r#e

'.'*a* %-% ",,

#f r \

'r

F ii'r [t f ?tr E Fa E F 5 '.U s

\-

E? 8 , S F F

v,F trsl F ;E rF F 3 .F

' ;'"'T " %% 'U u

K '',,,"-q0 W; ff

wF E I,gFilfl' Ln s rs$ i l LIiF$, [t o ss$sur

! .B s H I S R :i r * i lE.
H-o o

; ;r +$ F 3 ? ; Ef -:.8

ffi

trFt * s$* trg I1 {: ll {, s ar$l* $$g$ Et.iF+FFt*il*esiYH

E rF i i EH$ ft" ' As F S S s B : Nss
5 (u i f.

I$*s$F E$aL Hir*$iF g$r$ ErgBiin F$i$$3

H. ; ; f 5, $[ i'_d. iF*N : o $s rrR
oE o

$ E HE FE F ; E E H

(o {
bJ

; iag!: r {E .B
WYG : ^.\
5 Ftf
I ""t\

gIFarals[$lt ]s$ r*$g t $ I'$g$ '*aa $: ' tEt* F;; s'Ls$F' B, il: si {FE is=
s
=

g?s E H:
3 ==: _

*$

N l !;s iiF FF i e ?c!F ' ;s

?,

^s \.\\

m Lsnsi{ie+,aa tn #dseticd ctegfr,nd

t} *fhr t+ { * t r,r

$ 4h} $ B.
$"

1tnn#

Qb

ffi*

ffit ftq

Empatia
Consiliereacrestind tn bisericd

st
r
E'

I 7l *ci-! .--l'tl ! 'i,":i1

$
:.

F;

-,,

taducere dupi manuscrisul in limba suedezd intitulat Wati -.sjrilaudrd i t'drsamlingende Lena gi Oito fu-i,

1^--

@2000 Lena EiOttoRimds, M;;;"il;-" S"or,."rn,

| Axdr.rr)
=

l-l i,trfurtunta

existl alte preciziri,citatele biblicesunrluate ?r.:I" orn Jlanta Scripturd, traducerea D. Cornilescu. de aurorpenrruediliain limba romdnd: ?.^"p:l.il" u IUUI Lenagi Otto Rimis, Mariannelund, _ Suedia si Colegiul Biblic Est European, "' O.rd"", io;;;;*Toatedrepturile ."""*rt". Prima edilie in limba roman5publicati de COLEGIUL BIBLIC EST EUROPEAN Str. Meiului nr. 4, 3700 Oradea,Romdnia Tel. (059J,477 099, fax (059) 423 062
E-malt: eebc(olrdsor.ro taducerea: Sanda Ghiurdu Editarea: Estera Durne Coperta gi tehnoredactarea: Ionel Socaciu

CredinEain acgiuneeste o serie de cI4i despreviala cre5tind,scrisede Lena Ei Otto Rimls, profesori ai unui colegiu suedez.Ei sunt profesori asocialila Colegiul Biblic Est Europeandin Oradea,dar sunt invitali sd predea gi alte cursuri in Romdnia.Dintre cursurile pe care ei le AcEiunea sociald creStind, predau amintim: Ucenicizarea, Pedagogia crestind. Consilierea,Conducereagi,

EMPATIA - ConsiliereacreEtindtn bisericd este cea de-a treia carte din aceasti serie. Prima esteChemarea5i... uiala eliberatd.,iar Cregtinismpractic este cea de-a doua. in viitor se are in vedere gi publicareaaltor titluri. Fondurile oblinute din publicareaacestorcerli vor fi folosite pentru suslinereaactivitdlilor Colegiului Biblic Est European.

LENAsioTTq RrMAS

De-scrierea CIP a Bibliotecii Nalionale Consiliereacregtindin biserici fmAa!a^/ LenaEiOtto fumis _ Oradea:ColegiulBiblic Est European, 2001

Chrtile not ff comandate la: COLEGIUL BIBLIC EST EUROPEAN Str. Meiului nr. 4, 3700 Oradea, Romdnia

cm- (Credinla g:193i19,s in acliune) rsBN973_85068_l_6 lf^u]'!u

423062 477099, fax(0591 Tel.(059)

JYUUSatu Mare, Str. Arenei l6

in Rom6nia de?paVaadca.y'a s.r.l.

E-mail: eebc@rdsor.ro

rel. (061J 7683s2

Cuprins
Cuvdnt inainte Aceaste carte... I. Bazele consilierii Consilierea- o nevoie Consilierea- ce este ea7 Imagineade sine gi valoareaomului Consilierea gi purtarea de grijd in Biblie Isus - modeiul nostru Cele patru atitudini de bazl Empatia 2. Consilierul - un slujitor Consilierea cregtini - trei caracteristici Premise unice Scopuri unice Metode unice Consilierul - un instrument al lui Dumnezeu M[garul - un model Consilierea gi rug[ciunea Consilierul - un ,,semenprofesionist"

ll

l3 l5 15 l8 22 26 30 33 36 40 40 4t 42 43 45 49 52 56

Fotograffileapa4in dupd cum urmeazi: Thomas Karlsson,paginile: 55, 95, lZ0, 130, t44,748, 169. Otto Rim3s,paginile:I7, 45, 51, 99, lg7. JakobMellergSrd, pagina73. Mikael J2igerskog, pagina155. Ilustragiade la pagina35 Ei vinieta ,,urmede pagi,,: Ron Wheeler, SUA, wwwcartoonworks.com. Toate celelalte ilustralii: Lena Si Otto Rimes. Toate fotografiile gi ilustraliile au fost folosite cu permisiuneaautorilor lor.

3. Perspectiveimportante in consiliere Sistemul-o teorie a colaborlrii Punctele de echilibru Leglturile gi libertatea Loc pentru sentimente Cercul vicios al fricii Mecanisme de apirare Negarea inlrturarea Tiansferarea Regresia Rationalizarea ProiecJia Intelectualizarea Timpul-ceas qi timpul-proces Cronica gi drama 4. Bazele conversaliei in consiliere Comunicareain consilieie Jinta gi scopul conversaliei Promisiuneatdcerii Diferite tipuri de conversalie Conversalii de sprijinire Conversagii de intdrire a imaginii de sine Conversagiide conEtientizare Diferite conversalii- o imagine Condiliile exterioare ale conversaliei Origine - solulie Importanla cuvintelor indrumarea

6l 61 66 68 74 77 80 82 83 83 84 85 85 86 87 91 93 93 96 99

Pentru toli prietenii noStri romdni care ne-au primit cu brageledeschise, ne-au Ldrgit perspectiuele li

ne-auardtat dragoste gi tnEelegere.

r0r
l0l 102 105

r07 r09
112 115 118

5. Relalia de consiliere consilierii ,,Fereastra" Apropiere qi distanlare Ascultarea Punereaintreblrilor Oglindirea ca metode Mdngdierea Mlrturisirea Numirea gi reformularea Mesajul ochilor SubapreciereEi generalizare Ti"ansferarea - un risc Epuizarea 6. Provocareabisericii Echipa de consiliere in bisericd Ziua de mdine, astizi A,gamergem mai departe Identificarea nevoilor Gdsirea ideilor sau a soluliilor Pregitirea Lucrarea propriu-zisd Apa vie Bibliografie selectiv5

122

r22
126 I30 136

Cuvdnt inainte
La ?nceputul siujirii mele la Comunitatea Reglonald PenticostaleOradea, unul dintre pastorii foarte influenti;i apreciatiin lard gi peste hotare m-a intrebat: ,,Ce faci?", ,,Cum eqti?".I-am r5spuns:,,Suntbine 5i tot ascult in fiecare zi pe cei ce se confruntd cu probleme... " Replica acelui slujitor al lui Dumnezeu a fost: ,,Asta-i o lucrare deosebitil" $i acum, dupd aproape trei ani de la acea intAlnire, imi stdruie in minte gi inimd spuseleacelui pastor gi inleleg tot mai mult cd a-i asculta gi a-i ajuta pe oameni este o lucrare cu totul deosebitd. Empatia - Consilierea crettind tn bisericd este cartea care merge mai departe qi ne inva{i cum, cAnd qi unde sI ascultim, cAt gi modalit5Silein care putem s5-i ajutim pe oamenii care trec prin probleme gi prin perioade de criz[ in vielile 1or. intr-o societate in care individul este orientat tot mai mult spre sine gi mereu mai egoist existd o nevoie din ce in ce mai acutl ca fiecare om ,,sdfie vizut gi sI vadd, sI fie auzit gi si audd, sI fie recunoscut gi sd sdfie respectatgi sI respecte,sI fie implicat recunoascd, gi sI implice." Cartea de fald este scrisdde Lena qi Otto fumis, o familie de profesori suedezi pe care i-am intAlnit in urmd cu ani de zile la mai multe conferinle. Apoi am putut se-i cunoscmai indeaproapelucrAndimpreuni la
Cua6.ntinamte . 17

r40
142 146 150 154

r57
159 161

r68
168 178 182 183 i83 184 184 185 189

Colegiul Biblic Est European din Oradea. De aseme_ nea i-am vdzut slujind in bisericile din Suedia $i mai alesla Colegiul Biblic din Mariannelund.AtAt jarn in la ei cAt gi la noi, oriunde i_am intdlnit, m-am simlit minunat, ca in prezenla unor oameni gata si asculte gi si-!i ofere sfatul cel bun. Anul trecut s-a tradus prima lor carte in limba romAnS,Chemarea 5i... uiaga eliberatd gi nu de mult a apdrut ce-a de-a doua, CreEtinism pracric. Iate cI acum ne estedisponibill ceade-atreia carte a lor, care ne duce pe un tdr6m incd nou pentru bisericile evanghelice din RomAnia,gi anume, acela al consilierii spirituale. CunoscAndu-ipe acegti oameni minuna[i/ cu o . inimi mare pentru Rominia gi lucrarea de aici, gtiu cd cele scrisein Empatia - ConsiliereacreEtindtn bisericd iEi au originea in inimd gi in multa lor experienli acu_ mulati in lucrarea de consiliere.Materialul din aceastl cafte_este o provocafe pentru fiecare crestin de a fi un consilier pentru cei de lAng5el. Detaliile ;nei consilieri reugite, exemplele, etapele consilierii, toate sunt de mare ajutor pentru cel interesat de aceastdlaturi a lucrlrii lui Dumnezeu. Vrei sd fii un sfetnic bun? Fii gata sd ascullit.Empatia - Consilierea cre;tind tn bisericd te invald cum si asculli gi apoi cum sd sfhtuiesti. Citeqte-o cu atentiel Pastor Nelu Moldouan

Aceastacarte...

L,

Aceasti carte se referl la grija fa!5 de om, ca individ. Bisericalui Isus Cristos are o responsabilitatespeciall, aceeade-a implini nevoile oamenilor qi de a-L prezenta pe Cristos in viala de zi cu zi. Consilierea este una dintre modalitSlile prin care putem veni in ajutorul oamenilordin vremeanoastrS. Chiar gi in bisericdexistd o mare nevoie de s{Htuire,sprijin gi ajutor. Lucrarea de ingrijire gi consiliere este una dintre marile sarcini a1e bisericii gi, prin urmare, o mare provocare. Empatia - Cowilierea crettind in bisericd este un indrumStor atotcuprinz5tor in consiliere, bazat pe principiile CuvAntului lui Dumnezeu. Se adreseazl tuturor membrilor bisericii interesati de consiliere qi care au o dorinld de a-i sluji pe al1ii. Cartea trateazi bazele consilierii, avAndu-Lpe Isus drept marele exemplu. Ea explici sarcinagi rolul consilierii qi prezintd perspectiveextrem de importante cu
Aceast d. ca*e. . . . 13

12 . EMPATIA

- ConsiLiecea ccegtrnd. tn bisec.r.cd.

privire la ce este consilierea.Descrie conversaliilecare au loc in timpul consilierii gi diferite aspecteale relaJiei in consiliere. De asemenea,aceastecarte incurajeazd biserica si-gi dezvolte propria lucrare de consiliere. Scopul acestei cd4i este siJ ajute pe cititor s5-gi imbogdJeascd cunogtinlele despre consiliere qi, de asemenea, sd incurajezeintensificareaeforturilor bisericii pentru aceaste lucrare. Speranlanoastrd estecd Empatia - Consiliereacregtindin bisericdva fi de folos celor ce vor sI lucreze ca Ei consilieri in bisericd. De asemenea, va fi de ajutor bisericii, in eforturile ei de a-gi dezvolta o lucrare de consiliere mai bogati. Pentru a face cartea cAt mai practicl gi aplicabild,la sfdrqitul fiecirei secgiuni vi propunem o modalitate care si vd ajute si aprofundati Si mai mult conlinutul ei prin intrebiri pentru disculii aflate sub titiul ,,Mergelimai departe". Consilierea cregtin[ iqi are origineain ?nsdgi lucrarea lui Isus gi in pirtigia Bisericii primare, caracterizati de
n r r r f q r ce ,.la o r ii;

Capitolul 1

Bazeleconsilierii

I ,,slujir ea aproapelui nostru'

uonsrllerea - o nevore
E minunat s5 fii om. De asemenea, este greu Si dureros. Este limpede pentru noi toti cI avem nevoie de ajutor cAndtrecem prin necazuri.De aceea,ne dim seamaci uneori trebuie se fim in preajma altora gi si-i ajutim. Prin ingrijiri atente gi intAlniri regulate putem fi alSturi de persoanain nevoie, ajutAnd la eliberareaEi dezvoltareaei gi binecuvAntindu-ne unii pe a13ii. cd pierim", au strigat ucenicii cdtre Isus ,,Scap5-ne atunci cAnd viala ie era intr-un mate pericol qi n-au vdzut nici o posibilitate de-a se descurcasinguri (Matei
. 15 BazeLe constLi.ecti

.t.

Fir[ indoial5, consilierea cregtind va avea o mare insemnitate in definirea rolului gi a sarcinii bisericii in societatea de mdine; cu toate acestea, consilierea cre$tindeste ?naintede toate, o sarcindcentrald a bisericii de azi. Lena Ei Otto Rimds

14 , EMPATIA

- Consili.ecea cceettr.d.in btsecicd

8:25J. Acelagistrigit dupd ajutor vine ast5zidin partea multor oamenidin intreaga lume. in societatea noastrd modernd, presiuneaasupravielii tinde mai degrabesx creascd decAt si se micEoreze. Singuritatea, diferite lupte qi ingrijorlrile vielii duc la cregterea nevoii de ajutor gi sprijin. AstIzi, multi oameni simt o mare nevoie de-a gdsi pe cineva, care s5-i asculte.Nu-i nimic nou. Pevremea lui, Iov a strigat la fel: ,,Oh, de aggisi pe cineva sd mi ascultel" (lov 31:35a).A intAlni qi a inlelege omul ca individ, a discuta cu el gi aJ ascultaesteuna dintre cele mai mari provoc5ri gi sarcini ale bisericii de azi. ,,Fiindci atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, cd a dat pe singurul SIu Fiu", i-a explicat odatl Isus lui Nicodim, intr-o conversage de consiliere redat5 de Evanghelia dupi Ioan (Ioan 3:161.Nicodim a avut mari greutlti in a inlelege relalia dintre viala umanI, in toat[ obscuritatea sa, qi impirSlia vegnicda lui Dumnezeu,in toatb splendoarea ei. Cheia este dragostealui Dumnezeu, grija gi harul iertdtor exprimate in Isus Cristos: ,,Dumnezeu,in adevdr, n-a trimis pe Fiul Siu in lume ca sXjudece lumea, ci ca lumeasd fie mAntuitdprin El" [Ioan 3:17J.Aceste cuvinte spuse lui Nicodim sunt la fel de actuale gi pentru cei care cautd adevirul in zilele noastre. DupX ce $i-a implinit misiunea gi a fost gata sd Se reintoarcdin slavade unde a venit (loan 17:51,Isus a fdcut o rugiciune extraor&nar5 de mijlocire pentru ucenicii Sdi qi I-a cerut Thtdlui ca ucenicii SIi si duci mai departe lucrareainceputd de El: ,,Cum M-ai trimis
16 . EMPATIA , ConsLlierca cceetLnd. tn btseeir,d.

'Iir pe Mine in lume, agai-am trimis gi Eu pe ei in lume' $i Eu insumi Md sfinlesc pentru ei, ca Si ei se fie sfinlili prin adevdr"(Ioan l7:18-19). ,,Cum v-am iubit Eu a$a se v[ iubili si voi unii pe al1ii", 1e-aspus Isus ucenicilor intr-o altl imprejurare fioan l3:34). Marea noastri insircinare,ca ucenici ai lui Isus, este s[ iubim lumea gi oamenii aqa cum i-a iubit 81. Pentru a fi vrednicl de crezare aceastd trebuie exprimatdin fapte. dragoste Pentru a implini nevoile individuale din societatea de azi trebuie sd ne echiplm in diferite moduri. Un mod este dezvoltareaconsilierii. Noi suntem chemali pur qi simplu s5-i slujim pe semenii noqtri agacum i-a slujit Isus pe cei din vremea Sa, ca sd putem spune impreund cu El: ,,lubescRomAnia".

: il'

l". 3

' -. ' : . :, . l
I

:,

'''

Bozele consilieeii . 17

. Care sunt nevoile concrete din RomAnia,cAnd ne referim la consiliere?Faceli un inventar al nevoilor.

Consilierea este, in primul rAnd gi in principal, o implicl ingriexpresiea grijii fald de om. Consilierea jire spirituald gi sufleteasc5,inviliturd Ei indrumare. Scopul consilierii cregtine nu este acela de a da toate rdspunsurile, ci de a restabili speranla 9i credinla in Dumnezeu a celui ce cauti ajutor, precum gi restabilirea sa gi a capacitdlii sale de viald. Sarcinaprincipald a consilierii este de al ajuta pe individ sd-si identifice propriile resurseqi si vade el insugi soluliile 1aproblemele cu care se confruntI. Scopul consilierii este vindecareaomului ca intreg' Este vorba de aJ ajuta pe om sd se refaci gi si ajungd la o relalie corecti cu Dumnezeu, cu sine insuqi gi cu ceilal1i. Dumnezeu igi asumd aceasti responsabilitate uriag[, dar noi am primit sarcina de a fi lucrdtori impreund cu El. Pavel descrie aceastdechipd interesanti in I Corinteni 3:6, 9: ,,Euam sddit, Apolo a udat, dar Dumnezeu a fhcut sd creasci... Cdci noi suntem impreuni lucrltori cu Dumnezeu. Voi suntegi ogorul lui Dumnezeu, cl5direa lui Dumnezeu." in relagia de consiliere, un om permite altcuiva, pentru o vreme,sdintre in viala saintr-un mod aparte. consiliConsilierul devine astfel un insolitor. Persoana posiare in care ea at[ intr[ intr-o relalie de ajutorare, bilitatea de a-L intAlni pe Dumnezeu, de-a se inlelege pe sine gi de-a se raporta mai bine la ceilalgioameni. Unul dintre scopurile centrale a1e consilierii este clar descrisin Coloseni l:28: ,,PeEl il propovdduim noi gi invildm pe orice om in toatl inlelepciunea, ca sd in{b$glm pe orice om deslvArgit in Cristos." Aceasta trebuie sd fie intotdeauna tinta consilierului.
Boaele consLLlecti. 19

Consilierea - ce este ea?

,,tndrumd cu toatd tnlelepciunea"
Consilierea nu este ceva uqor de definit gi delimitat, ceva care sd aibd loc intotdeauna ?n interiorul unui cadru strict. Uneori consilierea are loc fhri ca cel ce consiliazl si fie conqtient de ea. O conversalie atentd poate aducevindecareceleilalte persoane,fdri ca eu sI fiu congtient de acest lucru. CAteodatdpoate afli mai tArziu de ajutorui dat cuiva $i astate incurajeaz5. Fiecare creqtin este un potenlial consilier. Fiecare intAlnire cu un om poate deveni un moment de consiliere. Bineinleles, de cele mai multe ori, consilierea este clari Sibine structurat5. De acesttip de consiliere se ocupi cartea de fa!5. Poate fi o consiliere individuald, care ajutl pe cineva, sau o consiliere in echipd, in bisericd, cu scopul de a sluji altora.
18 . EMPATIA - Con sLli.ecea cce1Lbtdtn bisecina

in diferite situalii de consilierepot sd existe diverse scopuri pa4iale. De exemplu, acesteaar putea fi sd ajute persoanaconsiliatl: . sI inleleagi gi si cunoasci cauzelecare se afl5 ln spatele problemei cu care se confrunti; . sd sprijine $i se incurajezepropriile resurse; . s[-Ei schimbe criteriile de evaluare, atitudinile, normele gi comportamentul; si-qi identiffce sentimentele Ei sd acorde spaliul corespunzltor pentru exprimarea lor; sI cdntdreascidiferite alternative Ei sd ia decizii; sd-gidea seamade pdcat, siJ mXrturiseasc[Ei sd experimenteze iertarea; sd primeasci ajutor pentru a face faSddiferitelor situatii in viaJl; . sd creascl $i se se maturizeze ca ucenic; . sI faci fali crizelor gi conflictelor. Este important sd amintim aici patru dimensiuni diferite ale consilieriicregtine.in diferite situalii de consiliere ne concentrdm diferit asupraacestordimensiuni in funclie de tipul problemei pe care o intAmpindm, dar toate patru trebuie sb existe. Prima dimensiune este ingrijirea, Se referi la a vedea nevoile persoanei, atdt cele fizice cAt gi cele spirituale gi la a le implini. A doua dimensiune este reflectarea. Se referi la ajutorarea consiliatului si rimAni in picioare, si-qi examinezein mod congtient viata Si sI mediteze la ea pentru a putea s5-i schimbe direclia. 20 . EMPATIA - Consilieceo" cceetir.d. in biseeit,d

A treia dimensiune este interpretarea. Se referd la vederealeglturilor dintre diferitele pe4i componente, inlelegerea intregului, crearea condiliilor pentru noi in3elegerigi apoi construireaunei vieli mai bune. A patra dimensiune este aprot'undarea.Se referd la cllduzirea spirituali, unde ruglciunea $i Cuvdntul lui Dumnezeu ocupi iocul central. Consilierea individual5 a omului este incredingati bisericii. Ea face parte propoviduirea Evangheliei gi este o parte important5 a adevlratei purtlri de grijl fald de semenii nogtri.

m,ffiryfro,"
' Discutati despre cele patru dimensiuni ale consilierii creqtine: ingrijirea, refle4ia, interpretarea gi aprofundarea.Dali cdteva exemple de situalii concrete ln care sunt necesareacesteeforturi.

ItazeLe d)nsLLLedL.

LL

Imagineade sine
sr valoarea omulul
,,tncoronat cu sla.ud. 5i cu cinste"
Consilierul trebuie si aibd o imagine de sine corectl; aceastaeste o cerinld fundamentall in consiliere.in apreciereavalorii omului un rol hotdrAtor il are conceptia noastr5 despre propria via!5. Toate aprecierile noastre atarnl direct de normele gi evaluhrile noastre. Conceplia noastrb despre om qi valoarealui este decisivl pentru modul in care ?l tratdm mai t6rziu. Astizi exist[ in societate o tendinlS clar6 de a subordona valoarea omului intereselor economice gi eficienlei. Omul este evaluat dupl utilitatea Si func3ionalitatealui in societate,in loc sdfie tratat dupd valoarealui proprie. Fiecareom are propria-i valoaregi este unic, tocmai pentru cA este creat de Dumnezeu in un o-, ii ofenseazl dupb chiput Sbu.Cine ofenseazS acelagitimp pe Creatorul siu (Proverbe14:31J.De aceea, nu ne estepermissI jignim pe nimeni. Concepgia lui Dumnezeu despre om este temeiia stabild qi de neclintit pentru consiliereacreqtinS.Biblia afirml c5 omul a fost creat dupl chipul lui Dumnezeu (Genesal:27J gi este prelios in ochii iui Dumnezeu, onoratgi iubit de El fisaia43:4). David exclamS: ,,...Ce la el?... L-ai {bcut cu pulin este omul ca sd Te gAndeqti mai prejos decdt Dumnezeu gi l-ai incununat cu slavd qi cu cinste" (Psalmul8:4-5). Mlrimea dragosteilui Dumnezeu fagdde om este imposibil de inleles. Dom22 . EMPATIA ccegtina in btsetica - Conai.Ii.ecea
.1 1.

nul are pentru om gAnduri de pace gi vrea sd-i dea un pe viitor $i o nddejdefleremia 29:11)' El il inconjoard om din toate pdrlile (Psalmul139:5J. in Romani 2:11, citim cd Dumnezeu nu face deosebire intre oameni. tnaintea Lui toli sunt la fel de sa,Iacovne incurajeazi,,"'sd nu prelio$i.in scrisoarea ciutdm la fala oamenilor" (Iacov 2:lb). Cu privire la acest aspect al relaliilor noastre e1este destul de categoric, deoarececontinul in versetul 9: ,,Daci aveli in vedere fala omului, faceli un pacat 5i sunteli osandili de Lege, ca ni$te celcltori de lege." Potrivit concepliei biblice, fiecare om este unic $i are o valoareproprie de la inceputul vielii sale p6ni la sfArqitul ei. Aceastl conceplie despre om trebuie sd pdtrundd addnc gi total in noi: in gdndurile, in atitudinile, in cuvintele 5i faptele noastre lJna dintre cele mai mari sarcini a1e consiiierului este aceea de a fi purtdtorul acesteiimagini despreom. Valoareaunicd a omului gi originea divinl a acestuia ne fac sI privim omul cu stim5, dragostegi apreciere' Relalia fundamentall dintre oameni trebuie sd fie o relalie de tipul ,,eu-tu", qi nu ,,eu-ista". Cei ce cautd ajutor din partea noastrdeste unic qi nu putem s5-l este reducem la un ,,caz"saula o ,,problem[". Persoana in centru, nu problema. Temelia consiiierii trebuie s5 fie o imagine complet5, holisticd a omului, potrivit clreia omul in totalitatea sa este important gi i se coresPunzdtor. acodi spaSiul trebuie sd putem diferenlia faptele De asemenea, de persoanacare le face. Este necesarsXfacem deoseBozeLe constLtecll . 23

bire intre ceeace este omul qi ceeace face e1.Persoana trebuie acceptatd intotdeauna, chiar daci uneori respingem faptele ei. Dumnezeu insuqi Se identificd cu fiecare om, Se face una cu el: ,,...Ori de cAte ori ali fbcut unul dintre aceste lucruri unuia dintre aceqtia foarte neinsemnali fraJi ai Mei, Mie Mi le-a1i f5cut", spune Isus (Matei 25:40). $i Pavel scrie despre atitudinea pe care trebuie s-o avem in relaliile noastre unii cu allii: ,,Orice faceli, sd faceli din toat[ inima ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni" fColoseni 3:23). Cum il tratdm pe semenul nostru, tot asa il tratlm $i pe Dumnezeu.

Egti acceptat De Cel ce conteazdcel mai mult. Cdnd se pare cd nu-!i gdsegtilocul nicdieri Ti.resti acceptat De Cel ce conteazi cel mai mult.
Din cafiecul ,,Sunt acceqtatt' de Eddie De Garmo gi Dana Key

u,fuffio,,,
Cum este apreciat omul in societatearom6neascl de azi? Care sunt oamenii cei mai pretuiti Si care sunt cei mai desconsidera$? Ce poate face biserica pentru a reda celor subapreciati locul care li se cuvine?

S-ar putea sd nu fiu bogat, S[ nu md imbrac 1amodd, intr-o vild, SI nu locuiesc Sd nu am nimic care sd impresioneze, $i sd nu fi castigatniciodatl vreun concurs de popularitate. . . S-ar putea sI nu am multe de oferit, Dar Isus totugi md iubegte. MI iubegte pentru c5 sunt acceptat, Sunt acceptat De Cel ce conteazdcel mai mult. Aminteste-li doar ci existd un Salvator $i tu egti atet de valoros, inc6t El $i-a dat viala pentru tine.
24 , EMPATIA - Consili.ecea cle,stil'd ift btsedcd

BaaeLe alnsiLiedl , 25

Consilierea Ei
purtarea de grijd in Biblie
,,sluiigi-vdunii abora tn dragoste"
Biblia este plini de exemple de consilieregi purtare de griji a unora fagi de ceilal1i. Elihu l-a sfituit gi sprijin pe Iov in incercarea grea prin care acesta a trecut in via!5 (Iov 32-33). Daniel l-a sfetuit pe Nebucadnelar [Daniel 4). Un inger a venit qi i-a slujit lui Ilie cind era deprimat Sisingurin pustie (I Imp5raJi l9). David qi-a folosit darul sdu muzical gi a cAntat la arf[ ca sdl calmeze pe Saul c6nd acesta era tulburat (1 Samuel i6]. O mulgime de psalmi sunt centrati pe consiliere fPsalmii7-32]. Un alt exempiu interesantil glsim in Exod I8. Ietro, socrul lui Moise, l-a vizitat pe acesta1amuntele Horeb. Pentru Moise deveniseo obiqnuing[sd fie impreuni cu poporul zile intregi, de dimineaJadevreme pAni seara tArziu. El ii asculta pe oameni qi ii ajuta si rezolve in mod corect toate problemele cu care se confruntau. Ietro a vbzut cd aceasta esteo muncdmult preagrea pentru Moise: ,,Ce faci tu acolo cu poporul acela?De ce stai singur qi tot poporul sti inaintea ta, de dimineala pdnl seara?... Ce faci tu nu este bine. Te istoveqti singur gi vei istovi qi poporul acestacare este cu tine, clci lucrul este mai presus de puterile tale gi nu-l vei putea face singur" {Exod l8:14-18). Apoi Ietro !a flcut ni$te propuneri practice, Si lvloise, fiind in(elept, le-a urmat cu atentie. A numit 26 . EMPATIA - ConstLi.ecea cce1tLnd tn btsetbd

numaidecdt colaboratori competenli $i destoinici, oameni de incredere $i cinstili, clrora le-a incredinlat juridice responsabilitili legatein principal de aspectele ale vielii gi de aplicarea dreptSlii. Totugi, probabil, poporul veneala acegtioameni qi cu propriile necazuri deoareceaveauincredere in ei. Aga s-au sprijinit ei unii pe algll gi 1ui Moise i-au rdmas de rezolvat numai situaliile mai complicate. Consiliereaeste cevafoarte biblic. Ca gi popor al lui Dumnezeu suntem chemali sd ne slujim unii altora, cu scopul de a promova o viald mai buni. Intreg Noul Testament este plin cu exempie de oameni care au slujit altora, ajutAndu-igi sprijinindu-i. Acest gdnd al purtdrii de grijl reprezintd un element central al credinlei cregtine. Consilierea cregtind igi are rdddcinile ad6nci s-a strlduit primarbcare,in mod congtient, in Biserica idealulpe care Isus insugil-c avut. sI realizeze privintd este cuvintul greUn exemplu in aceastd cesc din Noul Testamenttradus ,,unii pe allii" (allelon). Este un cuvAnt foarte obignuit 5i revine deseori, in majoritatea cazurilor sub form5 de apel. Iati doar cAteva utilizlri: Noi trebuie si ne iubim unii pe allii (1 Petru 4:8J, si ne sfdtuim unii pe alli (Coloseni3:16), sI ne mdngAiem$i si ne interim unii pe altii [l Tesaloniceni 5:11), sl ne slujim unii altora in dragoste (Galateni 5:13J,sd ne acceptlm unii pe allii (Romani unii altora (Galateni6:2), l5:7), sI ne purtim sarcinile sd ne incurajim unii pe al1ii (Evrei 3:13), sd ne iertdm 4:32) Eisdne ingrijimunii pe allii unii pe allii (Efeseni (l Corintenil2:251.
BozeLe con"iltecti . 27

A purta de grijd cuiva inseamnSc[ nou[, in calitate de consilieri, ne pas[ sincer 5i profund, indiferent de circumstanle, de omul respectiv,vedem nevoile lui 5i dorim sX le implinim. Purtarea de grijd duce ia fapte pline de dragoste9i compasiune.Lucrareaconsilierului cre$tin este cea mai eficiente atunci cAnd acesta i5i exprimd simpatia intr-un mediu marcat de ingrijire' in Romani 12:8, Pavelnume$te unul dintre multele daruri care trebuie si existe in poporul lui Dumnezeu, paraka' Cuvdntul grecesc gi anume, darul mdngdierii. leo inseamni ,,a ajuta pe cineva sd se ridice" gi descrie acliuni cum sunt mAngiierea,incurajarea,edificarea gi sprijinirea. in Noul Testament acest cuvant ocupd un loc central, fiind folosit de 109 ori. Iacov merge mai departe accentuAndinsemnitatea ingrijirii practicein credinla creqtini (Iacov 1:22,27)' El merge atet de departeincAt spunecd, dacdnu este exprimatd vizibil in ingrijirea practice a celorlalli oameni,credinla noastreestemoartl (lacov 2:17)' pe 5:11,14, Pavelii incurajeazd in I Tesaloniceni prietenii sbi cregtini s5-Sipoarte de grijE unii altora: $i intlrili-vi unii pe altii Vd ,,De aceea,mAngAiagi-vI fragilorsI mustrali pe cei ce tr5rugbm de asemenea iesc in neordnduial5, sd imbirbetali pe cei dezndddjduili, sd sprijinili pe cei slabi, si fili r5bd5tori cu to!i'" Prietenuiui s5u, Tit, Pavel ii scrie: ,freau sI spui ap[sat acestelucruri, pentru ca cei ce au crezut in Dumnezeu, sd caute sd fie cei dintAi in fapte bune... Tiebuie ca gi ai nogtri sd se deprindd sI ffe cei dint6i in fapte pentnr nevoile grabniceqi sd nu stea neroditori" l.u.rne ( 'l'it 3:8,14).
'li . / Ali'.4/iA fonsilicrco crca/it'oirr Lis<'rico

in scrisoareaadresatdcreqtinilor din Coiose, Pavel vorbegte despre trbsituri importante ale poporului lui Dumnezeu: indurare, bundtate, smetenie, blAndeSe, r5bdare, dragostegi iertare (Coloseni 3:12-14). Tihic a fost un incurajator(Efeseni6:22). Fivi a lost un sprijin pentru mulli (Romani 16:2). Mama lui Ruf a manifestato mare grijd fali de Pavel(Romani16:i3J' Aristarh, Marcu qi Iust l-au sprijinit 5i De asemenea, pe Pavel(Coloseni4:10-11). Exempleiedin ?ncurajat Bisericaprimari sunt multe. Este limpede c5 noi, ca gi de a trei in dragosteSi cregtini, avem responsabilitatea de a purta de grijl semenilor noqtri. Consiliereaeste un mod de a face acest lucru.

mdi deParte MergeE!

: ,t::i i

. C[utali in Noul Testamentqi alte exemple de consiliere gi purtare de grijl intre primii cregtini.

, 29 Bazd.e consi.LtecLL

_*/

Isus, modelul nostru

,,Pdstorulgi Episcopulsufletelor uoastrett
Isus este marele nostru model cAnd este vorba despre consiliere qi purtare de grij5. E1a fdcut bine, a predicat, a vindecatSii-a ajutat pe cei in nevoi (Matei 9:35-38)' intreaga Lui via!5 a fost marcatd de sarcinape care a avut-o de indeplinit: ,,Eu arn venit ca oile sXaibl via1i, qi s-o aibl din belgug"(Ioan 10:l0b). Isus a intAlnit mul1i oameni. Deseori, in fala lui Isus erau adunatemari mullimi, dar El a vbzut intotdeauna omul individual gi nevoile lui. El a fost, cu adevdrat, purtdtorul unei imagini corecte despre om. Pentru El, toli au avut o valoareproprie, unicd. Pentru El, toli au PentruEl, viala a fost sacrS' fost la fel de valorogi. Studiind in evangheliimodul in care Isus a intAlnit diferili oameni, vedem in E1un model clar' Avem un exemplu chiar in Matei 9:35-38. Aici, Matei descrie modul in care Isus a slujit in mijlocul oamenilor gi cu toate cd intotdeauna era inconjurat de o mullime de oameni,El a udzurindiuidul El S-a oprit gi $i-a fbcut timp pentru a implini nevoile oamenilor. in viala Sa Ceea ce vedea Isus avea consecinJe emolionald. lnima ii era miscatd, umplutd de compasiune. Dragostea Sa pentru om a fost puterea ce L-a condus in via!1. Asta L-a condus la actiwli practice. Isus a ajutat, a vindecat, a mdngAiatgi a incurajat El a implinit nevoile' intAlnindu-l pe orbul Bartimeu in afara Ierihonului, lsus l-a intrebat: ,,Ce vrei s5-!i fac?" [Marcu 10:51)'

Dorinla proprie a 1ui Bartimeu a fost importantd 5i iniliativa a venit din partea celui ce ciuta ajutor. Isus n-a constrAnsniciodatl pe nimeni gi nici n-a dat buzna in viala niminui. Niciodatd nu $i-a croit drum prin zidurile de apdrareqi de fricS ale omului. Ca gigqnsiliereste important sa fii atent. Uga spre sgflelgl co"siliatului treb cheie din interior. Nu ne este permis si deschidemuqa ."-enilor folosind un gperaclu din G-trte.i"*f afard, nici chiar atunci cAnd suntem motivali de rAvna de a-i ajuta. Ti'ebuie sd-l respectim pe consiliat gi si nuJ fo45m sd ne accepte ajutorul; ciocdnitul atent la uSAse poate face din afafi, dar intotdeauna iniliativa trebuie si aparlind consiliatului. CuvAntul ,,consi1iat",care se folosegte deseori in consiliere,inseamn6,,celcare se increde in cineva". Ca qi consilieri trebuie sd avem tot timpul in minte acest lucru. AvAnd experienld, consilierul poate crede uneori cd a inle1es nevoile persoanei 5i vrea si ia misuri. Dar fiecare om este unic Si poate exista o alti nevoie, mai mare decAt cea sesizatdde consilier gi pe care aceasta n-a perceput-o. ,,Ce vrei s5-!i fac?" este o intrebare tot timpul in munca de care ar trebui sdne cdlduzeascd consiliere. Isus este qi aici, un bun modei. Pe deasupra, un exemplu interesant este felul in care Isus 1-aintdlnit pe Petru, dupi lepidarea acestuia din timpul slrbitorii Pagtelor.Omenegtevorbind, Isus ar.fi avut toate motivele sdJ judece qi sXJ respingl pe ipocrizie.in schimb,Isusa vlzut in Petru duph aceastb
. 31 Bc*eLe constLieeLi

.l

t0 . /rt\l/XfIA

- Co,r"iltn"no cceEtintiin bLsentd

cele dou[ intAlniri de dupl invierea Sa, retrase qi personale, un prilej de al reabilita pe Petru qi aJ intiri inainte ca acesta sd-gi inceapdslujirea(ioan 2I:15-19J. int6lnirea de consiliere l-a eliberat pe Petru gi l-a ajutat se-$i tontimre cu curaj gi succeslucrarea pentru Domnul siu. Acest eveniment se afli cu siguran!5 in spatele minunatelor titiuri pe care Petrrr I le dn iui Isus, cAliva ani mai tArziu: ,,...Pdstorulgi Episcopul sufletelorvoastre"(1 Petru 2:25).

Cele patru atitudini debazd

,pentru continuarea cre$terii, maturizdrii Si dezuohdrii"
Oamenii trSiesc avAnd relalii unii cu al1ii. Noi influen!5m gi suntem influengali de ceilalti, nu doar la suprafa!5, ci chiar la cel mai adAncnivel al vieJii. PAnI gi imaginea de sine este atinsS. Psihanalistagi scriitoarea elveliand Alice Miller, vorbeqte despre patru atitudini de bazd ale omului, ca qi chei pentru o stare de slnitate bunS L4.$ecarl ialAlnire dintre oameni, ar tfgbll! s4 existe cele patllL atitudini de bazd,pentru ca pe iryliT94i"!d" incredere creat de acesteas5-l facd vid sI se simtl bine. Fiecareom trebuie sI fie u:fuut;j,gzl:. Nu este de ajuns doar s5 prive$ti un om. Pentru ca el sd se simtd bine este nevoie ca cinevasil vadi gi sI asculte cu adeverat ce are de spus. Tiebuie sd aibi ocazia si-gi exprime nevoile, sentimentele qi gdndurile. Un dialog treFiecare om trebuie si fie re9t41osc14. buie sd duci la o adevdratlcomunicare,in care persoanase simte acceptati prin afirmalii de felul: ,,Eqti suficient de bun gi eu te accept aqacum e$ti". Pentru a se simli bine, fiecare are nevoie si auda astfel de a propriei persoane. expresiide recunoagtere Fiecare om trebuie sd fie re;p99ta1 Chiar dacd nu impirtisesti aceleaqiopinii sau stil de viate cu o persoan5, ea trebuie respectati Si trebuie sd i se acorde spaliul necesar pentru existen!5. Nu putem ignora nevoile, sentimentele sautrdirile, nici mdcar g6ndurile,
. 33 BazeLe con stltevi.L

Cititi Matei B:l -4, Matei 8:i 4-15, Matei 9:18-25, Marcu 10:46-52 gi ioan 5:1-16. in acesterelatdri Isus a intAlnit in mod personaldiferili oameni. Faceli o listS cu inve!5turi despremodul in care Isus i-a int6lnit pe acesti oameni. Ciutali Ei alte exemple in care il vedem pe Isus ca un bun consilier. Cum putem sI practicim astdzimetodele lui Isus in consiliere?

32 " EMPATIA. - Constli.,:cea cte6ti.nit i.n bisecica

concepliile siu visurile ei. A respectanu inseamnl a fi intotdeauna de acord, ci a fi gata sd asculli qi sI acorzi spa!iul corespunzitor. Fiecareom trebuie si fie iryplicat.Implicarea este o condilie pentru dezvoltareagi bunistarea fiecdrui individ. CAnd cineva este l6sat pe dinafard, acest fapt i1 duce spre singuritate. Diruirea unei pirli din timpul tdu altcuiva, impertesirea experienJelorgi promovarea dialogului toate contribuie la dezvoltarea unitSlii gi pdrtlqiei. Cei care participl la ceva, cresc. Iqfelagile in cate sunt pr.ezentecele pat*ratitudi*i d.q-!p7{, 9mu199.!11nL9$e. El se dezvoltd Si se maturizeaz\.. La fe1 se intdmplS gi in relalia de consiliere. Rana se vindecS,increderea ?n sine cregte qi persoana respectivl primeqte din ce in ce mai mult curaj pentru a indr5:znisi triiasc5 cu ceea ce este Si are. Aici este vorba despre imaginea de sine, care determinl atitudinile gi faptele noastre, precum gi comportamentul nostru fa!5 de ceilaigi. $i in aceast5 privinJl Isus este modelul nostru. CAnd a intAlnit diferili oameni, El a demonstrat clar acestepatru atitudini. Un astfel de exemplu existl in Matei 20:29-34, unde Isus a intAlnit doi bdrbali orbi in afara Ierihonului. Isus S-a oprit gi a auzit strig5tul 1or. El i-a udzut Ei i-a auzit in mijlocul aceleimari mulSimi, i-a recunoscut qi i-a chemat la Sine. F,l le-a ardtat respectcdndi-a intrebat: ,,Cevreli si vi fac?". Dupd ce a cunoscut nevoia lor, i-a ajutat Ei ei L-au urmat cAnd S-a dus mai departe. Imediat ei au devenit participanli qi au fost implicali.
34 . EMPATM - ConsLliecea ccesttnd.ht bi.sericd.

A avea o atitudine corectd fa!5 de consiliat, este cheia unei bune consilieri. Cdnd consiliatul este privit in acest mod, imaginea de sine qi increderea in sine o temelie bund pensunt influentate. Astfel se aqeazd tru continuarea cresterii, maturizdrii qi dezvoltirii in viata consiliatului.

rfuzit

/>

\" * # ,

tffi
43y;i'ieoarte

/,54'

Discutali despre fiecare dintre aceste patru atitudini de bazd.De ce sunt ele atAt de importante? Cum poate consilierul si dezvolte aceste atitudini importante fa15de consiliat? Cum poate biserica sd dezvolte aceste atitudini importante fald de fiecare membru in parte?
BctzeLnansiLierLi . 35

Empatia
cu o inimd plind de tndurare" ,,tmbrd.ca1i-ud
Un concept important in consiliere este ,,empatia". Ctrvdntul empatie vine drn erecessi.g!rypqllLejq in care mnd .., in' Si pl t @ _,Ugglqn!-6-e-41igrent". Deci e{1 insea acest cuvant inseamnd,,!im!ire din interior", capacitate de triire gi implicare, de ?nlelegerea trlirilor $i sentimentelor pe care un om 1eare in interiorul s5u. Iumii interioare a Eqpatia inseamnl ingelegerea ---persoaneqi identificarea cu sentimentele agesteiq: altei Pentru consilier empatia reprezintd modalitatea de-a impirtdgi viata interioard a celeilalte persoane.Din ,,exterior" consilierul poate inlelege diferite pirli ale ..interiorului"consiliatului. Un consilier care are o capacitateempatici dezvoltati poate pricepe sau inlelege ce se afld in spatele reacliilor, provocirilor qi sentimentelor unei persoane. Un astfel de consilier are o mai mare abilitate de-a face fali acestorreaclii intr-un mod potrivit qi inlelept qi nu se lasl condus prea usor de propriile sentimente. Capacitateaempaticd are un loc central in consiliere gi se intemeiazl atat pe personalitateaconsilierului, cAt gi pe experienlele lui, din intAlnirile cu alli oameni. Empatia este capacitatea de a trece de la triirea sentimentelor la evaluarea intelectualS a situaJiei. De aceea,consilierul trebuie s5-qidezvolte capacitatea de a face fa15propriilor sentimente, precum gi abilitatea de a-qi comunica sentimentele cu al1ii. Empatia nu inseamn[ a prelua problemele consiliatului qi a te ingri36 . EMPATIA - Cot no ccesti.na in bi.secicd.

jora impreund cu el, ci a umbla impreunS cu acestao perioadd de timp gi a-i impdrtigi viala. Multe dintre abilita1ilenoastrepersonalese dezvoltl devreme, inci din perioada copil5riei. Ca gi consilier este important s[-!i plstrezi gi si-gi dezvolli permanent capacitateaempaticd. iqgr-o,relalie de consiliere. ell.Il. a!_lq se .dezuqlti in trei pa$i. CAnd consilierul ascultd qi percepe un sentiment, aparetg4:gtS" gtlpfiLtn Prin urmare, cel care consiliazi emite semnalele unui comportamentemparic, de exemplu, prin gesturi, cuvinte, voce sau atingere, aritdnd astfel cd existi aceastdinlelegere. Apoi urrneazd confirmarea empaticd. din partea celui ce primeqte ajutor, ardtend astfel cI a perceput inlelegereaempatici a consilierului. $i aceastlconfirmarese poate realiza prin cuvinte, gesturi $i rispunsuri pozitive. Cu alte cuvinte, gqpq!ia;a.s!-e9_{9_14!le !4t1q ,co_aslielEt golr_silt4Isus a demonstrat in mod constant o mare capacitate empatice. Un exemplu este intAlnirea Sa cu femeia cu scurgerede s6nge (Luca 8:43-48), unde relaJia are caracteristici puternice, reciproce. Un a1t exemplu este p5rt5gia Lui cu Marta, Maria qi Lazdr, care poartl amprenta puternicS a inlelegerii empatice empatic (loan 11:l-44). Si a comportamentului Isus $i-a ar[tat mereu gi mereu capacitateaSauimitoare, dumnezeiasc5, de-a inlelege interiorul din exterior. Ioan relateazi ci Isus a cunoscut numaidecAt gi a inleles sentimentele ucenicilorSdi (Ioan 6:61). El afirmi despre Isus ci ,,.. .n-aveatrebuinld si-I faci cineva
. 37 BazeLe con"iLi.eui.

"ili.n

mlrturisiri despre nici un om, fiindcl El insugi gtia ce este in om" (loan 2:24-25). Modul in care Pavel ii incurajeazl pe creqtinii din pe noi toli, este puternic ancoColose, Ei de asemenea rat in viaJa Si lnveletura lui Isus: ,,Ca niqte alegi ai lui Dumnezeu, sfinli Ei preaiubili, imbrdcallvi cu o inimd plini de indurare... " (Coloseni3:12).

w'fufr",t'
Rezumali semnificagiaempatiei. Ce wea si spun[ Pavelprin indemnul: ,,imbrlcagi-v5 cu o inimd olini de indurare"?

BraleleTaleau fost deschise N-am putut s6-miexprim nevoiade cildur5 gi seteade dragoste. N-am putut spune cd doream s5-Ji pesede mine. Dar braleleThleau fost deschise:
'T l. r r r - a ^r: ru - :-u :+ r lr r Pr

gi mi-ai vlzut lacrimile. M-ai linut strAnslAngdTine, nu m-ai ldsat nici o clipd, inainte de-a fi sigur cd pot sd merg mai departe. Wrsuriqle unui autornecunoscut

38 . EMPATIA - Consilierea crcfLi;r.d tn bt;eriad.

Bazele consil;ecii . 39

Capitolul2

experienle din domeniul sfdtuirii qi consilierii, adunate din toati lumea. Este inle1ept si aplici aceste cuno$tinle in procesul de consiliere. Pe deasupra,consiliereacre$tin5 are trei caracteriscare o fac unicd. tici specifice, Premise unice are premise unice. in primul rdnd, consilierea creEtin1, Tot ce se intdmpl5 in consiliere are ca punct de plecare pe Dumnezeugi Cuul.ntul Sdu. Credinla in Dumnezeul Bibliei, care constituie insdgitemelia qi standardul lui Dumnezeu pentru via!5, ne conduce in toatd lucrarea cI DomUn consiliercreqtinconsider5 de consiliere. nul Dumnezeul nostru, Creatorul cerului 5i al pdmAntului, este activ in crealia Sa. pnulyi; El vrea si-i implineascd Dutl"pzpuJqe c biryg nevoile qi s5-i dea har imbelgugat:,,BinecuvAnteazd suflete pe Domnul Sitot ce este in mine sdbinecuvAnsuflete pe teze Numele Lui cel sfAntl BinecuvAnteazd Domnul qi nu uita nici una din binefacerile Luil EI i1i iarti toate fdrddelegiletale, El i1i vindecd toate bolile viala din groap5,El te incununeazd tale; El i1i izbdve$te cu bundtate qi indurare; E1 i1i saturd de bundtSli bltrAnelea gi te face sd intinereqti iardgi ca vulturul" i -5J. 103: [Psalmul I slt erjs as est e.it-rcn*uL consiliexii=cteELnq in jurul Lui se invarte totul: ,,Dupi ce a vorbit in vechime pdrinlilor nogtri prin proroci, in multe rdnduri 5i in multe chipuri, Dumnezeu la sfArqitulacestorzile, ne-a vorbit prin Fiul..." [Evrei l:l-2J' Pavel rezumd in
CorL"i.Liectl - un sl.ulitor . 4l

Consilierul- un slujitor

Consilierea cregtindtrei caracteristici

,pAre o fac unicd"
A-i ajuta pe oamenii care trec pdn greuteti, nu este cevaunic. Mulli o fac gi, deseori,cu foarte bune rez.ultate. Cunostinlele despre om Si condiliile lui de via{5 cresc tot timpul, dupl cum se m5resc gi eforturile de a-l ajuta gi sprijini. Consilierea crestind beneficiazi de cunoqtinlele generale despre ingrijire $i purtarea de grijX din domenii cum sunt psihologia, psihiatria etc. Este inlelept sI fii interesat de toate aceste cuno$tinle $i
40 . EMPATIA - ConsLlte.co ccesti.nd tn bi,$ecbd

cuvinte fantastice: ,,El este Chipul Dumneleului Celui nevXzut, Cel intAi n6scut din toatl zidirea. Pentru cd, prin El au fost fScute toate lucrurile care sunt in ceruri gi pe pim6nt, cele vlzute gi cele nevlzute, fie scaune de domnii, fie dregetorii, fie domnii, fie stdpAniri. Toate au fost ficute prin El gi pentru El. El este mai inainte de toate lucrurile Si toate se tin prin E1" (Coloseni l :15-17). Scopuri unice in al doilea rAnd, consiliereacre$tini are scopuri unice. Pentru oamenii in nevoie consiliereacrestini are sco-

locuiascl in inimile voastre prin credinld, pentru ca avdnd rld[cina gi temelia pusd in dragoste, sI puteti pricepe impreund cu toli sfinlii, care este lergimea, lungimea, adAncimea gi inillimea 5i sd cunoagteli dragostealui Cristos care intrece orice cuno$tinte, ca si ajungeJi plini de toati plindtatea lui Dumnezeu" (Efeseni 3:16-t91. am auzit un glas Are ca lintd ulnig!4rea L.otaLd:-,,5i tare care iegea din scaunul de domnie Ei zicea: <Iati cortul lui Dumnezeu cu oameniil El va locui cu ei 5i ei vor fi poporul Lui, gi Dumnezeul insugi va fi cu ei El va fi Dumnezeul 1or. El va Sterge orice lacriml din ochii lor. $i moarteanu va mai [i. Nu va mai fi nici tAnguire, nici liplt, nici durere pentru cd lucrurile dintai au trecutr. Cel ce gedeape scaunul de domnie a zis: 21:3-5]' <Iat[, Eu fac toate lucrurile noir" (Apocalipsa Metode unice tn al treilea rdnd, consilierea cre1tile aremetofu unice' ,,Cereli in cadrui acesteiase ate in vedererug.d.ciunea: gi vi se va da; ciutali 5i vegi glsi; bateli qi vi se va deschide. CIci ori qi cine cere, capdtS; cine cautd, gdsegte; Sicelui ce bate, i se deschide"(Matei 7:7-8). va veni Mangeietorul, Duhul adevdrului, are sd vi in tot adevdrul;cdci El nu va vorbi de la El, cdliuzeascd ci va vorbi tot ce va fi auzit gi vd va descoperilucrurile

pglJ4qrqs_s_1 cade exemplu: X!g.b:rye3!gql1r, a

plglllp.-varS" de sine si a co3qLo_rlllqen1lglgi unei vieti mai bune,_susli!-e_rea lor,in-Cg5l4 gi.grslte alt_e1e. Toateacestea suntbune Sil5udabile. Dar consilierea cregtinl mergemai departe.Ea are gintd drept ierlq?q pipa.lelqf si tmgLc.area 4:lfuS-p oU:4!yiCuDurywe2gu'. ,,El ne-aizbivit de sub puterea intunericului gi ne-a strdmutat in impdrSlia Fiului
dragosteiLui in care avem rdscumpdrarea, prin s6ngele Lui iertareaplcatelor" (Colosenil:13-I4). Are ca lintd re:l at!Lry-qg_J.!!!]n Jno tUg -,u_iaIdtn eoxcu idealul lui Dumnezeu: formitate ,,...Da!i-vdpe voi inqivd lui Dumnezeu, ca vii din morli cum erali gi dali lui Dumnezeu mddularele voastre ca pe nigte unelte ale neprihinirii" (Romani6: 13). Are ca lint5 crqs!-e!.eA.seiTllyg@: ,,$i-L rog ca potrivit cu bogdtia slaveiSale,sbvi facd sdvi intlrili in putere, prin Duhul Lui, in omul diniuntru, againcAt Cristos sd
42 . EMPATIA - Constli.,zceacteottnd. tn bLsecicd.

de cihtqtgg D!fufu jffu; ',Cand Seline seama

viitoare" (loan l6:13). cel' Se ia in considerare bilerica, medli de v'indeeare wai potriuit: ,,Astfel dar, ca ni$te aleqi ai iui Dum. 43 Conslltectl - un sLujLLoc

nezeu,sfinti $i preaiubili, imbricali-v5 cu o inimd plind de indurare, cu bundtate, cu smerenie,cu b15nde1e, cu indelungl rbbdare. ingiduili-vi unii pe al1ii, qi dac5 unul are pricind sd se plAngi de altul, iertali-vi unul pe altul. Cum v-a iertat Cristos agaiertafi-v5 qi voi. Dar mai presusde toate acestea, imbrlcati-v5 cu dragostea, care este leg5turadesivdrgirii"(Coloseni3:12-14). q.lui...D1ruSe ia in considerarc directa iaLeruenlie. &ezeJt.: ,,Nu vI ingrijorali de nimic, ci in orice lucru aduce[i cererile voastre la cunostin(a lui Dumnezeu, prin rugiciuni qi cereri cu mulgumiri. . $i pacea lui Dumnezeu care intrece orice pricepere, v5, va pdzi inimile gi gAndurile in Cristos Isus" [Filipeni 4:6-7).

Consilierul - un instrument al lui Dumnezeu

,,uasfolositor pentru o Lucrarebund"
In una din cilStoriile pe care le-am fXcut in RomAnia, am cumplrat, dintr-un sat situat in apropiereaoragului $tei, un ulcior de lut pentru ap5.Acest ulcior a devenit pentru noi o puternicX mirturie a modului in care Dumnezeu vrea sI Se foloseascl de consilier ca de un instrument in lucrarea Sa, pentru a-l restaurape om gi viala,si a-i redaacestrria valorrea.

. Cititi incd o datb caracteristicileconsilierii cretine. Da(i exemple $i cdutali mai multe referingebiblice caresAarateunicitatea ingrijiriicrestine. . Discutali despre caracteristicile care fac din consilierea crestind o consiliere unic5.

A-L sluji pe Dumnezeu lucrAnd in mijlocul poporului Sdu, a participa prin har la vindecarea rinilor oamenilor qi la refacerea vielilor distruse este o misiune
44 . EMPATIA , ConsLLteteacceptird tn bi.secLca ConsilierLrl- Lrn shyiior . 45

extraordinarS. De aceea avem motive intemeiate si spunem impreund cu apostolul Pavel: ,,Mulgumesclui Cristos Isus, Domnul nostru, care m-a interit, cd m-a socotitvrednicde increderegi m-a pusin slujbaLui. . .,, (l Timotei i :12J. Ulciorul are un mkner. Ca qi consilier am ales si-L las pe Dumnezeu si md foloseascl.Mi-am a$ezatviaja la addpostul Lui qi I-am permissi sefoloseascd de viala mea. Eu sunt in slujba Domnului gi-l ofer accesdeplin in viala mea. Chemareamea este sd-l permit Creatorului meu sd md foloseascl, exact aqa cum olarul folosegte ulciorul apucAndu-l de mAner. ,,Deci,pdcatulsi nu mai domneasci in trupul vostru muritor gi sdnu mai ascultalide poftele lui. Sd nu mai dali in stipAnirea pdcatului midularele voastre, ca nigte unelte ale nelegiuirii; ci dali-vi pe voi ingivi lui Dumnezeu, ca vii, din morti cum era(i; gi dali lui Dumnezeu mddularele voastre, ca pe ni$te unelte ale neprihdnirii" (Romani6: l2-13). Ul.cioruL pentru a fi umplut cu apd. Ca gi conexistd. silier este nevoie ca eu sI fiu umplut in mod constant de darurile lui Dumnezeu. BinecuvAntdrileqi boglliile pe care le are El pentru mine imi inundb via1a,la fel cum apa inundl ulciorul l5ranului. Estebine ca un consilier sd qtie asta.FIrb ca eu insumi sd fiu umplut, nu voi putea niciodati sd slujescaltora.Dar avem o veste bunS:cerul este deschis deasupra viegiiconsilierului. Dumnezeul meu si ingrijeasc5 ,,$i de toate trebuinvoastre, dupi bogS(ia Sa, in slavi, in isus Cristos,,, lele scrie Pavel(Filipeni 4:19].
46 . EMPATIA - CanstLteeeocte1ttnii i.n btseci.cii

Lllciorul are un oriJiciu de scurgeresau chjar doua. intreaga ra{iune de a fi a ulciorului este ca acestcontinut al lui sdtreacl prin orificiul de scurgere,ca sI ducl apamai deparle spre cei insetali. Ca qi consilier,am aies primit sd fie dirisb las ca binecuvAntirile pe care1e-am prin care jate spre al1ii.Mala mea are canalede scurgere pot sd dau mai departe, la al1ii,ceeace mi-a dat Dumnezeu, sd stAmplr seteaaltora, la fe1 cum seteamea a fost st6mpirati de citre Domnul meu Aceasta este mareabinecuvantare5i marele har al consilierului platd a{i prin'rit,fIrA plat5 sd da1i",i-a incu,,...Fdrd rajat Isuspe ucenicii S5i (Matei 10:8b). Lllciorulare o gurd. Olarul a ldsatulciorului o guri mic5, prin carepoatefi umplut cu ap5.Astfel, qerpiiqi sunt impiedicali si intre in ulcior gi sdtulbubroagtele se aflI afari pe cAmp re apain timpul zilei, cAndacesta eu am nevoie lucrdtorilor.Ca qi consilier, la indemAna sd fiu protejat de ce1r5u. Existi foarte multe lucruri care pot sd mi rlneasci qi s5-mi facl viala grea.Uneori, in viala de creqtin am de purtat lupte spirituale grele. Deseori sunt in pericol $i nu pot r5mAne in picioarefdri proteclia lui Dumnezeu.Dar nu trebuie si-mi fie teamd; prin harul mare al lui Dumnezeu eu am o protectienemaipomenite. ,!oi sunteli pSzili de puterea lui Dumnezeu, prin credin15, pentru mantuirea gata s5 fie descoperitd in vremurile de apoi!" (1 Petru 1:5). IJlciorul are tn el o pietricicd, pusi acolo de olar, incl de cAnd l-a fdcut. Aceast5pietricicd nu poate ieql niciodatd afari pentru ci qste mai mare decAtgura sau
Corr silierLLl . 47 u1 sLrLJLt,L'

orificiul de scurgereal ulciorului. Ea se afli intr-o continud mi5care qi a fost pusi acolo pentru a p5stra ulciorul tot timpul curat, indepirtAnd algele qi alte impuritdti care ar incerca si se depund pe peretele interior al acestuia. (Fiind un vas inchis, ulciorul nu poate fi spdlat niciodati in mod obignuit, ca alte vaseJ. Ca qi consilier, eu depind tot timpul de curilarea flcuti de Dumnezeu, de tot ce este necurat, care vrea sa se strecoare inluntru ca sd,mi polueze viala. Sunt dependent de continua curilare a lui Dumnezeu fhcuti prin Duhul Sfdnt.Prin ha1 errprimescaceasticurbtare la fel de natural ca Ei curllarea ulciorului de cltre pietricica din interiorul lui. ne mirturisim plcatele, El este credinciosgi ,,DacX drept, ca sd ne ierte pdcatele $i sd ne curete de orice nelegiuire" (l Ioan l:9J. Imaginea ulciorului estesugestivipentru descrierea vielilor noastre aflate in slujba lui Dumnezeu. pavel chiar folosegte o astfel de ilustralie, cAnd ii scrie lui Timotei, prietenul gi colaboratorul siu: ,,intr-o casl mare nu sunt numai vase de aur Si de argint, ci $i de lemn qi de p5mAnt.Unele sunt pentru o intrebuinlare de cinste,iar altelepentru intrebuinlarede ocard.Deci dacd cineva se curdtd de acestea, va fi un vas de cinste, sfiriSit, folositor stdpAnuluisiu, destoinic pentru orice lucrare bun5" (2 Timotei 2:20-21). Ca gi consilieri, noi suntem asemenea ulciorului pentru ap5,chemali sdfim vasefolositoare, destoinice pentru orice lucrare bun5, curate $i pregitite pentru a fi folosite de Dumnezeu. Este mare har sd primeqti aceastlchemareqi sdindeplinegtiaceaste insbrcinare.
48 . EMPATIA - Cot-LsLLiereo cce1tLrLd tn bi.secir;d.

vr&$,.g*|''feparte
. Discutali despreulciorul pentru api ca gi imagine a consilierului.

Migarul - un model
unui bun consilier" ,,modelul
o micd coleclie de mdgariconfec{ionali din Avem acasS diferite materiale. Am cumpirat deseori imagini cu mSgariqi avem de-acum multe vederi frumoase.Pe catedra din clasain care preddm la Colegiul Biblic din din lemn' un mdg5ruq Mariannelundseafl5 de asemenea Mhgarul ne amintegtede multe caracteristiciale unui bun consilier. Prietenii noqtri romani ne-au povestit gi ei despre acest animal iste!. Cu cAt inveli mai multe despre migar, cu atat acesta devine mai interesant ca model al unui bun consilier.
- un sLt$to,: . 49 ConstLi,etuL

Mdgarul are doud urechi mari. Consilierul trebuie sb asculte activ $i cu atentie. Mdgarul are doi ochi calzi, pldculi. Consilierul trebuie s5-i vadd pe ceilalli gi sd transmitl c5ldurS. Md.garuLare o gurd mare, dar esteun animal destul de tdcut. Consilierul trebuie, de asemenea, sdfie tdcut. Mdgarul poartd pouerileabora. Consilierul se implici in vielile altora gi pune umdrul la purtarea sarcinilor lor. Mdgarul poate face ceeace aLyiinu pot. Consilierul trebuie si fie puternic gi perseverent. Mdgarul este tncdpdlinar. Consilierul trebuie sd aib5 ribdare, si fie perseverentSi sd nu dea inapoi. Mdgarul iSi croieSte drum prin Iinuturi greu accesibile. Consilierulindurd greul Siesteprezentcdndviala este complicatS. MdgaruL simte cAnd se apropie uremea rea- Constlierul poateprevenipericolele careamenin15. MdgaruL rage tntr-un mod aparte, inainte ca ploaia sd uind, dupd.o secetdindelungatd. Consilierul poate insufla speran!5in vielile altora. Mdgarul std acolo unde tl IaSi. Consilierul nu di inapoi, ci rdm6neacolounde este nevoie. Mdgarul se retrage singtr deopartecknd simte cd i seapropiesfartirzl. Consilierul gtie cAndestemomentul sd incheie o relalie de consiliere. Mdgarul nu face primul pa.s.Consilierul lasd intotdeaunaca initiativa si aparlinl celui ce este ajutat. Mdgarul are neuoie de indrumare. Consilierul are nevoiede Domnul lsus, ca Pistor gi indrumltor.
50 . EMPATIA - Consi"Li.etea ccestLndtn btsecLca

. Discutati despremigar ca model a1consilierului.

- un slLgiior . 51 Con"LLio"rrL

Consilierea gi ruglciunea
,pre putere gi t'aceastfel o mare lucrare,,
,,Face!iin toat5 vremea/ prin Duhul, tot felul de rugi_ ciuni", i-a indemnat Pavelpe prietenii sdi creqtini din Efes [Efeseni6:18J.Acest indemn este dat la sfArqitul pasajului referitor la nevoia noastrd de-a ne intdri in Domnul, in nemdrginitaSa putere. Rugdciunea este decisivi pentru ca cre$tinul sI poatl avearelalii bune cu ceilalli oameni qi, in acelaEitimp, si se poati impotrivi puterii celui riu (Efeseni5:21_6:20). Modul lui Pavel de-a se exprima arati cd ruglciu_ nea, prin caracterulei nu este o activitate,ci un mod de via!5, o stare. Prin rugbciuneavem pirtisie cu Dumnezeu, ea fiind expresiapermanentl a credinlei noastre sincere in El qi in puterea Lui. Ioan ne asigurl ci Dumnezeu ne ascultd c6nd ne rugdm dupi voia Sa qi cE El ne di lucrurile de care avem nevoie (1 Ioan

purt5tor de cuvAnt qi mediator. In Noul Testament, acest cuvent este folosit dintr-o perspectivSchiar mai 1arg5.Sarcina Duhului este de ,,a dovedi lumea vinovatd in ce privegte plcatul, neprih5nirea qi judecata" (Ioan 16:8] Ei de ,,a ne ajuta in sllbiciuneanoastr5", pentru cd nu intotdeauna Stim cum trebuie si ne rugim (Romani8:26]. invSS5turalui Pavel din Epistola sa citre Romani oferi consilierului multb speran!5. ,,Duhul mijlocegte scrie el, qi trage conpentru noi cu suspinenegr5ite", mijlociri, Dumnezeu cluzia cd, in cazul unei asemenea gtie 1ace se referd Duhul, deoarece,,Elmijlocegte pentru sfinli dupl voia lui Dumnezeu" (Romani 8:26-27)' Deci, cu ajutorul Duhului Sfdnt, este posibil sd ne rugdm dupl voia lui Dumnezeu Viaya personaldde rugdciunea consilierului treb:uie p5stratS intotdeauna vie qi proaspitS. Ca gi consilier este important s[ ai tot timpul o rela3iebuni cu Dumnezeu gi sd nu neglijezi niciodati via{a de rugiciune personal5.Din ea ne alimentim cu puterea Siteria atat pe care o facem. in lucrarea de necesare ViaEa de rugdciune a consiliatului trebuie deseori int5ritd Qiincurajatd. Nu de puline ori, chiar viala de rugdciune este unul dintre domeniile care sl5begte cAnd omul trece prin perioade de ingrijordri Sigreutdti' estes5-lajutepe conconsilierului Una dintresarcinile in viata sa de rugeciune. siliat sd progreseze Mijlocirea generald pentru consiiiat 5i situalia 1ui este nemaipomenitde importantd.Aceastdmijlocire
- LunslLgiior' . 53 Cot'tstLiecttL

5 :t 4 -l5J .
RugSciuneaocupi o pozilie cheie in consilierea cregtin5.Mijlocirea este o unealti esengiald in munca de ajutorare a oamenilor, o oporrunrtate pentru purtareade griji creqtini. Ea deschidemulte posibili_ tdti, deoarecene duce spre dimensiuneadumnezeiasci in lucrare. Rugdciunea inseamni a line seama de cercetarea lui Dumnezeu gi a prelui activitatea Duhului SfAnt in lucrarea de ajutorare. Vorbind despre Duhul SfAnt, Isus il numeqte ,,MAng6ietorul", in greacd porohlaos. in afard de acest inTeles, parakletos mai inseamnd Si
52 . EMPATIA - CottsLli.eeeaccepti.t-td. tn btsectctt

poate avea loc oricAnd Si poate fi un fe1 de ingrijire continu5, independentd de timp qi loc. in acest mod, atat consilienrl, cit qi celelalte persoaneimplicate in lucrarea de ajutorare il pot sprijini activ pe consiliat. Mijlocirea concretd. pentru consiliat in timpul intAlnirilor, este,de asemenea, o responsabilitate importanta a consilierului, in cazul in care este doritd, nu impusd. Mijlocirea poate compensalipsa de ruglciune a consiliatului in cazulin care acestanu se poare ruga/ $1 poate fi eliberatoarepentru el, cAndeste incredinlat in mAna lui Dumnezeu. Rugdciuneaproprie a corciliatului poate fi de mare ajutor cand, intr-o situalie de consiliere, el iqi expriml dorinla dupi Dumnezeu Sicercetarea Lui. De asemenea, o astfel de ruglciune poate duce la iertare gi impdcare pe plan spiritual. Mijlocirea inseamni a-i ducepe oamenitn prezenlalui Dumnezeu. Aceastaestefunclia inlocuitoarea rugiciunii. Un exemplu interesant din viaga Domnului Isus, este ocaziain care cAtevapersoaneau adusun slibbnog qi l-au coborAtprin acoperigin fala Lui [Luca 5:I7 -26). Luca noteaz5, in special, cd atunci cAnd Isus a vdzut credinla prietenilor acestui bolnav,s-a intors spre el gi s-aatinsde viala lui. Deci, mijlocireainsemnl a acliona prin credinJ5, in numele altuia, a duce pe cineva in prezenta lui Dumnezeu, unde totul este posibil. Mijlocirea inseamnd a deschide uga ca Dumnezeu si lucreze, a considerain mod conqtient c5 Dumnezeu gi poate, Si vrea si facb minuni. Un alt exemplu interesant despre funclia mijlocirii
54 . EMPATIA - ConsLltevcza ccesttrLd. i.n bLsecird"

este cererea de rugiciune a lui Pavel din Romani pe creqtiniidin Romasi-l ajutein 15:30-31.El ii roagd lupta lui, cerAndu-l1ui Dumnezeu doui lucruri: pe de o parte c^ forlele bunesd. t'ie uictorioase(,,...slujbape care o am pentru Ierusalim sdfie bine primitl de sfinli"), pe de altd parte ca t'o4elerelesa t'ie inlrante (',.. ca si fiu aceste izbevit de rlzvrdtilii din Iudea"). in consiliere, doui subiectede ruglciune sunt esenliale. fierbinte a celui nepri,,Mareputere are rugdciunea h5nit", scrieIacov flacov 5:l6). Consilierulcregtinare de-a face cu Dumnezeul minunilor, de aceearugSciunea ocupSun loc centralin consiliere.

- Lrn slLgiioc. 55 ConsLLi.n"rrL

. Discutali despre insemndtateamg5ciunii in consiliefe.

. La ce este important sAvd gandili, cAnd este vorba despre mijlocirea pentru consiliat?

important sI te strlduiegti sd fii condus de ceeace i-ar putea fi de folos consiliatului pe o duratl lungd de timp 5i nu de propriile sentimenteSi nevoi' Bineinleles,cregtinii care vor si lucrezein consiliere trebuie sd fie competenti in mai multe domenii' Consilierul trebuie sd-L cunoascdpe Dumnezeu gi CuvAntul SXu; nu doar pe plan intelectual, ci gi in domeniul triirii practice. pe om' $i in acestdomeApoi trebuiesa-l cunoasca niu este important sI aibd cunogtinle cet mai cuprinzdomului gi a reacliilor toare. Este vorba de cunoa$terea de-a vedeaii inlelege lui, precum gi de capacitatea contextul cultural gi social al acestuia. Pentru consiliereste importantd Qi cunoa;lereade atat se referhla cunoa5terea Siacceptarea sire. Aceasta a punctelor tari cat Sia cele slabe;a posibilitdlilol precum qi a limitlri1or. Ca oameni, niciodat5 nu ajungem de sine trebuie si ne inlelegem pe deplin. Cunoagterea aprofundati permanent, astfel incAt inlelegerea propriilor condilii de via!5 $i reactii sd creascd mereu' Numai dac[ propriile experienle Qi sentimente sunt congtientizate gi prelucrate, 1e putem face fa15, astfel incAt sd nu ne stlpdneasciele pe noi gi sd nu preia ele conducereain relalia cu consiliatul' inlelegereaempaticd a consilierului este importantl, qi inseamnd mai mult decAt dorinla de a inlelege' Ea consilieruluide-a se pune in locu1 capacitatea inseamnS consiliatului qi de a-i inlelege sentimentele $i situatia' Integritatea personald a consilierului este plind de Chiar qi cdndii ajutbmpe oameni,trebuie insemndtate.
- un sLuilto,: . 57 ConsLLiecuL

Consilierul un,,semen profesionist"

pentru sarcina sa" ,,competent
Deseori persoaneleangajatein lucrareade consiliere a bisericii nu au nici o pregdtire profesional[ specifici. Totugi, in munca lor de fiecare zi sunt implicati in diferite tipuri de ingrijire. Aceste persoanesunt niste resurse nemaipomenite pentru biserici gi pot fi mari binecuvAntlri in lucrareade ingrijire gi consiliere. Majoritatea celor care se angajeazlin lucrare sunt neprofesionigti, bbrbali qi femei care doresc sd-i ajute pe oamenii care au greutili. A fi ,,un semen profesionist" se referd mai mult la o relalie, dec6t la metode qi tehnici. intotdeauna este
56 . EMPATIA - Constliecea ccesLi.nit in bi.sczcicit

sI existe Qis5 se pdstrezeo sferd privat5. Profesionalitate inseamni a putea fi cald Ei personal flri a fi prea implicat. Se referi la a putea crea un mediu primitor, unde consiliatul sd se simtd bine gi sd aibd spaliu' respectt'a1d de consiLiat gi Consilierul trebuie si a1b:a s5-ltrateze potrivit cu conceptiabiblicd despreom. Atitudinea acestuiatrebuie sd fie aceeaa unui slujitor. Nu se poate s5-l privim de sus pe cel ce cautSajutor' in relalia de consiliere, doui persoane se intAlnesc pe plan qi merg impreuni o bucatl de drum pe calea acelaqi vielii. AmAndou5se dezvoltbEisunt influenlate de ceea ce se intdmpld. Consilierul nu vine cu solulii de-a gata, ci are mai mult un rol de indrumdtor gi sfhtuitor. Consilierul trebuie s5-gi clarifice gr sd'Si analizeze motiuele care il determini si se implice in lucrarea de consiliere.Tiebuie sd Qtiecare este puterea ceJ conduce. Existd situalii cAnd munca de consilier este grea. Uneori poate aveasentimentul ci munca saeste zadarnicd. Alteori poate aiunge sI se indoiascd pAnd gi de propria sa capacitate. Este important s5-5i clarifice motivaliile qi sd se alimenteze cu noi puteri qi cu inlelepciune de 1aDumnezeu, care se afl5, de fapt, in spatele lucrdrii de ingrijire. inlelegerea celorlalli oameni qi a condiliilor lor de vialx se cap5t5,printre altele, din propriile experienle. Cu alte cuvinte, faptul c5 insugi consilierul a intAmpinat greut5ti in via!5 nu trebuie consideratca o piedic[. Dimpotrivd, poate fi o resursd$i poate creste capacitatea de inlelegere. Dar, o condilie pentru asta,este si fi prelucrat propriile trliri qi si se fi distan3atde ele.
58 , EMPATIA - ConstLi'erca ceeEtltnatn bLsectca

pentru ,,Semenul profesionist" este competent sarcinile sale. in acelaqitimp, in calitate de consilier gi creQtin,el este in permanenli dependent de ajutorul puterea lui Dumnezeu. PIrtIEia caldl Si apropiat[ cu Dumnezeu trebuie sd constituie o prioritate permanente pentru consilier. Rug5ciunea gi Cuvdntul lui Dumnezeu ocupl un 1occentral in viala acestuia' Combinareatermenilor,,profesionist" gi,,semen' propoate pdreaun paradox.Potrivit expresiei,,semen pe fesionist",consilierul- un amator care ii sluje;te allii doar ca semen- poatefi, totusi, foarte competent qi experimentatin slujireasa. Rug5ciunea lui Franciscd'Assisi ,,Doamne,f5-md un instrument al picii Tale' Acolo unde existi ur5 sd semln dragoste' S5 semdniertare, acolo unde este rane, Credin15,acolo unde este indoiald, Speran!5,acolo unde este disperare, Lumin5, acolo unde este intuneric, Si bucurie, acolo unde este tristele' O, SI SI S[ divin, ajut[-md StEpAne nu sd fiu mdngAiat, caut sI mAngAi, inleleg, nu sd fiu in1e1es, iubesc, nu se fiu iubit.

Pentru ci ddruind, Primim; IertAnd, suntem iertati, veqnic5"' $i murind, ne naqtem pentru viata
Con"iliecrrL - un sLujitoc' 59

w,fu{@o,t,
. Dezvoltali caracteristicile unui ,,semen profesionist".

Capitolul3

imPortante Perspective ln consiliere

Sistemul- o teorie a colaboririi

,,mai mult decdtsumaPdrgilor"
Toli oamenii se Omul trdiegte in colaborare cu cei1a13i. r^porteaz| intr-un fel sau altul unii la al3ii gi se formeazl prin interacliunea cu ceilal$ indivizi care fac parte din mediul lor social. Omul influengeazd 5i este influenlat de lumea sociald inconjlrr[toare' Identitatea lui se formeazi prin colaborareacu al$i' Personalitatea noastri nu este niciodat[ formatl pe deplin. Ea se dezvolt[ pe parcursul lntregii vieli prin
60 . EMPATIA - Consili.ecea cceetir"tL in bi6eci.d"
kcspecti*e wnPoctpnte tn consilicee ' 6l

leglturile pe care le avem cu oamenii care alcltuiesc contextul nostru social. Colaborarea dintre oamenii care aparfin diferitelor grupuri reprezinti un sistem complex. Deci, pentru a inlelege un individ este important si inlelegi contextul sdu,sI inlelegi sistemul din care face parte. Un sistem este un grup de oameni care au diferite legdturi unii cu altii. Exemple de sisteme ar putea fi familia, grupul de rugiciune, colegii de serviciu sauclasade la Ecoali. Noi aparlinem mai multor sisteme in acelagi timp. ingelegerea c6torva elemente de bazi legate de ,,teoria sistemului" iti poate fi de mare ajutor in consiliere. ,,Teoriasistemului" este un punct de vedere care pune un accent deosebit pe influenla reciprocl. Inilial aceastas-a dezvoltat pe tirAmul Stiinlelor naturii. in 1940, biologul austriaco-canadian Ludwig von Berta_ lanffu,a agezat bazele generale ale,,teorieisistemului,,. El a aritat cI diferite p5rli ale unui sistem fizic se influ_ enJeaz5 reciproc. Mai tArziu, antropologul britano_ american Gregory Batesona aplicat acest ralionament al influenlei reciproce ?ntre o persoandgi situalia ei, intre personalitate qi culturd. Conform,,teoriei sistemului,,, oamenii construiesc sisteme de comunicare prin intermediul legdturilor reciproce pe care le stabilescintre ei. Este important de observatcolaborarea dintre oamenii unui sistem pentru a in{elege individul, problemele lui qi intreaga sa situatie de via1i. ,,Teoriasistemului,, este deei o teorie a colaborlrii.
62 , EMPATIA Consi,Lipceacte1ttrrd.i.n blaeci.cdt

Fiecare sistem tinde spre stabilitate gi echilibru. DacI o persoan[ din sistem, mai impottante decat celelalte, se bucuri de mai mult5 atenlie $i soliciti mai mult timp, trebuie ca celelalte persoanedin sistem sd devini mai mici. Un sistem care funclioneazl bine se afld intr-o continu5 migcaregi schimbare.Sistemul trebuie sI se adapteze tot timpul la diferite condilii interne qi externe. Diferili membri ai familiei ocupl un spa{iu diferit in cadrul sistemului, funclie tocmai de circumstanlele momentului respectiv' Sistemul care funclioneazl este flexibil. Problemaapareatunci cAndpoziliile in sistemseconsolideazSqi devin piedici pentru buna funclionare a imporeste intotdeauna Atunci, o persoanh sistemului. tant5, iar celelalte trebuie sd fie tot timpul mai pulin importante. Aceste pozi(ii inchise pot influenla in mod negativ imagineade sine gi dezvoltareaidentitdlii indivizilor sistemului.intreagapersonalitateeste afectat5. trebuie sI se lind seamade aceastd $i in consiliere perspectivi a sistemului. Prin urmare, trebuie si ne punem cdtevaintrebdri importante: Ce loc ocupd consiliatul in sistem?Este locul sduflexibil sauconsolidat? Cum a fost influenlati in trecut persoanaSi cum este ea influenlatd in prezent de locul ei din sistem?Acest lucru este deosebit de important in conversatiacare intdregte persoana (vezi capitolul ,,Diferite tipuri de conversalie"). Aici se pot gisi soluliile pentru consiliat, intr-o percepere de sine qi o in{elegere crescand5a propriei situalii. O persoan[ care, de mult timp, ocupe un loc
tmpoetante h, consLli'n"e. 63 Pecspecti,ve

li.-!1

imagine explicativi este cvartetul de coarde: ceea ce creeazi cvartetul muzical, este mai valorosdec6t suma performanlelor instrumentale ale muzicienilor luate separat.Prin urmare, atunci c6nd acegtiac6nti impre_ und, dau na5tere unei opere muzicalecomplexe. O schjmbare a unei p54i a sistemului duce la schimbareatuturor pdrlilor Eiastfel a intregului sistem. Cand cevase int6mplain familie,sunt iniuenlaSitoli membrii familiei, dar gi familia ca intreg. De exemplu, c6nd un membru al Familiei este Somersau bolnav, c6nd se naqte un copil in familie sau c6nd cineva se muti intr-o alt5 locuinte. ,,Teoriasistemului" se referi la conflictele care apar inrreoameni, printrealtele, nu ir oameni. asta inseam_ nd cd ceea ce experimenteazl omul in interiorul s5u, sunt simptomele gi consecingele conflictelol nu con_ flictele in sine. in schimb ele exist5 in legdturile dintre persoane.Spagiul dintre oamenii unui sistem, care pentru ochi poate pdreaa fi un spaliu gol, nu este deloc gol. De aceea,in consiliere este important sI se abor_ deze conflictele gi, dacl este posibil, chiar sI se aducl impreund celelalte p54i implicate in conflict. Altfel. problemanu poate fi rezolvatd pe deplin. Asta nu inseamnl ci triirea conflictului este suba_ preciatS. in rezolvareaconflictului trebuie sd ne con_ centrdm atat asupra individului cu trdirile lui, cdt si
64 . EMPATIA - Consi,Lieceacee1trndtn bi.sec:Lcd

intregul reprezintdmai mult dec6t suma pa.tlo.. 6

neinsemnat in sistemul familiei, tinde si ocupe un loc la fel de neinsemnat intr-un alt sistem,de exempl.,la qcoald sauintre colegiide muncd. rrr ,,teoria In sistemului" accentul ,,Leona slsaemulul accentul care pe intreg.

asupra conflictului insugi ca ?ntreg. Consilierea are nevoie de ambele perspective.in anumite tipuri de probleme, nu este suficient sdJ ajuli doar pe individ. Pentru a ajunge la un rezultat bun trebuie ca intregul sistem si fie implicat in procesul de restabilire. CAteodatd este bine ca rela(ia de consiliere s5 se extindd, incluzdndu-le gi pe celelalte persoane implicate in vreun fel in situatia de care ne ocupim. De exemplu, acest lucru poate fi necesarc6nd avem de-a face cu o problemd legatd de relaliile din familie, abuz sau rezolvareadivergenSelor dintre colegii de serviciu. Chiar dacd consilierul nu aplicl in totalitate teoria sistemului in munca sa, aceastl teorie reprezinti o perspectivd importantd chiar gi in consiliereacreqtina. De asemenea,avAnd o perspectivd a sistemului in munca cu oamenii, cunoqtinlele consilierului despre condiliile de vial5 ale persoaneiconsiliate cresc qi astfel dobdndegte o inlelegere mai bunl a acesteia.De asemenea, cresc gi posibilit5lile de-a o ajuta.

Utrirgl mai departe

,l'.:,: .
. Discutati despre perspectiva sistemului in consiliere. Dali exemple de situalii vlzute de voi, care aratl influenla sistemului asupraindividului. . Discutali despre teoria conform clreia conflictele existd intre oameni. . Discutali despre ce s-ar putea vedea in spaliile ,,goale"dintre oamenii unui sistem.

Pecspecti,oe ln"cpodante tn consi,Liece. 65

Punctele'deechilibru
o m,aibund capacrtate ,,dezuoltd pentru echilibru,,
Desigur, echilibru existi doar in teorie. Viata este o permanentd luptd de a gdsi echilibrul intre diferite forte contradictorii. Asta se intAmpll gi in consiliere. Existi mai multe domenii in care este deosebit de important pentru consilier si urmireasci echilibrul in relalia sa cu consiliatul. Vorbind despre perechile de atitudini prezentate mai jos, in procesul de consiliere trebuie sd fie prezente ambele aspecte ale fiecdrei perechi, nu doar unul sau celdlalt. Consilierul are nevoie_detoate, intr,un raport corect, la momentul qi in modul potrivit. De aceea, nici una dintre cele doue atitudini ale fiecdrei perechi nu este corectd sau gregitS,pozitivd sau negativdin ea ?nsdgi. De dorit este si existe echilibru intre urm5toarele atitudini pentru cd acestafavorizeazd continuareainleleaptd a procesu_ lui de ajutorare. A fi permisiu - a stabili limite. Consiliatul trebuie sd faci propriile alegerigi si suporte consecinlele, dar, de asemenea/ existd momente in careconsilierultrebuie si rntervind qi sd impund limite. Acest lucru se referi la respectul fagdde individ, la echilibrul intre a permite sI se intdmple ceva gi a impiedica evenimentul respectiv. A acliona tu insuli - a stabili cerinle. in anumite situalii, ii pot lipsi resursele de_aac{iona .consiliatului este chiar indicat Ei ca, in mod activ, consilierul sI faci anumite lucruri in locul consiliatului. in alte situalii,

consiliatul trebuie convins sd-gi activeze propriile resurse- pe care le are intr-adevir - gi sd fac5 el insuqi ceea ce trebuie fdcut. A-fi pasa - a nu supraproteia. C^ gi consilier, este nevoie se acorzi o ingrijire echilibrat5, astfel incAt ajutorul teu si nu devini exagerare qi supraproteclie. Dacl se intdmpld agaceva,vom obline un efect opus qi necesare. consiliatulnu-qiva asumaresponsabilitdtile A fi folositor - a nu se ld.saexploatat.Consiliereaare la bazd principiul: consilierul este un slujitor folositor, timp, acestanu trebuie s5 se laseexploadar, in acelagi tat de citre consiliat. intrebarea este cine are initiativa limitele. $i cine stabile$te A fi curajos - a t'i atent.ln anumite cazuri, e nevoie, ca gi consilier, sIJ provoci pe consiliat sd indrizneascd sd faci anumite lucruri, in ciuda dificult5lilor. Alteori, este nevoie sI fii restrictiv gi ribddtor pentru ca procesul de restabilire sApoate continua. Multe alte dificultdli majore apar tot timpul atunci capacitatea cAnd lucrezi cu oamenii. Aici este necesard de-a identifica cel mai potrivit mod de-a acliona 9i cel mai potrivit moment de-a incuraja eforturile. consilierul trebuie sI se antrenezeca De asemenea, sd poati menline un echilibru potrivit in fiecare situalie de consiliere in care se gise$te la un moment dat. PersonalitSli diferite intAmpind dificultSti diferite in anumite aspecteale muncii de ajutorare. Procesulde ciutare a unui echilibru intre diferitele moduri de comportament este lung. Niciodati nu vom fi perfecgi, dar putem si ne dezvoltdm continuu o capacitatemai bund pentru stabilitate qi echilibru.
. 67 i.mpoctante tn consi.Ltece Peespectioe

66 . EMPATIA

- Cot.rsi.Lte,:oa a:e6ti.ttd.tn lsisedcd.

Recapitulali acesteaspecte.Cum le-ali experimentat voi? Da(i exemple de situalii in care, ca gi consilieri, trebuie sd fili permisivi sau sd stabiliti limite, s5-l incurajali pe consiliat sd fie curajos sau atent.

de leglturi. Apoi urmeazdsarcinadificild a aborddrii Ei tratlrii acestora. Un tip obignuit de legdturi sunt cele dir' viala con' siliatuLui, care impiedicS dezvoltarea, cre$terea qi maturizareapropriei personalit5li. Existi multe lucruri care il pot lega pe om.

Lucruti cale iI Pot lega Pe om:

I I I I I I I I

pretenliilealtora de vinovdlie sentimentele familiei membrii serviciul g6ndurile distructive tradi!iile etecu(ile alli oameni

t I t I I t I I

interesele alteptdrile ingrUorSrile temerile singurdtatea amintirile pdcatul

Legdturile gi libertatea
inimii" ,,Consilierea
in consiliere apar diferite forme de legdturi care restring libertatea in rela(ia de consiliere gi impiedicl dezvoltarea gi inaintarea lucrSrii. O condilie pentru succesulin consiliere este sI poli lucra in libertate. Existd diferite tipuri de legituri gi exist5 perspective diferite asupralor. Leglturile il impiedicd atAt pe consilier, cAt gi pe consiliat. Ele restr6ng intotdeauna capacitatea de migcare gi pot duce p6n5 la paralizia total5 a acliunii. De aceea,in consiliere este important sd se poatd analizarelalia gi identifica diferitele, tipuri
68 . EMPATIA tn bi.secba - ConstLtecea cuzsli.nd.

Deci, cauzeleleg5turilorse pot afla in mediul extern, in afara persoaneiSi pot fi legdturi sociale sau culturale. in mediul intern, in inteEle pot exista, de asemenea, riorul persoanei, cum ar fi, de exemplu, sentimente sau legdturila nivelul gdndurilor.in acestcaz, sarcina consilierului este de-a fi aldturi de consiliat gi de aJ elibera. Acesta este un gAndprofund biblic lsus Insuqi spune, in Luca 4: I 8, cd E1 este trimis sa ,,propovdduiascl robilor de rdzboi slobozirea. . sd dea drumul dorinla lui Dumnezeu, celor aplsali...". De asemenea, conform cu Isaia58:6, esteca poporul Lui ,,si dezlege lanlurile rlutdlii, sI deznoadelegdturile robiei, si dea drumul celor asuprili qi sI rupd orice fel de jug".
tntpoctante tn conslLlece. 69 Perspecti,oe

Pentru ca omul legat sd fie eliberat este necesarca el sd fie constient de existenSa legiturii qi sI o recunoascl personal. Apoi, trebuie sd aibd dorinla de-a fi liber. Sarcina consilierului este sd sprijine, sE insufle curaj gi speran35, astfel incAt consiliatul sdindrizneascl sI infrunte legdturile, sd primeasci curaj s5-gi asume consecinJeleruperii qi abandonirii legiturilor respective, precum gi schimbareacomportamentului. Domnul a promis ci va fi cu noi in procesulde eliberare: ,!ei gti astfel ce Eu sunt Domnul, M6ntuitorul, Rdscumpirdtorul tiu, Puternicul lui Iacov" [Isaia 60:I 6b). Domnul vrea si deschiddnoi ugi gi posibilititi pentru cel legat: ,,...Eu voi merge inainteatal voi netezi drumurile muntoase,voi sflrAma uqile de aram5,gi voi rupe zdvoarele de fler. igi voi da vistierii ascunse, bog[lii ingropate, ca sI qtii cd Eu sunt Domnul care te chem pe nume, Dumnezeullui Israel. .." (lsaia45:2-3). Un alt tip de legdturi sunt cele care apar in viala consilierului. Pentru a-i putea sluji corect pe ceilalli oameni, consilierul trebuie s[ lucreze intr-o libertate {brd si aibd leglturi in vreo direcgie.Totuqi, nu dep1in5, este chiar neobignuit faptul ca gi consilierul si trdiasci legat, de exemplu, de pretenliile gi aqteptdrileconsiliatului sauale celorlalSi oameni. Paveleste un bun model. La inceputul capitolului 9 din Prima sa EpistolS citre Corinteni, el pune intrebarea:,,Nu sunt eu slobod?"(versetul1). El continuX apoi si explice acest lucru. Pentru o muncd prestata avem dreptul la salar.Chiar gi Pavel aveadreptul la o p1at5, dar el nu qi-a revendicat acest drept. Cand
70 . EMPATIA tn biser:i.cd. - Constltecea cceoti.nd.

vorbe$te despre libertatea sa, el o numeqte lauda sa: ,,Cdci aq vrea mai bine sE mor decAt sd-mi ia cineva pricina mea de 1aud5"(versetul 15). Pentru Pavel era necesarsXfie liber in slujba sade propovdduire a Evangheliei gi de slujire a celorlalti oameni: ,,CIci micar cd sunt slobod fa{5 de to!i, m-am fdcut robui tuturor ca se ca5tigpe cei mai mul1i" (versetull9J. Aici Pavel arutd cd, atunci c6nd vrem s1-i ajutdm pe oameni, pot exista doud puncte de plecare diferite. Primul este acelaal robului legat. Consilierul a devenit robul altora, s-a fdcut rob qi este exploatat de oameni' pretenliile altoForla motivatoare este constrangerea, ra $i sentimentulci ,,eutrebuie sd.. .". Consilieruleste dependent de factori exteriori Si dirijat din afar5. Cel de-al doilea punct de plecare este cel al slzjitorului slobod sau liber. Consilierul s-a fdcut de bund voie slujitor gi slujegte celorlal! oameni. Avdnd perpe ceispectiva libertSlii, consilierul wea sd-i slujeascS la11igi fo4a sa motivatoare este dragostealui Cristos. Consilierul este independent qi dirijat din interior. Ca gi consilier,nu poti participa 1aprocesulde eliberare a ce1orla1lioameni dacd tu insuli egti 1egat. In munca de consiliere este nevoie ca, permanent, consisituatia Si s5-gipunl intrebarea: lierul s5-gianalizeze ,,Ce punct de plecare am cdnd ii slujescpe ceilalli: cel de rob legat sau de slujitor liber?" $i Petru abordeazi problema libertSlii in Prima sa Epistol5, provocAndu-i pe cititorii sdi: ,,Purta{i-vd ca aceasnigte oameni slobozi,fhrl sefaceti din slobozenia ta o haini a rdutdlii, ci ca ni$te robi ai 1uiDumnezeu" (1 Petru2:16).
. 71 Lmpoctante tn cansiLiet?e Percpecti,oe

AI treilea tip de legiturd este legitura reciprocd.din_ tre consilierqi consiliat.De obiceiaceastd legdturd este numiti ,,alian1a gre$iti". Ea se referd la relaSiile negative dintre consilier Ei consiliat in care nici unul dintre ei nu doregte schimbareafiindcd amendoi sunt multu_ migi cu situatia existentd. $i consilierul qi consiliatul triiesc satisfaclia nevoii care domind relalia. Asta creeazl un sistem inchis in care nu se petrece nici o schimbare qi din care nu existd cale de iegire. Legdtura conservd problema consiliatului, dar, de asemenea, blocheazX insugiprocesulde consiliere. ,,Alian1a gregiti" poate apirea in una dintre urmitoarele situa(ii: . consilierul simte nevoia de a domina, in timp ce consiliatul simte nevoia de-a fi mic Ai supus; . consilierul ajutd pentru a fi apreciat, in timp ce consiliatulii acordi aten(ie; . consilierului ii este teamd de conflicte gi de aceea nu stabilegtelimite, in timp ce consiliatuldoregte ordine in viala sa gi sI-qi depigeascilimitele. ^ In situalii ca acestea, ambelepersoanese inchid una pe alta intr-o dependen(i reciproci. AmAndoud oblin ceva pozitiv din acea relalie negativi. Ambele sunt mullumite gi, in consecinld, nu se strdduiesc sd se schimbe. Propriile nevoi qi probleme le orbesc. De aceea, alianga gregiti este deseori o legituri foarte puternicd, greu de rupt. De cele mai multe ori, pentru a iegi din acest tip de legituri este nevoie ca relalia de consiliere sd fie intreruptd gi procesul de consiliere sb fie preluat de un alt consilier.
7 2 . EMPATIA - ConstlLetea ct:etLt1d. tn bLtecLctL

Ca gi consilier trebuie s5-!i evaluezi permanent diferitele relalii de consiliere. Existi doui intrebSri importante pe care trebuie sI 1i le pui mereu: ,,Contribui eu la menlinerea problemei consiliatului?" qi ' ,,Care sunt motivele mele de a continua relalia?" eficient cel mai preveniti poate fi gre5itS" ,,Alianga printr-o buni indrumare [vezi capitolul ,,indrumare"). Inima consilierului emandlibertate: libertate pentru consiliat, pentru consilier gi pentru relalia de consiliere. Aceasta este insigi esenla slujirii lui Isus pe veli fi cu adevlrat Fiul vi face slobozi, pimAnt: ,,Dacd slobozi"QoanB:361.

.73 tn'tpottanLetn consiLLete PecspecLLve

Ntergeu mat departe

.i

-t,'

Ce-l poate l"gu p" ,r.rom? Dali mai multe exemple. DiscutaJi despre diferitele tipuri de legdturi. Ali experimentat asemenea Iegituri? Curn evitim diferitele tipuri de legdturi in relalia de consiliereT

intotdeauna existl o sursl a acestor sentimente, putem Cu toatecI nu intotdeauna trbiri gi experienle. identifica aceste legdturi, sentimentele trebuie aborla ivealda sentimentelor date gi prelucrate.Scoaterea qi discutarea lor poate fi foarte ameninldtoare 5i Dumnezeu inglduie sentimentelenoastre gi dureroasS. nu existl nici un motiv se ne fie rusine de ele. Toli avem o via!5 sentimental5. Cand consiliatul este copleqit de sentimentele sale, ele pot fi incredinlate Domnului, care a promis cb ne va 1uapoverile gi ne va de preluda in schimbodihna (Matei I l:28J Procesul crare a sentimentelor poate lua timp, dar duce in cele din urmd la vindecare gi eliberare. trebuie si existeloc penin consiliere De asemenea, tru plAns.Pl6nsulare intotdeauna un mesaj. De aceea, este important sIJ asculli. Pldnsul poate deschide calea gi astfel poli ajunge acolo unde cuvintele nu au acces.PlAnsulare o important[ funclie de curilare; e1 de spalata sufletului". este ,,maqina cb in cultura noastrl nu existdloc pentru Bineinleles plAns. Existd legi culturale nescrise, care ne conduc poate mai mult decdt blnuim noi' A nu plAnge in diferite imprejurdri ale vielii inseamnl putere $i istelime. in societateanoastrdplAnsul este ceva privat qi deseorieste ascunscu multI grijd. Mu11ioameni afircu toate cb vor s-o facd. md ch nu pot plAnge, Este interesant sI aruncdm o privire inapoi in istorie asupraplAnsului,in partea noastrdde lume, in Europa. Pldnsulnu a fost perceput intotdeauna asacum il permediu erau obignuili cepem noi astizi. Oamenii el'r-r1ui cu sentimente puternice. Toti plangeau,atdt femeile,
inaPattante tn consiliet" ' 75 PetspectLrte

Loc pentru sentimente

importantd. de curdtrare" ,,funcEie
Deseori,consiliatuleste coplegitde multe sentimente diferite; chiar Ei de sentimente, care sunt numite c6teodatS,,,negative", cum ar fi: rlutatea, agresivitatea, m6nia,amlriciunea, ura, invidia gi gelozia. in procesul de consiliere trebuie si li se ofere spaliu de manifestare chiar $i acestorsentimente. Ele existi $i nu pot fi negatesau oprimate. Una dintre marile responsabilitdli ale consilierului este de-a putea face fald acestor sentimente,de-a le abordaSi suporta.
7 4 . EMPATIA - ConsLLicc,za a:epLi.nd. tn bi.se{tcit

cat Si blrbalii, indiferent de pozilia lor socialS.Lacrimile erau ceva frumos qi edificator. Imposibilitatea de a plAngeera consideratl drept tulburare psihic5. Chiar gi in anii 1500-1600eranormal sd-!iar5!i public sentimentele. in parlamentulsuedez, deseorise auzea pldns un zgomotos.Lacrimile erau permise tuturot indiferent de pozilie, vdrstd sau sex. Aceastd deschiderea continuat pAndprin anii 1700. O ,,frumoasd culturX" a pldnsului se dezvoltase.PlAnsul era
n r i r it r o .^ ,," - ^ kil

ergetima|departe
Cum sunt percepute $i manifestate sentimentelein de azi? societatearomAneascd Ce loc are plAnsulin societateqi in viala bisericii?

La inceputul anilor lB00 s-a produs o schimbare. PlAnsul a dispirut; ceeace era public s-apersonalizat, pe deasupras-a feminizat. Acum era nepotrivit ca un bdrbat si plAng5.in a doua jumdtate a anilor 1800 plAnsul era considerat caraghios,ceva ce era intAlnit doar la femei qi copii. Nu era indicat sl-!i ardli in public sentimentele puternice. PlAnsul indica sl5biciune qi sentimentalism. in anii 1900, mentalitateaa rdmas aproape aceeaqi. PlAnsul este folositor pentru om. Dacd pierdem plAnsul,devenim mai sdraci.PlAnsulface bine intregului trup. CAnd omul plAnge se elibereazd hormonul numit acetilcolinS. AcestaajutSla relaxarea mugchilor incordaJi. DupI ce pldngi te simli minunat, experimentezi o oboseal5pldcuti Eitrupul se relaxeazi. Consilierea trebuie si fie un refugiu pentru sentimente cum este plAnsul.Acesta poate fi o cale spre sentimentele consiliatului, care apoi pot fi prelucrate. A-1i arlta in vreun fel sentimenteleeste cu totul firesc. PIAnsulaparline viegii insiEi.
76 . EMPATIA - Constli.ecea ccestlnd.in bLseclcd

Cercul vicios al fricii

,pare afecteazdnegatiu tntreaga uiagd"
Toji oamenii care suferd un dezechilibru psihic, experimenteazl neliniEteaSi simt teama. Este posibil ca nelinistea sd fie legatdcu problema actuald.De asemenea, se poate dezvolta gi o neliniEtemai mult generali care afecteazl negativ intreagavia!5. Mlrimea neliniqtii gi a fricii este influenlatb de diferili factori, ca de exemplu: . nivelul curent de pregitire a persoaneirespective pentru a face fa35greut5lilor; . felul problemei, natura greutililor cu care se confruntS de obicei $i cat de importante sunt acestea; ' sprijinul de care se bucurl din partea celor apropiali, cum ar fi: familia, prietenii, colegii;
i,mpoctante tn consiLi'erc. 77 Peespectioe

. circumstanjele sociale,cum ar fi: serviciul, relali_ ile sau situalia economicb. Problemele il influenleazd pe om in totalitatea sa precum gi contextul in care se afli el. Omul este un intreg, cu diferite dimensiuni interioare exterioare. Si CAnd viala sufleteasci nu este in echilibru, automat este influenlat trupul. in incercarea de-a invinge greut5lile, persoanase poate simli rdu bolnavb. Ei In trup existS multe sisteme biologice practice. Cdnd o persoanl este fricoasb Ei neliniqtitl, glanda suprarenal5produce adrenalind,care ajungein sdngegi are efecte pozitive. Adrenalina elibereazd glucoza, zahirul din ficat Si mugchi. Acest combustibil oferl persoaneiresurse suplimentare, cAnd se gise$te intr_o situalie stresantl sauingrozitoare.CAndriscul sauoericolul a trecut, glandasuprarenalb inceteaze p.odu."r", adrenalinei qi nivelul acesteiadin sAnge scade. Dar cdnd temerile qi neliniqtile persistd o perioadi mai lung5, glanda suprarenald continui sd producl adrenalindqi aceasta are efecte negative.O cantitate mare de adrenalindin sdnge, pe o perioadl indelungatd, are urmdri grave. Simptomele psihosomatice sunt simptome fizice care apar atunci c6nd avem o sdnltate spirituald deficitard. Acestea pot ?pirea sub diferite forme: dureri de cap, senzalii de arsuri in piept Ei in g6t, dureri in regiunea inimii, tensiune arteriald ridi_ cat5, dureri de stomac, alergie sau insomnie. Cind consiliatul are una sau mai multe din aceste srmptome, existi o mare probabilitate ca nelini$tea $i temerile sale si creasc Acestea duc la rAndul lor la
78 . EMPATIA - ConstLtecea ccesti,nain bi.seeba

producerea unei cantit5li gi mai mari de adrenalin5. Cercul vicios este o realitate. Simptomele din trup devin mai intense qi consiliatul se simte bolnav, fricos, nelinigtit Si agitat.

rr"*a$ zeliniste \

Ca gi consilier, este important sI fii familiarizat cu ,,cerculvicios al fricii" Sisi poli explica legdturadintre fricl gi simptomele fizice. CunoscAnd aceste lucruri, cercul poate fi intrerupt qi persoana consiliatd sd-gi redobAndeascd sdndtatea afectat5. Desigur existi un risc in a identifica toate simptomele drept psihosomatice. Uneori in spatele unei boli fizice pot exista cauze bine determinate gi de aceeatrebuie sd Fim precauli. in astfel de situalii o consultatie medicald a consiliatului este bineveniti.
Petspecttve |mpottante i.n consiLi,ete. 79

CuvAntul lui Dumnezeu are multe de spus gi despre fric5. O promisiune incurajatoare a lui Dumnezeu se afl5 in Ewei 13:5-6: ,,El insugi a zis: ttNicidecumn-arn sd te las, cu nici un chip nu te uoi pdrdsit. A,gacd putem zice plini de incredere: rDomnul esteajutorul meu, rnl md uoi teme; ce mi-ar putea face omul?f'

To3i oamenii posedd unele mecanisme psihologice de apdrare. Ele reprezinti o proteclie naturali gi normah impotriva diferitelor incerciri ale vielii gi intrl in funcliune in mod automat. in anumite situalii sunt sunt declangate absolut indispensabilegi cel rnai adesea in mod inconqtient. Mecanismele psihologice de apdrare sunt la fel de importante atat pentru supravieluirea psihicului care apdrd imunitatea trupului, cAt qi pentru fizic. La un moment dat, omul este ajutat de mecanismele de apdrare. Prin denaturarearealitelii, mecanismelede apirare protejeaz| persoana in timpul incercdrilor in aEa fel incat aceastas[-gi poati pdstra increderea in sine gi echilibrul interior. Denaturarea realitilii ajutd persoanain cauzi s[ se apere de experienle nepldcute, de sentimente dificile qi de zbucium. CAnd mecanismele de apdrare sunt folosite intr-o mdsurdmai mici sauocazional,in situalii diffcile, acestea au un ro1 pozitiv pentru persoani gi o ajuti. Ele oferl solulii de moment, care trebuie urmate de alte rezolviri practice, solu3ii durabile gi verificabile. Este firesc ca mecanismelede aplrare sd fie folosite pentru un timp scurt, pAnl cAnd dobdndim puterea necesari ca s[ infrunt5m realitatea. Dar, mecanismele de apirare nu inliturd cauzelereale ale conflictului, ci doar ne elibereaz[ temporar de frustrare. Degi mecanismele de apdraresunt necesaregi, in multe situalii din via3l au un ro1important, ele pot crea 5i probleme. Pot denatura imprejurdrile importante ale vielii, adici pot duce 1aformarea unei conceplii false despre via35.
. 87 lrnpoctante in c<>nstLi'ece PecspectLve

m,fuffio,t,
Discutali despre cercul vicios al fricii. Cum poate ff impiedicat? Cum poate fi intrerupt?

Mecanismelede apirare
azd dezuoltareaEi maturizarea" ,,tngreune
ViaJa este plini de greutdli Ei incerciri. CAteodati experienlele sunt a$ade complicate incat este greu sA le accepli imediat ln conEtient. Mecanismele de aplrare presupun un anumit mod de a simli, gAndisau acliona, care are ca scop exercitarea unui control asupradezamigirilor gi greutdlilor. 80 . EMPATIA - Con"ili.eeea ceestind tn biseti.d

=-

Cdnd mecanismele de apirare aclioneazeun timp indelungat, ele pot ascundeceva, desprecare ar fi bine sd avem cuno$tinte, deoareceacestea ingreuneazl dezqi voltarea maturizareapersonalS. Apdrareapoate fi cauzaunor complicalii gi tulburiri serioaseale individului. in consiliere este important sd cunoa$tem func(iile $i semnificatia mecanismelor de apdrare,cel pu(in pentru a-i inSelegepe oamenii care trec prin crize. in calitate de consilier este important sdpogi identifica diferite tipuri de aplrare gi sd $tii cum sI le abordezi. De asemenea, este important s5-1idezvolli capacitatea de-a identifica situaliile in care mecanismelede apdrare o funclie pozitivd qi cAnd acesteaau un efect negativ $i trebuie luate mdsuri. Aplrarea nu poate fi niciodatd inl5turate dacd consiliatul insu$i nu este pregitit pentru asta. Consilierul il poate ajuta pe consiliat si dobAndeascd qi sdfie gatasd resursele necesare facd fa15 realit5lii. Abia atunci a sosit timpul prielnic pentru inlSturarea mecanismelor de aplrare. Pentru astaeste nevoiede pruden!5qi experienlS. Negarea Unul dintre cele mai obiqnuite mecanismede apdrare estenegarea.Aceastdapdrareinseamni ci, in realitate, persoanarespingesau trece cu vedereaexperienlele neplScute. Cu toate cd a primit informagiile, ea nu le inregistreazl in conqtiin!5.A auzit, Eitotugi n-a auzit. A v6zut, $i totu$i n-a v5zut. Persoanan-a fost capabili s5-giasume adevdrul. Cunoagtereaa produs durere.
82 . EMPATIA - ConsLltecea cceatitd in bLsecbd

Negarea este o reaclie obiqnuiti c6nd omul se afli intr-o stare de qoc. De exemplu, o persoani cdreia medicul i-a explicat ci suferd de o boa15 care ii amenintd viata poate merge acasl $i si se comporte ca gi cum ar fi vorba doar de o febri muscularl, nu de ceva grav.Adevlrul a fost pus de o parte $i negat. Firegte, este important ca, treptat, negarea si fie intrerupteqi adevlrulsdajungd in con$tient. in timpul neglrii, persoanaare timp s5-giadune puterile pentru a fi gata si facl fa!5 adevdrului. Atunci nu mai este nevoie de apdrare.Persoana in catzd dispune iardqi de resursele necesarepentru a infrunta realitatea, chiar daci aceastaeste in continuare dureroasi. inlSturarea inldturarea presupune cd experienlele ingrozitoare sunt complet indepdrtate din congtient gi alungate departe in subcongtient.Poatefi vorba despre amintiri triste, sentimentenegative sauofense, experimentarea unor catastrofe, accidente,abuzun. Amintirile sunt indepdrtate, dar ele existe totu$i $i continud sXinfluenleze sentimentele $i comportamentul persoaneirespective. Uneori reacliile intAlnite pot fi greu de inleles, atAt pentru persoanain cauzdcAt qi pentru cei apropriali. Doar efectele sunt vizibile, nu qi originea lor. Tiansferarea Tiansferareaeste un mecanism de apirare folosit uneori ca reactie la diferite acliuni agresive.Ea inseamni
. 83 Pecspecti,oe i,mpot:tante tn conslLi.er:e

cd omul agresatdd fr6u liber sentimentelor sale sau iqi direclioneazl reacliile spre cevamai pulin ameninletor sau spre ceva neutru. Agresivitateasa trece de la ceea ce, de fapt, ar trebui sd fie obiectul ei, la ceva nepericulos gi care nu se poate rdzbuna. Un exemplu este copilul ce se enerveazipe pirintii sdi, dar igi descarci mAnia asupra juclriilor. Un alt exemplu este pirintele care lasi ca iritarea sa sd se r5sfrAng5asupracopiilor de acas5, in loc sXo direcgioneze spre patronul care este cauzareald a iritdrii sale. tansferarea pare a fi o solugie,dar, de fapt, aceasta asiguri doar o calmare temporard a celui agresat. Regresia Regresia este o aplrare obiqnuiti. Regresiainseamnl intoarcerea la un mod copilSresc de comportare. Se poate regresaatat in fapte c6t qi in g6ndire. Prin regresie se fuge de responsabilitateqi de alte tr5iri nepllcute. in acest mod se evitl infruntarea realitSlii. Persoana devine neajutoratl gi dependent5.S- face mai micl decAteste cu adevdratgi astfel sebucuri de un tratament pozitiv din partea celorlalti, primeqte mai mult ajutor, este servitSgi ingrijitS. Un exemplu clasic este copilul care are un nou frate qi care, emolional qi comportamentalregreseaz5 pentru a se bucura iardgide o atenlie sporitd din partea pirinlilor. Chiar gi adul(ii pot regresa. CAndint6lnescgreutili cum ar fi supbrarea, boala saupretenliile prea mari din partea altora, pot deveni total neajutorali. Aceastaeste o reacJiepozitivl, pentru o vreme, in timp ce iqi aduni
84 , EMPATIA - ConsiLi.eceacteetLna ht bisecbd

resurselepentru a putea privi realitateain fa$' Probiedevineun obicei,o conma apareatunci cand regresia stanta $i o comodd modalitate de a fugi de realitate' Ra{ionalizarea de apdrare estemai mult un mecanism Ralionalizarea se pe care il int6lnim in consiliere.Prin ralionalizare cautd motive sensibilegi ralionale pentru diferite acSi uni. Consiliatul incearcS si imbundt5leasci treptat realitatea. Acest lucru se poate face prin descriereagi manierd incat explicareaintAmphrilor intr-o asemenea s5-i fie mai usor si 1eabordezegi sd le suporte' incearci si giseasci explicalii logice pentru Persoana eqecurile suferite, in loc sd-qiasume responsabilitatea qi sI inleleagl adevirul. Cele mai clare ralionalizlri de sineesteafectatS' aparc6ndimaginea Un exemplu obiqnuit este cel in care, un sportiv sau cI au fost o echipdpierdeun meci. in loc sdrecunoasci invingi de un adversar mai bun, cei in cauzl explicd pierderea spundnd, de exemplu, cI ,,arbitrul a fost incorect" sau cd ,,celmai bun jucltor a fost renit"' Ralionalizareaeste un fenomen obignuit chiar gi in domeniul relaliilor, deoareceaceastaoferd o cale de a scdpade asumarearesponsabilitSliipersonale' Proieclia Prtn proiecgieo persoanl igi transferd sau proiecteazd propriile sentimente Si motive asupraaltor oameni' Existdtrds5turicare nu ne plac saupe care nu vrem sd le vedem la noi ingine. Atribuim altor persoaneopinii'ntpoctante in consLLieco Pecsl>ecti've ' 85

ile gi insuqirile noastrenegativein loc sd le luim asupra noastrl. Proieclia este folositl ca mecanismde apirare impotriva sentimentelor Si comportamentelor inacceptabile. De exemplu, oamenii igi pot proiecta propria agresiAstfel, nu se mai gAndesc vitate asupraaltei persoane. la ei inqiqi Si nu este nevoie si-qi asume responsabilitatea reacliei respective.Altcineva este aritat cu degetul pentru ce este ,,zgarcit"sau ,,curios",in 1ocsd vadS aceletrdsdturiin propriaviat5. Bineinleles, proieclia este doar aparent o soluJie.Ea trebuie inlocuitd cu curajul de-a acceptarealitatea qi cu indrdznealade-a o infrunta. Pe termen lung, proiec{ia reprezintdo piedici in caleaempatiei,toleranlei Ei a autocriticii. Opusul se afl5 intotdeauna altundeva, nu cu sl5biciunile ei. in propriavia15 Intelectualizarea lnteLectualizarea arati lipsa legdturii dintre gdnd qi sentiment, atunci cAnd are loc o experienlS nepl5cut5. C6teodatd, oamenii care au trecut prin experiente groaznice,pot sd le relateze gi sI le descrie cu lux de amenunte, fdrd sAse implice sentimental. in acest caz este vorba despre un mecanism de apirare care distanteazdin mod eficient persoanade acele experienJe. devin mecanice,doar Astfel relatdrile experienSelor o reproducere neutr5 a propriilor incidente. Apdrarea impiedicd pur qi simplu toate sentimentele adecvate, deoarece ele sunt insuportabile. Intelectualizarea poate apdrea, de exemplu, in legdturS cu experienle
86 . EMPATIA - ConsLliecea cce1ti.nd. t bi.secicat

din timpul rdzboiului, cu abuzul sexual,cu catastrofele sau cu accidentele. Pentru un timp, ea poate fi o strategie de supratrebuie s5-qirecunoascd vieluire, dar, treptat, persoana sentimentele pentru a putea privi in fali necazurile care au avut loc.

MriWt:'d*parte
Recapitulali mecanismelede apirare' Dali exemple proprii. Cum ii puteli ajuta pe oamenii care se folosesc de acestemecanismede aPirare?

Timpul-ceas Si timpul-Proces
a creal uiala i rilmul" ..Dumnezeu
il Uneori se spune ci timpul este singurul bun pe care i.t societate, multe atdrnd de modul in care "u"-. priorithlile' timpul gi isi stabileste omul iqi foloseSte Dar timzul'ceas, care este impdrlit in ore, mlnute S1
PecspectiL'vetnlpoctante in consilicrt: ' 87

secundeeste o invenlie omeneascd. Ceasul ne ajutl sb ne structurem existenta Eidatoritd 1ui societateaooate funcqiona. Bineingeles, noi avem nevoiede o incadrare exacte in timp. Egiptenii,'in urmd cu 4.000 de ani, au impdrtit ziua in zece pirli, la care au mai addugatuna pentru zorii zilei qi alta pentru amurg, ajungAnd la un total de dou5sprezece p5{i. Apoi, in urmi cu 3.000 de ani, babilonienii au impdrlit orele in Saizecide minute si minutelein gaizeci de secunde. In naturd, dimpotrivd, domnegte un alt timp, tim_ pul-proces, un ritm care nu se lasdcondus,grlbit sau stresat de minute gi secunde. Anotimpurile vin si pleacl. Frunzelecopacilor colorate in portocaliu cad pe pdmdnt,o datd cu vantulde toamni. larna,zlpadase a$terneca o pdturi peste pdmant. primlvara, mugurii se desfac. Vara vine timpul seceratului. Creatia urmeazd o ordjnestabilita de procesele divine. Nici procesele viegii din trupul gi sufletul omului, nu sunt conduse de timpul-ceas, ci de timpul_proces. Noi cregtem gi ne dezvoltim ritmic. Dumnezeu a creat viagagi ritmul. Multe dintre indeletnicirile omului fac parte dintr-un anumit proces. Astfel putem aminti ingrijirea copiilor, bdtranilor gi bolnavilor. Alte exem_ ple de domenii in care timpul-proces trebuie sb dom_ neascl sunt activitdlile creatoare, ca arta gi muzica, precum qi cele de pe t5ramul credintei, cum sunt rugd_ ciunea gi mijlocirea. Prelucrarea experienlelor qi a greutdtilor nu poate fi niciodatl dirijatd de ceas. De exemplu, este imposibil sd-i ceri unei persoane supdratesdtermine cu supirareapini marli la ora 5:00.

Deseori consilieruleste condusde ceas,in timp ce consiliatul se afl5 in mijlocul procesului. Acest lucru duce la conflicte. Astfel, existl riscul ca procesulde prelucrare qi vindecaresI fie stresantgi, de aceea,consilierul trebuie sd fie foarte sensibil. Este important si cuno$ti experiengele de procesale vielii Si sd inlelegi situalia consiliatului. Consilierea nu este niciodatd un domeniu in care sI faci afaceriin grab5;i sAoblii rezultate imediate.Estenevoiede multb rdbdaresi perseveintpo-Ioule il cor,rili"'r .89 Pcrspccliu"

1t

88 . EMP?CTH - Consilipcea cce$tind.tn bLsee:t d"

ren!5, a5ainc6t sd se acordetimpul necesar transformirii caretrebuie si aibi loc in realitate. Noi plantdmqi uddm, dar Dumnezeua promis cd va face sd creascl (l Corinteni 3:6). Exist5 culturi de plante care au nevoie de mul1i ani pAndfac flori. Unele specii infloresc dupd gapte ani; un cactus infloreqte prima datd dupi treizeci $i $apte de ani. Este o aqteptare indelungatS, dar floareaapare.Sunt necesari intre douizeci gi treizeci de ani pentru ca mdslinul si inceapdsdrodeasc5 qi 40-50 de ani pentru ca mdslinele sd fie bune. E o lungdagteptare, dar roadaapare. In consiliere nu poli folosi cronometrul. procesului vie{ii trebuie sd i se acordetimpul carei se cuvine.

Cronica gi drama
pulsul uielii" ,pcolo undeinLdlnim
Dumnezeu nu e niciodati grdbit. CaracterulLui este incomparabil. El este din veqnicii Dumnezeul prezent. Aqa S-a prezentat El lui Moise, rdspunzAnddirect intrebirii acestuia privitoare la cine este Dumnezeu: ,,Eusunt Cel ce sunt" (Exod 3:14). Pentru Dumnezeu perceputde noi. El esteve$nic nu existdtimp in sensul prezent.PentruEl pulsul vielii, ritmul gi miqcarea este ceeace este.in acestfel, pentru Dumnezeu ,,timpul" Aga a creat El imprejurdrilevietii: viala este o resursS. este gi cronicd gi dramd. Cronica este istoria vielii noastre aga cum o descriemin zile, luni gi ani. Este alcdtuitddin evenimentele viegii,aqezate in ordineain care acestea au avut loc. Timpul se adaugS la timp Si exist5 mai multe evenimente de povestit. Ar fi minunat dacdla sfirqitul vielii am puteaprivi inapoila o cronicddesprecares5-l putem spune lui Dumnezeu: ,,Pe Tine mi sprijinesc din pdntecele mamei mele; TL eqti BinefScitorul meu, pe Tine Te laud fdrd incetare" (Psalmul7i:61. Drama esteistoria vielii noastreaSa cum o descriem gi in evenimente, trdiri intArnplSri. Este aceadescriere a vielii carecuprindetoate sentimentele, relagiile, sucqi cesele, eqecurile,agteptirile implinite speranlele spulberate. Este suma a tot ce nu poate fi mdsurat, ci doar descris in termenii vielii. Ar fi minunat dacd la sfdrgitul vielii am putea privi inapoi la ,,drama"despre care sd-l putem spunelui Dumnezeu: ,,Dumnezeule,
Petspecti,oe tntpoeLantein consi.llerc. 9l

NrergeIl mal departe

. Discutati despre gi ,,timpul-proces,,. ,,timpul-ceas" Cum explicali diferengeledintre cele doud? . Dali mai multe exemplede activitlli care au loc in timpul-proces.

1r

90 . EMPATIA

- Con"i.li.etea cr-.r:6trird in 6iseric<;

Tir m-ai invSlat din tinerele Eip6ni acum vestescminu_ nile Thle" (Psalmul7l: I 7). $i cronica gi drama sunt aspectevaloroasegi nece_ sareale viegiiomenegti. in consiliere esteimportant sI primim informalii din cronicd, dar nu este de aiuns sd aborddm greutdtile viegii fbc6nd abstraclie d" p"..p"._ tiva intdmplirilor istorice. Nu-l putem ajuta pe un om numai din perspectivaunui calendaral vielii. Esen$al5 in consiliere nu este dimensiunea vietii raportati la timp, ci una mai profunde, 5i an,rme, drama. Acolo gisim cheia pentru ingelegereaviegii, acolo intAlnim pulsul acesteia.intrucdt pentru consiliat drama este ceva deplorabil qi dureros, el ezite se_si descriesituatiarealA.Prin urmare,una dintre sarcinil-e consilierului este aceeade a-l conduce pe consiliat de la cronicdIa dramd. Prelucrarea dramei vielii este o lucrare dificili. dureroasd dar meritd fhcutd pentru cI $i pretenlioase, atunci poate avealoc marea vindecaresi eliberare.

Capitolul4

Bazeleconversatiei in consiliere

Mrffiryrfuarte
Discutali despre viaJd ca gi ,,cronic5,.qi ,,dramd,,. Cum v-a!i descrie cel mai bine viala? De ce este important sdJ ajutaJi pe consiliat sd abordezedimensiunea,,dramei,,vielii sale? Cum il puteli ajuta pe consiliat si treaci de la cro_ nicd la drami in prelucrareasituatiei sale?

Comunicareain consiliere
t,ceua deuine cornuntt Comunicarea este temelia tuturor relaliilor gi 1eg5turilor omenegti. CuvAntul latin communicareinseamni cd ,,ceva devine comun". Se referi la acliunea de-a impdrtlsi altcuiva ceva din sine. in consiliere comunicareaeste un proces. Comunicareaare loc atunci cand oamenii se intdlnesc. Cu cdt avem mai multe cunoqtinle despre comunicare, cu atAt cregte inlelegerea noastrddesprerelalii gi oameni.
BazeLe conveaaliret tn consi,Liece. 93

92 . EMPATIA

- Consili.ecea cce.etiz"d. in biteli.cd.

Comunicarea se realizeazd. atat con$tient cat $i incon$tient; intenlionat gi neintenlionat. Are loc atAt verbal, prin cuvintele noastre, c6t qi non-verbal prin limbajul trupului, mimicl, ton Si gesturi. Exist5 multe cirli scrise despre comunicare.De asemenea existd multe aspectecare trebuie clarificate. CAnd se referd la consiliere, procesul insugi de comunicare este deosebit de important. Prin analizarea diferitelor momente ale procesului de comunicare, cregte inlelegerea pe care o avem cu privire la om gi, astfel,scaderiscul inlelegeriigregitea acestuia. Ceeace seintAmpli cAndun mesajestetransmisde la un om la altul poate fi descris, pe scurt, in felul urm5tor: Un om are ceva de relatat, de exemplu, o experieng5,sau are de implrtigit un sentiment. El face o selecliea gAndurilor gi sentimentelor pe carele pune impreuni ca un intreg, un mesaj gata de a fi transmis. Apoi el transmite acestmesaj receptorului, atat verbal cAt qi non-verbal.Dar, inainte de-a ajungela receptor, mesajul trece prin ,,filtrul" acestuia.Acest filtru complici sau uqureazdinlelegerea mesajului de cltre receptor. Filtrul poate constadin a$teptlri, sentimente, temeri, nevoi, ingrijoriri, evenimente, cunostinte, prejudecSli, dureri, nesiguranti/ stres, specificul generaliei, sex gi limb5. CAnd mesajulajungela receptot acesta,la r6ndul lui, face o seleclie $i apoi interpreteazimesajulperceput. Dupd aceea,el, ca receptor, triiegte mesajul trimis. O mare parte din mesajul ini(ial este acum schimbat. Evitarea inlelegerii gresite in comunicare este aproapeimposibil5.
94 . EMPATIA - ConsLLiec,ea rre1til'td i.n biseci.cit

in consiliere este foarte important sI analizezi filtrul. $i consilierul gi consiliatul are cAte un filtru. Noi trebuie sd fim atenli tot timpul la factorii care ingreFdrSindoialS, comunicarea. respectivuqureazd uneaz5, existi chei care ne ajuti sd inlelegem mai bine omul. Abilitatea noastri de a-i ajuta pe allii cregte proporlional cu inlelegerea a ceea ce se intamplS. Cu cat putem clarifica qi prelucra mai mult ceea ce existd in filtru, de exemplu, temerile, cu atat putem crea gi procesul de condilii mai bune pentru comunicare poate continua. consiliere

0n consilierc . 95 Bazele conoeysatLei

Mler{en max deDarte

. Discutali despre posibilitilile qi greutd(ile comunicdrii. . Ce filtre recunoa$teliin viala voastrS?

nu estese ofere toate pul dialogului. finta conversaliei posibil' rlspunsurile; acestlucru nu este nici bine, nici Conversaliaabordeaziprobleme,cauzeqi simptome' a Scopul este imbunitilirea intregii condilii de via!5 persoanei,de-a o ajuta sI ajungl 1ao relalie corectd cu sine, cu ceilalli oameni qi cu Dumnezeu' Deseori este vorba desprerestabilirearelaliilor care nu funclioneazS' poate insemnaingriiire,invdlaregi indruConversalia s3' omuluiin totalitatea estevindecarea mare.Scopul qi conflictelorin cuvinte' Exprimareasentimentelor efect ca 5i aprindereaunei lumini poate avea acelaqi dupi un vis ingrozitor' Totul intr-o camereintunecoasd, devine mai clar qi mai pulin amenin!5tor'Haosul senprin timental care existd in interior poate fi inlSturat verbalizare gi exprtmarea sentimentelor gi gAndurilor' CuvAntul creeazdo deschiderespre posibilitate Unea ori cuvintele devin unelte de care este nevole pentru uqaunei oddi inchise' deschide Conversaliain consiliere poate fi de mare ajutor in poatefi o conversagie de viala.Aceasta multe situagii in consiliere de mareajutor'Conversalia de sprijinire, ii poate ajuta pe oameni cu inlelegere,curaj, putere' vindecare qi dezvoltare.Omul este creat pentru a avea in colaborare important cu ceilalli lnstrumentul relagii de a comunica' estelimba noastrd 5i capacitatea in rezolpoatefi o unealtd conversalia De exemplu, varea diverselor probleme legate de propria identitate qi imaginea de sine, la supdrare,crize gi diferite tipuri de probleme psihice.De altfel, in consilierenu existd nici un domeniu unde sd nu putem folosi conversalia
B<"zczLecono<:rsa{LeL irt cottsiliece ' 97

finta gi scopulconversatiei
,tretrezettesperanla"
Mulgi oameni se simt singuri gi nesiguri gi au greutdli in exprimarea gAndurilor gi sentimentelor intr-un dialog Deseorivorbim unii c4 altii, alteori cu o altd persoand. vorbim trechnd rnli pe lhngd al1ii gi, nu de puline ori, intr-o conversalieingrijitd este vorbim unii despreal1ri. indicat si vorbim unii czral1ii. A vorbi despre ceea ce ne apasdpoate fi de mare ajutor. in consiliereeste,printre altele, sI Tinta conversatiei retrezeasclnddejdeagi incredereain propria capacitate, de sine Ei, intr-o relalie sdndsi mlreascd cunoaqterea toas5, si mobilizeze propriile resurse ale consiliatului. soluliile in timConversaliaajutd persoanasi giseascd
in bLsettcit 96 . EMPATIA - CorLsi.ILecea cLesti.na

ca metod5de lucru. In anumitesitualii,aceasta trebuie completati cu alte tipuri de ajutor, cum ar fi ajutorul practic, sprijinul qi ingrijirea medicale. Lucrurile care au fost diramate vreme indelungatd au nevoie de o perioadd lungd de timp pentru a fi reficute din nou. De aceea, estenecesar ca in consiliere sd nu fii stresat $i orientat spre rezultate. Procesul este mai important decAttimpul. Tot ce cregte in naturl se dezvoltl incepdnd de jos, printr-un sistem de ridlcini. Multe din cele ce nu se vid se petrec sub plmdnt. Tieptat se produce qi cre$terea vizibild; int6i apare o frunzd mici, apoi o tulpind carecreqte.in acelagi mod, omului careestein proces de vindecaregi care germineazd o noud viald, trebuie sd i se permiti s5-qi dezvolterdddcinile inainte ca fructul a$teptatsI devindvizibil. Orice procesare nevoie de un anumit timp. Astfel timpul devine un prieten gi nu un dugman?n rezolvarea problemei. in consilierea creltine, undebeneficiem de prezenla psalmului binefbcitoarea lui Dumnezeu,promisiunea 103:3reprezinti o mareincurajare: Domnul iarti toate pdcatele noastre Si vindecS, toate bolile noastre. Pentru Dumnezeu nimic nu este prea mult. El ne ajutd in toate situatiile1;i in toate domeniile.

ticerir Promisiunea
j eazd int egritatea oamenilor" ,prote
pe respect, confidenld Relalia de consiliere se bazeazd qi incredere. Consilierul are de administratun mare esteinadmisibilsI spui capitalde confidenld.De aceea altora lucrurile pe care le-ai aflat in timpul consilierii Pentru ca cel consiliat si fie in diferitelor persoane. siguranli este absolut obligatoriu ca lucrurile impirtdqite in timpul consilierii si nu fie fScute ,,publice". ,....Omul cu pricepereprimegteqi tace... sufletul credincios (ine ce i s-a incredinlat", spune cartea ll:12-131. lui Solomon(Proverbe Proverbele Este bine ca la inceputul fiecirei conversaliisI se afirme explicit cd ceeace se discutSrbmaneintre consdparticipe silier qi consiliat.Daci la disculieurmeazS $i o alti persoanS,pentru acestatrebuie s5 existe un acord prealabil,clar gi limpede. Uneori aparsituatii in de consilieresd ca la sesiunea care este chiar necesar participeqi o altSpersoanS. Terapiainstitulional5, sfdtuireaqi consiliereatrebuie sI respecte legislalia !5rii, care stabile$tenormele referitoare la secretul prolesionaljuridic. Acesteavariazdde la o meserie la alta, de la o lari la alta gi, firegte, trebuie urmate minutios. C6nd munca de consiliere imbracd o forml neinstitulional5, de exemplu, intre membrii bisericii sauintre prieteni, atunci secretul profesionalare un caracter moral, ntsjuridic. Consilierul promite pur qi simplu sd
convetsal[eiin consiliere . 99 Baz,zLe

MergeEimai departe
. Ce anume face din conversalieo unealtd importanti in consiliereT

98 . EMPATIA - Cansi.Lteceacte1tttnd.h-t btser'tcd.

nu imp5rti$eascI altora ceea ce se spune in timpul conversaliei. De aceea protejarea integritSliioamenilor

p cte,r n nr inai- i" - ti-

Diferite tipuri de conversalii

,pdngdiagi-ud Si tntdriEi-udunii pe alEii"
Toli oamenii sunt diferili qi au diversenevoi ce trebuie implinite in felul lor special.Nu existd o metod5 specificd de consiliere, care sI poatd fi aplicati la toli oamenii, in toate situatiile. Consiliereaimbracd diferite forme qi expresii,in fun4ie de nevoiaspecifici a fiecdrui consiliat. fiecaretip Existdmai multe tipuri de conversalii, avAnd accente gi metode specifice. Tipul conversaliei se stabile$tein funclie de nevoile, de problemele qi de Intr-o relalie de consiliate. situaliade viatd a persoanei consiliere se poate folosi fie o singurd metodd, fie o combinalie de doul sau mai multe metode diferite. Conversalii de sprijinire Toli intalnim situatii in viatd cand avem nevoie de ajutor de la allii, pentru a dob6ndi incurajare, incredere, sprijin gi indrumare. Cuvdntul lui Dumnezeu ne proexemple: lat5 cateva s5-iajutim pe al1ii. voacd deseori ,,[E1]ne mAng6iein toate necazurilenoastre pentru ca/ prin mangaiereacu care noi inqine suntem mAng6iali de Dumnezeu, s5 putem mAng6iape cei ce se afl5 in vreun necazl" (2 Corinteni l:4). ,,De aceea,mdngAia(i-vd qi intirili-v5 unii pe algi, cum 5i faceli in adevdr" unii pe alSiicu (l Gsaloniceni5: | 1). ,,M6ng6iaqi-v5 4:I8J. ,,lndemnali-v5 acestecuvinte" [1 Tesaloniceni se zice (astdzi)) vreme zi, cAtS unii pe allii in fiecare pentru ca nici unul din voi sd nu se impietreasc5 prin pdcatului"fEvrei 3:I3). inqelSciunea

Uneori consilierul are nevoie de un indrumdtor, o persoaniindependentd caresd-lasculte, siJ sfdtuiasci gi sIJ indrume (vezi capitolul ,,indrumare"). Consilierul poate discutacu indrumltorul sIu problemele, sentimentelegi gAndurilelegatede un anumit caz de consiliere, cu condilia sd nu dezvSluie identitateaconsiliatului.Cu alte cuvinte,promisiunea t5cerii se referb la persoanS, nu la problemi in general. Nu este de ajunssd p5strezisecretnumele consiliatului. Esteinterzisd de asemenea impdrtSqirea oriclrei informalii din care ar reieqidesprecine este vorba. in predare, mlrturii sau predici, nu este permisi niciodati furnizarea de informalii care sb le dea ascultdtorilor posibilitatea sI identifice persoanala care se referl acestea. tebuie si fim foarte atenli atunci cAnd alegemexemple din viala oamenilor cu care avem de-a face pentru a le impirtdgi altora.
:: .r

lvtergey mal departe

'

\/f

De ce este importanti promisiunea tlceriiT Cum se poate cldea de acord in bisericd asupra principiilor referitoarela promisiunea tdcerii?

100 . EMPATIA

- Cot.tsi.Lierr:,a ccestittd.in bLsectcd"

tn consi.liera. 101 BazeLeconvezcsofLei

Conversalia de sprijinire se foloseqte cAnd este nevoie de-a acordasprijin gi indrumare pe o perioadd mai scurtd. Scopul ei este sil ajute pe consiliatsi-qi aduneputerile qi s5-gi ghseascd resursele ca si poatl el insugisdfaci fald vielii intr-un mod mai eficient.Rolul consilieruluieste si ofere o ingrijire plini de dragoste, sd inspire speranldgi sI incurajeze. De asemenea, el sfdtuieqte gi indrumS.in anumite ocaziieste chiar necesarsi implrtdqeascidurereaconsiliatului.,,Pl6nge(i cu cei ce pl6ng",ne indeamni Pavelin Romani I2:l5. este o expresienimeriti pentru ,,A fi la indemAnS" lucrareade sprijinire.Deseorisprijinireapoate imbrdca forme practice, cum ar fi ajutorul acordat la treburile caseisauiegirea impreuni la cumplraturi. Un exemplu de conversa(ie de sprijinire din viala lui isus este intAlnirea Sa cu Marta dupi moartea fratelui ei, Lazir (loan ll:20-27). Ea L-a intAlnit, inainte ca Isussdajungl acasd la ei. Aceastd conversalie a fost una de incurajare. Marta I-a impirtlqit nevoiasa qi gi-avirsat inima inaintealui Isus.Ea gi-apermis chiar s5-l spuni cd a sosit prea tArziu. Isus a ascultat-ocu atentie $i i-a arltat limpede ci o ia in serios;i-a ascultat plAngerile oferindu-i in schimb sperantd $i incredere in viitor. Conversalii de intdrire a imaginii de sine Conversalia de intdrire a imaginii de sine se concentreaze asupra raliunii Si g6ndirii, a cunoagterii.Are mult de-a face cu schimbareamodului de a gAndi in ceeace prive$teimaginea de sine.
IOZ . EMPATIA - ConsLLi,ecea crc1lind. tn bLsecLca

Pentru a trii o via!5 echilibratSeste important sd ai o buni imaginede sine, si Stii cine e$ti $i ce poli face. De cele mai multe ori imagineanoastrd despre noi inqine este cauza primordialS a ingrijorlrilol nu circumstanimaginii de sineinseamndchiar gi schim1ele.Refacerea bareacircumstanlelorgi restabilirearelaliilor. de sine este sumaconcepliilor,gAndurilor Imaginea qi sentimentelor pe carele am despremine insumi. Ea de bazd: are trei componente . ceeace cred despremine insumi, . ceeace considercI allii cred despremine,
. ceea ce int elep ca si ideal'.

Ca oameni,noi am fost creali sI reflectdm chipul lui Dumnezeu (Genesa1:27).Dar omul a dorit sdfie mai mult decAt atat, a vrut sd fie ca Dumnezeu (Genesa a fi una 3:4-7). Nemullumireade sineesteconsideratd picatului dintre consecingele Dumnezeul-a creat pe om aqacum trebuiael sdfie. pe carea fdcut-o desprecreatiaSa,careil Constatarea includepe om, esteurmdtoarea: uitat la tot ce ,,...S-a fbcusegi iat[ ci erau foartebune" (Genesa1:31). Una dintre cele mai mari sarciniale consilierului este sd fie aproapede consiliatEisi restaureze in acesta imaginea de sine inilial5.Aceasta este dorinla lui Dumnezeu. in conversalia de intdrire a imaginii de sine, linta p5rlilor instabileale personalitSlii. este consolidarea ale unei imagini de sine greEite Cdteva caracteristici de-a sunt: dificultatea de-a se accepta/incapacitatea trdi independent Si de a-Sirezolva conflictele, qi dificult5li cdnd este vorba de luarea deciziilor.
in consiliet'c . 103 BazeLecon recscLttei

iri
t'i

ln acest sens,prin conversalii de intlrire a imasinii de sine clutdm s5-lajutdmpe consiliatrl r" r.."ptl o" sine,si aclioneze independent, sdia partel, ."rolurr". conflictelor, sI faci alegeri gi sd indrlzneascd si ia decizii. Aceste scopuri se realizeazd., printre altele, cu ajutorul metodelor cognitive, adicd prin influenlarea ingelegerii Si prin schimbarea modului de g6ndireal consiliatului. G6ndirea gregiti influenJeazl sentimentele, iar acestea, la rAndul lor, influenleazd ac{iunile. Deci o gAndire schimbatd poate avea efecte pozitive chiar Ei asuprasentimentelor qi acliunilor. Un alt rol important in conversalia de intlrire a imaginii de sine il are explicagia pedagogici.prin aceas_ ta consilierul il ajutd pe consiliat sdvad6 legiturile din_ tre diferitele aspecteale vielii salegi sd-qiinleleagi mai bine sentimentele gi comportamentul. De exemolu. consiliatului ii poatefi de folossdi se explicecd agre_ sivitatea poate fi expresia fricii sau a necazului sau cd problemele sufleteqti prezintd simptome trupegti. AJ ajuta pe consiliat s5-giexprime in cuvinte san_ durile qi sentimentele este poate cea mai importantl tresdturd a conversalieide intirire a imaginii de sine. FIcAndasta,problemaseclarificd devinemai limpede. Si Meditdnd impreund asupradiferitelor actiuni alternative se poate face evaluarea avantajelor gi dezavantajelor, folosinddiferite strategii. Astfel o putem ajurapeper_ soanarespectivdsb-giasumeresponsabilitili. Acest tip de conversa[ii necesiti eforturi mai mari din partea consilierului. in timpul lor este important si
104 . EMPATIA - ConstLierca cceEttnain bisey:tcd.

identifici pd4ile slabe ale consiliatului gi sd incerci sd inlelegi cum s-a ajuns la ele. Aici se cere, de asemenea, o relalie mai indelungatdintre consilier gi consiliat. Un exemplu de conversaliede intirire a imaginii de sine din viagaDomnului Isus este intAlnirea dramaticd dintre E1gi femeiaprostituatd(loan 8:l - 11). Pl6ngerea a fost adusSla Isus de citre certurari qi farisei. Ruqinea gi vinovSlia ei era doveditS. Imaginea ei de sine era complet distrusl pe toate planurile.Isus S-a apropiat de ea cu dragoste, respect Si iertare in ciuda celor intAmplate. RefuzAnds-o condamne,EI a intSrit imaginea de sine a femeii $i i-a arltat in schimb o altl via1d, o via15reconciliatd qi lipsit5 de p5cat. Conversalii de congtientizare in cadrul conversaliilor de conqtientizare consiliatul este ajutat sd vadi legltura, sd inleleagl principiul cauzeigi efectului. Conversaliaurmireqte repunereain miqcare a proceselor de maturizare care au fost intrerupte. Evenimentele anterioare din viala consiliatului devin importante piese de mozaic, care ajutd la inlelegerealegiturii dintre experienlele trecute ale acestuia qi modul in care se simte in prezent. Pentru realizarea unei schimbdri in viala omului, este necesareperceplia at6t pe plan intelectual c6t qi pe plan emolional. Inlelegerea vine intotdeauna din interior, niciodati din exterior. Ceea ce putem face este sd credm ni$te conditii favorabilein{elegerii. Putem cunoagtediferite lucruri flrd sI le inlelegem. inlelegereainseamnl asimilareacunoqtinlelor,contopi. I05 Bazel.e convecsatlei,tn constLi.ece

lhstr3lie: Dup! Levander I979.

Condiliile exterioare ale conversatiei

t,trebuie sd te poti relaxa"
Chiar de la inceputul conversa(iei trebuie creati o atmosferSde incredere care s5-i ofere siguranli consiliatului. Ea ajuti la glsirea resurselorgi soluliilor pentru rezolvareaproblemelor. Un ajutor in aceastdprivin!5 este crearea unui cadru exterior al conversaliei. in acest cadru existi apoi loc pentru flexibilitate. in cadrul exterior trebuie stabilitd durata conversaliei.Conversatia gi pentru consilierqi esteobositoare pentru consiliat. Tieptat, consilierul oboseqtegi ii este tot mai dificil sb se concentrezeqi sd asculte activ. O dati cu trecereatimpului, consiliatulva incepe sb se repete. De aceeao regul5 bunl este si se limiteze la o orb durata conversaliei.Dacdin acesttimp nu se ajunge la nici un rezultat este de preferat sd se planifice o altl int6lnire in loc sI se prelungeasciconversatia. Dacd este nevoie de mai multe intdlniri, cel mai bine este ca acesteasI fie siptlmdnale. Aceasti frecvenJi asigurdsuficient timp pentru punereain aplicare a concluziilor ultimei intAlnirii gi des{bqurarea in bune condilii a procesului de restabilire. Tot de cadrul exterior line gi stabilirea locului conversaliei. Acesta trebuie sI fie un loc liniStit. Nici un telefon nu trebuie sdintrerupd conversalia.Nu trebuie sI i se permiti nici unei alte persoanesI dea buzna in incdpere.AtAt consiliatul cAt qi consilierul au nevoie sd
BazeLeconvecsafieiin consiliere . ] 09

Conve6atiide sprilinire

Conversalii deinlbrire a im a g i ni i de si ne

Convecaliide congtienlizare

Care sunt caracteristicile conversaliei de sprijinire? Dali exemple de situatii in care aceasta poate fi actual5. Care sunt caracteristicile conversatiei de intdrire a imaginii de sine? Da(i exemple de situalii in care poate fi actualS. Care sunt caracteristicile conversa(iei de congtienti_ zare?Dali exemplein carepoatefi actuald.

108 . EM&lTId

- ConsLLtecea cteetintt. tn bls<>ttcd.

fie relaxagigi si aibi siguranlacd nimeni nu le va intre_ rupe conversatia. Locul trebuie si fie neutru. intr_un mediu neutru. nici unul nu se simte superior,inferior sau nesig,rr. De aceea, nu este potrivit, de exemplu, ca intAlnirea sd aibd loc acaslla consiliersaula consiliat. Acestui cadru exterior ii aparline gi clarificarea insemndtilii secretului profesional (vezi secgiunea ,,Promisiunea tdcerii,,). Ceea ce se spune r6mAneintre consilier gi consiliat. Asta creeazl o temelie importan_ tI pentru dezvoltarea confiden!ei, deoarece .onrili"r". eficienti se bazeazd. pe incredere. O idee bund pentru conversalia de consiliereeste impdrgirea ei in mai multe etape.Aceastaeste o chestiune de strategie care conduce la planificarea conver_ sa(ieidesprecareconsiliatulnu ar trebui se stie. Conversagia are nevoiede o etapdintroductiuAclar| g distinctS.incl de la^inceput se gtie cAt de rapid va decurge conversafia.in aceastaetapl se urmireste crearea unui climat potrivit pentru conversaSie. Ambele p54i trebuie si simtd chiar de la inceput o aiu_ miti mdsurdde bundvoingd gi incredere.Desigur,nu existd nici un model prestabilit pentru inceperla unei conversalii. Consilierul poatesA_$i foloseascd experienqa empaticd.Este vorba de a_ipermite con$1capacttatea siliatului si se relaxeze printr_o disculie obignuiti. Folosireacatorvaminute in acestfel este tenefici pen_ tru ambele pi4i; incordareaincepe sI dispard. poetul suedezJ. O. Wallin scrie intr_o poezie: ,,DumnezeusI md ajute si incep aEa incAt sfdrgitulsd fie bun,,.
ll'0 . EMPATIA - ConslLi"eteacceLLnal in bi.secbd"

Dupi aceastdintroducere, urmeazd etapa int'ormatiud. Ajci, consiliatul ofer6 informa{ii din abundenld qi igi prezintd situalia. Consilierul ascultl Siincearcdsd se transpund in situalia consiliatului gi s-o inleleagX. Iniliativa apar(ine consiliatului, care igi prezintd situaJia din perspectiva sa. in aceastd etapd consilierul pune intreb5ri pentru a-Ei forma o imagine c1ar5.De asemenea,consilierul poate si-i ceard unele ldmuriri. intrebdrile trebuie puse cu grijd qi prudenlS (vezi sec!iunea ,,Punerea intreblrilor"). O remarcl buni este s5 l5semca aceastd etapd sdcontinue aproximativ o jumatate de ori, inainte de-a putea merge mai departe. Urmitoarea etapd a conversaliei este etapa analizdrii situaliei. Asta inseamnda privi mai departe. Cum vrea consiliatul si se schimbe situalia? Cum se poate ajunge la situalia doritd? Prin articularea dorinlelor, consiliatul se echipeazdcu putere $i motivalie pentru schimbare. Prin analizareasitualiei se declangeazlun proces de prelucrare care poate duce la schimbarea doritd. Este cea mai creativS etapd a conversaliei qi sarcinaconsilierului nu este de a oferi soiulii de-a gata, ci de a scoatela iveal5solugile consiliatului insugi.Este o chestiune de colaborare, de dialog, in care pbrlile mediteazd impreunS. CAnd mai sunt cAteva minute din intAlnire este momentul pentr:uetapafineld, in carese face o evaluare a conversaliei.Consilierul intreabd: ,,Ce zici despre conversatianoastrS?",,,Cum te simJi?" qi ,,Cum procedlm mai departe?". in incheiere consilierul poate rezuma ceea ce s-a discutat. Pentru a-i comunica
Boze\e convecsali,et Ln conslLtece . Ill

consiliatului cd aceaintAlnire a ajuns la sf6rgit, se pot folosi cuvinte cum ar fi: ,,in incheiere,,, ,,in final,, sau ,,rezumAnd". Eventual se stabileste o noui intdlnire pentru conltnuarea conversatiei. O incheiere clarl gi marcanti este la fel de imoor_ tantd ca gi inceputul conversatiei.

acelagitip de problemi poate arlta diferit la diferili oameni. Astfel, nu poli sd lucrezi nici cu un anumit qablonde consiliere, nici cu un program de mdsuri sau cu un set de solu1ii,in care toate problemele similare se trateazdla fel.

Mr&

mrtfriiparte
'::lt,,tr, a

CAt de importanti sunt factorii externi intr-o conversa!ie? f)e ce este bine sd planificati conversalia de con_ siliere dupi indicaJiile din acest capitol? Da{i exemple despremodul in care se poate incheia o conversa(le.

Origine - solu{ie
,,unicepentru fiecare indiuid',
CAnd oamenii se simt rdu, pot exista ?ntotdeauna mai multe cauze. Cauzeleproblemei, origineaqi caracterul el sunt unice pentru fiecare individ in parte. De aceea,
lI2 , EMPATIA - ConstLtecea ccegLind. [n bLseeica

De asemenea, se poate intAmplaca diferigi oamenisI aibXdiverse probleme provocatede cauzespeciale,dar care sX aibi totu$i simptome similare. De aceea, nu fel pe consilialii care este indicat s5-i tratezi in acelaEi pr ezintd simptome similare. De exemplu, depresia unui om poate avea o mullime de cauze. Depresia poate avea carze fizice,
in consilier . 113 Bazele conveesaltei

cum ar fi o dereglare in producerea hormonilor de cltre glandatiroidi. De asemenea, igi poate aveaorigi_ nea in cauze psihice, cum ar fi dezamdgirea,necazul sau abandonul. O altX origine a depresiei pot fi problemele spirituale, ca de exemplu un picat neiert;t. Una dintre cele mai importante sarcini ale consi_ lierului este sd incerce si vadl Ei si inleleagi cauzele problemei consiliatului. Asta inseamni si analizeze cauzeleposibile, ca apoi sd poatl da consiliatului a.iu_ torul potrivit. Cel mai potrivit ajutor ar putea consta in sfdtuirea consiliatului sd consulte un medic. De asemenea,intr-un alt caz ar putea ff o conversatie de incurajaregi de sprijinire.Sau,in timpul int6lnirii, cel consiliat poate fi congtientizat de nevoia sa de a_qi recunoasteplcatul gi de-a primi iertarea divini.

m,@fuo,t,
Discutali despre imaginea ,,Probleme similare au exprimiri diferite". Dali cAtevaexemple. Discutali despre imaginea ,,Probleme diferite au exprimiri similare". Dali c6tevaexemple.

Importanla cuvintelor
potriuite ln timpul potriuit" ,,cuuinte
Din punctul de vedere al consilierului, procesul de consiliere presupunein mare parte tdcere gi ascultare. Dar in conversagia de consiliere, fhri indoiali, cuvintele spuse au mare insemndtate. Cuvintele folosite sunt decisive in multe feluri. Ele ii pot edifica pe oameni, dar pot avea gi efecte negative asupra 1or, jignindu-i sau chiar distrugdndu-i. in Epistola sa, Iacov scrie cd limba, degi este un mldular mic al trupului nostru, are o putere imensi. in fun4ie de cum este folositi, ea poate ff ori binecuvAntare, ori blestem (Iacov3:l-12).
114 . EMMTIA - Consiliacea a:egti.ttd.tn bisecicd. Bazd,e contteesati,ei in c"ntili,eee . 775

$i cartea Proverbele lui Solomon vorbegte mult despre cuvintele spuse,atAt despre cele ce zidesc, c6t gi despre cele care dhrame. Limba are putere de viald gi moarte (Proverbe l8:21). De asemenea, despregura celui neprihdnit se spune cd este un izvor de via15,iar limba inlelepgiloraduce vindecare(Proverbe10:11a;

1 2:1B bl .
Aceste considerente ne arat5 cAt de importantd gi serioasieste conversalia in consiliere. Rostireacuv6ntul potrivit la momentul potrivit poate aduce vindecare $i viatd consiliatului. Ceea ce se spune poate fi incurajator pentru suflet, poate da linigte gi pace in gAndire. Cuvintele pot reprezenta o intirire pentru viala spiritualS,pot da o noud speranti $i pot transmite puterea lui Dumnezeu. CuvAntul influenleazi trupul. Acest lucru il gtia qi autorul Proverbelor:,,Cuvintele prietenoase...sunt slndtoase pentru oase"(Proverbe l6:24). De exemplu, cercet5rile moderne au ardtat cI o fracturd se vindecl mai repede dacl cel rlnit trdiegte intr-un mediu bun, in care oamenii se influengeazipozitiv unii pe allii prin cuvinte gi fapte. Pentru consilier este important s5 inleleagl ci cel consiliat poartd cu sine multe qi puternice impresii ale cuvintelor auzite de-a lungul vielii sale.Cuvintele influenleazi trupul, sufletul gi duhul celor ce le aud. Cuvintele nu pot fi privite doar ca nigte sunetece ies afari din gur5, ca mai apoi prin undele sonores5dispari pe neobservatein univers. Cuvintele nimicitoare gi distructive pot ajungein interiorul omului (Proverbe26:22). Ele se stabilescacolo qi continu5 s5 aibd o influen!5 negative
116 . EMPATIA - Consi.Ii.eteo ece1ti.natn bi.secicd

asuprapersoaneirespective.De exemplu, imagineade sine greqit5qi sentimentelede inferioritate igi pot avea in cuvintelerostitede cineva. originea unor astlel atrageatenliaasupra Cartea Proverbelor de cuvinte nimicitoare. Auzim deseori cuvinte pripite, obraznice,clevetiri qi vorbe de ocar5,flec5reli Eivorbe goale.Aceste cuvinte rhnescgi suplrd, inleapI 5i fac rdu la fel ca o sabie. E1e distrug increderea gi rup relaJiile. De multe ori, consilierul descoperd aceste efecte ale cuvintelor distructive in viala consiliatului' Omul este influenlat puternic gi de cuvintele pozitive, de incurajareSiintdrire. $i ele pot ajungein interiacologi pot aveao influen!5 orul omului. Ele se stabilesc pozitivi. Cartea Proverbelor vorbegte gi despre aceste cuvinte Sine incurajeazi sdfolosim cdt mai des cuvinte adevlrate, cuvinte adecvatela timpul potrivit, cuvinte bldnde gi calde, cuvinte incurajatoaregi cuvinte de cunostint5. Chiar gi mustrareaSi corectareapot ti prezente acolo gi pot zidi: ,,Ca o verigd de aur gi o podoabi de aur curat, a5aeste inleleptul care mustrl 25:12]. (Proverbe pentru o urecheascultdtoare" Pe umerii consilierului apasl o mare responsabilide a folosi vorbireaintr-un mod tate, Si anume,aceea corect. Cand lucrdm cu oamenii,cuvintele noastrear trebui cAntlrite intotdeauna pe un cantar de aur' Este posibil ca uneori sA simti c5 responsabilitateade-a te implica intr-o conversaliede consiliere este prea mare, tocmai datoritl puterii enorme a cuvintelor. Dar Domnu1 ne-a promis c[ va fi cu noi, va cdl5uzi gAndurile noastre gi ne va ajuta si gisim cuvintele potrivite Ne putem ruga gi noi ca David: ,,PuneDoamne, o straje
, ll7 in conslLLece Baze)e conoeceaftei'

inainteagurii mele gi pdzegte uqabuzelormele,, fpsalmul l4l:3). ,,Un cuv6ntspus la vremeaporrivitl este ca ni$te mere de aur intr-un cogulel de argint,, (proverbe 25:l l). \a cevaar trebui sdddm mai departe.

conlin prilejuri de invdlare, qi nu existi nici un inv515tor mai bun decdt experienla O instruire continuS poate avea loc prin contactul cu alli consilieri. Consilierii se pot ajuta qi indruma unii pe al1ii. Deseori consiliatul are mari aqteptSri de la consilier, gi astfel consilierul riscd sd se confrunte cu incapacitatea de-a face fa!5 cerinlelor qi cu eqecul. Sentimentul cd nu poate face fa15la toate cerinlele qi aqteptdrile se strecoarXpe furiq in inima consilierului. Atunci el are nevoie de indrumare din partea altora, indrumare care sdl scape de poveri gi sI impiedice epuizarea [vezi secliunea,,Epuizarea").Consilierul poate decide el insugi cAnd are nevoie de indrumare. indrumltorul ar trebui sd fie independent gi imparlial in ceeace priveEtecompetenta $i aptitudinile, fere sI stabileascivreo leglturd intre ele gi context. Aceeagi persoanl poate fi consilier in anumite situalii $i indrumdtor in altele. Ca qi consilier, trebuie sd te mai gi opreqti din cAnd in cdnd gi si reflectezi asupra celor ce se intampli in conversalieqi in propriile sentimente gi gAnduri. Uneori estemai ugorsi reflecteziimpreundcu un necunoscut. indrumarea duce la imbundtdlirea imaginii de sine gi oferd o ocazie favorabilS pentru separareasentide propriile sentimente.in promentelor consiliatului cesulindrumdrii consilierulare ocaziade-a se concentra gi de-avedea ce se int6mpldcu el. asupra lui insugi indrumarea poate consta din sfatuire, cdlduzire gi ajutor. Aici pot fi exprimare diferite gAnduriqi ciile de indrumare alternativd pot fi incercate in linigte qi pace.
in consiliere . 119 Bazel<:consetsatLei

Discutali despre importanla cuvintelor. Ce expe_ rienle ave(i in ce privegte cele de mai sus? Ciutali mai multe referinle biblice desprevorbire Ei puterea cuvantului. indeosebi, cartea proverbele lui Solomonare multe de spusdespreacestea.

Indrumarea
,,sfat, tndrumare gi ajutor"
Este important si-!i imbogdlegti cunogtinlele de con_ siliere in diferite moduri. poSiface asta citind cdr(i de consilieresau participandla cursuri gi seminarii. Da1 poate, cel mai bine poti inveta practic, din succesul sau egecul muncii cu un consiliat. Ambele imprejurdri
ll8 . EMPATIA - Cansi.Ii.ece<,. ccestind.ht bLsecicd.

Consilierul poate primi incurajareEiigi poate innoi spe_ ranga in fagasituaiiilorgreledin consiliere. Ca gi consili_ er este posibil si te simJi presat, exploatat, ofensat, vinovatsaufalimentar. in astfelde situalii,dacl nu cauli a;utot riqti sd te epuizezi singur. De asemeneariscul scdderiicalitltii muncii de consilierecregteconsiderabil. Prin indrumarea primiti, consilierul ajunge sI vadd mai clar, si plstreze distanla fali de probleme gi sb aibd o capacttateempaticl mai mare. Astfel poate face fati mai bine propriilor probleme gi problemelor altora.

timp, indrumdtorul completeaze, pune intrebiri qi, dintr-o pozilie neutr5, ne ajutd sdne inlelegem mai bine situatia. indrumltorul vine cu o altd perspectiv5,vede lucrurile dintr-un alt unghi giJ ajutd pe consilier sI plstreze distanla fald de diferite elemente ale problemei qi si vadl intregul. Consilierul este ajutat sd reflecteze la ceea ce s-a intdmplat, sI tragl concluzii, si primeasci critica qi sE invele sd-qi stabileasci prioriti(ile. De asemenea este ajutat sd accepteegecul,sb ia ce este bun din el, si tragi invltdtura necesar5. Ca urmare, consilierul poate s5-$i reia munca de el consiliere. Prin ajutorul primit de la un necunoscut, poate fi din nou capabil sd-gi continue lucrarea gi si poarte mai departe poverile altora. de consiliere in bisein timp ce dezvoltdmlucrarea rici, trebuie sd dezvoltim gi indrumarea. Tiebuie si vedem aceastdnevoie qi sd avem dorinJa de-a face tot ce putem mai bine. Dumnezeu ne binecuvAnteazi intotdeauna abilitallle. Nevoia de indrumare se poate implini in mod realist, doar dacd inlelegem ci toli putem $i trebuie sb ne ajutdm unii pe allii in diferite moduri. Nu trebuie si fim experSi, ci trebuie si incepem din locul in care ne afldm.

in discugiasa cu indrumitorul, consilierul poate pune intrebiri legate at6t de situagialui cAt gi de cea a con_ siliatului. Igi poate exprima gAndurile sentimentele. Si Prin insugi acest proces de exprimare a sentimentelor in cuvinte putem se ne ordondm mai bine g6ndurile gi sd ne distangdm mai mult de sentimente. in a."l"gi
I20 . EMPATIA - ConsiLterea ccegLLnd tn bLsecicd.

M
De ce este indrumarea atAt de importantS? GAndegte-tela cine ar putea fi indrum5torul t5u.

. l2I BaaeLe conoecsalbluin cottsi.Liece

Capitolul5

transparenti
Cunoscuti de mine Cunoscut6 de altii

opaca
Necunoscuta de mine Cunoscutd de a\ii

Rela(iade consiliere

ascunsa
Cunoscuti de mine Necunoscutd de allii

necunoscute
Necunoscutd de mine Necunoscuti de altii

,,unechilibrutntre zone.

,,Fereastra"consilierii

Fiecareom poart5 cu sine o lume intreagi: experiente, amintiri, speranle gi visuri. Ceea ce int6lnim in relagia de consiliereeste doar o micd parte din viala gi exis_ tenla omului. Pentru a inlelege mai bine complexitatea omului, aceastapoate fi descrisl cu ajutorul un model schematic,de obicei cunoscutin consilieresub numele de ,,fereastra JoHari" (dupd Joe Luft gi Harry Ingham, initiatorii lui).

Zona 1 se nume$te zorw transparentdSi este intr-adevdr de o transparenlh totalS. i.t aceastd zond a vielii mele existd lucruri cunoscute atAt de mine cAt gi de algi. Aicl cunoa$terea este completi. Ea cuprinde totul despre exteriorul meu, de exemplu numele meu, unde locuiesc, cu cine sunt cdsdtorit, numSrul de copii gi profesia. Aceasta este camera publici a vielii mele qi toJi au accesla ea. Zona 2 se numeste zona opaca.in aceastb zond a vieJii mele existd lucruri necunoscute de mine, dar cunoscute de alli oameni. Acestea pot fi aspecte ale personalitdgii me1e, obiceiuri gi vicii pe careeu nu le vbd.

I
i

122 . EMPATIA

- Constli.etea ct<tpllnd.tn bisectcd.

1..'

De multe ori, cAndaceste pete opacesunt demascate, apar mari probleme.Cu c6t cunosc mai multe lucru.i despreaceastd zond a vielii mele, cu at6t ajung sI mI inleleg mai bine pe mine insumi. in ,o.,"e opu.e pot exista atat pirli pozitive, cAt qi".""rU pirli negative, pe careeu nu le-am descoperit saun_amvrut sI le vdd. in consiliere esteimportant sdte concentrezi asupra aces_ rel zo_ne pentru a mdri ?n(elegerea de sine a celui pe care il ajufi. Zona 3 se nume$tezonaascunsd. Estecunoscutd de mine, dar necunoscutd de al1ii.Aici existd elemente ale vielii mele care nu vreau sI fie cunoscute d" r[;. De exemplu,pot fi experien!ede_ale mele, f"li_*;;, greutdti, necazuri, dorinte visuri. in aceastdzond Si existi acelelucruri pe carealegin mod congtientsdnu le fac cunoscute altora. Zona 4 este nurnitd, zotutnecunoscutd. Este necunos_ cutl de mine gi necunoscute de al1ii. Este o zond necunoscutl Eiinchisl. Aici se pot afla experienle nepldcute/-care au fost inldturate, dar care au pitruns adAnc in subconqtient.pot fi sentiment"l. m"l" n"ph.ut" f" care le-am indeplrtat. in aceastd zoni nu pogi p" "1rl,g" caleaamintirilor. pachetulcu conflicte turat cu atengie.insd, ceea ce se aflb"r* "r."rr.ji"il_ acolo imi poate influenla sentimentele in diferitele ir,_,p.q,_rre.l ni" vietii. De exemplu, cAnd intilnesc ,n n* n"."" ,_". putea sd reaclionezintr_un mod pe care sEnuJ inleleg nici eu insumi. in aceastdzoni necunoscutd pot exista explicalii pentru acele reaclii care altfel sunt ine*pli."bil". Tot
124 . EMPNIA - Consi.Lietrn ccesLu-tdt ttt l:i.s<:c.tcit

aici pot exista $i talente sau daruri pe care nici eu insumi, nici allii nu le-au descoperit?ncd.Consilierea unui om ale cirui probleme igi au originea in aceastd zonl necunoscuti este dificilS si pretinde o buni cunoaqterea naturii umane. Este evident cI nu toate zonele sunt la fel de mari la toti oamenii. Putem intAlni tot felul de oameni: unii au zona ascunsdfoarte mare, algii au zona liberi prea mare gi aqa mai departe. in diferite relalii, mdrimea acestor zone ale vielii noastre este diferiti. De exemplu, cu c6t suntem mai apropiali unii de al1ii, cu atAt suntem mai in siguran!5gi zonaliberd devine mai mare. in consilieretrebuie sb ne ocupdm de toate aceste patru zone.E bine s5-1i formezi o imaginecAtmai clarl a acestorpatru zone diferite ale vielii persoaneipe care o ajuti. Aceastaili va da posibilitatea sd-l ingelegimai bine pe consiliat qi ili poate oferi un fir cdlduzitor cu privire la modul in care il poli ajuta. Ca $i consilier trebuie sd fii constient cd acestezone existi gi in viaSata qi cd este important si te cunoEtipe tine insuli. Ca gi consilieri, in acest context, ne aflim in faSa multor intrebdri la care trebuie si ne gAndim gi ale ciror rdspunsuri pot contine chei pentru acordarea unui ajutor mai eficient. Dintre acesteaamintim: Care sunt cauzelecare determini o dimensiune prea mare sau prea mic5 a unei zone? Cum il ajut pe un om a clrui zoni transparente este prea mare? Cum il ajut pe un om a cdrui zonb ascuns5este prea mare?
ReLafio de constLi,zc,z . 125

Cum il ajut pe un om a cdrui zontr opacd este prea mare? tebuie eu si aduc lumini in zona opacl? Cum gi c6nd o voi face? Este important ca anumite elemente din zona necunoscutdsi {ie scoase la iveald? Cum pot pitrunde acolo gi care sunt riscurile? Care este echilibrul potrivit intre diferitele zone ale viegii omului Ei cum identific acest echilibru in fiecare caz individual?

u,fuft,,n.
. Discutali despre cele patru zone. Dali exemple desprece sepoatefacein fiecarezond.incercalisx glsiti catevarispunsuri la intreblrile de mai sus.

relalie de incredere. E1enu se exclud una pe alta, ci sunt necesarein acelaqitimp. Apropierea in relalie este importanti pentru ca ce1 consiliat si aibdincredere in competenla, experienta Si persoanaconsilierului. Atunci se vor crea condilii ca cel consiliat sd indrdzneascdsI se deschidX gi sI se consilierului. destdinuiascd Dar apropiereaeste gi riscantd.Consiliatul igi poate dezvolta anumite legituri gi poate deveni dependent de consilier. Consilierul, la rAndul lui, riscd triiri prea personale Ei o implicare prea mare in cazul respectiv. Acestea pot sllbi Si obiectivitatea gi discemimdntul. De asemenea,o apropiere prea mare il impiedici pe consilier sd se detaEezede problema respectivd, iar cAnd consiliatul egueazl triiegte dezamdgiri. Egecul consiliatului devine egeculpropriu al consilierului. Ca gi consilier,trebuie si incurajezi increderea consiliatului fhrl s[ creezi dependenli. Este o artd s5 stabilegti contacte apropiate gi in acelagitimp s[ combali legdturile neslnetoase dintr-o rela1ie. Echilibrul dintre pentru apropiere gi distanlare este o condilie necesard ca relalia de consiliere sd fie creatoareEi ambele pirJi sd obgindrezultate tot mai bune. Consilierul trebuie sd fie con$tient de rolul pe care il are intr-o relalie de consiliere.Pentru ca echilibrul si ffe menlinut este nevoie de o analizl Ei o evaluare continud a acesteia.Ca gi consilier, intotdeauna este tentant sd ffi apreciat, dar aici este nevoie de o mare precaulie, ca s[ nu apard greutdli tn analiza obiectivd a situaliei, datorate unei apropieri prea mari.
Rd.a[i,a. de conalicru . 127

Apropiere Ei distan(are
irea echilibrului,, ,,gds
in consiliere esteimportantseexisteun echilibruintre apropiere gi distanjare. Ambele fac parte dintr_o
1,26 . EMPATIA - C.onailiceea cce1til"d in biseci.d.

In consiliere trebuie evitatedoui extreme.Una este distanlarea, acea primire rece care face ca relalia de consilieresI aminteasci de o confruntareneutrl. in aceasti situalie, consilierul se comport5 corect fald de cel consiliat,dar tehnic gi distant. Cea de-a doua extremd este identit'icarea, cind trdirile devin a$ade puternice incAt ca gi consilier nu mai poti pdstradistanlanecesarl.Consilieruldevine una cu consiliatul Eiproblema consiliatuluidevine gi proble_ ma lui. Diferenla dintre trdire gi identificare poate fi minimS. Tiebuie sd fim precauli. Existdalte perspective importanteasupra apropierii qi distanlSrii.in conversagie, consilierultrebuie si fie aproapesentimental,dar in acelagi timp trebuie se-Si plstreze capacitatea de-aobserva gi de-aanaliza de la o anumitd distangS. Este vorba despre a manifesta un interes interior activ fate de problemele consiliatului, dar, in acelaqitimp, sd le observedin exterior. Deoarececonsilierul manifesti in(elegereEicildurl, existd intotdeauna riscul ca persoanaconsiliati si se indrigosteascdde consilier. C6nd asta se intampl5, consilierul trebuie numaidecit sd discute deschis despre sentimente. Probabil cd va trebui sd predea altcuiva acestcaz,atet pentru binelesducat $i pentru cel al consiliatului. Altfel, lucrurile pot lua o intorslturd foafte negativd. Existd qi riscul ca cel ce consiliazdsd se indrdgosteascd de consiliat, deoarece consiliatul ii acordi atentie $i-i rreze$te sentrmente pozitive. Aici este nevoie de o mare precaulie din partea consilierului,
l2B . EMPATIA - Con{tlletea cvesti;.rd. in l:i.sedcd.

deoareceastfel de sentimente pot fi greu de controlat. Nimeni nu scapdde astfel de ispite, nici consilierii cisitorili, nici cei necdsdtorili.CAnd se intAmplSaga ceva, este absolut necesarca relalia de consiliere sd fie incredinlatlaltcuiva sdse retrag5. 5i consilierul Pentru a evita acestlucru, este indicat ca, in mdsura posibilitdgilor, bdrbalii se-i consiliezepe berbali, iar femeile si le consiliezepe femei. in anumite cazuri, de exemplu, c6nd este vorba despre o problemi de clsnicie, este bine si existe doi consilieri,un birbat qi o femeie. Deci stabilirea modului in care va fi alutati persoana in nevoie,precum qi cine seva ocupade ea'se problemeide consiliere. face in funclie de caracterul FiecareintAlnire cu o alti persoanl implic5 treiri, in acelagi timp trebuie si congind cdlduri gi apropiere. analizS, obiectivitate qi distanli. Consilierea are in interioari qi una exterioard. acelagi timp o perspectiv5 Empatia inseamnd gdsirea echilibrului dintre apropieregi distanlare.

Nlergefi mal departe

t.'

. Discutati despre riscurile ,,distan!5rii"qi ale ,,identific5rii". Ce se poate face pentru a le evitaT . Ce strategii ar trebui si avem pregdtite pentru a face fa15situa(iei in care consiliatul se indrdgostegte de consilier? Dar cAnd consilierul se indrlgostegte de consiliat?
ReLa[i.ade .on"LLLece. I29

Ascultarea
,,pemai muhe planuri diferite"
Ascultarea este insisi temelia conversaliei.Ascultarea activd inseamnl a lua parte la ceeace are de spus consiliatul, la nevoile pe carele are gi la sentimenteleexprimate. Estevorba de a fi cu adevirat prezent,a-i inlelege inima gi a-i ascultaatAt interiorul c6t gi exterioml. Uneori consilierul poate fi de mare ajutor Ei numai printr-o ascultare activd. Cdteodatd pur gi simplu nu este nevoie de nimic mai mult. AJ ajuta pe consiliat s5-giexprime problema,sd-qiimbrace sentimentele Si gAndurile?ncuvinte, ?nseamnia-i u$urainteriorul. prin insdEifaptul cI i se permite s5-Sipovesteascisitualia, inlelegerea sa poate cregte, el poate vedea lucrurile intr-o nouS lumind gi poate chiar gdsipropriile solulii.

Ascultarea active are loc pe mai multe planuri diferite. inseamnl a fi atent Ia cuuintele rostite Si a incerca sI inlelegi semnifica(ia lor pentru cel ce le spune. Consilierul trebuie sd treaca gi dincolo de cuvinte Ei sd asculte ceeace se evitd, ceeace nu sespune.Uneori cel mai important mesaj se poate afla chiar acolo. lJn consilier care observdqi asculti, poate pune intreblri bine formulate pentru a elucida lucrurile confuze gi al ajuta pe consiliatsI exprime in cuvinte ceeace simte. Dar a ascultainseamnl mult mai mult decAt a auzi ceeace spune consiliatul.Este vorba de a recepliona toate informaliile transmise prin voce, intonatie Si accent.Aici putem primi informaJii despre sentimente de diferite feluri. De asemenea, sentimentelece completeazi cuvintele rostite au un mesaj important. Exist5 situalii cand consilierul prime$te mai multi informalie ,,ascultdnd" sentimentele, decAt ascultind cuvintele qi faptele. Cuvintele nu sunt intotdeauna cel mai clar mod de exprimare cAnd se referi la descriereaunei situalii cu o mare incdrcituri emolionah, cum ar fi: bucurie/tristele, dragoste/urdsau teamd/incredere. intreaga fiin15 umanl vorbegte gi comunicl altora un mesaj specific. Limbajul trupului este important. Cum std persoanape scaun? StA relaxatd sau std emolionatd pe margineascaunului?Menline contactul vizual sau se uiti afard pe fereastrS,in jos sau in sus, sau are privirea pierdut5? iqi line bralele gi m6inile lini$tite pe genunchi sau le migcd incordat? Sunt umerii traqi gi incordali sau relaxa$?Toate acestemici
ReLo;[ia de co,l"ilin"n . 1 31

130 . EMPATIA

ConaiLteceacreeLbtdin LL6e(icd.

detalii conlin informalii importante. tebuie doar si interpretezi gesturile cu atenlie. De exemplu, deseori necazulsau depresiasunt evidente in viata unei persoane.Migcdrile trupului sunt rigide gi incete. Mersul este greoi gi expresia felei gtearsS. Deseori, chiar Ei imbricdmintea poate oferi informalii $i poate reflecta viala interioarl. De exemplu, consiliatul poate fi imbrdcat in agafel incAt sd se facd aproape nevdzut. Deci progresul in consiliere poate fi sesizatEi din schimbareaimbr5cdmintei, cum ar fi trecerea la culori mai lipitoare. De obicei, cuvintele gi limbajul trupului se potrivesc bine. Dar, in consiliere, se poate intAmpla ca uneori, ceeace se spune sd nu fie in concordanli cu ceeace se aratd.Prin cuvintele sale,consiliatul spuneun lucru, iar prin sentimente gi limbajul trupului spune cu totul altceva. Acest mesaj dublu poate fi confuz. Deseori sentimentele gi limbajul trupului sunt mai aproapede adevir. Cuvintele pot fi alesegi folosite mai ugor at6t pentrusinecAtgi pentrua11ii. De asemenea, in timpul conversalieiconsilierul trebuie sd se asculte pe sine tnsuSi. Anumite conversaliiil pot lSsadestul de indiferent, in timp ce altele ii pot trezi sentimente puternice. Sentimentele qi g6ndurile consilierului din timpul conversa(ieiconlin informa(ii importante. De exemplu, poate fi vorba de sentimente de fric5, rdutate sau plictiseah. DupI incheierea disculiei este important s5-Jipui intrebdri de felul: ,,De ce am perceput astfel persoanagi situalia aceasta?,, etc., Si sd le glse5tirdspunsul.
132 . EMI\TIA - Consi.Itecea ccer,t;.nd.1 btlecicd.

O altl dimensiune a ascultirii esI"etdcerea. Deseori conconsilierul lipsit de experien!5seteme cd persoana se va opri sau se va sfArgi. siliatdva t5cea,conversalia Chiar gi consiliatuluiii poate fi teamd cI va fi tecut. Este bine si fii con$tient cd $i tdcereainseamnScomunicare Si poartd un mesaj intens. Tlcerea este o parte imporpot crea deschideri tantd a fieclrei conversalii.Pauzele pozitive a conversaliei. gi pot duce la o evolulie Medicul gi autorul suedez, Clarence Crafoord vorbeqte despre diferite caracteristici ale ticerii Consilierul trebuie sd analizeze qi sd incerce sd explice tdcerea. ExistS o tAcerecreatiuA,care contribuie Ia inaintarea procesului, fird cuvinte. Este foarte semnificativi gi marcatd de inlelepciunea qi de increderea consiliatului. Cuvintele ar sta in cale qi ar deranja. O ticere pozitivd este gi tdcerea meditatiud. Este tdcerea lini$tit5, gAnditoare,care conline relaxare qi nu Atat nici o replicd.Nu este supdrltoare. este necesare ea. Este consiliatul, cAt gi consilierul sunt de acord cu pentru formareaunor gAndurinoi. necesard Este O ticere mai nesiguri este tdcereacd.utdtoare. acea tlcere timidd care apare cAnd cuvintele nu sunt destule sau nu existb deloc. Este neutrd in caracterulei Ei total naturald, deoarece gdsirea cuvintelor pentru a ceeace simte in interior nu esteintotdeaexprimarea una usoara. in existd $i o tecerealoarte negativd De asemenea, caracterul ei, ca de exemplu tdcerea goald. Este fird conlinut qi transmite singuretate Si neajutorare. Aceasti tlcere existd fbr5 intenlie sau legdturS.Pur 5i simplu consiliatul nu are nimic de spus.
de consllinrn. 133 ReLatLr-

Mai ingrijordtoare este tdcerea ameninldtoare. Ea contine o ameninlare prezent5. Exprimd protest $i agresivitate, dar poate exprima gi zbucium. Aceasta poate trezi teami Sila consilierqi la consiliat. Cea mai agresivd ticere estetdcereaautodistrugerii. Este total5 Ei nu existl loc pentru vreo influenlb. Este ap[sitoare gi greu de indurat. Deciziile sunt luate. Nici un cuvAnt de mAngdiere nu pare sd ajute. Tlcerea este neagrl ca smoala. Aceste tipuri diferite de tdcere trebuie abordate diFerit: uneori, prin lipsa cuvintelor; alteori prin cuvinte incurajatoaregi de sprijinire, sau pur qi simplu prin intreruperea tdcerii negativegi distructive. Identificand gi numind tipul de ticere, consilierulva putea sd abordezetdcereain cel mai constructiv mod. Este important ca in toate cazurile consilierul si impirt5$easc5 ticerea cu consiliatul, sI fie prezent in ea. A folosi ticerea intr-un mod creativ este o arti, la fel cum este folosirea cuvintelor gi a propoziliilor bine formulate. De asemenea, este important ca intreagaatmosferd a intAlnirii sd fie,,ascultat5" de consilier. Este ea caldd gi plinl de pace? Este ea incordati gi ameninl5toare? Existi sentimente ascunse?$i sim{irea gi ascultarea atmosferei intAlnirii este o art5. Ca qi consilier, este bine si-!i dezvolli aceastS capacitate, deoarece, deseori, este de mare ajutor sd poli ,,citi" corect atmosfera $i stareasufleteascda consiliatului. in consilierea cre$tine, ascultareainseamnd qi a fi deschis vocii lui Dumnezeu si a fi sensibil la Duhul
134 . EMPATIA - ConsLLi.ecea ccesti.nain bitsecira

St'dnt. Drmnezeu vrea s5 vorbeascl prin slujitorii S5i, qi El o face. Isus a ardtat limpede prin sfat qi cdlSuzire, ci acest lucru este posibil [Matei 10:20). Pavel a experimentat cll5uzirea Duhului Sfdnt tot timpul pentru prietenii sdi din (Fapte16:6-10).CAndse roag5 sa ca ei sd fie Colose,Pavelcere specialin rugdciunea voii lui Dumnezeu, de inlelepumpluli de cunoagterea ciune gi pricepere duhovniceascd(Coloseni l:9). Aceasta este lucrarea Duhului SfAnt. Ascultarea de Dumnezeu este esenliah a putea oferi un bun ajutor in consiliere. Aqadar,ascultareaactivd inseamnda asculta ,,interiorul", chiar esenla problemei. Aceastanu inseamndcd cel ce consiliazd,vede sauinle1egeproblema imediat. in acest context, imagineaunui om aflat pe o insuld inconjuratS de o apd tulbure poate fi o ilustralie bun5. Nu este indicat sd cobori pe insuld inainte de a naviga in jurul ei pentru a descopericel mai bun loc de ancorare. Dupi ce ai glsit locul potrivit, este important sI astepti timpul potrivit pentru a ancoraqi debarca. Prea des, in zelul nostru de a ajuta, ne grdbim sl coborAmpe uscat.Consilierulesteexpusriscului de-anu asculta totul qi de-a nu acorda timp suficient consiliatului pentru a-qiexprima gdndurile gi sentimentele. O debarcareprea pripitd poate fi pentru consiliat 1afel ca o reaclie negativ5fald de un musafir nepoftit. Printr-o astfel de migcareincrederea gi confidenla, care lin de edificare, pot fi distruse. in consiliere niciodatd nu poli spune cI ai ascultat prea mult.
Relafia de.o,,"ilie.c . 135

Discutali desprediferitele aspecteale asculteriipe care le trateazi acestcapitol. Care dintre ele le-a1i experimentat?

Punerea intrebirilor
,pare deschidEi elibereazd"
in consilieretrebuie si existe loc gi pentru intrebiri. Scopulestesi afli ceeace nu s-aspus. A pune intreblri inseamnda intra in zona privatl a consiliatului.De aceea intreblrile trebuie pusecu grijd. Intrebdrile ajutd la continuareaprocesului. pot duce la idei noi despremodul in careil po(i ajuta pe consiliat sd-qi vadi situaliadintr-o altd perspectivd. Dar ele pot Si distruge ceeace s-a zidit, aceasta ficAndu-seprintr_o violare a integritS{ii personale. Prin intreblri consilierul iqi poate exercitaputereaasupraconsiliatului, precum gi o formi greEitide control asupralui.
136 . ENIPATIA - Cot-tsLLiec,ea" crcsfind tr 6iseri.cd

A fi precaut nu inseamnl intotdeauna ca intrebdrile sr fie imbracate in formulSri plecute. intrebirile simple gi calde sunt de preferat. E1evor fi adecvateqi vor contribui la continuarea procesului. Binein!eles, punerea intreb5rilor nu trebuie sb devini un interogatoriu, unde consilierul intreabd ca si oblini informagii care par a fi interesante, dar care nu lin de disculia propriu-zisi. Niciodati nu este permis si punem intrebari dictate de curiozitate. De modul in care este pusi intrebarea, depinde rispunsul dat. Exist5 diferite tipuri de intrebdri. intrebdri care in realitate au intrebdrile tnchise su;nt doar doud alternative ca rispuns, gi anume, ,,da" sau ,,nu". Un exemplu este intrebarea: ,,Au fost plrin(ii tdi foarte stricli cu tine cand ai fost mic?". Aceastdintrebare conline in sine o afirmalie qi consiliatul este forlat si faci o evaluare, ca apoi sb rispundl cu ,,da" sau ,,nu". i.t cazul acestor intrebiri inchise, iniliativa apar!ine celui ce intreabd, consilierului. intrebbrile inchise trebuie evitate pe cAt posibil. sunt intreblri la care consiliatul intrebdrile deschise are posibilitatea sd rdspundi dupi propria apreciere, a$a cum dore$te. Un exemplu este intrebarea: ,,Cum era acasi cAnd ai fost mic?". La aceastdintrebare se poate r5spundein diferite feluri, de exemplu, evitAnd un rdspuns direct, selectdnd informaliile oferite sau chiar oferind multe detalii. La intrebdrile deschise, fiindcS iniliativa consilierulnu poate controla rdspunsul, apartine celui ce rispunde, consiliatului. intrebirile deschiseincep cu formuldri de forma: ?", ,,Cum ai triit tu...?", ,,Ce ,[rei sI povestegti...
Relotia de con"ilin"n . 737

uezi...?" sau ,Cum a mers mai apoi cand...?".Aceste intreblri deschisese numesc $i ,,intrebiri de proces". Ele sunt exploratoare,eliberatoaregi duc mai departe. intrebdrile conducdtoaresunt intreberi din care se subinlelege cI existl un ,,rispuns corect". Consilierul spune ceva pentru a corecta afirmaliile consiliatului. Un exemplu este intrebarea: ,,Ti: chiar nu vrei ca pirinlii t5i sI se comporte urit?" Consilierul trebuie si fie foarte atent cAndpune astfel de intrebdri. fuscul de a nu primi rispunsurile dorite, informalii importante, este mare. Consiliatul se poate simli dirijat gi manipulat de consilier. Mai existd o categoriede intrebdri care trebuie evitate in consiliere, qi anume, intrebdrile de tip:ul de ce. CAnd consilierul incepe o intrebare cu cuvintele ,,de ce", ini(iativa a trecut la consilier qi intrebareapretinde un ,,de aceea", ca rispuns. Consiliatul este pus mai mult sau mai pulin la perete gi i se pretinde un rispuns. Nu conteazl cAt de pl5cut $i prietenos este pusd intrebarea ,,de ce", ea pretinde intotdeauna un rispuns explicativ. Degi trebuie si fim atenli cu intrebirile, totusi, prin intrebiri putem glsi chei pentru alte ugi inchise. CAnd intrebarea transmite empatie, consiliatul se simte in siguranlegi indriznegte sI ofere informalii suplimentare despre sine gi situalia lui. in acest context, este important sd fii deschis cilduzirii Duhului SfAnt.Domul di inlelepciune gi pricepere celor ce sunt deschiqi indrumSrii Lui. Este vorba de-a asculta cu mult5 atentie qi a pune intreblri care deschid qi elibereaz5.
138 . EMPATIA - ConstLLeceaccesttnd b1 bLsecrcal

Voi fi acolo pentru tine Cdnd simli ci strSlucireasoarelui Se pierde in noaptearece C6nd nu Stii incotro sI te indrePgi $i toate visele tale Par si-qi piardd sensul LasS-MIin lumea ta Tot ce ai nevoie este cinevape care sd te poli sprijini Nu fi trist, nu egti singur Voi fi acolo pentru tine Undeva in noapte Voi aprinde o luminS Pentru tine, Undeva in noapte, Te voi a$tepta Voi fi acolo pentru tine.
Din cdntecul ,,Voifi acolo pentru tine" de Michael W Smith gi Diane Warren

Merfrfi mati::departe

.::;ryJ

Discutali despre diferitele moduri de a pune intreDarl.

Dali mai multe exemple de intrebiri pentru aceste moduri diferite.

de con"ilie"e . 139 ReLafi.a

Oglindirea ca metodi
,,procesulmerge inainte,'
Metoda oglindirii este mai mult un mijloc de aJ aiuta pe consilier si inleleagi mai bine situaiia consiliatului. Ini(iatorul ei este profesorul american de psihologie, Carl Rogers.Multe din ideile lui stau la bazaconsilierii cregtine. Rogerseste de pdrere cI deseori omul are in sine insugi soluJii pentru problemele sale. Astfel, prin descrierea detaliati a 96ndurilor, problemelor, sentimentelor, trdirilor faptelor sale, $i consiliatul poate gdsi soluJii. in dialogul siu cu con_ silierul se clarifici unele probleme, consilierul fiind considerat un partener. Rezultatelebune apar, inainte de toate, prin rela!ie, nu prin tehnicl. in relatie, resurseleconsiliatuluise pun in migcare.Rolul con_ silierului este si creeze condifli pentru solulii, sI fie prezent $i sI le stimuleze. Pentru a cregte inlelegerea consilierului gi gansele consiliatului de a fi in1eles, Carl Rogers a dezvoltat metoda oglindirii. Ea cuprinde trei pagi. In primul pas, consilierul ascultl ceea ce exprimd consiliatul,fie verbal,fie non-verbal. Dupi un timp urmeazdpasul al doilea: consilierul redi in propriile cuvinte ceeace a in(eles el ci vrea sd spundconsiliatul,rede chiar gi sentimentelelui. Aceasta este un fel de repetare gi concluzionarea ceea ce s-a spus, agacum a inleles consilierul. La aI treilea pas, consiliatul confirmi dacdceeace a spus este adevirat, sau corecteaz5 dacdconsilierul nu a 140 . EMPATIA - ConstLbcea ceeeti.na in bisecird. L.,

interpretat corect cuvintele gi sentimentele 1ui. Nu se referd la reproducereareplicilor, ci a persoaneiconsiliate $i a trlirilor ei. Deci scopul acesteimetode este sI incerci si in!elegi experienlele consiliatului gi sd clarifici sentimentele gi gAndurileacestuia.Prin oglindire se creeazi merge intregulproces gi se adundinforma1ii. contacte inainte $i riscul unei inlelegeri 8re$ite scade. Metoda oglindirii poate fi foarte folositoare in primul stadiu al consilierii, cAndeste important pentru consilier s5-giformeze pe cAt posibil o imagine clari gi corecti a situaliei. CAnd consiliatului ii vine greu s5 se exprime sau cAnd apare vreun blocaj in conversa{iese poate folosi formd mai simplS a oglindirii. Aceasta constd in folosit repetareacuvintelor-cheie- cuvinte pe care 1e-a consiliatul - sub formd de intrebare, Astfel procesul este dus mai departe. De exemplu, consiliatul spune: ,,Esteagade dificil Aici se opreste5i-i vine greusdcontinue Atunci acasd." consilierul, folosind o intonatie p15cut5,poate folosi chiar cuvintele consiliatului pentru a formula o intreconsiliatdificil?".Asta poateuqurasarcina bare: ,,Este ului gi-l poate ajuta sd continue descrierea situaliei: ,,Da, este agade greu pentru cd...". Nu este un ecou care repetl mecanic cuvintele consiliatului, ci o tehnici care duce conversaliamai departe. in folosirea acestui tip de oglindire este nevoie de inlelepciune $i precautie. Este posibil ca persoanaconsiliatl se spundmai mult decAt a intenlionat sI spun5.
ReLati.a de constltnn . 141

m'fuft"n'
. Rezumali metoda oglindirii. . Care sunt avantajele acestei metode? Care sunt riscurile ei?

MAngdierea
,,a se ldsa migcat de viagd."
Un element important in munca de consiliere este mAngAierea. MAngdiereaveritabil5 se realizeazd atunci cdnd consilierul lndrdzneste sd intdlneascl gi sd recunoasci realitatea consiliatului, chiar dacd este deplorabild gi dureroasd;lndrdznegtesd se lase miEcat de viald gi si o impdrtdgeascicu un alt om. Exist5 un risc ln zelul sdude-a ajuta, gi anume, acela ca mdngAiereasd se transforme lntr-o loviturd prieteneascl pe umir sau.in expresii incurajatoarecum ar ff: 142 . EMPATIA- Consilipeea cceltindtn biseci.d.

si vezi cX totul va fi binel" sau: ,,i1i promit c[ totul 'O se va rezolva". Astfel de acliuni lnseamnd a fugi de realitate, a-i insufla consiliatului agteptdri false gi a-i oferi promisiuni nefondate. Aceste lini$tiri, asigur5ri mai mult sau mai pulin neintemeiate, il impiedicd pe consiliat sd vadi gi sd accepte situalia realX. A mingAia nu lnseamn[ a incerca sI schimbi atmosnu poate fi o fera apdsltoarece domne5te.MAngdierea cale de evadarepentru consilier gi nici o solulie rapidl pentru a imbunititi starea de spirit a consiliatului. Mdngdierenu lnseamn[ nici mdcar a spulre: ,,in1eleg cum te simti." Nimeni nu poate inlelege in totalitate ai nevoie de cum se simte o alti persoanl.De aceea, putere sI poli spune: ,,Nu inleleg cum te simli, dar sunt pregdtit s5fiu al[turi gi si imp[rtiSesc durereata". Mdngdiere inseamnd a fi la indemAna consiliatului gi a umbla lmpreund cu el prin greutdlile vielii. Consilierul poate personifica speranla pentru ci existd o lumini dincolo de intuneric' MdngAierea se manifesti in diferite moduri. Ea poate consta in cuvinte mAngAietoare,dar poate fi exprimatl gi fdrl cuvinte. Uneori poate ff exprimatd impirt[gind tlcerea celuilalt. Alteori, inseamni pur 5i simplu prezenla linigtitd, poate o atingere sau o imbr[ligare atenti. CAteodati mdngdierea se poate exprima printr-un ajutor practic. in momente dificile, activitSlile obiqnuite, simple, pot fi apdsltoare' Atunci mingdiere inseamnX a participa la aceste activitlli obignuite impreund cu persoanaconsiliatd.
d.e con"iliece. 143 ReLatr.a,

I :4J. MAngAierea dumnezeiascdeste abundentd. Este suficientd Si intrece cu mult nevoile noastre. Ca gi consilier, poli participa prin har la aceastd lucrare qi sAtransmili mAngdierea dati de Dumnezeu, in timp ce ili exprimi mAngAierea in diferite moduri. CAteodat5, cAnd intAlnim tristelea gi nevoia de mdng6iere a consiliatului ne putem simli in nesiguranlS. Poate ar fi bine sd ne intoarcem la intrebarea lui Isus: ,,Ce vrei s5-Ji fac?" (Marcu 10:51) pentru a putea transmite mdngAierea intr-un mod in care consiliatul si se simtd bine.

MergeEimai ileparte
'..',

Care este adevdratamdngAiere? Dali mai multe exemple despre modul in care poate fi exprimati mAngAierea. In Biblie citim cI Dumnezeul nostru este ..Dumnezeul mAngdierii" fRomani l5:5) qi ,,Dumnezeul oriclrei mAngAieri" [2 Corinteni l:3). Domnul estecu cei ce au greutlti. El a promis ciJ va mAng6iape poporul Sdu (Isaia49:i3J, pe cei frlmAntagi(Psalmul 94:191,pe cei ce plAng(Matei 5:4Jgi pe cei smerili (2 Corinteni 7:6). Biblia ne provoacdde multe ori sbne mAngdiemunii pe altii (lsaia40:l; I Gsaloniceni 4:18; 5:1IJ. Dumnezeu a promis ci ne va mingAia in toate necazurile noastre, pentru ca prin mAngdierea, pe care noi ingine o primim, s5-i putem mAngiia pe allii (2 Corinteni
144 . EMPATIA - Consi.Lleceactestind. i.n bi.seebd. Rd.alLa de consi.Ltew I45

Mdrturisirea
,,EI ne iartd Pdcatele"
O parte importantl a consilierii cregtine o reprezintd mirturisirea picatelor, care duce apoi ia iertare qi Mbrturisireaplcatelor este o nevoieumand' eliberare. Mdrturisirea are loc, in primul rAnd, inaintea lui Dumnezeu: ,,Daci ne mdrturisim pdcatele, El este credincios qi drept ca sd ne ierte pdcatele qi s5 ne curele de orice nelegiuire" (1 Ioan 1:9) imp5ratul David a experimentat intr-un mod extraordinar iertarealui Dumnezeu (Psalmul32:5). poatd mlrturisi plcatele s5-Si inainte ca o persoand inaintea lui Dumnezeu, trebuie s5 gi le recunoascd' Dificultatea este c[ trebuie si se smereasci 5i s6-9i destbinuieeqecul. Deseori, noi, oamenii, construim ziduri de apdrarein jurul punctelor noastreslabe,in loc sl ne ocupim de ele pentru a 1e schimba' CAtd vreme a tdcut, David se topea de gemetele sale necurmate (Psalmul 32:3). Problema lui David a fost cd inilial nu greqeala' a vrut cu adevlrat s5-9irecunoascd A ascundeceva de Dumnezeu, ?nseamnldeseori a ascundeproblema de sine insuqi.Punctul de cotiturd in situalia lui David pare si aib[ loc atunci c6nd s-a decis voi mdrturisi Si pentru sine gi pentru Dumnezeu:,,imi (Psalmul 32:5)' intr-un mod Domnului {brddelegea" similar,el spunein Psalmul38:18: ,,imi mlrturisesc flradelegea, mi doare pentru p[catul meu"'
146 . EMPATIA - Consilieecor rcpiina in triserica

CAteodat[ este necesar sX te mdrturisesti in tata celui impotriva c[ruia ai gregit' incl din Numeri 5:6-7' Dumnezeu spune cI cel ce a greqit impotriva curva s5-qimdrturiseascl plcatul acelei persoane' importanlamlrturIsusaccentueazd De asemenea, isirii in pilda fiului risipitor: ,,Thtl am pacdtuit impotriva ceru1uigi impotriva Th" (Luca 15:21)' Este interesant sl observdm cI aceast[ mdrturisire are in acelagi timp doud direclii: Dumnezeu (,,cerul"l gi persoana dezamdgit[ (,,tatdl"). Existd o putere extraordinard in m5rturisirea picateior in fala cuiva. Iacov ne provoac6:,," 'Mdrturi silive unii altora plcatele gi rugafi-vl unii pentru altii ca sd fiSi vindecali' Mare putere are ruglciunea fierbinte a celui neprihlnit" (Iacov 5:16)' Aici, mdrturisirea este asociat[ cu neprihlnirea care, la rdndul ei, este legat[ de rugdciuneaputernici gi eficient[ Nu putem accentuasuficient de mult importanta merturidin sirii. Aceasta nu are de-a face doar cu pdrtigia poporul lui Dumnezeu. Ea este o condilie necesard pentru a putea inainta in via![, pe toate planurile' Doar in anumite cazuri specialese poate pretinde o mdrturisire deschisda picatelor in fala unui grup limitat de oamenisauin fa!a intregii biserici Aici consilide erul trebuie se fie inlelept gi precaut fiindci astfel gi mirturisiri publice in loc s[ ajute pot produce rini mai mari. Ele sunt necesare numai atunci cand se referi la un pdcat care a afectat direct intregul grup sau intreaga biserici, 5i mdrturisirea ar avea ca rezultat implcarea tuturor pdrlilor implicate'
ce , 147 d.e consi'Lt ReLatin.

Persoaneleneafectate nu vor participa la procesul de confruntare. Pdcatul gi eqecul personal nu trebuie ficute niciodatd mai mari dec6t sunt qi trebuie mdrturisite la nivelul potrivit qi in contextul potrivit. Deci, oamenii afectali sunt cei mai rdnili, qi cei care au de mlrturisit au nevoie de tot sprijinul pentru a li se acorda iertare gi ingrijire.

critic gi de neimpdcat. Cel ce-gi mirturisegte picatul inaintea lui Dumnezeu, primegte prin har iertarea pdcatelor(l Ioan 1:9). Dumnezeuascultl qi rispunde rugdciunilor noastre atunci cAnd nu avem un cuget rdu (Psa1mu1 66:18-19J. o protecMlrturisirea plcatelor este, de asemenea, tie impotriva unei noi cdderi qi inseamnl cd persoanqg s-o ia de la inceput care se mirturisegte i se oferi $ansa (Luca l5:11-32J.O dat[ cu mdrturisirea sedeschidnoi posibilit5li pentru refacerearelaliilor dintre oameni. Dumnezeu nu este rdzbunltor. C6nd ne mSrturisim, El nu mai line seaml de pdcatelenoastre:,,Elva aveaiardgimilS de noi, va c5lcain picioare nelegiuirile noastre gi va arunca in fundul mdrii toate plcatele noastre"(Mica 7:I 9). Esteimportant s[J incurajim pe consiliat cu acest adevlr. Cu alte cuvinte, Dumnezeu nu este unul care pedepsegte. De aceea,sd nu fim nici noi. Ce1 ce qi-a mirturisit plcatul gi s-a lSsatde e1trebuie intdrit gi iertat. Firegte, pedepselepot fi folosite pentru a da un exemplu, a-i atentiona pe algii sau a sublinia gravitatea greqeliicomise.Dar daci din acestproces lipsegtesprijinul nou testamental acordat celui vinovat, atunci aceasti disciplinare nu reflectl caracterul induritor al lui Dumnezeu qi nu are nimic de-a face cu consilierea. Fdr5 mdrturisire nu avem niciodati posibilitatea iertirii qi astfel nici eliberarea. Mirturisirea este o condilie pentru a scipa de vinov5lie. De aceea,nevoia de mdrturisire a plcatelor nu poate fi subestimati niciodatl gi ea trebuie sd ocupe un 1occentral in consiliere.
de ReIatLo. e .149 "on"L\tn

Existd multe promisiuni biblice legate de mirturisirea picatelor. Mdrturisirea aducecu sine rezultate extraordinare qi, ca qi consilier,trebuie sil motivezi pe consipicatul. Deseori liat si indrdzneascd si-qi mdrturiseascd frica ii face pe oameni sd ezite sd-gi mSrturiseasci pdcatul. De aceea,este important sI subliniezi faptul cI Dumnezeu este plin de dragostegi bogat in har, nu
148 . EMPATIA - CanstLiecea cce1tind tn bisecica

Este un mare har sdfii alSturi de consiliat EisdJ auzi mdrturisindu-gi pdcateleinaintea lui Dumnezeul A trii minunea iertdrii lui Dumnezeu este o mare binecuvAntare gi a contribui la impdcarea depline gi la eliberareaunurom esteo maremrnune.

Mergegi mai departe

De ce este at6t de importante mdrturisirea plcatelor ?n consilierea creqtinS? Concret, cum il vom ajuta pe consiliat si fie impdcat qi liber pe deplin?

Numirea gi reformularea
,,uizibilgi accesibil"
Uneori exprimareain cuvinte a intAmpl5rilor,triirilor gi sentimentelor poate fi un lucru dificil. A spune lucrurilor pe nume poate trezi sentimenteputernice pe care consiliatul le ocolegte.Uneori misiuneaconsilierului este aceea de aJ ajuta pe conslliatsd spuni lucrurilor
150 , EMPATM L - ConsiLietea a:e1tind. tn bi.setbd.

pe llume. Asta ?nseamnla numi ceva,a clarifica cevace este neclar, a face cevavizibil gi accesibil. intr-o anumitd etapEa consilierii este benefic pentru diferite descrierrqi sd nu fie consiliat sI foloseascb obligat sdspunl lucrurilor pe nume. Realitateaesteprea dureroasi gi e nevoie de mai mult timp pentru a-Si Arta const5in aduna puterile gi curajul pentru aceasta. a intui timpul potrivit pentru consiliat ca acesta se lucrurile cu cuvinte potrivite. indrdzneascisI numeascd De exemplu, un om indurerat, care vorbegte poatespunecd aceasta ,'apledespreo rudl apropiatd, mutat", ,,aajunsin odihna la Domnul", ,,s-a cat acasd vegnicl" sau ,,a adormit". Ceea ce intenlioneazbsI respectivl a murit. Pentru omul spuni este cd persoana respectiv cuvantul moarte poate fi atAt de amenin!5tor incAt il eviti cu orice pre!. DacI nu a acceptat in intregime ceeace s-aintAmplat in realitate, lucrareade ingrijire poate fi ingreunatd sau chiar impiedicatS. Multe sentimente negative pot fi eliberate cand sunt exprimate. Chiar dacd este dureros, consilierul trebuie sdl ajute pe consiliat sI indrdzneasci sd priveasci realitatea in fa{d qi s-o descrie a$acum este. sd spund lucruNu este suficient ca cel ce consiliazd rilor pe nume. Consiliatul insugi trebuie si pronunte cuvintele dificile din proprie initiativi. DacE lucrurile nu sunt exprimate clar, pot apdrea De exemplu, un copil care aude ci unele neinSelegeri. ,,bunicaa adormit", poate fi cuprins de fricl qi ii vine greu sI se ducl seara la culcare Copilul nu inlelege aceastdexpresie. El gtie doar cd bunica este departe, deci somnul poate fi o stare periculoas5.
ReLaftr- de .onstLin"n . 751

Ca gi consilier, este important sd fii precaut, dar gi curajos. AJ ajuta pe consiliat sd descrie realitatea fbr5 parafrazlri, chiar dacl acest lucru duce la triirea unor sentimente puternice, poate fi cheia continudrii procesului de vindecare. Un alt domeniu in care consilierul poate fi de ajutor este cel al reformuldrii. Consiliatul obignuiegte,atunci cdnd se descrie pe sine, si foloseascd afirmalii definitive care pe deasuprasunt deseori negative.De exemplu, acestea pot fi afirmalii de felul: ,,Sunt atdt de mdnios pe mine"; ,,Sunt aqade neglijent" sau ,,Sunt atAt de timid". Astfel de afirmalii sunt deseori legate de sentimente de vinov5lie 5i rugine. Consilierul il poate ajuta pe consiliat si-gi reformuleze afirmaliile, sI le dea un cadru nou, pozitiv. A reformula inseamnl a obgine o nouS idee dintr-un alt unghi, schimbAndu-se astfel centrul de greutate. Sentimentele de vinovSlie gi rugine se micgoreazl Ei comportamentul consiliatului este mai ugor de inleles. . Consilierul poate reformula afirmalia: ,,Sunt atdt de timid", flcuti de consiliat, in felul urmitor: ,,fir nu te exteriorizezi atat de mult". Prin noul cadru, consiliatul se distanJeazi pulin de starea lui 5i vede noi posibilit5!i, reflectAnd astfel impreund cu consilierul asupra lucrurilor care il impiedicd si ocupe un loc mai proeminent. Existd unele cauze?Care sunt eleTAstfel se poate ajunge la unele zone inchise gi la gisirea unor chei pentru o inlelegere mai bund. Un alt exemplu este afirmaJia: ,,Sunt agade tdcut", care poate fi reformulatS: ,,Tir ai nevoie de timp cAnd vrei sd spui ceva". Aceastdnoui perspectivl poate fi eliberatoareSi poate
152 . EMPATIA - ConslLtecea cceettnd.in bi.secicd

avea ca rezultat ceva cu totul nou, iar o gAndirepozitivl poate schimba atitudinea persoanei respective. Astfei, consiliatul si fie mult mai deschis fald de schimbare gi dezvoltarepozitiv5. Un alt mod de-a face fald pirerilor pe care le are consiliatul despresine este acelade a schimbaverbul a /i cu verbul a pdrea. De exemplu, afirmalia: ,,Eu sunt poate fi schimbatdin: ,,Tirpari agresivl" sau: agresiv'I", ,,Eu sunt nesigur", ?n: ,,Ti:pari nesigur". metodl de lucru ii oferd consiliatuChiar qi aceastS lui o noud perspectivd gi deschidere spre o inlelegere crescAndl. Descrierile de sine nu mai sunt categorice, ci ele oferd o ugI deschisi spre aceaabordarea problemei in care schimbareaeste posibilSintr-un mod nou. in loc sd se ocupe de trdsSturile stabile ale personalitelii, conversatiase concentreazi asupracauzelorcare se afl5 in spatele comportamentului gi asupra schimbdrilor posibile.

MeifiE;i mifffeparte ;.*S,,,

Discutali despre ce inseamni a spune lucrurilor pe nume, respectivreformularea. Dali mai multe exemple de afirmalii negative $i reformula3i-le. Dali mai multe exemple de afirmagii de tipul: ,,Eu pari..." in: ,,Ti-r sunt..." Eischimbag-le

ReLaliade .or."ilLn"n . 153

Mesajul ochilor
t' ,,inJormalii important e
.a

,,Ochii sunt oglinda sufletului" spuneun vechi proverb. Deseori viala interioari se oglindestein priviri. psalmii care sunt foarte sentimentali,au multe expresii pentru asta:,,Mi se topesc ochii de suferinli", se plAnge Heman (Psalmul 8B:9aJ.,,Inima imi bate cu t5rie, puterea me pSreseste qi lumina ochilor mei nu mai este cu mine,,, se tanguiesteDavid (Psalmul38:10]. ,,Mi s-a supt fata de intristare gi a imbitrAnit din pricina tuturor celor ce mi prigonesc",ofteazi el intr-o alti ocazie(psalmul 6:7). Deci, in consiliere este important si descifrdm mesajul ochilor. Informa{iile oferite de priviri sunt deseori foarte sentimentale, pozitive sau negative. De asemenea, ochii pot comunicagoliciune,o adevdratb pustietate. Nu de puline ori ochii oferi, considerabil mai multd informalie decAtintenlioneazi consiliatul si transmiti. De aceeaeste nevoie de maturitate gi mare atenlie c6nd descifrdm mesajul ochilor. In timpul conversaliei de consiliere observarea miqcirilor ochilor consiliatului poate fi de mare ajutor. Ochii acestuia ne pot oferi informalii importante, deoarece existl o legdturi intre migcdrile acestora Si modul de gAndire a persoanei respective. Prin aJintirea privirii, creierul ajunge mai uqor la o anumitd informa(ie. Cdnd ochii se migcd in sus sau in jos, la stAngasau la dreapta {Eri ca privirea si fie concentratl, consiliatul poartd un dialog interior. Atunci el iqi amintegte anumite intampldri sau retr5ie$te diferite
154 . EMPATIA - ConslLi.etea cc,2atind. in bi.sertcd.

x: U.
I

, t I
tr

;';irotr-q*;;;-;*"l*-r

';";,1t;/^;l

gi in ,,drami" sentimente.El se afl5 in ,,timpul-proces" (vezi secliunile "Timpul-ceas gi timpul-proces" gi gi drama"). ,,Cronica in amintirile $i sentimenCAnd persoanaevadeazS important si i se acordetimp gi sd nu fie tele sale este Altfel, seintrerupe acel procesimportant de deranjatS. prelucrarece se desflgoariin mod continuu. in astfel de momente, viala este ca Ei ,,drama" care trece in revistd acealume interioarS. in astfel de momente se petrece ceva cu adevdrat dramatic, chiar dacl cel ce stI alituri nu poate lua deloc parte la aceasti drami. Prin urmare, consilierul trebuie sd respecte ceeace se intdmpld gi sd nu deranjeze,,din afar"a", consiliati sd ci se astepteca persoana se intoarcd in prezent. Doar atunci tdcereapoate fi intreruptd $i conversaliapoate fi reluatI.
de consi.Lte"e. 755 ReLa.fLa

li

Cdnd consiliatul a terminat cllEtoria in amintirile gi sentimentele sale, privirea lui se indreapti automat spre consilier. Astfel, contactul cu ochii este restabilit gi consiliatul este din nou prezent aici gi acum. El se afld din nou tn ,,timpul-ceas", ceea ce inseamn[ ci poate comunica gi poate exprima in cuvinte o parte din sentimentele gi amintirile sale. Tiebuie si fim atenli in ceeace privegte descifrarea migclrii privirilor pentru ca mesajul ochilor sd nu ffe rest5knecit. Pe de alti parte, existl motive temeinice pentru a urmdri intotdeauna mesaiul transmis de migc[rile ochilor.

Subapreciere $i generalizare
pentru indiuid" ,,respect
Oamenii diferili triiesc o vialI diferitd. De aceeaeste imposibil s[ tnlelegem in totalitate sentimentele altui om, oricdt de mare este capacitateanoastrd de in!elegere. Ti^dirile consiliatului sunt considerate de el realitate, chiar dac5, v5zute obiectiv, nu sunt decAt imagini deformate ale realitdlii. DacS o persoani consider[ c[ o anumiti experien!5 este o problem5, atunci pentru ea experienla respectivdeste o problemS. Ca gi consilieri, nu trebuie si ne asumim rolul de judecitori gi sI hotirAm daci problema este mici sau mare. Capacul unei sticle de Cola este mic Ei neinsemnat, dar dac[ il pui suficient de aproapede ochi eclipseaz[ p6nd gi soarele.Problemapoate fi asemdnatd cu un astfel de capac. Misiunea consilierului este s5-1ajute pe consiliat si se distanleze pulin de problemd pentru ca zona sa de vizibilitate sd se l5rgeascd.Astfel, treptat, problema dobAndegtepropo4ii rezonabile gi poate ff rezolvatl mai uqor, la fel cum se lntAmpld cdnd lndeplrtdm capaculde ochi. problemei Ei micgorareaimportanlei Subaprecierea acesteia,cdnd ea intunecd cAmpul vizual al consiliatului, este similard cu inldturarea tuturor condiliilor care asigurecontinuarea conversaliei Ei a relaliei. Subaprecierea submineazd increderea consiliatului in abilitatea consilierului de a-l inlelege gi a-l ajuta. Sarcina consilierului nu este, ln primul rAnd, aceea de a decide mdrimea problemei, ci de al ajuta pe consiliat sd se distanleze de ea againcit s[ poatd fi rezolvatd.
. 157 Relatia de consiLi.eee

m'fufto,"
Discutali despremodul ln care ochii pot oferi informalii. Discutali despre modul in care migclrile ochilor transmit un mesaj. Dali exemple din propria voastrd experienll.

156 . EMPATIA

- ConsiLiecea cce4ti,ndlh bllecicd

Fiecare om este unic. Chiar daci in consiliere se poate int6lni acelagi tip de problemdcare se repeldtd, problema este trliti in mod diferit de diferili oarieni. Experienlele consiliatului, condigiile gi nevoile personale determini modul in care el triiegte problema. De aceea,nu trebuie si se generalizeze. De exemplu, nu este de nici un folos sd spui: ,,La verstata, toli trec prin astfel de problemel" sau: ,,C6nd ai necazuri te simli aga". Chiar dacd existi adevdr in astfel de afirmalii, nu aqail ajuli pe consiliat in situalia
rrr Ldrs Js Bd Jclr E.

rn, . .

lransrerarea - un rlsc

,,aici esteneuoiede o judecatd sdndtoasd"

atunci cAnd O seriede greutSli qi complicalii pot ap5rea ai mai multe intdlniri cu un consiliat,pe o perioaddmai lung5. Ca qi consilier, este important s5 fii constient de acesteriscuri SigreutStipentru a le putea evita. Un astfel de risc il reprezinti transferarea. Tiansferarease referi la faptul cd ce1consiliat transferl incongtient diferite sentimente asupra consilierului, sentimente pe care e1 le-a avut mai devreme fa15 de al$ oameni. De exemplu, poate fi vorba de persoane care au avut influenld in viala lui cu ar fi: pirinli, frali, profesorisauallii careau fost in preaimalui. De exemplu, prin aceasti transferare consiliatul il consideri pe consilier drept propria-i mami. Indiferent de se1 consilierul poate fi consideratprin transferare atet mame cat Si tatd. Apoi, consiliatul are aqteptdri speciale din partea consilierului $i-i interpreteazd diferitele reaclii prin prisma acestor aqteptdri. Pe de alta parte, consiliatulare reaclii diversefa!5 de consilier, ca de exemplu, supunerea/ admiralia, sfidarea, frica sau reutatea. Tiansferareadevine un joc de sentimente intre consilier qi consiliat, care impiedicd dezvoltareaprocesului de consiliere. Sentimentele care se transferl asupra consilierului trezesc unele reaclii in el. Aceste sentimente pot fi puternic pozitive ca: devotament, pot fi mulSumire, apreciere gi dragoste.De asemenea, gi sentimenteputernic negativeca: fric5, agresivitate,
Rd.afta de .onsLlte"e. 159

Respectul pentru individ face ca fiecare sd fie acceptat cu situatia sa specialI, exact a$a cum este descrisS, chiar agacu tr5irile sale.Nici subaprecierea gi nici generalizarea nu sunt de nici un ajutor. Viala gi experienlele consilierului nu pot fi un etalon in funclie de care si apreciem dacd o problemX este mare sau micd. in faza timpurie a consilierii nici nu trebuie sd se discute despre ceeace este o percepjie obiqnuitdin societate.in primul rAnd, trebuie s5 se dea loc problemelor $i situaliilor treite de consiliat, iar apoi acesteatrebuie puse intr-un context mai larg.

tvtrrguitmai d.eparte
..-, 1,; . De ce este nepotriviti subaprecierea?Da(i mai multe exemple. . De ce este nepotriviti generalizarea?Dali mai multe exemple.
158 . EMPATIA - Consilipeea crceti.nd.tn bi.seliad.

Ll

vinov5lie qi zbucium. In asemenea situalie transferarea gi sentimentele triite de consilier sunt o piedicb pentru el insuqi. ii este greu sd inleleagl situalia in mod obiectiv gi riscl sI se concentrezeasuprasa.Deci, cAnd apar sentimehte qi reaclii puternice in viala consilierului acestaajunge sI fie doar un simplu observator. Nu este indicat niciodati ca transferarea sI fie impiedicatd in totalitate. De aceea, pentru consilier este important s[ aibi accesla indrumare, unde s5-qi poate analiza propriile sentimente gi si Ei le poatd exprima liber. CAnd transferarea pozitivl sau negativS devine puternice,esteimportant sAse incercereducerea acesteia. De exemplu, aceastase poate face printr-o ririre a intAlnirilor, astfel inc6t consiliatul si fie nevoit si astepte mai mult pAni la urmltoarea disculie. De asemenea,pentru o vreme se poate crea in mod contient o atmosferlmai distantb, mai rece.in anumite cazuri poate fi necesarsdJ lagi pe un a1tconsilier sd preia relalia. Este nevoie de o judecatd mature pentru a putea decide dintr-o perspectivd mai largd care este solulia cea mai buni pentru consiliat intr-o situalie dat5.
: t.

Epuizarea
,,de-abia-Simai tage sufletul"
intr-o carte despre consiliereacreqtindin triserici este potrivit sI amintim ceva gi de epuizare. In societatea de azi, unde totul se transformi foarte rapid gi este nevoie de multi competentd, creste qi riscul epuiz5rii' Uneori pre1ul dedicarii gi purtdrii de grijd poate deveni prea mare chiar qi in bisericd NoJiuneade ,,burnout" sauepuizarevine din Statele Unite. Cercetdrile 5i lucririle despre epuizare au inceput si apardpe la sfArgitulanilor 1970. Epuizatea este rezultatul unui proces ce a inceput de mai mult ca o s5se manifeste timp Sicarein celedin urmd ajunge rc fince, emolionall 5i psihicd. stare de extenua Activitatea care odati era atat de stimulatoare gi pl5cutd, a devenit o povarl gi o ameninlare. Dedicarea este a dispdrut ca un uragan.Chiar gi personalitatea influenlat5 in acestproces.Schimbdrilecomportamentale cum ar fi iritarea 9i indiferenla, sunt obiqnuite' Sentimenteie de goliciune Si inutilitate s-au strecurat pe furig in inima noastrS. in final, persoana se vede falimentarl nu doar in ceea ce privegte serviciul, ci in intreaga sa viald. Criza identitdtii este un adevdr,la fel ca epuizarea. Ast5zi existl multe ameninliri, de exemplu: sarcini prea mari la serviciu in raport cu timpul disponibil pretenlii prea mari - exprimate sauneexprlmate saua altora - din parteaproprieipersoane
Relati,a d.e con"iLi'ern . L61

MergeEi mai'dbparte
.ii:'l ':i':r:: .ill
r..::;i:)

. Ce inseamni conceptul de transferare? . Cum puteti face fa15transferlrii intr-o situalie de consiliere?

160 . EMPATIA - ConstLterca ccettind tn btsaci.d

presiunemdrite datoritSingrijordrilor gi temerilor incertitudine gi nesigurangb in fala viitorului nemullumire fald de intreaga condilie de vialb nevoia de relaJie qi dreptate la locul de muncd conflicte nesolutionate. Persoanacare lucreazdintr-un fel sau altul cu a1li oameni este predispus5tot timpul la epuizare.Cel care dispune de competenll social5gi doregte sd se intereseze de algii, se afl5 in zona de risc. Cei ambiliogi qi care vor sb facd o slujbl buni sunt in zona periculoasd, la fel ca gi cei ce vdd nevoilealtor oameniEidorescsi le implineascS.Deseori consilierul este o astfel de persoana. De aceea, este important sI fim congtien$ de procesul de epuizare gi sI descoperim chiar primele sale simptome gi semnalede avertizare.Este posibil ca schimbdrile mici, furiqate in starea de spirit, atitudine gi comportament sd nu fie remarcate chiar de la inceput de citre persoana in cauzd,ci sunt descoperite de altcineva. Deseori cel mai bun sistem de alarmd sunt oamenii din jurul nostru. Este important se-!i pleci urecheaqi sI asculli ce spun cei din familie, prietenii Ei colegii de serviciu. C6teva simptome obiqnuite ale epuizirii sunt: . iritarea crescuti . simptomele fizice cum ar fi durerile de cap, de stomac . dificultSli in concentrare . diminuarea entuziasmului gi lipsa dedicdrii . insomniile

. sentimentul de insuficienlS gi neajutorare . obosealapermanente. Este foarte firesc sI fim istovili gi sI experimentim diferite tipuri de oboseald.Ele trebuie tratate in moduri diferite. Este important sd identificem tipul de gi apoi si luim mSsurilenecesare. Nu orice fei oboseald de obosealS dispare prin somn. La oboseala fizicd., tn:pri este cel care emite semnale. Acest fel de oboseal[ este un semnal obignuit Si o proteclie impotrivasurmenajului. in loan 4:6, citim c5, dupi o lungl cllitorie, Isus era obosit fizic qi cd S-a a$ezat sAse odihneascd. Tiupul are nevoie in mod regulat de odihnS $i somn suficient. La obosealapsihicd, sufle:rtl este cel care nu mai poate. Este o oboseal5 mental5 care se simte evident in gAnduri. ,,Te-aiobosit tot intrebAnd", citim in Isaia psihici poate sd nu treacl cu somn. 47:I3a. Oboseala plimbare O in naturS, muzica, o carte bund, vreun practic lucru sau pirtdgia cu prietenii pot fi de ajutor. La obosealaemolionali, viala sentimentali este cea care vorbegte. Este o oboseali care se exprimi prin goliciune gi indiferenl5 in viaJasentimentalS:,,Nu mai pot gemand. in fiecare noapte imi stropesc a5ternutul gi-mi scald patul in lacrimi", exclamd David fPsalmul cere deseori o refacere 6:6). Acest tip de obosealS indelungatd qi nu de puline ori un ajutor special din partea unei persoanenecunoscute. La obosealaspirituaLd, cel care cedeazi este interiorul nostru; suntem pur gi simplu extenuali spiritual. in osaimi, David descrie aceasti stare de multe ori.
. 163 ReLa[i:t de consLli.ece

1
c,rlll

162 . EMFATM

- ConsLLieceaccestLna[n biseci.ctt

Iati un exemplu: ,,Nu mai pot strigAnd, mi se usuci gatlejul, mi se topesc ochii privind spre Dumnezeul qi refacerea meu" (Psalmul69:3J.Odihna spiritualS se pot realiza prin linigte, rugiciune, citirea Bibliei sau printr-o disculie cu un alt creEtin. Este important si ai anumite strategii pentru a evita epuizarea. Nimeni nu ajunge epuizat peste noapte. Epuizarea este un proces indelungat, care poate fi influen{at. Noi suntem responsabilide viala noastr5 $i de modul in care avem grijd de ea. Un factor important de proteclie este odihna. Existi chiar qi tipuri diferite de odihnS. Pauzelescurte, intreruperile in lucrul nostru zilnic sunt necesarepentru a ,,rdsufla"pulin. Pot fi pauze de 15 minute. inainte de toate, calitateaesteimportantd. Odihna din timpul noplii satisfacenevoia de somn gi este hotdrAtoarepentru o via!5 sinitoasa. Nu putem permite nici m5car sarcinilor despre care noi credem cd sunt importante si ne impiedice s[ dormim regulat Si suficient. Dumnezeu ne-a creat cu un anumit ritm de via!5. Odihna de Ia st'drSitde sdptdmdni, pe care Dumnezeu ne cere s-o respect5m, constituie gi ea o protectie $i este importanti pentru existenta noastrl. Este ' vorba despre o recreere regulatX.Existi un proverb ce exprimd minunat acest g6nd important: ,,Fiecare a qapteazi stau pe deplin liniqtit aqaincAt sufletul s5-mi ajungddin urmd trupul." Isus S-aodihnit. CAndaveamult norod in jurul siu, El a ales sd Se retragi deopartein singurltate:,,...S-a
164 . EMPATIA - Cansi.Li.ereacteEttna in bLsecica.

suit pe munte s[ se roage singur la o parte" [Matei

14:23).
Isus i-a invilat Qi pe ucenicii Sii sd se odihneasc5, chiar qi atunci c6nd nevoile erau foarte mari 5i veneau la El atAt de mu11i oameni incAt nu aveau timp nici mdcar sdm5nAnce.,,Apostolii s-auadunat la Isus gi I-au spustot ce flcuserd Sitot ce invdtaserl pe oameni' Isus 1e-azis: rVenili singuri la o parte, intr-un loc pustiu gi odihnili-vi pulinrr" fMarcu 6:30-31]' Un loc liniStit Exist5 un 1oclinigtit, Departe de tumultul vielii, Unde Dumnezeu imi poate potoli mintea agitat5. Fie intr-o grldind micS Sau pe un munte inalt Gdsescnoi Puteri gi curaj. Apoi, din acel loc liniqtit Plec pregdtit si infrunt o noud zi Cu dragostepentru toate omenirea' Din cdntecul , ,,Unloclinigtit" Carmichael deRalPh Epuizareapoate fi prevenitd in mai multe moduri. De exemplu, este important sdpoli spune,din toat5 inima qi bine motivat, atAt ,,da" cat $i ,,nu". Tiebuie si invdtdm arta stabilirii prioritSlilor atdt in ce priveste
Relatiade consiliere. 165

sarcinile, cat Si in ce privegte oamenii. De multe ori suntem pugi sI alegemintre important important, Si $i nu lntre important gi mai puJin important. Acest lucru este chiar mai dificil, dar nimeni nu poate face totul pentru to!i. De aceea trebuie sdne stabilim bine priori_ tdlile. tebuie sd clarificdm ln permanenll care sunt sarci_ nile noastre de serviciu gi care sunt responsabilitiSile noastre ca gi consilier. Ce pot Ei ce trebuie sd fac eu? Ce pot Eice trebuie s[ facd allii? Ce responsabiliteliam eu? Ce responsabilitdgiau altii? La fel de important este si nu confunddm responsabilitdlilenoastre cu cele ale lui Dumnezeu. Este necesarca in permanenli sdne menajim pe noi inEine. Altfel nu vom putea si-i ingrijim pe allii un timp prea indelungat. Noi toli trebuie sd ne permitem sd avem o sferd privati in vialI, unde sd ne facem timp pentru noi inEine gi sd ne dezvoltdm propriile relalii Ei interese. Cdnd facem asta, nu trebuie sI ne simtim vinovali pentru tot ceea ce nu rcalizerrl in acel timo. Este necesarsI ne retragem, sI ne incdrcdm cu noi puteri. Acesta nu este egoism, ci o strategie p"n,rt: . putea continua si-L slujim pe Domnul gi pe oameni. A ne ingriji de propria viagi este un lucru pllcut lnaintea lui Dumnezeu: ,,El mi pagtein plguni verzi gi mi duce la ape de odihn[", spune David (psalmul 23:2). Relalia vie cu Domnul ne oferd o proteclie indispensabildimpotriva epuizlrii. Pavelli scrie lui Timotei, colaboratorul s5u, care cu siguranld trecea prin multe situalii stresantein slujirea lui Dumnezeu, urmitoarele 166 . EMPATIA- Consiti.ecea ceestind. tn biseci.d,

cuvinte: ,,Tudar, copilul meu, intdregte-te in harul care este in Cristos Isus" (2 Timotei 2:l). CAnd puterile ne plrlsesc este minunat sd Etim ci Domnul este intotdeauna de partea noastri pentru a ne intlri Ei ajuta: ,,Si ne apropiem dar, cu deplinl lncredere de scaunulharului, ca sd c[pdtdm indurare gi sb g5sim haq pentru ca sd fim ajutali la weme de nevoie" (Evrei 4:16).

u,ffiryWo",t'
Ce ar trebui sI facem pentru a evita epuizarea in lucrareade slujire a oamenilor ln care suntem implicali? Cum ne ameninld epuizarea astdzi in lucrarea din bisericd? Unde se afli ,,locul t[u liniEtit"?

. 167 Rd,atia de consiLicce

Capitolul6

Provocarea bisericii

Echipade consiliere din biserici

tn bisericd" ,,o resursd.
in bisericd, in Tiupul lui Cristos, existdm unii pentru allii: ,,Ceci dupd cum intr-un trup avem mai multe midulare, gi mddularele n-au toate aceeagislujbi, tot aqaqi noi, care suntem mulgi, alcituim un singur trup in Cristos; dar fiecare in parte, suntem mddulare unii altora" (Romani 124-5). Unul dintre marile planuri ale lui Dumnezeu pentru bisericd este ca noi sI ne ingrijim unii de algii a$acum diferitele pirli ale unui trup se sprijini unele pe altele [i Corinteni l2:25J.
168 . EMPATIA - Consi.Lteveacceetind in bi.setlcd.

Ideea de echipi de consiliere - un grup mic de persoane, pregitite special sb slujeascdaltora - nu este noul. incl din Exod 18 citim cum letro, socrul lui Moise, i1 sfdtuiegtepe Moise s5-giformeze un grup de colaboratori. Acegtia il vor despovdrape Moise gi vor sluji poporului (vezi secliunea ,,ConsiliereaSi purtarea de griji in Biblie"l. conde a extinde responsabilitatea Ideeaesteaceea silierii in bisericd, in afara grupului care are in mod cum sunt pastorii sau obignuit aceasti responsabilitate, prezbiterii. Este vorba de a mlri grupul de colaboratori in lucrarea de consiliere prin a permite unui grup mic de persoane,potrivite qi pregitite special, sI participe la indeplinirea acesteiresponsabiliteti.Aceste persoane sunt membri obiqnuili ai bisericii, care lucreazi impreP,:ovocaceolriscrrcii . I69

und cu cei did conducerea bisericii gi sunt in relalii apropiate cu pastorul/pastorii acesteia. Este important ca intreaga biserici sd qtie de existenla echipei de consiliere, de sarcinile ei gi care este componenla acesteia.Echipa respectivi din biserici ar trebui si se ocupe specific de lucrarea de consiliere. Chiar daci echipa este alcdtuiti doar din 5-6 persoane, este important ca intreaga biserici sd fie implicate in consiliere. De fapt, lucrarea de consiliere este responsabilitateaintregii biserici. Nevoia de consiliere din bisericd este mare. Problemele nu sunt vizibile intotdeauna in timpul intAlnirilor bisericii, dar ele totugi existS: neinlelegeri in familie, necazuri, dureri, nesiguran!5$i imagini de sine greqite, dezamigiri gi nein{elegeri,neliniqti gi zbucium... Lista poate fi la fel de lungd ca pentru oricare alt grup de oameni. Viala este plin; de dificult5li chiar pentru noi, cei care aparlinem Domnului. A nega acest lucru inseamnd a negarealitatea. Este de la sine inleles cd este imposibil ca o singurS persoani, de exemplu, pastorul bisericii, si facl fa15 tuturor nevoilor. De aceea,este important sI li se permitd diferitelor persoanecare au darul ajutorlrii sd i$i foloseasciacestdar. Noi toli suntem chemali s5-i m6ng6iem pe alSiicu mAng6ierea cu care suntem mAngAiali timp este de Dumnezeu (2 Corinteni I :4J. in acela5i interesant si observdmc5, in 1 Corinteni 12:28, Pavel mentioneazl in mod explicit ,,darul ajutoririlor", la fel avem cum face de altfel gi in Romani l2:6-8: ,,Deoarece felurite daruri, dupd harul care ne-a fost dat... cine
170 . EMPATIA tn bi.secbd - ConsilLecea cce1ttrL(t

imbtubdteazdpe algi, se se tina de imbXrbdtare" cine " face milostenie, s-o facl cu bucurie Lucrarea in echipd are avantajul cd diferili oameni de-ase aiutaqi a se completaunii pe au posibilitatea allii in procesul de consiliere O persoanl nu poate face totul, dar impreund,echipaare o mare competen3i. in echipl diferitele pdrli devin una, qi acest intreg poate realiza mult mai mult decAt pot iace diferitele pirli lucrAnd separat. gi in anumite situalii de consiliere se poate folosi experienlelordiferite ale membrilor echipei' avantajul trebuiesAseintdlsitualiiin caredoudpersoane Existd neascdin acelaqitimp cu consiliatul' intr-o bisericl in care existd o echipd de consiliere eficienti, oamenii sevor refacegi vor fi vindecali intr-un fiecare Aplicando astfelde strategie mod binecuvAntat. membru va primi ajutorul de care are nevoie, dar in timp, bisericaintreagi va fi sdnitoasS' acelagi Tieptat, dupl ce echipa dobindegte experienlS' poate sd-qi extindd lucrarea gi in afara bisericii' Ea de evanpoate reprezentao cale nou5, provocatoare gh"li""r. pentru biserice. Purtareade griji fa15de om' dorinla de al asculta$i ajuta sunt modaliteli de a intra in leg5tur6 cu persoanecare altfel nu vin la bisericd' Afirmaliile de mai sus se referb la unele persoane care stau aproape de bisericl qi care sunt in cdutarea adevlrului. Dar ele sunt valabile gi pentru persoanele ti care fac cunogtinld cu biserica pe alte c5i, cum ar prietenii, vecinii sau colegii de munci ai membrilor ,."rt"i". Cind este vorba de stabilireacontactelorcu
. 171 PcovococeabLsetrcLL

oamenii care au nevoie de ajutor, membrii bisericii sunt persoane-cheie. Bineinle1es, este foarte important ca din echipa de consilieresi facd parte persoane potriuite. Nu oricine poate face parte din aceasti echipi. Membrii acesteia trebuie sd fie creqtini maturi, care sd aibi o relagie corectd cu Dumnezeu. Este nevoie at6t de birbali cAt gi de femei de diferite vdrste qi cu experiengediferite de via15.Diferenlele dintre ei constituie posibiliteli in sine,membrii echipeicompletAndu-se astfelreciproc. Membrii echipeide consiliere trebuie si aibi o bunl imagine de sine againcAt s5-qicunoasci propriile daruri gi resurse,dar sE fie congtienligi de lipsuri 9i gre5eli. Cunoagtereapropriilor posibiliteli Si limitiri este esenlialS in lucrare. AbilitIti ca empatia qi comunicarea sunt Ei ele importante; la fel qi cunogtingele despre om qi condilia umand. Membrii echipei de consiliere trebuie sd fie realiqti, sd fie persoanecare stau cu ambele picioare oe

timp, este esenlialca ei sdfie maturi pimAnt. in acelaqi in credinll gi sl trdiascd aproape de Domnul Toate acesteapot pdrea cerinle greu de indeplinit' Nimeni nu este perfect. insdqi notiunea de echipi implicl ideea de intrajutorare. Sl5biciunile cuiva dintr-un domeniu sunt compensatede punctele tari ale altcuiva in acel domeniu gi viceversa. CAnd o biserici vrea sd formeze o echipd de consiliere, provocarea care ii std in fald este sA SSseasc5 persoanele potrivite. Existb diferite modalitSli de-a aveasuccesin aceasti lucrare. De exemplu, conducerea bisericii ii poate invita pe membrii acesteiala o zi de invi35turd despre purtarea de grijd 5i consiliere' Dintre cei care igi manifesti interesul pot fi selectagi cei mai potrivili qi apoi instruili in continuare pentru aceastilucrare. etapl este important sd fie identificali cei in aceastd care sunt deia implicali in diferite situalii de consiliere in bisericd, dar ale cdror abilit51i nu sunt cunoscute este majoritSlii credincioqilor'Deseori numlrul acestora conde mai mare decAt ni-l inchipuim noi. Lucrarea siliere are loc in taind, in plrtigia membrilor obi$nuili ai bisericii. Mai mult, nu rare sunt situaJiilein care aceastd lucrare este incununatl de succes,numai cI rareorl se vorbegte public despre asta. Ace;ti credinciogipot este deveni membri ai echipei de consiliereSi,de aceea, consilieri de potenSiali O altdsursd importantsd-igesim. lor, sunt impliprin profesia sunt membrii bisericii care, cali in sfera ajutordrii 9i purtirii de grij5' Dintre acegtia am putea aminti asistenliigi lucrltorii sociali,precum gi ingrijitorii.

,ll

172 . EMPATIA

, ConsLltec,:a cv.egti.na tn biuxztba.

. 173 Pcorto.ar:eo bLsetlci'L

Dacd se face o invitalie deschisd,probabil cI mulli iqi vor manifesta interesul, dar in realitate nu to!i sunt potriviti pentru echipa de consiliere. Totugi, toate acestepersoaneconstituie resurseimportante in slulba de consilierea bisericii. in timp ce se lucreazd la alcltuirea echipeide consiliere,se poate forma un grup de mijlocire,care sa se ?ntAlneasci regulat pentru a se ruga pentru lucrarea de consilieredin biserici, pentru echipi qi pentru consili_ ali $i situa(iile lor. Aceastd mijlocire se poate realiza fiirl a fi necesard cunoagterea detaliilordespresitualii_ Ie qi persoanele la care se referd. De asemenea, se pot forma unul sau mai multe grupuride ajutorare practicd. intr-un mod organizat Si regulat,ele ii pot ajutapractic atAtpe membrii bisericii cAt 5i persoane din afaraei. De exemplu,pot ajuta la curdjenie, cumpdrituri, gitit Si citirea Bibliei sau Dot face o plimbare impreunl cu cei pe care ii ajutd. in acestfel, mai mulli sepot angaja gi participala lucrarea de ajutorare a bisericii, chiar dacdnu toli sunt potrivili pentru misiuneaspecificd a echipeide consiliere. Inainte de-a se incepe o astfel de lucrare, este important si fie pregltit5 cu grijl Cu c6t lucrareaeste planificatd mai bine, cu at6t are gansemai mari de reuEitd. Echipatrebuie si deciddin strAnslcolaborare cu conducereab isericii cadrul exterior al lucrdrli. Duoi ce sunt identificate neuo[le bisericii, estemai usor de stabrlit obiectiuele )ucrdrii gi de vlzut crm ,r t.ebri fdcuti lucrarea. Pind gt motiualizzde-a aveao echipd de consiliere trebuieclarificati. De asemenea, in pro.esul
174 . EMPATIA - Consilie'.zo ct:e$tL:1d" in bt6ecbd.

de pregdtire ar trebui ca membrii echipei sd-Si apro' fundeze cunostinlele de consiliere in c6t mai multe ar trebui sd stabileascd moduri posibile. De asemenea Iegdturi cl alte biserici care au deja o echipi de consiliere, pentru a descoperi idei care pot fi de folos in aceasti lucrare. O parte important5 a pregdtirii lucrlrii de consiliere in biserici este qi aceeade a stabili contactebune crt diferite institulii din societate, cum ar fi institutiile sociale $i medicale. Printre altele, ar fi vorba de anumite intAlniri cu reprezentanli ai acestor institulii, in care aceqtias5-giprezinte planurile qi obiectivele activiScopuleste acelade a obline tililor lor de consiliere. informaliile necesare a-l putea indruma pe consiliat spre astfel de institulii dacS este nevoie. Mai mult, atunci cdnd unii consiliali au nevoie de un ajutor mai substanlial, legdturile necesaresunt stabilite deja. Tot de planificare line $i stabilirea structurii extenoare a activitd{ii echipei. Bineinleles, ea poate varia de la o bisericd la alta. Tiebuie gdsitl o formd care se potriveqte nevoilor qi condiliilor specificebisericii. IatS cateva intreberi practice care trebuie discutate: Unde Cum vor putealua se va intdlni echipade consiliere? legitura oamenii care au nevoie de consiliere cu membrii echipei?Care va fi programulde lucruTVa oferi echipa de consiliere servicii telefonice? O sugestieeste si se aleagi o searl pe s5pt5mAni sau1adoui siptimAni, in care cAlivamembri ai echipei s5 fie disponibili pentru disculii. Planificareatimpului trebuie fdcuti in prealabil, impreunl cu consiliatul.
P.ovocareoi'ise,icii . 175

Pentru a evita suprainclrcafea gi epuizareaeste necesard intocmirea unui orar astfel incit membdi echipei se participe prin rotalie la acesteintilniri. A ff implicat in aceastl lucrare in fiecare sdptdmdnd poate fi obositor. Membrii echipei trebuie sd se intdlneascl regulat ca gi se se maturizeze tot mai si se roageunii pentru a13li mult. indrumarea este un alt aspect importaflt, care trebuie dezvoltat cu tact in lucrarea de consiliere a bisericii (vezi secliunea ,,indrumarea"). Pastorii bisericii pot fi de mare ajutor in aceasti lucrare de indrumare, Ideea cu echipa de consiliere poate plrea noud gi plind de responsabiliteli.Dar chiar Eio lucrare modesti de consiliere este mai mult dec6t nimic. Este mai bine sdseinceapdcu pulin gi in timp lucrareasdse dezvolte, decdt sI nu se inceapl deloc. Dr.rmnezeunu ne pretinde imposibilul: ,,Isprivili dar acum de Ibcut; pentru ca dupi graba voinlei s[ ffe gi infhptuirea, potrivit cu mijloacele voastre. Pentru cd, dacd este bundvoinfd, darul este primit, avAndu-se in vedere ce are cineva,nu ce n-are" (2 Cor, 8:11-12). Folosegte-mXl Dup[ ce mullimea a ascultat Cuvintele pe care le-a spus Isus, El a luat doi pegti Ei cinci p6ini $i mullimea a fost hrlnitd. Doamne, poate cd ceeace am nu-i mult, Dar Etiu cI este cu putinli Si fie inmullit prin atingerea Ta. 176 . EMIATIA - Consili.eeea ccestind. itr biaeyicn

Deci, Doamne, daci poli folosi ceva, Vino Ei foloseEte-m[ gi pe mine. Doamne, dacdpoSifolosi ceva, Poli sI md folosegti $i pe mine. Doamne, ia-mi miinile, $i picioarele. . . Atinge-mi inima, Doamne, $i vorbeqteprin mine. Doamne, dacl poli folosi ceva, Poli sd md folosegti Ei pe mine. eEte Din cdntecul,,Folos -md! " de DewittlonesEi RonKmolY

m,ffi6ffi"'t'
. Care sunt avantajeleunei echipei de consiliere in bisericdT . Cum ar arlta echipade consiliere a bisericiitale?

bire"l"Lt . 777 Peooocaeea

Ziua de mAine, astdzi

,,fii uizionar"
Biserica cregtini este vizionar5: ziua de meine este a noastrdl in toate generaliile, speranla unui viitor mai bun a fost un izvor de inspiralie pentru poporul lui Dumnezeu. De-a lungul timpului aceasti speranlSs-a legat puternic de viaJdqi moarte, de mdreala veqnicie. Uneori, circumstanlele vielii par grele Qisperanlaunei vieli mai bune este umbriti. in toate timpurile, dorinla de a imbun5tdJi condiliile de via!5 aici pe plmAnt a reprezentat un element in istorie, int6lnim central al speran!eicreqtinilor. deseori personalitdti cre$tine, care au fost initiatorii unor transformlri pozitive ale societdlii. Bisericaa fost un centru al adev5rateicompasiuni fa!5 de contemporani. Dedicareacregtinilor pentru creareaunor condilii mai bune de via!5 aici pe pim6nt, a fost mare. Consilierea cregtinl combinl aceste doudmoduri de exprimare (viala pe p5mAnt qi veqnicial ale speranlei cregtine. Ambele sunt ancorate legitim Ei stabil in Cuv6ntul lui Dumnezeu. in timp ce consilierea creqtinl intireqte speranta vegniciei, ea exprimi aceasti speran{d prin faptele bune flcute intre oameni. Prin bisericS,puterea impdr5liei lui Dumnezeu este canalizati spre lumea inconjurdtoare,tocmai ca un semn al faptului cd Dumnezeu a luat iniliativa, trimitandu-L pe Domnul Isus pe pimAnt. Pavelrezumi aceasti insircinare dublSin Epistola sa cltre Tit: ,,Duhul Sfdnt pe care L-a vbrsat din belqug
178 . EMPATIA - Cot cc<:sti.nd. i,n bi.secicd.

peste noi, prin Isus Cristos, Mantuitorul nostru; pentru ca, odatd socotili neprihinili prin harul Lui, si ne facem, in nddejde,mostenitori ai vielii vegnice Adeverat este cuvAntul acestaqi vreau s5 spui apdsataceste lucruri, pentru ca cei ce au crezut in Dumnezeu s5 caute s5 fie cei dintAiin fapte bune" (Tit 3:6-8a)' Pentru a reuqi in acestlucru, nu este suficient ca biserica si trdiascdintr-o perspectivelimitatd, aceea-a prezentului. Zira de mAine trebuie sA existe inc5' de azi. De aceea,una dintre sarcinile centrale gi hotdrAtoare ale bisericii este s[ stabileasclchiar astdzicum va implini nevoile de m6ine. Biserica este deficitard in ceea ce priveqte aceasta dimensiunevizionard.Ceea ce vrem si facem m6ine, trebuie sI pregltim de azi. Noi existdm$i ne formbm prin deciziile pe care le lulm astdzi Acest lucru se ieferl chiar gi la consilier.Pentru a reugi sd implinim nevoile de mAine ale oamenilor, este nevoie si punem o temelie bund incd de astSzt. Este vorba sd cdutdm in CuvAntul lui Dumnezeu cele mai relevantec5i pentru a ajungela oamenii comunit5lii di.ncare facem parte' Putem face astaincercdnd si interpretdm rezultatele progresului pe care i1 vedem in comunitatea de azi. in acest scop trebuie si rdspundem la intrebdri de tipul: ,,Cum se vor simti oamenii din Rominia anul viitor?", ,,Carevor fi problemele cu care se vor lupta oamenii societelii noastre peste doi ani?" gi ,,Cum va putea implini biserica noastrd ce1mai bine acestenevoi?".Astfel noi definim rolul gi misiunea bisericii in societateade m6ine' Eforturile au un rol important' bisericiiin consiliere
Pcor)ocoreo btsecicti' . 179

"ilin""o

*i l

Care sunt nevoile pentru care ar trebui sI ne pregitim azi, pentru a le putea implini mdine?Cu siguran!5, ele sunt cele pe care 1e vedem qi astizi: stresul, epuizatea, abandonul gi singurltatea; probleme de relalii; neincredereain sine, poate chiar disprelul fa![ de sine; gomajul; sentimentul ci nu poli line pasul cu evolulia societelii. Lista poate fi foarte lungd. O bisericd vizionari nu vede toate acesteadoar ca greutiJi, ci gi ca posibilitS(i. Ea schimbd perspectiva, a$a cum i-a invSlat Isus pe ucenicii Sii. CAnd Isus a vdzut mullimile din jurul SIu, inima I S-a umplut de pentru ele: ,,...l S-aftcut mil6 de ele,pencompasiune tru ci erau necijite gi risipite, ca nigte oi care n-au pdstor" (Matei 9:36). Cu sigurantS, ucenicii au vezut asta. Aici avem o imagine migcdtoarea situatiilor dificile cu care se confrunti oamenii. CAnd S-a intors spre ucenici s[ le vorbeasci, Isus a schimbat perspectiva. Totodat5, El a schimbat Si limbajul sumbru qi negativ, cu unul luminos gi pozitiv: ,,Mare (Matei 9:37).El i-a ajutatpe ucenicisi estesecerigul..." vadi situalia cu alg ochi, cu ochii speranlei,nu ai resemnirii. Nevoia a devenit seceri5.Disperarea a devenit posibilitate. Aceastainseamnda fi vizionar: a trece dincolo de prima impresie, a vedeacu ochii lui Dumnezeu. Altbdati, datoriti nevoilor gi dorinleior oamenilor, Isus a spus ucenicilor: ,,Nu ziceli voi ci mai sunt patru luni pdnd la secerig? Iat5, Eu vi spun: Ridicali-vd ochii gi privi(i holdele care sunt albe acum, gata pentru seceris"(Ioan 4:351. A vedeaziua de mAine incl de astizi, inseamnl a te preglti congtiincios sI strangi recolta care va fi coapte maine. 180 . EMPATIA - Cot'tstli.ecea ccestitatn bi.secLca

,,Cdciin aceastl privin![ este adevdratl zicerea:unul seamlnl, iar altul seceri", $i-a continuat Isus inv5!6tura Sa. ,,Cine secere,primegte o platd gi strange roade pentru viala ve$nic[; pentru ca cel ce seamind gi cel ce secerdsd se bucure in acelagitimp" (loan 4:37 36). ' dar pe Domnul seceriquluisd scoatd lucre,,Ruga1i tori la secerigulLui", i-a incurajat Isus pe ucenicii SIi in contextul multelor nevoi omenesti (Matei 9:38). Ceea ce noi, ca bisericd a lui Dumnezeu, vrem sd facem pentru Domnul nostru miine, trebuie s[ pregitim incd de astXzi. De aceea, hotirdtor pentru consiliereacregtini este sd avem iniJiative pline de viziune, izvordte din atitudinea: ziua de mSine este a noastrdl O viziune a vielii mele Pune o viziune in viata mea Care atinge implr5lia Ta, O situalie in viata mea in care sd fiu binecuvAntare. Pune o viziune in viata mea Care atinge implrdlia Th O mai mare misiune in viata mea, Este rugdciuneamea permanent6. Cerem har, Cerem putere, Cerem credinld reinnoitl Cum n-am mai avut niciodat5.
Din chntecul ,,O viziune a vie1ii mele", de Ca o Einarsson

P.ovo.ace<rbiseririi . I 8l

Meffi *#dbporr,
|l t;""';r

. Care vor fi nevoile zilei de m6ine in societatea romdneascd? . Care nevoi ale poporului rorndn pot fi implinite?

A.Eamergem mai departe

,,dezuoharealucrdrii de consiliere"
Biserica este un organism viu. Lucrarea de ingrijire Ei consiliere a bisericii trebuie si se dezvolte continuu, o datl cu schimbdrile ce se produc gi in bisericl,dar gi in societatein general. Fiecare secliune a acestei c5rli se sf6rgegte cu provocarea,,Merge1imai departe,,,pentru a stimula o inlelegere mai ad6ncdgi o pregdtire mai bund pentru a-i ajuta pe oamenii afla1i in nevoie. Capitolul de faJi are acelaEiscop, gi anume, de a stimula dezvoltarea concretd a lucrdrii de consiliere in biserici. Acest pro_ ces de dezvoltare cuprindepatru paEisauetape. 182 . EMPATIA - Conslttecea cre1ttna tn biseeica

Identiffcarea nevoilor intreaga lucrare a bisericii trebuie s[ fie strdns legat[ de nevoile existente 1a un moment dat. De aceea, primul pas trebuie s[ fie identificarea sau analizarea neuoilor. Pentru aceasta clutim rispunsuri la intrebarea: Ce trebuie {hcut?. in aceastdetapd a identificdrii nevoilor trebuie sI avem in vedere mai multe perspective: . nevoilemembrilor bisericii, . nevoile prietenilor membrilor bisericii, . nevoileoamenilordin vecindtatea bisericii, . nevoile existente in societatearomAneascS, . nevoile de azi gi nevoile de mAine. Identificarea nevoilor trebuie si se facl permanent, deoarecesocietatease dezvoltd qi progreseazlrapid qi nevoile se schimbi tot timpul. Glsirea ideilor sau a soluliilor Apoi urmeazi intocmirea unei liste cu toate ideile privitoare la lucrarea de consiliere 5i purtare de grijl.
bisericii . I83 Pr:ovocarea

Aceastava cuprinde propuneri referitoare la tot ce s-ar putea face pentru implinirea nevoilor identiffcate. Orice idee este binevenit[, deoarece scopul acestui pas est de-a vedea posibilitdlile gi ugile noi ce se deschid. Urmdtorul pas este eliminarea propunerilor nerealiste gi mai pulin potrivite, precum gi stabilirea unei ordini a prioritdlilor pentru ideile rdmasepe listd. $i in aceastl etapd a procesului este necesarsI nu pierdem din vedere nevoile identiffcate, pentru ca propunerile sI nu se refere la alte lucruri. Pregitirea Dupi luarea deciziilor referitoare la lucrarea pe care biserica vrea sd o faci in domeniul consilierii urmeazi pregdtirea pentru lucrare. in aceastd etapd trebuie numite persoanepotrivite cale s[ se ocupe in continuare de propunerile formulate anterior. Apoi, planul de lucru trebuie prezentat in fala bisericii. Chiar gi in aceastdetap[ de dezvoltare este important ca nevoile sI rimdnd in centrul atenliei qi nimic si nu le ia locul. Lucrarea propriu-zisd Apoi urmeazi consilierea propriu-zisd. Sunt numite persoanepotrivite pentru sarcini potrivite qi lucrarea de consiliere incepe. Ajustlrile se fac in m5surain care gi, daci este nevoie,sunt implicate Eialte sunt necesare persoane. Nevoile trebuie sd ocupe un loc central. Analizarea nevoilor trebuie fbcuti permanent pentru ca eforturile bisericii sdimplineascdtot timpul nevoi reale. 184 . EMPATIA - Consili.etea ceestind" tn btsecicd"

analizain timp ce lucrarea de consiliere continud/ unor idei rea permanentX a nevoilor duce la na5terea lor in practicl noi. Urmeaz[ pregltirea pentru punerea de congi alli oameni sunt implicali lucrare' Lucrarea opreasca' siliere a lnceput Si nu-i este permis sAse gi Ia ini3iativa de a dezvolta lucrarea consiliere purtare de grijl din bisericata'

m'ffiffi",,,
. Care este cel mai important lucru cu care trebuie se incePeli?

Apa vie
,,beadin izuor"
inima lui vor curge rAuri de ,,Cine crede in Mine, din intr-o anurr.Ii:e apd vie, cum zice Scriptura", a spus Isus puternlca' ocazie (Ioan 7:38)' Imaginea apei vii este ea poate fi i*. u folorit-o uorbind d.,pte Duhul Sfdnt; folositl gi in consiliere' probleCei ce primesc ajutor Pentru a-gi rezolva poverile lor' mele vielii interioare gi sunt eliberali de
Ptovocacea' biseri.;i ' 185

triiesc deseori ca gi cum apa vie i-ar inunda din nou. Nu este de ajuns ca apa sI curgi gi sI astamperesetea. Ea trebuie si se reverseabundent, ca dintr-un izvor. Lucrareade consilierepoate fi dificilS, poate lua mult timp $i poate pretinde o muncd multd. Dar totul este posibil, pentnr ci noi suntem lucritori impreunl cu un este cu Dumnezeuputernic: ,,La oamenilucrul acesta neputin!5, dar la Dumnezeu toate lucrurile sunt cu putintl" (Matei 19:26). Odat5 am vizitat, impreund cu cdliva prieteni, Pddurea Neagri, aproape de Alegd, in judegul Bihor. Ne-am oprit lAng5un izvor curat, minunat, ce curgea clipocind, pentru a se uni cu rAul ce curgeamai jos, in vale, prin intunecata pidure. Am bdut pe sdturate $i am admirat frumuselea p6rAului ce vuia. Apa vie poate curge gi acolo unde este intuneric. chiar qi penUneori viala estegrea,dar existdsperan!5 qi cei mai disperali. tru cei mai rSnili,cei mai p5r5sili ,!eni1i la Mine toli cei trudili qi impovirali qi Eu vd voi da odihn5", spune Isus fMatei I1:28J. Este acea slujbl prin care noi, ca gi consilieri, putem participa prin har gi-L putem prezentape Domnul qi MAntuitorul nostru. Putem sluji unii altora, sperdnd ,,sd cdpStdmindurare gi sd gSsimhar, pentru ca si fim ajuIsus poate simli cu tali in vreme de nevoie",deoarece noi in necazurile noastre qi este de partea noastrd cu resursele Salenelimitate fEvrei 4:15-16]. Noi putem aduce cu indrSznealdvielile noastre la adipostul Lui, la addpostul Celui care ne va spune in Ai fost credincios odatS:,,Bine rob bun gi credincios. cc'zotina tn bLsecbd. 186 . EMPATIA - ConsiLi.etea

puline lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intrS in tiu" (Matei 25:21J. bucuria stdpAnului Acolo nu va mai fi intuneric. Acolo nimeni nu va mai suferi din cauzadurerii sau a abandonului. Acolo nu va mai fi disperare. Atunci promisiunile lui Isus vor fi implinite pentru eternitate: ,,Celui ce ii este sete, ii voi da si bea fdrl 21:61' platd din izvorul apeivielii" (Apocalipsa

bisericii . 187 P,:o,toca,:ea

Bibliografie selectivd
Deoarecenoi, autorii, suntem suedezi,am folosit cdrli de referingd publicate ln suedezdEi englez5' Chiar dacd aceastl bibliografie nu va fi de prea mare ajutor pentru cititorul romAn, dorim totugi s-o prezent5m la sfirgitul ci4ii noastre, a$acum se obisnuiestein toate publicaliile' Lena Si Otto Rimds

Adams Jay E, Competent to Courcel, Baker Book House 1977 Adams Jay E, Pastoral Cottnselllng,Baker Book House

1977 Sjiilaudrddel 1 G6ran & LidbeckMagnus' Bergstrand ' Verbum 1997 del 2 SiAlaudrd Gdran& LidbeckMagnus, Bergstrand ' Verbum 1998 Mativ, Psyhiatri fdr Bonde Monica & Johansson Almqvist & omudrdrnds- och onsorgspersonal, Wksell 1991 BronsbergBarbro & Vestlund Nina, Nya Brtmn inte ut dig Forum 1997
B$iog'a{in . 789

Brosch6Fredrik, Utbrrindfar Guds sftzll, EFS forlag 1988 Brown Colin ed.,Dictionary of New Tbstament TheologVoI.1,The Paternoster Press 1975 Bo-G<iran, Psyholagi, Esselte Carlsson Studium 1989 Collins Gary R, Christian Counselling A ComprehensiueGuide,Word Publishing 1988 Collins Gary R, Sjtilaudrd,MarcusFdrlag1994 Crafoord Clarence, Mrinnishan dr en beruittelse, Tankar om samtalskonst, Natur och Kultur 1997 psybiatri,Natur och Kultur CullbergJohan, Dynamish 2000 Dimbleby Richard& BertonGraeme,Kommunihation Ar mer .in ord, Studentlitteratur1995 ElstadGunnar,En mrihtighatedral- urigledning i sjrilnudrd & uardagspsyhologi, Fdrsamlingsf6rlaget 1999 EnglundPeter, Fdrflutenhetens Atlantis 1991 landshap, EwaldsErik, Helandesjtilaudrd,InterSkrift l98l Forsbeck Runered., Medmcinnisha i prahtiken,Lrbris 1998 Forsberg Gunnar & Wallmark Johan, Nrituerhsbohen, Liber 1998 Hagberg Esbjdrn, SjAlaudrd uid hdhsbordet, Llbris 2000
190 . EMPATIA - Consili.ecea cee1tlnd. tn bi.seri.d.

HaglundEtic, Mdte ochdialag,Verbum 1978 Holm Ulla, Empati,Natur och Kultur 1988 Maria,Professionell HiiggKerstin& KuoppaSvea udgledning- medsamtalsomredshap, I 997 Studentlitteratur Tidm rir bara ett ord, RabdnPisrna LundmarkLennrr1.,

r 993
Maslach Christina & Leiter Michael P, Sataringenom utbrdndhet, Natur och Kultur 1999 Mehrens Suzanne,Samtal som arbetsmetod,Studentlitteratur I 998 Ohnstad Annbjory, Det goda samtalet, Studentlittera-

tur 1995 Att mi)tamdnnishor, Verbum 1996 OliviusAnders, OliviusAnders,Handboh fdr sjdlaudrdochbikt, Verbum1988 Renee Berry Carmen,Hjdlpa andra - stjAlpasig sjcilu, Natur och Kultur 1990 och...befriat ltl, Libris 1998 Rimis Otto, Kallelse Almqvist & Salomon Brlta, Sam-tal,Iiten handboh, Wiksell 1990 lnga,Empati,Almqvist & Wksell 1992 Sylvander 6M:s YdreborgYngve, Sjdlaudrd far sjcilaudrdare, forlag1970 Ziemens Karen, Sarntalsom uerbtyg,Rab6nPrisma 1995
BtLLiDg ca{Le. 797