai de rupturile de stoc. costul unei noi comenzi. n cazul n care clientul nu anuleaz comanda, furnizorul realizeaz vnzarea la un moment ulterior, cnd produsul devine disponibil. Furnizorul suport ns o serie de cheltuieli suplimentare, datorate prelucrrii comenzii, precum i operaiunilor de transport i manipulare care sunt mai costisitoare n cazul efecturii lor prin canale diferite de cele uzuale. Politica referitoare la stocurile de mrfuri trebuie s fie definit n funcie de costurile corespunztoare diverselor niveluri de servire a clienilor. Interdependentele dintre cele trei categorii de costuri generate de stocuri (costurile de achiziionare, costurile de meninere i costurile rupturilor de stoc) impun minimizarea costului total asociat obinerii nivelului int de servire, n locul minimizrii costurilor din fiecare categorie. Formularea politicii referitoare la stocuri trebuie s considere incertitudinea care se manifest n practic, n majoritatea cazurilor. Incertitudinea const n fluctuaiile cererii pe durata intervalului de reaprovizionare i/sau variaiile ciclului

11

de performan. Protecia fa de cele doua tipuri de incertitudine este posibil prin crearea unui stoc de siguran. Planificarea stocului de siguran presupune identificarea probabilitii de producere a unei rupturi de stoc, estimarea cererii pe durata rupturii de stoc i adoptarea deciziei privind gradul de protecie dorit, fa de rupturile de stoc. La RAMOSS COM controlul stocurilor se face periodic si const n analiza stocurilor sptmnal. Aceasta procedur de control face necesar o ajustare a punctului de reaprovizionare, pentru a reflecta intervalele dintre dou controale succesive. 2.4. Depozitarea marfurilor Pentru firma RAMOSS COM, se considera ca obiectiv ideal in privina depozitrii, reducerea nencetat a stocurilor de mrfuri care nu se afla in micare, pn cnd se va realiza o micare cvasi-continu. Scopul final va fi inlturarea necesitii de a depozita, n orice punct al reelei, inclusiv ntre unitile de producie, ntre acestea i clieni. Pn la disparitia nevoii de depozitare, managerii sistemelor logistice trebuie s urmreasc reducerea permanent a stocurilor, comparativ cu nivelurile actuale. Printre factorii capabili s susin reducerea stocurilor, se inscrie diminuarea intervalelor de reaprovizionare, n vederea completrii mai rapide a stocului i scderii stocului de siguran. Creterea frecvenei transporturilor n cantiti mici este un alt factor care determina scderea stocurilor necesare, in condiiile creterii nivelului de servire a clienilor. Depozitarea este considerat o activitate de susinere, care contribuie la ndeplinirea misiunii logistice de asigurare a produsului potrivit, n cantitatea i de calitatea solicitat, n locul potrivit i la momentul potrivit, in condiiile celei mai mari contribuii la profitul firmei. Rolul depozitelor const in: a. coordonarea ofertei cu cererea. Aceasta faet a rolului depozitelor este legat de asigurarea cantitilor de produse necesare pentru satisfacerea cererii, n situaiile caracterizate de: incertitudini referitoare la cerere. Incapacitatea de a estima cu certitudine evoluia viitoare a cererii impune meninerea unor stocuri care s permit

12

satisfacerea cererii in perioadele de vrf. Probabilitatea unor fluctuaii neateptate determin crearea unor stocuri de siguran. Cererea poate proveni att de la clienii interni din cadrul organizaiei, ct i de la cei externi. incertitudini privind ciclul de performan. Capacitatea de a onora comenzile clienilor este influenat de primirea la timpul potrivit, a mrfurilor de la furnizori. Existena unor variaii ale duratei intervalului de reaprovizionare face necesar constituirea unor stocuri de protecie. b. obinerea de economii de costuri. Depozitarea are impact asupra costurilor din alte arii ale activitii firmei. Poate determina obinerea unor economii de costuri n urmtoarele domenii: cumprare. Achiziionarea unor cantiti mai mari dect cele corespunztoare necesitilor imediate face posibila valorificarea discounturilor cantitative acordate de furnizori. Anticiparea unei conjuncturi nefavorabile pe piaa de aprovizionare permite obtinerea de economii prin cumprarea n avans, la preuri mai mici dect cele viitoare. d. ndeplinirea unor obiective de marketing. Legtura dintre depozitare i marketing este determinat de rolul spaiilor de depozitare n satisfacerea cererii clienilor. Contribuia la realizarea obiectivelor de marketing se concretizeaz n urmtoarele aspecte: reducerea timpului de livrare. Proximitatea n raport cu piaa int nu este neaprat de natur spaial, ci temporal, fiind condiionat de disponibilitatea unor mijloace de transport rapide. adugarea de valoare. Facturarea, ambalarea, crearea de pachete promoionale sunt servicii aducatoare de plus valoare. creterea prezenei pe pia. Un nivel nalt al serviciului logistic oferit clienilor are un impact direct asupra nivelului vnzrilor. Prin meninerea loialitii clienilor actuali i atragerea unor noi clieni, cota de pia a firmei poate sa sporeasc. Depozitul firmei SC RAMOSS COM SRL este privat si indeplineste rolul de depozitare temporara. Produsele sunt meninute n depozit pn la realizarea unor livrri care utilizeaz complet capacitatea mijloacelor de transport. Depozitul faciliteaz circulaia produselor, fr s realizeze o depozitare pe termen lung. Produsele primite din mai multe surse sunt reunite n vederea livrrii ctre client, prin intermediul unui singur transport. Acesta funcie de consolidare este necesar n situaiile n care cantitile necesare clientului din fiecare surs sunt 13

prea mici pentru a justifica transporturi individuale. Sursele pot fi unitile de fabricaie ale aceluiai productor sau firme distribuitoare diferite. O alta functie pe care o indeplineste depozitul noastru este aceea a divizarii lotului. Mrfurile sunt livrate de la sursa la depozit n cantiti mari, ceea ce are efecte favorabile n privina costurilor de transport. Livrrile ctre clieni se realizeaz n cantiti mici, pe msura solicitrilor. ntr-o alt variant, depozitul primete mrfuri de la mai muli productori sau distribuitori. Au loc cu ocazia primirii mrfurilor la depozit i livrrii din spaiul de depozitare. Mijloacele mecanice de manipulare sunt utilizate frecvent pentru ncrcarea i descrcarea n/din mijloacele de transport. Astfel de operaiuni se desfoar n strns legtura cu o serie de activiti asociate. Descarcarea este urmat de activiti de sortare i control. ncrcarea este precedat de verificarea final a coninutului comenzii, stabilirea succesiunii comenzilor si ambalare. Dezavantajul major al depozitului firmei il reprezinta faptul ca nu este acoperit marfurile fiind depozitate in aer liber, motiv pentru care produsele ruginesc si pierd valoare comerciala. De aceea se urmareste o roratie a stocurilor de pana in 21 zile, timp in care marfa nu isi modifica starea de suprafata initiala. 2.5. Organizarea activitatii logistice In tabelul 1 este prezentata organigrama societatii Ramoss com SRL. Tabelul 1 Nr. Functia/Calitatea crt. 1. Director General 2. Director Comercial 3. Contabil 4. Referent Comercial 5. Referent Comercial 6. Gestionar 7. Operator Facturare 8. Sofer 9. Sofer 10. Legator sarcina 11. Legator sarcina 12. Legator sarcina Studii Superioare, Inginer Superioare, Economist Superioare, Economist Superioare, Inginer Superioare, Economist Studii medii Studii medii Studii medii Studii medii Studii medii Studii medii Studii medii Calificare Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Total 12

14

Organigrama firmei

Director General Director Comercial

Referent Comercial Referent Comercial Gestionar Legator sarcina Legator sarcina

Contabil
Operator facturare

Sofer Sofer

Legator sarcina

2.6. Analiza nivelului se servire logistic Nivelul de servire a clienilor firmei este rezultat ntregului sistem de activiti logistice. Impactul su direct asupra vnzrilor i profiturilor impune stabilirea nivelului de servire ca obiectiv al strategiei logistice a firmei. ntr-un mediu de afaceri intens competitive, nivelul servirii constituie un mijloc important de difereiere fa de concureni i de cretere a loialitii clienilor. Una dintre componentele majore ale servirii clienilor este disponibilitatea produselor n stoc. n esen, disponibilitatea reprezint probabilitatea existenei produselor n stoc, n momentul n care sunt solicitate de clieni. Politica firmei n privina stocurilor de produse este fundamentat pe baza cererii estimate. n vederea satisfacerii cererii previzionate, firma RAMOSS constituie un stoc de baz. Frecventa rupturilor de stoc este mica, cele mai multe cazuri sunt atunci cand cantitatea dintr-un produs nu acopera total necesarul clientului, dar creeam posibilitate de a livra si restul cantitatii intr-un timp foarte scurt astfel incat consumatorul final sa nu aiba goluri de productie. Majoritatea numarului de comenzi livrate sunt complete, numarul celor incomplete fiind nesemnificativ. Din perspectiva clientului, ciclul comenzii reprezint intervalul de timp de la transmiterea comenzii ctre furnizor, la primirea mrfurilor solicitate. Pentru furnizor, ciclul comenzii se declaneaz n momentul primirii comenzii de la client.

15

Principalele etape ale ciclului comenzii sunt urmtoarele: transmiterea comenzii, prelucrarea comenzii, preluarea si asamblarea comenzii, procurarea stocului suplimentar necesar daca e cazul si livrarea comenzii.

3. Propuneri
Pentru o mai buna desfasurare a activitatilor comerciale se recomanda implementarea unui soft integrat de tip S.A.P., cu care s-ar putea vizualiza instaneu stocurile, retine marfa pana la livrare catre clientii nostri, completarea stocului in scopul de a evita pe cat posibil rupturile, gestionarea mai eficienta a contractelor de livrare in desfasurare in sensul informarii rapide a resturilor de comenzi neinchise, reducerea costurilor cu personalul administrativ, gestiunea facila a stocurilor, implementarea metodei ABC, generarea unor rapoarte exacte privitoare la costuri de transport, depozitare, finantare, utile in procesul decizional al managementului firmei. Circulatia marfurilor si scurtarea ciclului unei comenzi este direct influentata de capacitatea de transport a firmei. In acest sens se recomanda marirea acesteia cu inca o masina, prevazuta cu graifar si remorca de 20 to capacitate. Investitia ar duce la marirea gradului de satisfactie a clientului, fidelizarea acestuia si cota de piata. Calitatea marfurilor este inca un obiectiv important al firmei, care face eforturi pentru ambalarea si etichetarea corespunzatoare a produselor. Din pacate un mare minus cunoscut si de managementul societatii este depozitarea marfurilor in aer liber. Acest neajuns forteaza societatea sa lucreze cu stocuri minime,pentru a evita oxidarea produselor metalurgice, care duce inevitabil la rupturi de stoc, comenzi incomplete s.a.m.d. Mai mult decat atat un produs ruginit isi pierde din calitate si genereaza nemultumiri clientului care doreste sa-l foloseasca direct pe linia de productie, la vopsire, evitand costuri de sablare. Ca i dotri funcionale Depozitul dispune de cale ferat proprie n lungime de cca 500 m, dou linii de acces auto i dou poduri rulante exterioare, necesare pentru manipularea mrfurilor, cu capaciti de 25 to i respectiv 12 to. Capacitatea medie de stocaj este de cca 7.500 to de produse siderurgice laminate ntr-o structur diversificat compus din tabl, profile i teav. Cu

16

dotarile prezentate mai sus timpii pentru pregatirea si livrarea comenzilor sunt redusi la maxim, iar descarcarea marfurilor este facila.

17