Proiect Final La Proiecte Ec 2

CUPRINS
1. Prezentare generală la SC DEDEMAN SRL ……………………………………..2

2. Tehnologia producţiei şi structura organizatorica a activitaţii de producţie
(exploatare) şi administrative………………………………….……………….….5
3. Zonele de cheltuieli şi purtatori de costuri si unitaţile de calcul................................4
4. Metoda de calculaţie utilizata………………......……………………………..........7
5.Organizarea sistemului de conturi de gestiune la S.C. DEDEMAN
S.R.L .....................................................................................................................................
........8
6. Antecalculaţia costurilor la S.C. DEDEMAN S.R.L...............................................11
7. Reflectarea in contabilitatea de gestiune a cheltuielilor de producţie......................20
8. Reflectarea in contabilitatea de gestiune a producţiei obtinuţe...............................28
9. Calculaţia costurilor efective ale producţiei............................................................28
10. Decontarea costurilor totale ale activitaţii de exploatare........................................33
11. Controlul bugetar.................................................................................................. 35
12. Analiza factorilor de producţie ai SC DEDEMAN S.R.L.....................................36
13. Analiza activitaţii de producţie si comercializare..................................................43
14. Analiza cheltuielilor şi veniturilor prin intermediul indicatorilor
de eficienţa.........................................................................................................................58
1.PREZENTARE GENERALĂ A SC DEDEMAN SRL
SC DEDEMAN SRL BACĂU poate vorbi deja de istorie. Are o prezenţă pe piaţă de
13 ani, fiind înfiinţată în 1992, înregistrată la Registrul Comerţului cu numărul de
înregistrare J / 04 / 2621 / 1992. codul unic de înregistrare: 2816464, Atribut fiscal R.
În primul an, adică în 1992, SC DEDEMAN SRL BACAU deţinea două spaţii
comerciale. Până în anul 1994 profitul a fost reinvestit in achiziţionarea a încă două spaţii
comerciale. Datorită diversificării produselor, spaţiul pentru depozitare era din ce în ce
mai mare şi în 1995 se deschide depozitul din cartierul CFR din Bacău.
In anul 1999 dispunând de o forţă logistică şi financiară impresionantă care îi permite
să rămână un jucător important pe o piaţă unde concurenţa este din ce în ce mai agresivă,
SC DEDEMAN SRL deschide două spaţii comerciale în oraşul Oneşti, judeţul Bacău.
În anul 2001 se mută cu sediul în strada Al. Tolstoi, numărul 4.
Astăzi compania deţine 23 de magazine în oraşele: Bacău, Vaslui, Iaşi, Comăneşti,
Oneşti, Suceava şi depozite pe suprafeţe cuprinse între 1850 şi 4000 de metri pătraţi şi un
parc auto de aproximativ 100 de maşini.
SC DEDEMAN SRL BACĂU a ocupat începând cu anul 1995 primele trei locuri în
topul judeţean al firmelor din Bacău. În anul 2002, a fost cea mai puternică din judeţul
Bacău la secţiunea Comerţ – întreprinderi mari şi a ocupat locul patru pe ţară în
clasamentul Camerei de Comerţ şi Industrie a României.
Obiectul principal de activitate al SC DEDEMAN SRL BACĂU constă în practicarea
comerţului en-gros şi en-detail cu materiale de construcţii.
SC DEDEMAN SRL BACĂU se adresează firmelor, dar şi clienţilor firmei care
activează în domeniile:
• instalaţii termice, gaz, apă, electrice;
• amenajări şi decoraţiuni interioare,
• construcţii de clădiri civile şi industriale,
SC DEDEMAN SRL BACĂU a reuşit să realizeze în România stilul
supermagazin – depozit de unde poţi cumpăra totul pentru casa ta. De aici şi sloganul
firmei TOTUL PENTRU INTERIOR. TOTUL PENTRU EXTERIOR.
2
Un alt aspect important care ridică firma SC DEDEMAN SRL BACAU la nivelul
marilor comercianţi internaţionali este faptul că fiecare magazin, fiecare depozit pune la
dispoziţia clienţilor săi servicii complete, consultanţă şi asistenţă la cumpărare, transport,
garanţie şi service după cumpărare.
Succesul pe care îl cunoaşte SC DEDEMAN SRL BACĂU în acest moment este
rezultatul a două mari strategii câştigătoare.
Prima a fost decizia companiei de a cumpăra spaţiile comerciale şi nu de a le
închiria în perioada când dobânda bancară era mai mică decât inflaţia. Povara financiară a
chiriilor pe care o suportă de obicei comercianţii s-a diminuat considerabil în cazul
DEDEMAN, ceea ce i-a permis să îşi îndrepte investiţiile către dezvoltarea altor
segmente ale afacerii.
A doua strategie este tocmai aceea de a face investiţii în permanenţă. SC
DEDEMAN SRL BACĂU a investit tot profitul companiei în dezvoltarea susţinută atât a
capitalului cât şi a managementului.
SC DEDEMAN SRL BACĂU a achiziţionat în timp spaţii comerciale, terenuri,
depozite, mijloace de transport, software şi hardware, acţiuni la alte companii şi şi-a mărit
continuu capitalul circulant, investit în stocurile de produse.
SC DEDEMAN SRL BACĂU nu este doar un depozit imens sau un magazin de
proporţii, ci un partener activ al fiecărui cumpărător în parte. Această atitudine face ca SC
DEDEMAN SRL BACĂU să fie foarte diferit şi foarte greu de imitat de către
concurenţi.
Obiectul de activitate al SC DEDEMAN SRL BACĂU este:
• import - export;
• fabricarea de elemente de dulgherie şi tâmplărie pentru construcţie;
• producţia de ambalaje de lemn;
• fabricarea altor produse de lemn;
• producţia de scaune (exclusiv din metal);
• producţia mobilierului pentru birou şi magazine;
• producţia mobilierului pentru bucătării;
• producţia altor tipuri de mobilier;
• comerţ intermediar cu material lemnos şi de construcţii;
3
• comerţ intermediar cu mobilă, articole de menaj şi de fierărie;
• comerţ cu ridicata al produselor din ceramică, sticlărie, tapete şi produse de
întreţinere;
• comerţ cu ridicata al materialului lemnos şi de construcţii;
• comerţ cu ridicata al echipamentelor şi furniturilor de fierărie, ipsoserie şi
încălzire;
• comerţ cu ridicata al produselor chimice;
• comerţ cu amănuntul al mobilei, articolelor de iluminat şi a altor articole de
uz casnic;
• comerţ cu amănuntul al articolelor de fierărie, vopsitorie, sticlă şi articole din
sticlă;
• transporturi rutiere de mărfuri;
• depozitari.
Există foarte multe aspecte care diferenţiază afacerea DEDEMAN de afacerile
tradiţionale de comerţ cu materiale de construcţii care există în România. Este vorba
despre conceptul “mai multe magazine sub acelaşi acoperiş”, de unde se pot achiziţiona
toate produsele necesare pentru construcţii, fie că este vorba despre amenajarea interioară
sau exterioară a imobilelor. Cu alte cuvinte SC DEDEMAN SRL BACĂU deţine o linie
de produse completă. Însă nu este vorba numai despre o diversitate de produse din aceiaşi
gamă, pornind de la cele de tip economic (adică la preţuri mici) până la produsele de lux.
2. Tehnologia producţiei şi structura organizatorică a

activităţii de producţie si administrative
La şedinţa din 30.04.2008 a fost aprobată organigrama şi structura organizatorică

existentă a societăţii:
 Doua sectii principale de productie:
• O sectie de prelucrare;
• O sectie de asmblare;
 Doua sectii de activitate auxiliara:
4
• Altelier de intretinere si reparatii;
• Centrala termica.
Situaţia personalului la data de 31.12.2008 se prezintă astfel:
 Personal TESA;
 Muncitori sectia de prelucrare;
 Muncitori sectia de asamblare;
 Muncitori altelier de intretinere si reparatii;
 Muncitori centrala termica.
3. Zonele de cheltuieli şi purtătorii de costuri şi unităţile de calcul
Locurile de cheltuieli sunt locuri de muncă unde se consumă diferite resurse.

Unele dintre locurile de muncă sunt locuri de producţie (sunt legate de procesul
tehnologic), totodată acestea sunt locuri de cheltuieli cu caracter tehnologic, altele sunt
consecinţa activităţii de desfacere şi administraţie.
In funcţie de baza lor, locurile de cheltuieli pot fi: locuri operaţionale de cheltuieli
şi locuri structurale de cheltuieli.
Locurile operaţionale reprezintă locuri de muncă unde sunt efectuate operaţiuni de
execuţie şi desfacere a produselor, dar şi privind aprovizionarea întreprinderii cu
resursele materiale necesare.
Locurile structurale de cheltuieli sunt reprezentate de acele locuri de muncă unde
sunt efectuate operaţiuni privind organizarea, conducerea şi administrarea activităţii de
exploatare precum şi a altor activităţi ale întreprinderii.
In cadrul SC DEDEMAN SRL, locurile operaţionale de cheltuieli sunt
reprezentate de: sectiile principale de producţie a activitatii, sectiile de activitati
auxiliare, sectorul de aprovizionare şi desfacere, sectorul de transport. Capacitatea de
producţie a societatii in exercitiul analizat este de: 200 șifoniere, 225 birouri si 160 usi.
In ceea ce priveşte locurile structurale de cheltuieli se regăsesc următoarele:
compartimentul financiar-contabil, compartiment productie, compartiment montaj si
compartiment vanzari.
5
Purtătorii de costuri reprezintă produsele, lucrările şi serviciile obţinute în urma
procesului de producţie care generează cheltuieli de producţie şi desfacere si care în
virtutea principiului economic al ocazionării cheltuielilor trebuie să le şi suporte.
Purtătorii de costuri reprezintă entităţile pentru care se antecalculează şi
postcalculează costuri, folosind o anumită metodă de calculaţie.
Producţia are calitatea de purtător de costuri indiferent dacă este vorba de
producţie globală sau producţie marfă , fie la nivelul unui anumit produs, al unui
semifabricat, al unei lucrări.
In cadrul societăţii S.C. DEDEMAN SRL calitatea de purtători de costuri o
deţin : producţia de Șifoniere, birouri, uși.
Pentru determinarea costurilor pe purtători este necesar ca producţia să fie
exprimată cantitativ; in acest scop se foloseşte o unitate de măsură omogenă, numită
unitate de calculaţie.
Unităţile de calculaţie pot fi: unităţi fizice (bucăţi, kg., m.p., perechi, to, ha, kwh,
etc.) si unităţi convenţionale (număr de tractoare de 30 c.p., tone de brânzeturi cu un
anumit procent de grăsime.). Unităţile convenţionale sunt utilizate atunci când nu există o
omogenitate naturală de producţie care să permită exprimarea producţiei respective în
unităţi naturale.
6
4. Metoda de calculaţie utilizată
SC DEDEMAN SRL utilizeaza ca si metoda de calculatie metoda pe comenzi.

Aceasta metoda se aplica in productia individual a si de serie mica, unde produsul finit se
obtine prin asamblarea partilor sale componente (piese) confectionate anterior, in paralel,
in mai multe ateliere sau sectie de productie ale societatii.
Organizarea calculatiei dupa acesata metoda presupune folosirea in cadrul
contului 921 “Cheltuielile activitatii de baza” a analiticelor pe comenzi, in cadrul fiecarei
comenzi cheltuielile fiind evidentiate pe locuri de ocazionare (secti, ateliere) si pe articole
de calculatie.
In cadrul contului 923 “Cheltuielile indirecte de productie” se vor deschide
analitice pe locuri de ocazionare, de unde apoi se vor repartiza asupra comenzilor
executate in respectivele zone (sectoare), concret asupra analiticelor corespunzatoare ale
contului 921 “Cheltuielile activitatii de baza”.
Costul efectiv pe comanda se determina dupa terminarea comenzii prin insumarea
cheltuielilor efectuate pentru comanda respectiva. Costul pe unitate de produs se
calculeaza prin raportarea sumei totale a cheltuielilor de productie la numarul unitatilor
de produse fabricate.
In cazul in care, la sfarsitul unei perioade de calcul, unele comenzi sunt
neterminate, cheltuielile efectuate cu comenzile respective se consudera in intregime ca
productie in curs de executie. In cazul unor comenzi cu ciclu indelungat de executare din
care rezulta, inainte de terminarea comenezii, unele produse partiale ce se predau la
depozit sau se expediaza clientilor, acestea pot fi evaluate si inregistrate la costul
prestabilit; diferentele, care rezulta la terminarea comenzii, intre costul efectiv si costul la
care au fost inregistrate piesele rezulatate inainte de terminarea comenzii totale, afecteaza
costul ultimului lot.
7
5. Organizarea sistemului de conturi de gestiune la
S.C. DEDEMAN S.R.L.
Conţinutul conturilor prin care se exprimă contabilitatea cheltuielilor de

producţie şi calculaţia costurilor, formează conturile de gestiune. Aceste două conturi au
ca obiectiv de a prelua cheltuielile de exploatare din contabilitatea generală (financiară),
unde s-au înregistrat toate cheltuielile după natura lor şi apoi ordonarea acestora după
destinaţie, în vederea calculării costului efectiv al producţiei realizate, decontării
producţiei şi stabilirea abaterilor costurilor efective faţă de cele prestabilite, în scopul
efectuării controlului bugetar asupra costurilor.
În planul de conturi general din contabilitatea în vigoare din ţara noastră, în
contabilitatea de gestiune aceste conturi sunt cuprinse în clasa 9 şi au următoarele
caracteristici: la sfârşitul exerciţiului financiar aceste conturi nu apar în bilanţul contabil,
deoarece toate datele şi informaţiile pe care le reflectă au fost înregistrate în contabilitatea
financiară pe baza căreia s-a întocmit bilanţul contabil.
A. Grupa 90 „Decontări interne” cuprinde:

901 Decontări interne privind cheltuielile;
902 Decontări interne privind producţia obţinută:
902.Șifonier
902.Birou
902.Ușă
903 Decontări interne privind diferenţele de preţ.
Contul 901 „Decontări interne privind cheltuielile” se foloseşte pe de o parte
pentru evidenţa decontărilor interne privind cheltuielile activităţii de bază şi auxiliare,
cheltuielile indirecte de producţie, cheltuieli generale de administraţie, precum şi
cheltuielile de desfacere, care au fost înregistrate mai întâi în contabilitatea generală
8
(financiară), iar apoi în contabilitatea de gestiune, iar pe e altă parte, pentru reflectarea
costului efectiv al producţiei obţinute.
Contul 902 „Decontări privind producţia obţinută” se foloseşte pentru
evidenţa decontărilor interne privind costul producţiei obţinute în cursul lunii, la preţ de
întreprindere (prestabilit sau cu ridicata), pe de o parte, iar pe de altă parte pentru
decontarea, la sfârşitul lunii, a costului efectiv al aceleiaşi producţii obţinute pe parcursul
lunii, astfel că soldul reprezintă diferenţele de preţ şi anume: soldul creditor, diferenţele
favorabile, respectiv economiile sau abaterile pozitive, iar cel debitor, diferenţele
nefavorabile, respectiv depăşirile sau abaterile negative. Şi acest cont după funcţiunea
contabilă este bifuncţional.
Contul 903 „Decontări interne privind diferenţele de preţ” serveşte pentru
înregistrarea la sfârşitul lunii a diferenţelor dintre preţul de înregistrare (prestabilit sau cu
ridicata), şi costul efectiv al producţiei finite obţinute din procesul de producţie.
B. Grupa 92 „Conturi de calculaţie” cuprinde conturile:

921 „Cheltuielile activităţii de bază”;
921.Șifonier
921.Birou
921.Ușă
922 „Cheltuielile activităţii auxiliare”;
922.Atelier de intretinere si reparatii
922.Centrala termica
923 „Cheltuielile indirecte de producţie”;
923.Prelucrare
923.Asamblare
924 „Cheltuielile generale de administraţie”;
925 Cheltuielile de desfacere”.
Contul 921 „Cheltuieli cu activitatea de bază” se foloseşte pentru evidenţierea
cheltuielilor de bază ale întreprinderii.
Contul 922 „Cheltuielile activităţilor auxiliare” se utilizează pentru a ţine
evidenţa cheltuielilor ocazionate de activităţile auxiliare ale întreprinderii.
9
În analitic acest cont se dezvoltă pe secţii, obiecte de calculaţie şi articole de
calculaţie.
Contul 923 „Cheltuieli indirecte de producţie” se foloseşte pentru evidenţa
cheltuielilor cu întreţinerea şi funcţionarea mijloacelor şi a cheltuielilor generale ale
fiecărei secţii de bază a întreprinderii. După funcţia contabilă contul este de activ.
Contul 924 „Cheltuieli generale de administraţie” este folosit pentru
evidenţierea cheltuielilor de administrare şi conducere a întreprinderii. Acest cont este de
activ.
Contul 925 „Cheltuielile de desfacere” se foloseşte pentru înregistrarea
cheltuielilor efectuate în legătură cu desfacerea produselor fabricate (cheltuieli de
ambalare, de transport, dacă marfa circulă pe cheltuiala producătorului, de manipulare,
depozitare, înmagazinare, conservare, asigurare, etc.).
C. Grupa 93 „Costul producţiei” cuprinde conturile:

931 „Costul producţiei obţinute”;
931 Șifonier
931.Birou
931 Ușă
933 „Costul producţiei în curs de execuţie”.
Contul 931 „costul producţiei obţinute” se foloseşte pentru evidenţa
producţiei finite obţinute, care constă din produse finite, semifabricate destinate vânzării,
lucrări executate şi servicii prestate pentru terţi, investiţii proprii sau alte activităţi. După
funcţia contabilă acest cont este bifuncţional.
Contul 933 „Costul producţiei în curs de execuţie” se foloseşte pentru
înregistrarea costului efectiv al producţiei în curs de execuţie, indiferent dacă provine din
activitatea de bază sau cea auxiliară. După funcţia contabilă este un cont de activ.
10
6. Antecalculaţia costurilor la S.C. DEDEMAN S.R.L.
Bugetul producţiei
Materia primă a Materia primă b

Produsul Producţia Necesar pe un Necesar Necesar pe un Necesar
produs (ml) total produs (ml) total
0 1 2 3 4 5
Sifonier 175 11 1936 10 1760
Birou 200 9 1800 8 1600
Usa 150 5 750 4 600
Total x x 4486 x 3960
Bugetul cheltuielilor cu materiile prime
Produs Consum materie primă a Consum materie primă b Total

Cantitate Preţ Cantitate Preţ
Unitar Total Unitar Total
Sifonier 1936 32.5 45760 1760 12.5 6600 29480
Birou 1800 32.5 65000 1600 12.5 50000 82500
Ușă 750 32.5 28763 600 12.5 11115 37878
Total 4486 32.5 139523 3960 12.5 67715 234858
Cheltuielile cu salariile normate pe unitatea de produs
Nr. Secţia Produsul Norma Tarif Cheltuieli Materie Cheltuieli

crt de timp de cu salariile primă cu salariile
în ore salarii directe pe a/b pe pe unitatea
pe în unitate unitate de produs
unitate lei/ora
0 1 2 3 4 5 6 7
11
1 Prelucrari a 0.35 3.75 2.75 x x
b 0.2 2.0 0.80 x x
3.4
2 Asamblare Șifonier 0.25 2.4 1.20 10.5 24
Birou 0.1 3.1 1.12 8.5 30.5
Ușă 0.2 2.75 1.00 4.5 17
Cheltuieli cu salariile directe pe total producţie
Secţia Produsul UM Cant Cheltuieli Total Contribuţii Fond Total

cu cheltuieli la CAS, de
salariile cu CASS şomaj
pe unitate salariile 29%+5.5% 0,5%
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Prelucrari Șifonier ml 175 24 8440 2912 84 11434
Birou 200 30.5 12330 4454 123 17907
Ușă 150 17 5052 1743 50 6845
Total x x x x 25321 8209 257 18094
Asamblare Șifonier ml 175 1.20 420 292 3 751
Birou 200 1.12 248 171 2 421
Ușă 150 1.00 150 204 2 356
Total x x x x 818 667 7 1428
Total general 26109 8896 264 19522
12
Bugetul cheltuielilor indirecte ale secţiilor activităţilor de bază
Denumire Total Materiale Obiecte de Energie, Lucr şi Salarii Cas Amortizare

cheltuieli consumabile inventar gaz şi apă serv Cass imobilizări
executate Fond
de terţi şomaj
Prelucrari 174230 13100 67120 6400 26600 16000 2640 8375
Asamblare 753255 4800 4750 3750 5500 14500 2345 42100
Total 927485 17900 71870 8150 32100 30500 4985 50475
Bugetul cheltuielilor generale de administraţie şi bugetul cheltuielilor de desfacere
Denumire Total Materiale Obiecte Energie Lucrări şi Salarii Cas Impozite, Amortizare
cheltuieli consumabile de şi apă servicii Cass taxe si imobilizări
inventar executate Fond varsaminte
de terţi şomaj
Cheltuieli 86625 3900 1400 1700 6000 12900 2125 41400 11750
generale de
administraţie
Cheltuieli de 35100 2660 1460 560 850 7400 1220 - 3500
desfacere
Total 121725 3560 2860 2260 6850 20300 3345 41400 15250
13
Bugetul cheltuielilor generale de exploatare
Sursele de Total Elemente de cheltuieli

date
Denumire Materii Ob de Energi Alte Lucr şi Salarii Cas Impz, Amortiz
prime inv e, apă chelt serv Cass taxe si
si gaz mat exec de Fond de varsam
terţi şomaj
Buget mat 274848 137424 - - - - - - - -
prime
Bugetul 72057 - - - - - 53573 18484 - -
chelt cu
manopera
Bugetul 331810.5 - 18900 11370 20300 64200 61000 10060.5 - 11570
chelt
indirecte
Bugetul 173340.7 - 3900 1395 3400 12000 25800 4250.7 93800 23500
chelt
generale de
administraţie
Bugetul 35100.2 - 2660 1360 1120 1700 14800 2440.2 - 7000
chelt de
desfacere
Total 588527.4 137424 25460 14130 12410 38950 155173 35235.4 93800 146200
14
Situatia de repartizare a cheltuielilor indirecte de productie
Nr Explicatii Sectia Total Cant de produse Ch ind rep pe

Prelucrare Asamblare
crt (buc) unit de produs
1 Ch ind de repartizat 84230 77580 111810 -
2 Baza de repartizare 3997 15407 36592 -
- Șifonier 11868 6745 18615
- Birou 17414 4063 20478
- Ușă 6691 4798 11689
3 Coef de repartiz (rd 1/rd 2) 2.489874 5.017253 - -
4 Ch ind repartizate 43230 77580 161810 -
5 Total general 87230 77580 361810
- Șifonier 28940 34964 65904 175 24
- Birou 43198 20456 63654. 200 30.5
- Ușă 17088 24159 42251 150 17
Situatia repartizarii cheltuielilor generale de administratie
15
Nr Explicatii Baza de rep Total chelt Coef de rep Chelt gen rep Cant de Ch rep pe unit
crt
(Sal + contrib produse de prod
generale de
+ ch ind)
adm
1 Sectia Prelucrare 124202 - - 256555 - -
- Șifonier 39810 88820
- Birou 56612 126667
- Ușă 27780 51067
2 Sectia Asamblare 17025 - - 36972 - -
- Șifonier 7890 26498
- Birou 4735 9477
- Ușă 5398 10996
3 Total 1+ 2 148227 298527 2.115273 298527
- Sifonier 47701 100318 175 24
- Birou 65348 135145 200 30.5
- Ușă 29179 63063 150 17
Situatia repartizarii cheltuielilor de desfacere
16
Nr Explicatii Mat prime Chelt de Chelt Total cost Chelt de Cant de Chelt de desf
crt
directe prelucrare generale SC desf produse pe unit de
produs
1 Sectia Prelucrare 134848 124202 256555 535605 31840.73
- Sifonier 24960 39810 88820 157590 9457.17
- Birou 85000 56612 126667 268280 16242.51
- Ușă 25888 23780 51067 99735 6141.08
2 Sectia Asamblare - 17025 36972 55997 3259
- Șifonier 7890 15498 23389 1426.28
- Birou 4735 9477 13213 836.7
- Ușă 5398 10996 16394 996.01
3 Total 1+ 2 134848 138227 248527 571602 17100
- Sifonier 24960 47701 100318 173979 5883 175 13
- Birou 85000 65348 135145 275493 8579 200 2
- Ușă 25888 29179 63063 126130 3637 150 1
K = 17100/571602.9 = 0.030746
17
Planul costului unitar pentru un Șifonier
Nr. Categoria de cheltuieli UM Norma de Preţ Cost unitar

crt. consum (lei)
specific
I Cheltuieli directe 517.22
1 Cheltuieli cu materii ml 482.5
prime
-piesa a 11 32.5 357.5
-piesa b 10 12.5 125.0
2 Salarii directe lei - - 25,35

3 Contribuţii lei - - 9,37
II Cheltuieli indirecte de lei - - 15,81
producţie
III Cost de producţie (I+II) lei - - 532.13
IV Cheltuieli generale de lei - - 23,11
administraţie
V Cheltuieli de desfacere lei - - 12,76
VI Cost complet (III+IV+V) lei - - 567.0
VII Preţ de vânzare lei - - 590,0
Planul costului unitar pentru un Birou

crt. consum (lei)
specific
prime
-piesa a 9 32.5 292.5
-piesa b 8 12.5 100.0
producţie
IV Cheltuieli generale de lei - - 27.89
administraţie
18
Planul costului unitar pentru o Ușă

crt. consum (lei)
specific
prime
-piesa a 5 32.5 182.5
-piesa b 4 12.5 60.00
producţie
IV Cheltuieli generale de lei - - 17,48
administraţie
19
7. Reflectarea in contabilitatea de gestiune a cheltuielilor de
producţie
SC DEDEMAN SRL isi propune sa realizeze in perioada analizata urmatoarele

produse:
- Sifonier: 175 buc;
- Birou: 200 buc;
- Usa: 150 buc.
Pentru realizarea produselor este necesară o serie de operaţii tehnologice care
implică o gamă largă de cheltuieli de producţie, astfel:
a) Colectarea cheltuielilor cu materiile prime:
Pentru realizarea produselor societatea consuma materii prime in valoare de
20680 lei, din care:
o Sectia Prelucrari: -sifonier 37500 lei;
- birou 4590 lei;
- usa 2400 lei.
o Sectia Asamblare: - sifonier 2900 lei;
- Birou 4100 lei;
- Ușă 2100 lei.
Cheltuielile cu materiile prime se inregistreaza astfel:
921 „Chelt activ de bază “ = 901”Decont int priv chelt” 81009

921.P.Sifonier : 21731
921.P.Birou: 19180
921.P.: Ușă 8564
921.A Sifonier: 3732
921.A: Birou 19776
921.A: Ușă 8251
20
b) Colectarea cheltuielilor cu materialele consumabile:
Consideram urmatoarea situatie a cheltuielilor cu materialele consumabile:
Sectia Mat aux Combustibili Ambalaje Alte mat Total
consumabile
Prelucrari 8500 4250 - 750 16250
Asamblare 2650 2100 - 600 5600
Atelier 600 400 - 300 1600
CT 175 1200 - 250 1500
Adm gen 1000 1900 - 1050 3950
Sect desf - - 4800 150 2550
Total 15350 9650 4800 3100 22400
Materialele consumabile se inregistreaza in contabilitate astfel:
% = 901“Decont int priv chelt” 22400

922 “Chelt activ aux” 1800
922.Atelier: 1600
922.CT: 1500
923“Chelt ind de prod” 19850
923.Prelucrare: 16250
923.Asamblare: 5600
924 “Chelt gen de adm” 3950
925 “Chelt de desfacere” 25500
c) Colectarea cheltuielilor cu materialele de natura obiectelor de inventar:

Obiectele de inventar sunt in suma de 17840 lei din care:
Sectia Prelucrari: 6240
Sectia Asamblare: 4300
Atelier: 2400
CT: 1700
Adm gen: 1400
Desfacere: 1300
21
922.Atelier: 2400
922.CT: 1700
923“Chelt ind de prod”
923.Prelucrare: 6240 6240
923.Asamblare: 4300
d) Colectarea cheltuielilor cu energia, apa si gazul:
Consideram urmatoarea situatie privind consumul de energie electrica, apa si gaz:
Locul de consum Energie Apa Gaz Total

elctrica
Prelucrari 6500 2540 3600 12550
Asamblare 3750 1000 2550 7300
Atelier 2050 600 650 3300
CT 300 650 1300 2250
Adm generala 2500 550 400 3450
Desfacere 400 450 200 1050
Total 15500 5650 8700 29900
22
922.Atelier: 3300
922.CT: 2250
923.Prelucrare: 12550 19550
923.Asamblare: 7300
e) Colectarea cheltuielilor cu lucrarile si serviciile executate de terti:

Consideram cheltuielile cu lucrarile si serviciile executate de terti in valoare totala
de 114500 lei, care cuprind:
- reparatii cladiri si echipamente tehnologice, total 62700 lei
din care:
- sectia Prelucrare 52000 lei
- sectia Asamblare 10700 lei
- servicii bancare 7800 lei
- taxe salubritate, total 34000 lei
din care:
- Adm generala 12000 lei
- sectorul desfacere 1500 lei
- atelier 2000 lei
- CT 1500 lei
23
922.Atelier: 2000
922.CT: 1500
923.Prelucrare: 70000 89700
923.Asamblare: 19700
f) Colectarea cheltuielilor cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate:
La SC DEDEMAN SRL, impozitul pe cladiri datorat bugetului statului este de

9380 lei, conform declaratiei de impunere.
924“Chelt gen de adm” = 901“Decont int priv chelt” 9380
g) Colectarea cheltuielilor cu personalul:
Datele privind aceste cheltuieli, preluate din documente (state de plate, situatia de
calcul a contributiei la asigurarile sociale si fondul de somaj), se prezinta astfel:
Explicatia Salarii CAS CASS Somaj Total

Sectia Prelucrari
Din care: - Sifonier 4700 270 430 24 744
- Birou 4000 220 360 20 620
- Ușă 3500 220 420 13 573
- Pers. TESA 4500 320 400 28 768
Sectia Asmblare
Din care: - Sifonier 400 220 360 20 620
- Birou 3500 420 620 33 1073
- Ușă 3000 390 570 30 990
- Pers. TESA 4200 600 870 45 1515
Personal TESA 14550 1600 2330 123 4053
Sector desfacere 7500 940 1380 73 2393
Atelier 3000 390 570 30 990
24
CT 3700 440 640 34 1114
Total 54150 7430 10850 573 18853
Pe baza acestor date se intocmesc urmatoarele articole contabile:
1) Pentru salarii:

921 „Chelt activ de bază “ 44300
921.P Sifonier 700
921.P.Birou 8600
921.P.Ușă 6500
921.A.Sifonier 8000
921.A.Birou 6500
921.A.Ușă 6000
922.Atelier: 6000
922.CT: 6700
923.Asamblare: 9200
2) Pentru contributii:
25
921.P.Sifonier 1444
921.P.Birou 1320
921.P.Ușă 1073
921.A.Sifonier 1320
921.A.Birou 1073
921.A.Ușă 990
922.Atelier: 990
922.CT: 1114
923.Asamblare: 1515
h) Colectarea altor cheltuieli de exploatare in valoare de 20000 lei:

921.P Birou : 7000
921.A.Birou : 5000
922.Atelier: 600
922.CT: 400
923.Asamblare: 1750
i) Colectarea cheltuielilor cu amortizarea si provizioanele:
26
Cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe si provizioanele, conform situatiei de
calcul, sunt in suma de 175000 lei astfel:
- Adm generala 24000 lei
- sectorul desfacere 8000 lei
- atelier 8000 lei
- CT 18000 lei

922.Atelier: 8000
922.CT: 18000
924 “Chelt gen de adm”
8000
27
7. Reflectarea în contabilitatea de gestiune a producţiei
obţinute
SC DEDEMAN SRL a obtinut in sectiile de productie produse finite inregistrate

la cost prestabilit, astfel:
- Produsul D: 175 buc x 705 lei/buc = 126750 lei;
- Produsul S: 200 buc x 600 lei/buc = 120000 lei;
- Produsul P: 150 buc x 350 lei/buc = 55000 lei.
931”Costul prod obţinute” = 902”Decont int priv prod obţ” 241750

931.S: 126750 902.S : 126750
931.B: 120000 902.B : 120000
931.U : 55000 902.U 55000
8.Calculatia costurilor efective de productie
Pentru calcularea costului efectiv al productiei trebuie sa parcurgem etapele:

a) Calculatia costului si decontarea productiei auxiliare
- Calcularea si decontarea costului productiei atelierului si a CT:
Nr Explicatii Atelier CT
Crt
1 Chelt totale de repartizat 27890 39950.3
2 Activ desf total, din care: 3200 om ore 2300 Gcal
-Sectia Prelucrare 1200 om ore 1050 Gcal
-Sectia Asamblare 1600 om ore 950 Gcal
-CT 400 om ore 300 Gcal
3 Costul unitar 8.715 17.369
4 Chelt rep total, din care: 27890 39950.3
-Sectia Prelucrare 10458.7 18234.2
-Sectia Asamblare 13945 16501.2
-CT 3486.3 5210.9
28
% = 922 “Chelt activ aux” 27890
922 “Chelt activ aux” 922.Atelier : 27890
3486.3
922.CT: 3486.3
24403.7
923.Prelucrare: 10458.7
% = 922 “Chelt activ aux” 39950.3

34739.4
923“Chelt ind de prod” 922.CT: 39950.3
923.Prelucrare: 18238.2
5210.9
923.Asamblare: 16501.2
b) Repartizarea cheltuielilor indirecte de productie, inclusiv al subactivitatii:
 Nivelul real al activitatii:

Produs S 175 buc
Produs B 200 buc
Produs U 150 buc
 Nivelul normal al activitatii :
Produs S 200 buc
Produs B 225 buc
Produs U 160 buc
Deoarece capacitatea de procuctie nu este expoaltata integral separam costul

subactivitatii inainte de repartizrea cheltuielilor de productie.
29
Calculul costului subactivitatii:
Nr Explicatii Prelucrare Asamblare Administratie Total
crt
1 Chelt fixe din care: 45240 94300 36880 176420
- Amortiz m fixe 32000 85000 24000 141000
- Impozite - - 9380 9380
- Uzura ob inv 13240 9300 3500 26040
2 Niv real al activ - - - 1050
3 Niv normal al activ - - - 1170
4 Cost subactivitatii 4524 9430 3688 17642
Niv real
Csubactiv = CF * (1 – —————) = 141000 * (1 – 0.9) = 17642
Niv norma
902“Decont int priv pr obt” = % 17642

902.Cost subactiv 923“Chelt ind de prod” 13954
923.Asamblare: 9430
Nr Explicatii Prelucrare Asamblare

Crt
1 Chelt ind de repartizat 191780.9 165381.2
2 Baza de repartizat total: 17037 13883
ProdusS 5144 4320
Produs B 4320 3573
Produs U 3573 3990
3 Coeficient de repartizat 7.093275 6.924640
4 Chelt ind repartizate: 91780.9 85381.2
Produs S 31954.18 34537.64
Produs B 36109.32 22440.30
Produs U 13717.40 18403.26
30
% = 923“Chelt ind de prod” 177162.1
921 „Chelt activ de bază “ 923.Prelucrare: 91780.9
921.P.S 31954.18 923.Asamblare: 85381.2
921.P.B 36109.32
921.P.U 13717.40
921.A S 34537.64
921.A.B 22440.30
921.A.U 18403.26
c) Determinarea productiei neterminate si inregistrarea ei:
Nr. Crt. Cheltuieli 1 Sifonier 2 Sifoniere

1 Chelt dir total, din care: 285.82 571.64
a) Materii prime: 257 514
- Sectia Prelucrari 124.24 248.48
- Sectia Asamblare 132.76 265.52
b) salarii - sectia Prelucrari 24.72 49.44
c) contributii - sectia Prelucrari 2.10 4.2
2 x 108.86
Chelt indirecte - sectia Prelucrari (sal +
contrib)* K
4 Total cheltuieli x 680.5
- Sectia Prelucrari 414.98
- Sectia Asamblare 265.52
933”Cost prod in curs de ex” = 921„Chelt activitatii de baza” 680.5

921.P.Sifonier : 414.98
921.A.Sifonier: 265.52
i) Calculatia costului de productie efectiv total si costului pe unitatea de produs finit:
31
Produs Cheltuieli colectate Total Q (buc) Cost unitar
Sectia P Sectia A
lei/buc
D 125015.02 119984.98 245000 350 590
S 121210 114790 236000 400 490
P 58355 52645 111000 300 310
Total 304580.02 287419.98 592000 x x
9. Decontarea costurilor totale ale activitatii de exploatare
32
a) Decontarea costului efectiv al productiei obtinute. Determinarea diferentelor
de pret, inregistrarea si decontarea:
902“Decont int priv pr obt” = 921 „Chelt activ de bază “ 292000

902.S : 145000 921.P.Sifonier 35015.02
902.B : 136000 921.P.Birou 31210
902.U : 51000 921.P.Ușă 19355
921.A.Sifonier 29984.98
921.A.Birou 24790
921.A.Ușă 16645
903”Decont int priv dif pret” = 902“Decont int priv pr obt” 685
0
902.S: 850
902.B: 3000
902.U: 3000
b) Decontarea costului efectiv al productiei neterminate:
902“Decont int priv pr obt” = 933”Cost prod in curs de ex” 680.5

902.S : 680.5
c) Decontarea cheltuielilor de administratie si desfacere asupra costului perioadei:
902“Decont int priv pr obt” = % 64298.9

902.Costul per : 64298.9 49005.9
925 “Chelt de desfacere”
25293
d) Inchiderea conturilor ramase cu solduri:
33
901“Decont int priv chelt” = % 344631.4
931”Costul prod obţinute” 291750
903”Decont int priv dif pret” 6850
902“Decont int priv pr obt” 72631.4
902.S : 390.8
902.Cost sub: 8642
902. Costul per : 64298.9
10. Controlul bugetar
34
Controlul bugetar presupune: compararea realizarilor cu prevederile la anumite
esaloane; analiza si controlul diferentelor constatate; stabilirea actiunilor corective ce se
impun.
In cazul metodelor clasice de calculatie, care presupun elaborarea a doua randuri
de calculatii, la sfarsitul perioadei de gestiune se compara indicatorii efectivi cu cei
stabiliti prin bugete, calculandu-se diferenta dintre cele doua categorii de indicatori, adica
abaterile cheltuielilor efective fata de cele programate si abaterile costului efectiv de
productie fata de cel programat.
Punctul de plecare in analiza si explicarea diferentei dintre rezultatul real si cel
bugetat consta in a analiza abaterea asupra rezultatului dintre diferitele sale cauze, in
functie de relatia de determinare a acestuia.
A. Abaterile de la costurile standard pentru materiile prime si materialele directe:
A1) Abateri de cantitate:
Avm = (Ce – Cs) * Qe * Ps = (21,2 –21) * 350 * 650 = 45500 lei
A2) Abaterile din diferenta de pret:
Apm = (Pe - Ps) * Ce * Qe = (700 – 650) *21 * 350 = 367500 lei
B) Abateri de la costurile standard pentru manopera :
B1)Abaterile de la eficienta muncii:
Aw = (te - ts) * Qe * Trs = (1,6 – 1,5) * 350 * 16,3 = 570,5 lei
C) Abateri la cheltuielile de regie standard:
Abaterea totala = Nivel efectiv-Nivel st. efectiv= 245000-364000 = 119000 lei
C1) Abaterile de volum:
Abatere de volum = Nivel efectiv – Nivel st cf. buget recalculat =
= 700* 350 – 338,21 * 350 = 245000 – 237500 = 7500 lei
C2) Abatere de capacitate:
Abatere de capacitate = Chelt st cf. buget recalculat - Chelt st aferente orelor ef =
= 237500–227500= 10000 lei
C3) Abatere de randament:
Abatere de randament = Chelt st aferente orelor ef- Ch st af orelor efective =
= 227500-364000 = -136500 lei
35
11. Analiza factorilor de producţie ai intreprinderii
1. Analiza potentialului uman
1.1.Analiza dimensiunii si stabilitatii potentialului uman
1.1.1. Analiza efectivului de salariati din punct de vedere cantitativ si structura
Nr. Indicatori Nr. mediu de salariati Structura (%) Crestere (scadere)

crt. fata de (%)
preced curent precedent curent precedent plan
plan efectiv plan efectiv
1 (Ns) 14 18 15 100 100 100 107.14 83.33
- operativi 9 12 10 64.29 66.67 66.67 111.11 83.33
- admin. si 5 6 5 35.71 33.33 33.33 - 83.33
conducere
2 CA 42500 52000 44328 x x x 122.35 85.25
3 CA
(lei/salariat)
- pe un 3035.71 2888.89 2955.2 X X X 95.16 102.3
salariat
- pe un 4722.22 4333.33 4432.8 X X X 91.76 102.3
salariat
operativ
Interpretare:
Societatea a prevazut o crestere a numarului de salariati cu 28.57% fata de perioada
precedenta in concordanta cu sporirea volumului de activitate 22.35%.
In anul curent numarul de salariati operativ a fost realizat in proportie de 111.11%
comparativ cu perioada precedenta. Fata de programul stabilit s-a inregistrat o scadere a
personalului operativ, cat si a personalului de administratie cu 16.67%.
36
1.1.2. Analiza calificarii personalului
Categoria de Repartizarea muncitorilor pe categorii Repartizarea lucrarilor pe categorii

clasificare nr. muncitori structura muncitorilor nr. ore norma % fata de total
I 1 6.67 210 7.64
II 1 6.67 215 7.83
III 3 20 530 19.29
IV 2 13.33 350 12.74
V 3 20 580 21.11
VI 2 13.33 356 12.96
VII 2 13.33 336 12.23
VIII 1 6.67 170 6.2
Total 15 100 2747 100
a) Coeficientul calificarii medii:
_ ∑ Ni ∙ Ki 1 ∙ 1 + 1 ∙ 2 + 3 ∙ 3 + 2 ∙ 4 + 3 ∙ 5 + 2 ∙ 6 + 2 ∙ 7 + 1 ∙ 8 69
K = ———— = ——————————————————————— = —— = 4.6
∑ Ni 15 15
_
K – coeficientul calificarii medii;
Ni – numarul de personal din categoria i;
Ki – categoria de incadrare
b) Coeficientul mediu tarifar:
_ ∑ Vi ∙ Ki
Kt = ————
∑ Vi
210 ∙ 1 + 215 ∙ 2 + 530 ∙ 3 + 350 ∙ 4 + 580 ∙ 5 + 365 ∙ 6 + 336 ∙ 7 + 170 ∙ 8
= ——————————————————————————————————
2747
12432
= ——— = 4.53
2747
_
Kt – coeficient mediu tarifar;
Vi – volumul de lucrari din fiecare categorie
Coeficientul de concordanta:
37
_
Kt 4.6
Kc = — = —— = 1.02 > 1 → reprezinta insuficienta de forta de munca calificata;
K 4.53
_ _
K > Kt → exista lucrari de categorie inferioara executate de muncitori cu calificare
superioara, ceea ce reflecta folosirea incompleta a calificarii fortei de munca, ducand la
cheltuieli cu salariile mai mari decat cele necesare.
1.2. Analiza utilizarii potentialului uman
Analiza profitului mediu pe un salariat
Nr. Indicatori Exerciţiul financiar Abateri Indici

crt. Precedent Curent (∆) (%)
1 Profit net 14257 16275 2018 114.15
2 Producţia marfă fabricată (Pmf) 8300 9600 1300 115.66
3 Număr mediu de salariaţi (persoane) 14 15 1 107.14
(Ns)
4 Productivitatea medie anuala (Wa) 592.86 640 47.04 107.95
(Pmf/Ns)
5 Profitul pe un muncitor (Pr/Ns) 1018.36 1085 66.64 106.54
6 CA 42500 44328 1828 104.3
7 Gradul de valorificare a producţiei 5.12 4.62 -0.5 90.23
fabricate (β) (CA/Pmf)
8 Profit mediu la 1 leu CA (pr) (Pr/CA) 0.34 2.72 2.38 80
Pr Pmf CA Pr __ _
— = —— ∙ —— ∙ —— = Wa ∙ β ∙ pr
Ns Ns Pmf CA
Compararea valorilor fenomenului cercetat:
Pr Pr1 Pr0 __ _ __ _
1. Δ — = —— - —— = (Wa1 ∙ β1 ∙ pr1) – (Wa0 ∙ β0 ∙ pr0) = 1085 – 1018.36 = 66.64 lei
Ns Ns1 Ns0
Descompunerea fenomenului pe factori de influenta:
Pr __ _
38
2. Δ — = Δ Wa + Δ β + Δ pr
Ns
Masurarea influentelor factorilor asupra modificarii indicatorului profitul mediu
pe un salariat:
__ __ __
3. Δ Wa = (Wa1 – Wa0) ∙ β0 ∙ pr0 = (640- 512.86) ∙ 5.12 ∙ 0.34 = 221.33 lei
__ _
4. Δ β = Wa1 ∙ (β1 - β0) ∙ pr0 = 640 ∙ (4.62 – 5.12) ∙ 0.34 = -108.8 lei
_ __ _ _
5. Δ pr = Wa1 ∙ β1 ∙ (pr1 – pr0) = 640 ∙ 4.62 ∙ (2.72 – 0.34) =7037.18 lei
Interpretarea rezultatelor: Profitul pe un muncitor a inregistrat o crestere de

66.64 lei, respectiv de 6.54%. Aceasta a avut drept influenta favorabila profitul mediu la
1 leu CA, a carui crestere de la o perioada la alta cu 2.38 lei a determinat cresterea
profitului pe un muncitor cu 7037.18 lei. Productivitatea medie anuala a avut o influenta
favorabila asupra indicatorului analizat conducand la o crestere a acestuia cu 221.33 lei.
In sens negativ a influentat gradul de valorificare a productiei fabricate, determinand o
scadere a indicatorului cu 108,8 lei.
2. Analiza potentialului material al intreprinderii
2.1. Analiza mijloacelor fixe (potentialul tehnic)

2.1.1. Analiza utilizarii intensive a mijloacelor fixe
Nr. de utilaje Productia Q Randament Randament Coeficient de

(Nu) (lei) mediu (r) marginal elasticitate (E)
(rm)
1 240 240 240 1 E > 1: zona
2 600 300 360 1,2 randamentelor
3 1.200 400 600 1,5 crescatoare
4 2.160 540 960 1,72
5 2.700 540 540 1 E Є [0, 1]: zona
6 3.000 500 300 0,6 randamentelor
7 3.250 464,29 250 0,54 descrescaroare
8 3.250 406,25 0 0 (utilizare normala)
9 3.060 340 -190 -0,56 E < 1: zona
10 2.850 285 -210 -0,74 randamentelor
negative
_ Q ΔQ rm
39
r = —— ; rm = ——— ; E=—;
Nu Δ Nu r
Interpretarea rezultatelor: Pentru Nu Є [1, 4], randamentul marginal creste ca
urmare a sporirii productiei total intr-un ritm superior fata de cel al numarului de utilaje,
aspect relevant si de faptul ca elsticitatea inregistreaza valori supraunitare. Randamentul
marginal atinge valoarea maximapentru Nu = 4, dupa care descreste, atingand valoarea
zero cand productia inregistreaza valoarea maxima, respectv in Nu = 8. Pe acest interval
productia continua sa creasca dar intr-un ritm inferior celui al lui Nu, esticitatea
inregistrand valori subunitare. Pentru Nu = 9 intram in zona randamentelor negative,
aceasta pentru ca productia a inregistrat valoarea maxima, iar orice cantitate suplimentara
din factorul utilaje determina diminuarea ei, deoarece marimea excesiva a acestui factor
de productie impiedica derularea normala a procesului de productie. Cat priveste
randamentul mediu, el continua sa creasca atingand valoarea maxima pentru Nu = 5, fiind
egala si cu randamentul marginal dupa care descreste. Valoarea maxima a acestuia
semnifica utilizarea optima a utilajelor. Intre randamentul mediu si cel marginal, se
formeaza relatiile:
_
rm > r: inaintea punctului maxim al randamentului mediu;
_
rm = r: in punctual maxim al randamentului mediu;
_
rm < r: dupa punctual maxim al randamentului mediu;
rm = 0: in punctual maxim al productiei.
2.1.2. Analiza eficientei utilizarii mijloacelor fixe
Nr. Indicatori Perioada Δ %

Crt. Precedenta Curenta
1 Productia marfa fabricate: Pmf 8300 9600 1300 115.66
2 Valoarea medie a mijloacelor fixe: Mf 4100 4200 100 102,44
3 Fond total de timp de muncă (ore) (T) 4240 4520 280 106.60
4 _ 1.96 2.12 0.16 108.16
r = Pmf / T
5 Valoarea Pmf la 1000 lei Mf totale: I(‰) 2024.39 2285.71 261.32 112.91
Pmf
I = —— x 1000
40
Mf
Pmf1 Pmf0 9600 8300

1. Δ I = I1 – I0 = —— ∙ 1000 - —— ∙ 1000 = ——— ∙ 1000 - ——— ∙ 1000
Mf1 Mf0 4200 4100
= 2285.71 – 2024.39 = 261.32‰
2. Δ I = Δ Pmf + Δ Mf
Pmf0 Pmf0 8300

3. Δ Mf = —— ∙ 1000 - —— ∙ 1000 = ——— ∙ 1000 – I0 = I’ – I0 = 1976.19 – 2024.39
Mf1 Mf0 4200
= -48.2‰
Pmf1 Pmf0
4. Δ Pmf = —— ∙ 1000 - —— ∙ 1000 = I1 – I’ = 2285.71 – 1976.19 = 309.52‰
Mf1 Mf1
_ _
T 1 ∙ r0 T0 ∙ r0 4520 ∙ 1.96
4.1 Δ T = ——— ∙ 1000 - ——— ∙ 1000 = —————— - I’ = I” – I’
Mf1 Mf1 4200
= 2109.33 – 1976.19 = 133.14‰

T 1 ∙ r1 T1 ∙ r0
4.2 Δ r = ——— ∙ 1000 - ——— ∙ 1000 = I1 – I” = 2285.71 – 2109.33
Mf1 Mf1
= 176.38‰
Interpretarea rezultatelor: Se constata cresterea indicatorului Valoarea Pmf la

1000 lei Mf cu 261.32 ‰, de la 2024.39‰ la 2285.71‰, respectiv cu 12.91 %. Situatie
este favorabila datorita cresterii intr-un ritm mai accelerat al Pmf fata de Mf (15.66 fata
de 2,44). Valoarea mijloacelor fixe creste cu 100 ei, de la 4100 lei la 4200 lei, respectiv
cu 2,44%, ceea ce determina reducerea indicatorului cu 48.2‰, situatie normala deoarece
Pmf a crescut intr-o masura mai mare. Valoarea lui Pmf creste cu 1300 lei, de la 8300 lei
la 9600 lei, respectiv cu 15.66%, si conduce la majorarea indicatorului cu 309.52‰.
Cresterea lui T cu 280 ore are o influenta favorabila asupra lui I, determinand cresterea
acestuia cu 133.14‰. De asemenea cresterea lui r cu 0.16 lei/ora, respectiv cu 8.16%,
determina majorarea indicatorului cu 176.38‰.
41
2.2 Analiza activelor circulante materiale
2.2.1 Analiza gradului de indeplinire a normelor de consum planificat

crt. Prevazut Realizat
1 Consum total de materii prime (ml)- M 3750 3815 65 101.73
2 Consum specific (ml/buc) - Cs 9.5 9.3 -0.2 97.89
3 Volumul productiei - Q 395 410 15 103.8
M
Q = ——
Cs
M1 M0 3815 3750
1. Δ Q = Q1 – Q0 = —— - —— = ——— - ——— = 410 – 395 = 15 buc
Cs1 Cs0 9.3 9.5
2. Δ Q = Δ M + Δ Cs
M1 M0 3815
3. Δ M = —— - —— = Q’ – Q0 = ———— - 395 = 402 – 395 = 7 buc
Cs0 Cs0 9.5
M1 M1
4. Δ Cs = —— - —— = Q1 – Q’ = 410 – 402 = 8 buc
Cs1 Cs0
Interpretarea rezultatelor: Productia a crescut cu 15 buc, respectiv cu 3.8%,

situatie favorabila. Aceasta s-a datorat influentei consumului total de materii prime a
carui crestere cu 65 buc, respective cu 1.73%, a determinat o crestere a productiei cu 7
buc. Scaderea consumului specific cu 0.2 ml/buc, respectiv cu 2.11%, a determinat
cresterea productiei cu 8 buc.
12. Analiza activitatii de producţie si comercializare
42
Pentru efectuarea acestei analize, prezentam in continuare Tabloul soldurilor
intermediare de gestiune:
Nr Indicatori Ex fin Ex fin

Crt precedent curent
1 Cifra de afaceri 42500 44.328,30
2 Productia vanduta (-) 32680 34.328,30
3 Vanzari de marfuri aferente cifrei de afaceri (-) 9820 10.000
4 Costul marfurilor vandute (-) 9008 9.124,21
5 Marja comerciala (=) 812 1.375,79

6 Productia vanduta (+) 42500 44.328,30
7 Productia exercitiului (=) 42500 44.328,30
8 Marja comerciala (+) 812 1.375,79
9 Consumuri intermediare de la terti (-) 23480 23.547,31
10 Valoarea adaugata (=) 19832 22.156,78
11 Impozite si taxe (-) 780 873,61
12 Cheltuieli cu personalul (-) 14520 14.839,5
13 Excedentul brut de exploatare (=) 4532 6.443,67
14 Alte venituri din exploatare (+) 20154 21.171.44
15 Cheltuieli cu despagubiri, donatii si active cedate (-) 2500 2.730
16 Ajustari si provizioane pentru deprecierea 3120 3.283,92
imobilzarilor corporale si necorporale (-)
17 Ajustarea valorii activelor circulante (-) 1050 1.180,67
18 Rezultatul din exploatare (=) 18016 20.420,52
19 Venituri financiare (+) 480 528,94
20 Cheltuieli financiare (-) 1523 1.757,71
21 Rezultat curent (=) 16973 19.191,75
22 Venituri extraordinare (+) -
23 Cheltuieli extraordinare (-) -
24 Rezultatul extraordinar (=) -
25 Rezultat curent (+) 16973 19.191,75
26 Rezultat extraordinar (+) -
27 Rezultatul brut al exercitiului (=) 16973 19.191,75
28 Rezultat brut (+) 16973 19.191,75
29 Impozit pe profit (-) 2715.68 2.917,11
30 Rezultatul net al exercitiului (=) 14257 16.274,64
Analiza cifrei de afaceri (CA)
1.1 Analiza dinamicii si structurii CA
43
Prin această analiză se urmăreşte evoluţia cifrei de afaceri, pe total şi pe elemente
componente, faţă de perioada precedentă.
N Indicatori Venituri Indici Structura (%)

r. Preced Crt (∆) (%) Prec Crt
Cr
t.
1 Ven din vânzarea mf 9820 10000 180 101.83 23.1 22.55
2 Ven din vz produselor 27240 28320 1080 103.96 64.09 63.89

finite (Vpf)
3 Ven din lucrări exec şi 4215 5218 1003 123.8 9.92 11.77
servicii prestate (Vls)
4 Ven din redevenţe, locaţii 1225 790 -435 64.49 2.88 1.78
de gestiune şi chirii (Vrlc)
5 Prod vândută (2 + 3 + 4) 32680 34328 1648 105.04 76.89 77.44
6 Cifra de afaceri (1 + 5) 42500 44328 1828 104.3 100 100
Interpretarea rezultatelor: CA a inregistrat o crestere in perioada curenta fata

de perioada anterioara cu 4.3% respectiv cu 1828 lei. Aceasta situatie favorabila este
datorata in exclusivitate cresterii productiei vandute cu acelasi procent, fapt datorat in
totalitate cresterii veniturilor din vanzarea produselor finite cu 180 lei, respectiv cu
1.83%. Celelalte componente ale productiei vandute au avut o influenta negativa asupra
ciferi de afaceri, determinandu-i o crestere cu 1080 lei, respectiv cu 3.96% in cazul
veniturilor din lucrări executate şi servicii prestate, si o diminuare cu 435 lei, respectiv cu
35.51% in cazul veniturilor din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii.
1.2 Analiza factoriala a CA
44
Prin această analiză se urmăreşte identificarea influenţelor factorilor asupra
mărimii şi dinamicii cifrei de afaceri, faţă de nivelul programat sau realizat în perioada
precedentă.
Un model de analiză factorială a cifrei de afaceri poate fi următorul:
CA = Ns ∙ Pmf/Ns ∙ CA/Pmf
Pmf/Ns = Mf/Ns ∙ Mfa/Mf ∙ Pmf/Mfa
Pentru analiză se utilizează datele din următorul tabel:
Nr. Indicatori Simbol Exerciţiul financiar

crt. Precedent Curent
1 Cifră de afaceri CA 42500 44328
2 Numar mediu de salariaţi Ns 14 15

3 Producţia marfă fabricată Pmf 8300 9600
4 Productivitatea muncii W = 592.86 640
Pmf/Ns
5 Gradul de valorificare a producţiei fabricate CA/Pmf 5.12 4.62
6 Valoarea medie a mijloacelor fixe Mf 4100 4200
7 Valoarea medie a mijloacelor fixe direct Mfa 3500 3800
productive
8 Gradul de înzestrare tehnică a forţei de Mf/Ns 292.86 280
muncă
9 Ponderea activelor fixe direct productive Mfa/Mf 0.85 0.9
10 Randamentul activelor fixe productive Pmf/Mfa 2.37 2.53
1. ∆CA = CA1 – CA0 = 44328 – 42500 =1828 lei

2. ∆CA = ∆Ns + ∆Pmf/Ns + ∆CA/Pmf
3. ∆Ns = (Ns1 – Ns0) ∙ Pmf0/Ns0 ∙ CA0/Pmf0 = (15 - 14) ∙ 592.86 ∙ 4.62
= 2739 lei
4. ∆W = Ns1 ∙ (W1 – W0) ∙ CA0/Pmf0 = 15 ∙ (640 – 592.86) ∙ 5.12
= 241.36 lei, din care:
∆Mf/Ns = Ns1 ∙ (Mf1/Ns1 – Mf0/Ns0) ∙ Mfa0/Mf0 ∙ Pmf0/Mfa0 ∙ CA0/Pmf0
= 15 ∙ (280 – 292.86) ∙ 0,85 ∙ 2.37 ∙ 5.12 = - 1989.62 lei
∆ Mfa/Mf = Ns1 ∙ Mf1/Ns1 ∙ (Mfa1/Mf1 - Mfa0/Mf0) ∙ Pmf0/Mfa0 ∙ CA0/Pmf0
= 15 ∙ 280 ∙ (0,9 – 0,85) ∙ 2.37 ∙ 5.12 = 2548.22 lei
∆ Pmf/Mfa = Ns1 ∙ Mf1/Ns1 ∙ Mfa1/Mf1 ∙ (Pmf1/Mfa1 - Pmf0/Mfa0) ∙ CA0/Pmf0
45
= 15 ∙ 280 ∙ 0,9 ∙ (2.53 – 2.37) ∙ 5.12 = 3096.58 lei
5. ∆ CA/Pmf = Ns1 ∙ W1 ∙ (CA1/Pmf1 - CA0/Pmf0) = 15 ∙ 640 ∙ (4.62 – 5.12)
= -4800 lei
Interpretarea rezultatelor: Cifra de afaceri a crescut de la o perioadă la alta cu

1828 lei, respectiv cu 4.3%. Aceasta se explică prin creşterea productivităţii muncii cu
47.04 lei, situaţie favorabilă ce a condus la majorarea cifrei de afaceri cu 241.36 lei.
Randamentul mijloacelor fixe direct productive, fiind în crestere, reflectă o politică
eficientă de investiţii, contribuind la diminuarea vânzărilor cu 3096.58 lei. In schimb
gradul de înzestrare tehnică are o influenţă nefavorabilă asupra cifrei de afaceri,
determinând scaderea acesteia cu 1989.62 lei. Majorarea ponderii activelor fixe
productive în totalul mijloacelor fixe cu 0,05 lei a avut ca rezultat creşterea vânzărilor cu
2548.22 lei. Gradul de valorificare a producţiei fabricate, înregistrând o usoara
descrestere, a determinat scaderea cifrei de afaceri cu 4800 lei. Numărul de salariaţi a
crescut de la o perioada la alta cu un salariat, ducand la cresterea cifrei de afaceri cu 2739
lei.
2. Analiza valorii adaugate (VA)
Valoarea adăugată (VA) exprimă creşterea de valoare rezultată din utilizarea

factorilor de producţie, îndeosebi a forţei de muncă şi capitalului, peste valoarea
bunurilor şi serviciilor provenind de la terţi, în cadrul activităţii curente a întreprinderii.
Valoarea adăugată este calculată prin două metode:
a) Metoda substractivă (sintetică) potrivit căreia valoarea adăugată se calculează pornind
de la producţia exerciţiului (Pe) majorată cu marja comercială (Mc) şi diminuată cu
consumurile intermediare (Ci) de bunuri şi servicii furnizate de terţi pentru această
producţie.
VA = Pe + Mc – Ci
Consumuri de la terţi = Cumpărări de materii prime şi materiale +/- Variaţia
stocurilor de materii prime şi materiale + Alte cheltuieli şi cumpărări externe
b) Metoda aditivă (analitică) are în vedere calculul valorii adăugate prin însumarea
elementelor care reprezintă costul factorilor de producţie ce trebuie remuneraţi şi exprimă
valoarea adaugată repartizată.
46
Analiza valorii adăugate prin metoda substractivă
Nr. Indicatori Exerciţiul financiar Abateri Indici

crt. Precedent Curent (∆) (%)
1 Producţia exerciţiului (Pe) 42500 44328 1828 104.3
2 Cheltuieli cu materialele (lei) 24200 25640 1440 106
3 Valoarea adaugată (1 - 2) 18300 18688 388 102.12
4 Valoarea adaugată medie la 1 leu 0.43 0.42 -0.01 97.67
producţie a exerciţiului (va)
5 Număr mediu de salariaţi (persoane) 14 15 1 107.14
(Ns)
6 Timpul mediu pe un salariat (ore) (t) 302.9 301.3 -1.6 99.47
- (7/5)
7 Fond total de timp de muncă (ore) 4240 4520 280 106.6
(T)
8 Valoarea adăugată medie recalculată - 0,5 - -
’
la 1 leu producţie a ex (va )
9 Prod medie orară (wh) – (1/7) 10.02 9.81 - 0.21 97.9
Modelul de calcul: VA = Pe - M
∆VA = VA1 – VA0 = 18688 – 18300 = 388 lei

1. ∆VA = ∆Pe + ∆M
2. ∆Pe = Pe1 – Pe0 = 44328 – 42500 = 1828 lei
3. ∆M = M1 – M0 = 25640 – 24200 = -1440 lei
Interpretarea rezultatelor: Valoarea adăugată a înregistrat o crestere de 388 lei în

perioada curentă faţă de cea anterioară, respectiv de 4.3%. Această situaţie favorabilă s-a
datorat cresterii producţiei exerciţiului, ce a condus la cresterea valorii adăugate cu 1828
lei, crestere partial compensata de efectul negativ al cheltuielilor materiale, de 1440 lei.
Este o situatie normala ca atunci cand se obtine o productie a exercitiului mai mare si
cheltuielile materiale sa creasca.
Un alt model de analiză factorială a valorii adăugate este următorul:
VA __
VA = Pe ∙ —— = Pe ∙ va
Pe
47
Potrivit acestui model, sistemul de factori este următorul:
__
Ns
T _
Pe t
VA __
wh
__ gi
va
vai
__ __
1. ∆VA = VA1 – VA0 = (Pe1 ∙ va1) – (Pe0 ∙ va0) = 18688 – 18300 = 388 lei
__
2. ∆VA = ∆Pe + ∆va
__
3. ∆Pe = (Pe1 – Pe0) ∙ va0 = (44328 – 42500) ∙ 0,43 = 786.04 lei
__
Pe = T ∙ wh
__ __
3.1 ∆T = (T1 – T0) ∙ wh0 ∙ va0 = (4520 – 4240) ∙ 10.02 ∙ 0.43 = 1178.35 lei
__ _
T = Ns ∙ t
__ __ __ _ ___ __
3.1.1 ∆Ns = (Ns1 – Ns0) ∙ t0 ∙ wh0 ∙ va0 = (15 - 14) ∙ 302.9 ∙ 10.02 ∙ 0,43
= 1305.07 lei
_ __ _ _ ___ __
3.1.2 ∆t = Ns1 ∙ (t1 – t0) ∙ wh0 ∙ va0 = 15 ∙ (301.3 – 302.9) ∙ 10.02 ∙ 0,43
= - 103.41 lei
__ ___ ___ __
∆Wh = T1 ∙ (wh1 – wh0) ∙ va0 = 4520 ∙ (9.81 – 10.02) ∙ 0,43 = - 408.16 lei
__ __ __
4. ∆va = Pe1 ∙ (va1 – va0) = 44328 ∙ (0.42 – 0.43) = - 443.28 lei
__
va = (∑gi ∙ vai) ⁄ 100
__ __
∆gi = Pe1 ∙ (va’ – va0) = 44328 ∙ (0,5 – 0,43) = 3102.96 lei
__ __
∆vai = Pe1 ∙ (va1 – va’) = 44328 ∙ (0,42 – 0,5) = -3546.24 lei
gi – structura producţiei exerciţiului pe produse;
vai – valoarea adaugată la 1 leu producţie pe produse.
48
Interpretarea rezultatelor: Valoarea adăugata a inregistrat o crestere de la 18300
lei la 18688 lei, deci cu 388 lei, respectic cu 3.76% ca urmare a influentei mai multor
factori. Productia exercitiului a crescut cu 1828 lei si a condus la cresterea valorii
adaugate cu 786.04 lei. Scaderea valorii adaugate la un leu productie a exercitiului cu
0.01 a condus la scaderea valorii adaugate cu 443.28 lei. Structura productiei exercitiului
se imbunatateste, ceea ce duce la cresterea valorii adaugate cu 3102.96 lei. Fondul total
de munca si numarul mediu de salariati au crescut, care au condus la cresterea valorii
adaugate. Timpul mediu pe un salariat a scazut cu 1.6 si a condus la scaderea valorii
adaugate cu 103.41 lei. Productivitatea muncii scade cu 0.21 ceea ce duce la scaderea
valorii adaugate cu 408.16 lei.
3. Analiza productiei fizice
3.1 Analiza realizarii programului de fabricatie pe total si pe sortimente
Nr. Sortim UM Volumul Pret Valoarea Productia iq Structura

crt. fizic unitar productiei recalculata (%) (%)
pl ef plan efectiv ∑ qminp0 plan efectiv
1 Set P D buc 352 35 700 24640 24500 245000 99.43 41.6 41.39
0 0 0 5
2 Set P S buc 400 40 590 23600 23600 236000 100 39.9 39.86
0 0 0
3 Pilotǎ buc 295 30 370 10915 11100 109150 101.6 18.4 18.75
0 0 0 9 5
4 Total x x x x 59155 59200 590150 100.0 100 100
0 0 8
∑ gminp0 592000
1. Ks = ———— = ———— = 0.997
∑ q0p0 590150
∑ q0’ ∙ iq ∑ q0” 18.45 ∙ 101.69 58.35

2. Ks = ———— + —— = ————— + ——— = 0,997
1002 100 1002 100
49
∑ (Δq ∙ p0) 1400
3. Ks = 1 - ———— = 1 - ———— = 0,997
∑ q0 ∙ p0 590150
Asadar, programul pe sortimente s-a realizat in proportie de 99.7%. Realizarea si

depasirea de la sortimentele Set P S si Pilotǎ compenseaza nerealizarea de la sortimentul
Set P D. Productia s-a realizat in medie pentru fiecare sortiment in proportie de 100.08%.
Ks – coeficient mediu de sortiment;

qmin – volumul fizic al fiecarui sortiment luat in limitele planului (fara a tine seama de
depasiri);
q0 – volumul fizic al productiei programat pe fiecare sortiment
p0 – pretul de productie unitar, constant;
q0’ – ponderea valorica a sortimentelor la care nu s-au realizat prevederile;
iq – indicele de realizare a prevederilor la diferite sortimente;
q0” – ponderea prevazuta a sortimentelor la care s-a realizat, respectiv depasit, productia;
∑ (Δq ∙ p0) – suma abaterilor negative pe sortimente.
Analiza structurii productiei
Nr. Sortimentul Structura (%) Sc | Δgi |

crt. plan efectiv
1 Set P D 41.65 41.39 41.39 0.26
2 Set P S 39.9 39.86 39.86 0.04
3 Pilotǎ 18.45 18.75 18.45 -
4 Total 100 100 99.7 0.3
1. Kst = ∑ Sc = 99.7%
| ∑ Δgi |
2. Kst = 1 - ———— = 0,997
100
∑ q ∙ (s) ∙ p0 590224
3. Kst = —————— = ——— = 0,997
∑ q1 ∙ (s1) ∙ p0 592000
Kst – coeficient de structura;
50
Sc – ponderile luate in calcul conform principiului necompensarii;
Δgi – abaterile ponderilor la sortimentele la care programul nu s-a indeplinit;
∑ q ∙ (s) ∙ p0 – productia executata in contul structurii prevazute;
Nr. Sortimentul Productia efectiva recalculata conform ∑q1 ∙ (s1) ∙ p0 ∑ q ∙ (s) ∙ p0

crt. structurii prevazute
1 Set P D 592000*41.65% = 246568 245000 245000
2 Set P S 592000*39.9% = 236208 236000 236000
3 Pilotǎ 592000*18.45% = 109224 111000 109224
4 Total 592000 592000 590224
Concluzie:
Ks < 1 → Programul de productie nu a fost realizat la unul sau mai multe

sortimente, in cazul nostru la un sortiment.
Kst < 1
3.3 Analiza calitatii productiei industriale
3.3.1 Analiza calitatii la nivelul unui produs
Produs Calitate Cantitate Pret Structura

plan efectiv plan efectiv Plan efectiv
Set P D I 220 240 680 695 62.5 68.57
(D) II 110 95 600 590 31.25 27.14
III 22 15 450 450 6.25 4.29
Total D 352 350 640.63 656.99 10 46.81 10 46.67
0 0
Set P S I 200 200 582 590 50 50
(S) II 115 120 420 415 28.75 30
III 85 80 350 350 21.25 20
Total S 400 400 486.13 489.5 100 100
TOTAL 752 750 558.45 567.67 100 53.1 100 53.33
9
_
a) Coeficientul mediu de calitate (C)
_ ∑ qi ∙ ci ∑ si ∙ ci
C = ———— = ————
51
∑ qi 100
ci – cifra ce indica clasele de calitate;
qi – cantitatea de produse fabricate din fiecare clasa de calitate i;
si – ponderea clasei de calitate in total productie.
Produs D
_ _ _ ∑ qi1 ∙ ci1 ∑ qi0 ∙ ci0

1. Δ C = C1 – C0 = ———— - ————
∑ qi1 ∑ qi0
240 ∙ 1 + 95 ∙ 2 + 15 ∙ 3 220 ∙ 1 + 110 ∙ 2 + 22 ∙ 3 475 506
= ——————————— - ——————————— = ——— - ——
350 352 350 352
= 1,36 – 1,44 = - 0,08
_
2. Δ C = Δ si + Δ ci
∑ qi1 ∙ ci0 ∑ qi0 ∙ ci0 240 ∙ 1 + 95 ∙ 2 + 15 ∙ 3
3. Δ si = ———— - ———— = ——————————— - 1.44 = 1.36 – 1.44 = - 0.08
∑ qi1 ∑ qi0 35
∑ qi1 ∙ ci1 ∑ qi1 ∙ ci0
4. Δ ci = ———— - ———— =1.36 – 1.36 = 0
∑ qi1 ∑ qi1
Interpretarea rezultatelor: Coficientul mediu de calitate la nivelul produsului U s-
a diminuat cu 0.08 ceea ce inseamna imbunatatirea calitatii, coeficientul mediu de caliatte
apropiindu-se de cel de calitate superioara. Structura s-a imbunatatit, a crescut ponderea
calitatii I de la 62.5% la 68.57% a carui cifra de calitate este mai mica decat media
(1<1.44) si scade ponderea produsului de calitate a II-a si a III- a de la 31.25% la 27.14%
si respectiv de la 6.25% la 4.29% a carui cifra de calitate este mai mare decat media
(2>1.44; 3>1.44).
Produs S
_ _ _ ∑ qi1 ∙ ci1 ∑ qi0 ∙ ci0

1. Δ C = C1 – C0 = ———— - ————
∑ qi1 ∑ qi0
200 ∙ 1 + 120∙ 2 + 80 ∙ 3 200 ∙ 1 + 115∙ 2 + 85 ∙ 3

= ——————————— - ——————————— = 1,7 – 1,7125 = - 0.0125
400 400
_
Δ C = Δ si + Δ ci
52
∑ qi1 ∙ ci0 ∑ qi0 ∙ ci0
3. Δ si = ———— - ———— = 1.7 – 1,7125 = - 0.0125
∑ qi1 ∑ qi0
∑ qi1 ∙ ci1 ∑ qi1 ∙ ci0

4. Δ ci = ———— - ———— =1.7 – 1.7 = 0
∑ qi1 ∑ qi1
Interpretarea rezultatelor: Calitatea produsului S se imbunatateste datorita

imbunatatirii structurii. A crescut ponderea produsului de calitate superioara mai mult
decat ponderea produsului de calitate inferioara. Cifrele de calitate au o influenta nula
pentru ca nu apar noi niveluri de calitate.
Pretul mediu de vanzare
_ ∑ qi ∙ pi ∑ si ∙ pi
P = ——— = ———
∑ qi 100
Produs D
_ _ _ ∑ si1 ∙ pi1 ∑ si0 ∙ pi0

1. Δ p = p1 – p0 = ———— - ————
100 100
68.57 ∙ 695 + 27.14 ∙ 590 + 4.29 ∙ 450 62.5 ∙ 680 + 31.25 ∙ 600 + 6.25 ∙ 450
= ————————————— - ——————————————
100 100
65699.25 64062.5
= ———— - ———— = 656.99 – 640.63 = 16.36
100 100
_
2. Δ p = Δ si + Δ pi
∑ si1 ∙ pi0 ∑ si0 ∙ pi0 68.57 ∙ 680 + 27.14 ∙ 600 + 4.29 ∙ 450
3. Δ si = ———— - ———— = ——————————————— - 640.63
100 100 100
= 648.42 – 640.63 = 7.79
∑ si1 ∙ pi1 ∑ si1 ∙ pi0

4. Δ pi = ———— - ———— = 656.99 – 648.42 = 8.57
53
100 100
Interpretarea rezultatelor: Pretul mediu evolueaza in sens pozitiv inregistrand o

crestere de 16.36 lei, situatie favorabila determinata de modificarea structurii ce
determina o crestere a pretului mediu cu 7.79 lei. Pretul pe clase de calitate are o
influenta favorabila determinand o crestere a pretului mediu cu 8.57 lei.
Produs S
_ _ _ ∑ si1 ∙ pi1 ∑ si0 ∙ pi0

1. Δ p = p1 – p0 = ———— - ————
100 100
50 ∙ 590 + 30 ∙ 415 + 20 ∙ 350 50 ∙ 582 + 28.75 ∙ 420 + 350 ∙ 21.25
= —————————————— - ——————————————
100 100
48950 48612.5
= ———— - ———— = 489.5 – 486.13 = 3.37
100 100
_
2. Δ p = Δ si + Δ pi
∑ si1 ∙ pi0 ∑ si0 ∙ pi0 50 ∙ 582 + 30 ∙ 420 + 350 ∙ 20
3. Δ si = ———— - ———— = ——————————————— - 486.13
100 100 100
= 487 – 486.13 = 0.87
∑ si1 ∙ pi1 ∑ si1 ∙ pi0

4. Δ pi = ———— - ———— = 489.5 – 487 = 2.5
100 100
Interpretarea rezultatelor: Pretul mediu la nivelul produsului F evolueaza in sens

pozitiv inregistrand o crestere de 3.37 lei, situatie favorabila determinata de modificarea
structurii ce determina o crestere a pretului mediu cu 0.87 lei. Pretul pe clase de calitate
are o influenta favorabila determinand o crestere a pretului mediu cu 2.5 lei.
3.3.2 Analiza calitatii productiei industriale totale

_
a) Coeficientul mediu generalizator (K)
_ _
54
_ ∑ qi ∙ Ci ∑ Si ∙ Ci
K = ———— = ————
∑ qi 100
_ _
∑ Si1 ∙ Ci1 ∑ Si0 ∙ Ci0
1. Δ K = K1 – K0 = ———— - ————
100 100
46.67 ∙ 1,36 + 53.33 ∙ 1.7 46.81 ∙ 1.44 + 53.19 ∙ 1.7125

= ——————————— - ——————————— = 1.54 – 1.585 = -0,045
100
_ _
∑ Si1 ∙ Ci0 ∑ Si0 ∙ Ci0 46.67 ∙ 1.44 + 53.33 ∙ 1.7125
2. Δ Si = ———— - ———— = ———————————— - 1.5850
100 100 100
= 1.5853 – 1.585 = 0.0003

_ _
∑ Si1 ∙ Ci1 ∑ Si1 ∙ Ci0
3. Δ Ci = ———— - ———— = 1.54– 1.5853 = - 0.0453
100 100
_ ∑ si ∙ c i
Ci = ————
100
∑ Si1 ∙ (∑si1 ∙ ci0) / 100 ∑ Si1 ∙ (∑si0 ∙ ci0) / 100

3.1 Δ si = ————————— - —————————
100 100
= 1.54– 1.5853 = - 0.0453
∑ Si1 ∙ (∑si1 ∙ ci1) / 100 ∑ Si1 ∙ (∑si1 ∙ ci0) / 100

3.2 Δ ci = ————————— - ————————— = 1.54 – 1.54= 0
100 100
Interpretarea rezultatelor: Coeficientul mediu generalizator al calitatii s-a

diminuat cu 0.045 ceea ce reflecta imbunatatirea calitatii la nivelul fiecarui produs.
Indicatorul este influentatde structura productiei pe produse si de coeficientul mediu de
calitatea de produs. Structura productiei pe produse a condus la mojorarea indicatorului
(o influenta pozitiva) a crescut ponderea produsului F de la 53.19% la 53.33%.
Coeficientii medii de calitate pe produse s-au diminuat ca urmare a imbunatatirii calitatii
produselor si are o influenta pozitiva asupra coeficientului mediu generalizator al calitatii
(determina reducerea coeficientului mediu generalizator al calitatii cu 0.0453).
55
b) Pretul mediu al intregii productii
_
_ ∑ Si ∙ pi
P = ————
100
_ _
_ _ _ ∑ Si1 ∙ pi1 ∑ Si0 ∙ pi0
1. Δ P = P1 – P0 = ———— - ————
100 100
46.67 ∙ 656.99 + 53.33 ∙ 489.5 46.81 ∙ 640.63 + 53.19 ∙ 486.13

= —————————————— - ——————————————
100
= 567.67 – 558.45 = 9.22 lei

_ _
∑ Si1 ∙ pi0 ∑ Si0 ∙ pi0 46.67 ∙ 640.63 + 53.33 ∙ 486.13
2. Δ Si = ———— - ———— = —————————————— - 16,051
100 100 100
= 558.24 – 558.45 = - 0,21 lei

_ _
_ ∑ Si1 ∙ pi1 ∑ Si1 ∙ pi0
3. Δ pi = ———— - ———— = 567.67 – 558.235 = 9.43 lei
100 100
_ ∑ si ∙ pi
P = ———
100
∑ Si1 ∙ (∑ si1 ∙ pi0) / 100 ∑ Si1 ∙ (∑ si0 ∙ pi0) / 100

3.1 Δ si = —————————— - ——————————
100 100
46.67 ∙ 640.63 + 53.33 ∙ 486.13

= —————————————— - 558.235 = 558.235 – 558.235 = 0
100
∑ Si1 ∙ (∑ si1 ∙ pi1) / 100 ∑ Si1 ∙ (∑ si1 ∙ pi0) / 100

3.2 Δ pi = ————————— - —————————— = 567.67 – 558.235
100 100 = 9.435 lei
Interpretarea rezultatelor: Cresterea lui p influenteaza pozitiv dar nu reflecta

efortul intreprinderii pentru cresterea calitatii. Structura productiei pe produse
56
influenteaza negativ, duce la scaderea pretului mediu al productiei cu 0.21 lei prin
scaderea ponderii produsului D de la 46.81% la 46.67% care are pretul de productie
medie mai mare decat pretul mediu al intregii productii (656.99>567.67).
13. Analiza cheltuielilor si veniturilor prin intermediul indicatorilor de

eficienţă
Analiza eficientei cheltuielilor salariale

crt. Precedenta Curenta
1 Venituri din exploatare (Ve) 63200 65800 2600 104.11
2 Cifra de afaceri (CA) 42500 44328 1828 104.3
3 Valoarea adaugata (VA) 18300 18688 388 102.12
4 Cheltuieli salariale (Chs) 13265 14840 1575 111.87
5 Numar mediu de salariati (Ns) 14 15 1 107.14
6 Timpul de lucru mediu pe un salariat (t) 302.9 301.3 -1.6 99.47
7 Fond total de timp de muncă (ore) (T) 4240 4520 280 106.6
57
8 Productivitatea (W)
Ve / Ns 4514.29 4386.67 -127.62 97.17
CA / Ns 3035.71 2955.2 -80.51 97.35
9 Salariul mediu pe un salariat (s = Chs / Ns) 947.5 989.33 41.83 104.41
10 Cheltuieli salariale medii orare (sh = Chs / T) 3.13 3.28 0.15 104.79
11 Venituri din exploatare medii orare (Veh = 14.91 14.56 -0.35 97.65
Ve / T )
12 Cheltuieli cu personalul la 1000 lei Ve 212.92 225.53 13.34 105.92
Chs
Cs(1000) = —— ∙ 1.000
Ve
13 Cheltuieli cu personalul la 1000 lei CA 312.12 334.78 22.66 107.26
Chs
Cs(1000) = —— ∙ 1000
CA
14 Cheltuieli cu personalul la 1000 lei VA 724.86 794.09 69.23 109.55
Chs
Cs(1000) = —— ∙ 1000
VA
Chs Ns Chs
Cs(1000) = —— ∙ 1.000 = —— ∙ —— ∙ 1.000
Ve Ve Ns
1. ΔCs(1000) = Cs1(1000) – Cs0(1000) = 225.53 – 212.92 = 12.61‰
Chs Ns Chs
2. Δ —— = Δ —— + Δ ——
Ve Ve Ve
Ns Ns1 Chs0 Ns0 Chs0
3. Δ —— = —— ∙ —— ∙ 1.000 - —— ∙ —— ∙ 1.000 = Cs(1000)’ - Cs0(1000)
Ve Ve1 Ns0 Ve0 Ns0
15 13265
= ——— ∙ ———— ∙1.000 – 212.92 = 215.99 – 212.92 = 3.07‰
65800 14
Chs Ns1 Chs1 Ns1 Chs0

4. Δ —— = —— ∙ —— ∙ 1.000 - —— ∙ —— ∙ 1.000 = Cs1(1000) - Cs(1000)’
Ns Ve1 Ns1 Ve1 Ns0
= 225.53 – 215.99 = 9.54‰
Chs = T ∙ sh
Chs T
4.1 Δ —— = Δ —— + Δ sh
58
Ns Ns
T Ns1 T1 ∙ sh0 Ns1 T0 ∙ sh0

4.2 Δ —— = —— ∙ ——— ∙ 1.000 - —— ∙ ——— ∙ 1.000 = Cs(1000)” – Cs(1000)’
Ns Ve1 Ns1 Ve1 Ns0
15 4520 ∙ 3.13
= ——— ∙ —————— ∙ 1000 – 215.99 = 215.01 – 215.99 = -0,98‰
65800 15
Ns1 T1 ∙ sh1 Ns1 T1 ∙ sh0

4.3 Δ sh = —— ∙ ——— ∙ 1.000 - —— ∙ ——— ∙ 1.000 = Cs1(1000) – Cs(1000)”
Ve1 Ns1 Ve1 Ns1
= 225.53 – 215.01 = 10,52‰
sh
sh = Veh ∙ ——
Veh
sh
Δ sh = Δ Veh + Δ ——
Veh
Ns1 T1 ∙ Veh1 ∙ (sh0 / Veh0) Ns1 T1 ∙ Veh0 ∙ (sh0 / Veh0)

4.3.1 Δ Veh = —— ∙ ———————— ∙ 1.000 - —— ∙ ————————— ∙ 1.000
Ve1 Ns1 Ve1 Ns1
15 4520 ∙ 15.56 ∙ (3.13 / 14.91)

(1000)”’ (1000)”
= Cs – Cs = ——— ∙ —————————— ∙ 1000 – 215.01
65800 15
= 224.38 – 215.01 = 9.37‰
sh Ns1 T1 ∙ Veh1 ∙ (sh1 / Veh1) Ns1 T1 ∙ Veh1 ∙ (sh0 / Veh0)

4.3.2 Δ —— = —— ∙ ———————— ∙ 1.000 - —— ∙ ————————— ∙ 1.000
Veh Ve1 Ns1 Ve1 Ns1
= Cs1(1000) – Cs(1000)”” = 225.53 – 224.38 = 1.15‰
Interpretarea rezultatelor: Indicatorul cheltuieli salariale la 1000 lei venituri din

exploatare creste cu 12.61‰, respectiv cu 5.92%, ceea ce denota o situatie nefavorabila,
de la 221.92‰ in perioada precedenta, la 225.53‰, in perioada curenta, aceasta se
datoreaza dinamicii veniturilor care este devansata de cea a cheltuielilor salariale
Ive(104.11 < Ics(104.3)). Modificarea numarului de salariati la 1 leu venituri din
exploatare Ns / Ve are i influenta negativa asupra Cs (1000) ducand la cresterea acestuia cu
3.07‰ ca urmare a cresterii productivitatii, de la 4514.29 lei/sal la 4386.67 lei/sal.
59
Cresterea salariului mediu pe un salariat Cs/N cu 41.83 lei /sal de la 945.5 lei/ sal la
989.33 lei/sal, are o influenta negativa asupra indicatorului analizat determinand cresterea
acestuia cu 9.54‰. Sub influenta modificarii numarului mediu de ore pe un salariat
T/N(reducerea acestuia cu 1.6 h/sal de la 302.9 h/sal la 301.3h/sal), Cs(1000) scad cu
0.98‰, situatie favorabila. Salariul mediu orar creste cu 015 lei/h si determina cresterea
lui Cs(1000) cu 10.52‰, aspect apreciat ca fiind negativ Cresterea salariului mediu orar se
datoreaza cresterii veniturilor din exploatare cu 9.37‰ si respectiv a cheltuielilor
salariale medii orare la un leu venituri din exploatare sh/Ve cu 1.15‰, factori de
influenta directa ce inregistreaza cresteri de la o perioada la alta si care au imlicatii
nefavorabile asupra evolutiei indicatorului.
2. Analiza cheltuielilor aferente veniturilor intreprinderii
Explicatii Cheltuieli Venituri Str. ven ci(1000) g1∙c0(1000)

Pl Ef Pl Ef Pl Ef Pl Ef ———
100
Activ de 49260 45379 63200 65800 99.72 99.2 779.43 689.65 773.19
exploatare
Activitatea 1940 1758 180 529 0.28 0.8 10777.78 3323.25 86.22
financiara
Activ - - - - - - - - -
extraord
Total 51200 47137 63380 66329 100 100 11557.21 4012.9 859.41
∑ Chi
I Rct = ——— ∙ 1.000;
∑ Vi
Chi ∑ gi ∙ ci(1000)
(1000)
II ci = —— ∙ 1000 → Rct = —————
Vi 100
Rct – rata de eficienta a cheltuielilor totale;
60
ci(1000) – rata de eficienta a cheltuielilor pe grupari;
gi – structura veniturilor.
∑ Ch1 ∑ Ch0
I. 1. Δ Rct = Rct1 – Rct0 = ——— ∙ 1.000 - ——— ∙ 1.000
∑ V1 ∑ V0
47137 51200
= ———— ∙ 1.000 - ———— ∙ 1.000 = 710.65 – 807.83 = -97.18‰
66329 63380
2. Δ Rct = Δ V + Δ Ch
∑ Ch0 ∑ Ch0 51200

’
3. Δ V = ——— ∙ 1.000 - ——— ∙ 1.000 = Rct – Rct0 = ———— ∙ 1.000 – 771,22
∑ V1 ∑ V0 66329
= 771.91 – 807.83 = -35.92‰
∑ Ch1 ∑ Ch0
4. Δ Ch = ——— ∙ 1.000 - ——— ∙ 1.000 = Rct1 – Rct’ = 710.65 – 771.91 = -61.26‰
∑ V1 ∑ V1
Interpretarea rezultatelor: Rata de eficienta a cheltuielilor totale a inregistrat o
scardere de 97.18‰, situatie favorabila datorata faptului ca ritmul de crestere al
venituriloe il depaseste cu mult pe cel al cheltuielilor (Ich = 92.06%, Iv = 104.65%).
Cresterea veniturilor cu 2949 lei de la 63380 lei la 66329 lei, respectiv cu 4.65%, ceea ce
determina reducerea indicatorului cu 35.92‰, aspect favorabil, iar scaderea cheltuielilor
cu 4063 lei, respectiv cu 7.94%, are ca rezultat reducerea indicatorului cu 61.26‰.
∑ g1 ∙ c1(1000) ∑ g0 ∙ c0(1000)
II. 1. Δ Rct = Rct1 – Rct0 = ————— - ————— = 710.65 – 807.83 = -97.18‰
100
2. Δ Rct = Δ gi + Δ ci(1000)
∑ g1 ∙ c0(1000) ∑ g0 ∙ c0(1000)
3. Δ gi = ————— - ————— = Rct’ – Rct0 = 859.41 – 807.83 = 51.58‰
100 100
∑ g1 ∙ c1(1000) ∑ g1 ∙ c0(1000)
4. Δ ci(1000) = ————— - ————— = Rct1 – Rct’ =710.65 – 859.41 = -148.76‰
100 100
61
Interpretarea rezultatelor: Rata de eficienta a cheltuielilor totale a inregistrat o
scadere de 97.18‰, situatie favorabila. Structura veniturilor pe categorii de activitate (gi)
se inrautateste, scade ponderea veniturilor din activitatea de exploatare de la 97.72% la
99.2% si creste ponderea veniturilor din activitatea financiara de la 0.28% la 0.8% avnd o
influenta nefavorabila determinand cresterea ratei de eficienta cu 51.58‰. Factorul care
are cea mai mare influenta asupra ratei de eficienta a cheltuielilor totale si duce la
cresterea eficientei cheltuielilor este rata de eficienta a cheltuielior la nivelul fiecarei
categorii de activitate ci(1000) care, la activitatea financiara inregistreaza cea mai mare
scadere, de la 10777.78‰ la 3323.25‰ . Pe ansamblu influenta este favorabila si duce la
scaderea ratei de eficienta a cheltuielilor totale cu 148.76‰.
Analiza cheltuielilor la 1.000 lei CA

crt. Precedenta Curenta
1 Cifra de afaceri (CA = ∑ qi ∙ pi) 42500 44328 1828 104.3
2 Cheltuieli aferente CA recalculate - 52120 X x
(Chr = ∑ q1 ∙ c0)
3 Cheltuieli aferente CA (Cht = ∑ qi ∙ ci) 48254 51360 3106 1106.44
4 CA recalculata (CAr =∑ q1 ∙ p0 ) - 49632 49632 -
5 Chelt la 1000 lei CA 1135.39 1158.64 23.25 102.05
Cht ∑q∙c ∑ gi ∙ ci(1000)

C(1000) = —— ∙ 1.000 = ——— ∙ 1.000 = —————
CA ∑q∙p 100
qi ∙ ci
(1000)
c i = ——— ∙ 1.000;
qi ∙ pi
Cht1 Cht0
1. Δ C(1000) = C1(1000) – C0(1000) = —— ∙ 1.000 - —— ∙ 1.000
CA1 CA0
∑ q1 ∙ c 1 ∑ q0 ∙ c0 51360 48254
= ——— ∙ 1.000 - ——— ∙ 1.000 = ———— ∙ 1.000 - ———— ∙ 1.000
∑ q1 ∙ p1 ∑ q0 ∙ p0 44328 42500
62
= 1158.64 – 1135.39= 23.25‰
2. Δ C(1000) = Δ g + Δ p + Δ c
∑ q1 ∙ c0 ∑ q0 ∙ c 0 52120
3. Δ g = ——— ∙ 1.000 - ——— ∙ 1.000 = ——— ∙ 1.000 – 1135.39
∑ q1 ∙ p0 ∑ q0 ∙ p0 49632
= 1050.13 – 1135.39= - 85.26‰
∑ q1 ∙ c0 ∑ q1 ∙ c0 52120
4. Δ p = ——— ∙ 1.000 - ——— ∙ 1.000 = ——— ∙ 1.000 - 1050.13
∑ q1 ∙ p1 ∑ q1 ∙ p0 44328
= 1175.78 - 1050.13 = 125.65‰
∑ q1 ∙ c1 ∑ q1 ∙ c 0
5. Δ c = ——— ∙ 1.000 - ——— ∙ 1.000 = 1158.64 - 1175.78 = - 17.14‰
∑ q1 ∙ p1 ∑ q1 ∙ p1
Interpretarea rezultatelor: Indicatorul cheltuieli la 1000 lei CA a crescut cu
23.25‰, de la 1135.39‰ la 1138.64‰, respectic cu 2.05%, situatie nefavorabila ce
denota o scadere a eficientei cheltuielilor (ritmul de crestere al CA (104.3%) este mai mic
decat cel al cheltuielilor totale (106.44%). Modificarea structurii (imbunatatirea acesteia)
are o influenta favorabila asupra indicatorului conducand la reducerea acestuia cu
85.26‰ → a crescut ponderea veniturilor a caror cheltuieli aferente sunt mai eficiente.
Pretul a scazut ceea ce a determinat cresterea cheltuielilor aferente CA cu 125.65‰,
situatie nefavorabila. Scaderea costului pe unitatea de produs a influentat in mod
favorabil indicatorul conducand la reducerea acestuia cu 17.14‰.
63

Proiect Final La Proiecte Ec 2

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Final La Proiecte Ec 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

1. Prezentare generală la SC DEDEMAN SRL ……………………………………..2

2. Tehnologia producţiei şi structura organizatorică a

La şedinţa din 30.04.2008 a fost aprobată organigrama şi structura organizatorică

3. Zonele de cheltuieli şi purtătorii de costuri şi unităţile de calcul

Locurile de cheltuieli sunt locuri de muncă unde se consumă diferite resurse.

SC DEDEMAN SRL utilizeaza ca si metoda de calculatie metoda pe comenzi.

Conţinutul conturilor prin care se exprimă contabilitatea cheltuielilor de

A. Grupa 90 „Decontări interne” cuprinde:

B. Grupa 92 „Conturi de calculaţie” cuprinde conturile:

C. Grupa 93 „Costul producţiei” cuprinde conturile:

Materia primă a Materia primă b

Bugetul cheltuielilor cu materiile prime

Produs Consum materie primă a Consum materie primă b Total

Cheltuielile cu salariile normate pe unitatea de produs

Nr. Secţia Produsul Norma Tarif Cheltuieli Materie Cheltuieli

Cheltuieli cu salariile directe pe total producţie

Secţia Produsul UM Cant Cheltuieli Total Contribuţii Fond Total

Denumire Total Materiale Obiecte de Energie, Lucr şi Salarii Cas Amortizare

Bugetul cheltuielilor generale de administraţie şi bugetul cheltuielilor de desfacere

Sursele de Total Elemente de cheltuieli

Nr Explicatii Sectia Total Cant de produse Ch ind rep pe

Situatia repartizarii cheltuielilor generale de administratie

Situatia repartizarii cheltuielilor de desfacere

Nr. Categoria de cheltuieli UM Norma de Preţ Cost unitar

2 Salarii directe lei - - 25,35

Planul costului unitar pentru un Birou

Nr. Categoria de cheltuieli UM Norma de Preţ Cost unitar

Nr. Categoria de cheltuieli UM Norma de Preţ Cost unitar

SC DEDEMAN SRL isi propune sa realizeze in perioada analizata urmatoarele

Cheltuielile cu materiile prime se inregistreaza astfel:

921 „Chelt activ de bază “ = 901”Decont int priv chelt” 81009

Materialele consumabile se inregistreaza in contabilitate astfel:

% = 901“Decont int priv chelt” 22400

c) Colectarea cheltuielilor cu materialele de natura obiectelor de inventar:

d) Colectarea cheltuielilor cu energia, apa si gazul:

Consideram urmatoarea situatie privind consumul de energie electrica, apa si gaz:

Locul de consum Energie Apa Gaz Total

e) Colectarea cheltuielilor cu lucrarile si serviciile executate de terti:

f) Colectarea cheltuielilor cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate:

La SC DEDEMAN SRL, impozitul pe cladiri datorat bugetului statului este de

924“Chelt gen de adm” = 901“Decont int priv chelt” 9380

g) Colectarea cheltuielilor cu personalul:

Explicatia Salarii CAS CASS Somaj Total

Pe baza acestor date se intocmesc urmatoarele articole contabile:

% = 901“Decont int priv chelt” 114750

h) Colectarea altor cheltuieli de exploatare in valoare de 20000 lei:

% = 901“Decont int priv chelt” 20000

% = 901“Decont int priv chelt” 175000

SC DEDEMAN SRL a obtinut in sectiile de productie produse finite inregistrate

931”Costul prod obţinute” = 902”Decont int priv prod obţ” 241750

8.Calculatia costurilor efective de productie

Pentru calcularea costului efectiv al productiei trebuie sa parcurgem etapele:

% = 922 “Chelt activ aux” 39950.3

b) Repartizarea cheltuielilor indirecte de productie, inclusiv al subactivitatii:

 Nivelul real al activitatii:

Deoarece capacitatea de procuctie nu este expoaltata integral separam costul

902“Decont int priv pr obt” = % 17642

Nr Explicatii Prelucrare Asamblare

c) Determinarea productiei neterminate si inregistrarea ei:

Nr. Crt. Cheltuieli 1 Sifonier 2 Sifoniere

933”Cost prod in curs de ex” = 921„Chelt activitatii de baza” 680.5

i) Calculatia costului de productie efectiv total si costului pe unitatea de produs finit:

9. Decontarea costurilor totale ale activitatii de exploatare