Curs 1, subiectul 3 de examen

Cultura si civilizatie: sensuri etimologice si istorice

Etimologie - din latina: Civis = cetatean Civitas, civitatis = neam, stat, drept de cetatenie Civilis = cetatenesc, civil, politic, demn de un cetatean Cultio, cultionis = cultivare Cultura, culture = ingrijire, cultivare Cultus, cultus = cultivare, fel de viata

La sfarsitul secolului 13, in franceza medievala culture devine couture, reprezentand un petec de pamant. In secolul 16, reprezinta un cult religios Primul sens(petecul) are o evolutie semantica interesanta. Se produce o modificare si extindere de sens prin 2 figuri clasice in evolutia limbii: de la un sens prim la unul secund printr-un raport constant(metonimie), apoi la un al treilea, legat de cel de-al doilea prin analogie(metafora). Astfel: De la cultura ca stare(pamant cultivat) la cultura ca actiune(faptul de a cultiva pamantul), apoi de la cultivarea pamanturilor la cultivarea spiritului, etc. Couture se impune definit in editia 6 a lui La Bruell cu sensul de formare a spiritului, cultura unei aptitudini. Incepe sa aiba recunoastere academica. In secolul 18 e consacrat prin enciclopedie volumul 4(1754). Pe langa instruirea/cultivarea spiritului incepe sa desemneze si rezultatul acestei actiuni starea de spirit cultivata metonimie. Totusi, nu e asimilat in vocabularul filosofic de baza intrucat existau foarte multi termeni dispusi sa desemneze perfectionarea individului si rezultatul acesteia(ex: education, erudition, etc).

Totusi couture isi asimiliaza ideologia universalista a iluminismului in masura in care evoca miscarea, progresul, educati. Codorcet considera cultura ca fiind a doua natura a omului in masura in care transmite aptitudinile dobandite istoric. Civilisation avea sensul traditional de sentinta judecatoreasca menita sa solutioneze amiabil in termeni civili, nonviolenti un proces grav. Mirabeau afirma in sec 18(1757) ca religia este cea mai utila frana a umanitatii si primul resort al civilizatiei. In acest context, civilisation incepe sa desemneze rafinarea atitudinilor si conduitelor, indulcirea moravurilo, slefuirea zestrei umane, inlaturarea impuritatilor, etc. Sensul sau are o evolutie foarte rapida, desemnand miscarea colectiva prin care umanitatea se desemneaza de barbarie. Sau starea finala, rezultatul miscarii. Termenii civil, civite, civilizae derivati din latina civis, civilis, civitas aveau intrebuintare curenta, insa erau termeni statici. Civilisation desi apare tarziu(intrucat in epoca termenii cu terminatia sation apar tarziu) surpinde ruptura produsa de iluminism in istoria ideilor; isi asuma noua viziune nonteologica asupra istoriei, dinamismul istoric de civilizare. De aceea, civilisation e asimilat rapid in vocabularul revolutiei. Civilisation justifica imperialismul occidentului, propaga tema civilizarii salbaticilor, justifica actiunea de civilizare, indica o civilizare progresiva si motiveaza ideea unui Occident civilizator. De fapt, Europa Luminilor e o Europa franceza, frantuzeasca, frantuzita. Englezescul civilization apare in secolul 18 sub influenta franceza ca substantiv derivat din verbul to civilize anterior utilizat in limba curenta. Acesta se integreaza in semnificatiile evolutioniste de epoca. In cultura germana, termenul kultur initial imita termenul couture. La Herder, Kant, Schiller, Goethe, kultur reprezinta o stare sociala opusa barbariei, o comunitate

caracterizata prin dezvoltarea uneltelor, a bunastarii materiale si a organizarii politicde, eliberarea de prejudecati, rafinarea si afinarea manierelor. Civilisation, Civilization, Kultur au aceeasi varsta spirituala si cel putin initial acelasi continut. In acelasi spatiu semantic se afla si couture, desi nu are acelasi succes. Civilisation vizeaza mult mai bine devenirea si perfectionarea, miscarea istorica si progresul, reprezentand de aceea un substitut laic la speranta crestina. Dupa interpretarea lui Dumnezeu, omul se imagineaza centrul Universului, iar civilisation exprima speranta in progresele sale terestre, in timp ce couture ramane in plan secund. Civilisation contribuie la renovarea ideologica a epocii. In secolul 19 incepe sa si piarda unitatea, acceptand chiar daca in plan secund distinctii nationaliste/locale astfel incat conceptului unitar cu vocatie universalista i se adauga o notiune pluralista, istorica. Civilisation are succes, insa incepe sa aiba si conotatii manipulative, penduland prea mult in jurul universalismului, ce mascheaza vagul gandirii, devenind adesea o formula in care fiecare ideologie isi poate valorica motivatiile si intentiile. Sunt evidente cateva echivalente/sinonimii: civilizatie progresul iluminarii adevarul ratiunii acumularea si difuzarea cunostintelor. Semnificatiile evolutioniste ale lui civilisation sunt evidentiate prin Ratiune, Progres, Stiinta Pozitiva, Evolutie, etc. Mosternirea iluminista activa intre civilisation supravietuieste in scenarii de filosofia istoriei, teze antropologice, teorii biologice, iar imperiul ratiunii universale profetizare in sec 18 se prelungeste in timp cu hepi end Kant, Hegel, Comte, Marx, etc(toate filosofiile mari europene pana la postmodernism). Civilization, la fel ca si civilisation exprima tacit ideologia coloniala ca mijloc privilegiat de a accelera mersul catre progres a tuturor celor care sunt captivi in trecut. Radiografia acestui progres poate fi segmentata astfel: Miscarea catre civilizatie e neuniforma, desi universala Anumite societati sunt in avans(vest europene) Occidentul e intruchiparea istorica a Civilizatiei, detine monopolul civilizatiei, civilizarii Occidentalocentrism.

Occidentul trebuie sa isi asume o misiune civilizatoare Desi diferenta dintre salbatici si civilizati nu e o diferenta de natura, ci de cronologie, Franta are pretentia de a fi privilegiata intre toate popoarele europene. Victor Hugo: Franta e artizanul civilizatiei lumii.

In secolul 19, couture are o evolutie calma si isi fixeaza sensurile de baza. Insa catre sfarsitul secolului 19 suporta o influenta substantiala dinspre kultur, incercand sa isi insuseasa si sa isi dezvolte noi linii de sens. Dupa infrangerea Prusiei la Viena 1806, scrierile germane sunt preocupare sa identifice cai de schimbare profunda a obiceiurilor tarii si a caracterului national. De aceea kultur incearca sa expliciteze specificul firii germane in raport cu restul umanitatii acele cuceriri intelectuale si morale, ce sunt bunul sau exclusiv. Kultur exprima si un pangermanism, insa concomitent cu acest sens, kultur incepe sa isi dezvolte si o noua acceptiune: identificarea trasaturilor caracteristice, inconfundabile ale unui comunitati sens pur descriptiv, fara pretentii moralizatoare sau normative. De aceea, chiar daca kutur se apropie de civilisation, ramane distinct de acesta intrucat refuza sa isi inglobeze aspectele materiale ale civilizatiei. Dupa 1880 devine pregnanta opozitia dintre kultur si civilisation, ca antagonism intre viata profunda a spiritului unui popor, sufletului unei comunitati si rationalismul arid fara suflet(civilisation). Cultura germana a influentat intens cultura franceza in secolul 19. Se traduc Kant, Fichte, Schelling, Hegel, Schopenhauer, Nietzsche. Wagner rulex. Astfel, kultur a influentat semantic couture. Couture mai pastreaza insa totusi un sens universalist, de secretie iluminista(cultura umanitatii inainte de a fi cultura franceza, cultura germana, etc.) Totusi, sensul lui couture se nationalizeaza consistent catre sfarsitul sec 19, sub influenta lui Nietzsche criza germana a culturii franceze(Nietzsche era anti germani, pro francezi.)