In mod inconstient atunci cnd ne ntlnim pentru prima oar cu o persoan,o evalum rapid n termenii dominanei, prieteniei i atraciei

sexuale. Articolul lui Elizabeth Cashdan despre legatura intre zambet, postura, discurs si putere prezinta un studiu realizat cu ajutorul a 50 de femei si 29 de barbati care locuiau in Centrul Sill, un camin al facultatii. Zece dintre studeti au locuit acolo cu chirie redusa cu conditia sa participe ca subiecti in cadrul studiului realizat de facultate. Acestia participau la discutii de grup, fiind impartiti in doua grupuri de discutii. Unul dintre grupuri era alcatuit din zece membrii si celalalt grup era alcatuit din membrii si straini de sex opus si de aproximativ aceeasi varsta. Discutiile aveau ca tema dileme etice si participantii erau nevoiti sa discute pana cand ajungeau la consens. Studiul realizat de Elizabeth Cashdan arata ca puterea si statusul sunt strans corelate puterea este abiltatea de a controla interactiunile cu ceilalti Ellyson and Dovidio (1985). De asemenea in urma studiului s-a constatat ca postura oamenilor dominanti este de obicei mai deschisa decat cea a subordonatilor, taria de caracter si spiritul de lider au fost corelate atat la femei cat si la barbati. Contrar descoperirilor anterioare, studiul a aratat ca nu exista diferente importante intre frecventa zambetelor la barbati si la femei. Femeile cu mai multa putere au avut posturi mult mai deschise decat celelalte. Barbatii cu status social mai inalt erau mai vorbareti decat ceilalti, dar aceasta relatie nu s-a confirmat si in cazul femeilor. Henry Kissinger spunea ca puterea este afrodisiacul suprem( Kissinger Henry, 1971) Peter Collett arata ca statusul mai este corelat de asemenea si cu teritoriul. Indivizii cu un statut social mai nalt ocup mai mult spaiu au case mai mari i birouri mai spaioase, folosesc mai mult spaiu iar ceilali le recunosc preteniile acordndu-le mai mult spaiu. Persoanele cu un statut social mai nalt par s creeze n jurul lor o grani invizibil Analizand comportamentul, aspectul si vestimentatia unei persoane, ne putem da seama de puterea sa si de statusul social pe care il ocupa. In ceea ce priveste aspectul, caracteristicile mature (ochii mici, buzele subiri, maxilarele ptrate, prul lins dat pe spate) evideniaz dominarea (independen, putere, viclenie, iretenie, respectiv masculinitate) ncepnd nc din tineree. Faa exprim semnalele dominanei n dou moduri. n primul rnd, prin caracteristicile mature. A doua

modalitate include aciunile faciale" de exemplu, felul n care ochii se mresc sau se micoreaz, felul n care sprncenele se ridic sau se las n jos ori felul n care brbia este mpins n fa sau tras napoi. De obicei indivizii dominani au zmbet cu gura nchis", n care buzele rmn mpreun. Peter Collett clasifica zambetele indivizilor dominanti in 2 categorii: zambetul sigilat caracterizat prin distantarea colturilor gurii si impreunarea buzelor si zambetul apasat caracterizat prin faptul ca muschii din jurul gurii sunt tensionai pentru a arta c zmbetul este reinut. Vestimentatia este de asemenea foarte importanta. De exemplu in cadrul unei negocierii statusul este stabilit diverse simboluri ale puterii si statutului lor social (un exemplu concludent ar fi artefactele: ceasuri scumpe, costume de haine cumparate de la firme renumite etc.) Incepand de la postura pana la modul in care strangem mana unei persoane atunci cand o salutam, exista mii de gesturi cau indicatori comportamentali care sa ne dea de gol simtul puterii si al dominatiei. Intr-o strngere de mn dominarea se face simit prin ntinderea minii cu palma n jos. Palma nu trebuie s fie ntoars complet spre podea, dar fa de palma celuilalt trebuie s arate n jos, prin aceasta dndu-i de neles c dorim s prelum controlul n cursul ntlnirilor viitoare. Strngerea de mn cu palma n sus arat o atitudine de supunere, pot exista mprejurri care micoreaz aceast semnificaie, i pe care trebuie s le lum n considerare. Postura adoptata n timpul mersului de unii barbati de asemenea denota un instinct de dominare foarte puternic,ei obisnuiesc s-i nale capul, cu brbia mpins nainte, innd minile aduse la spate, una din palme apucnd cealalt mn. Este un gest de superioritate-ncredere. Statutul social poate influena gesturile mpletirii braelor. Un superior i poate face simit superioritatea prin ncruciarea braelor n faa celor nou ntlnii. Pentru a exemplifica o relatie particulara de putere as vrea sa prezint comportamentul nonverbal al unui elev si pe cel al unui profesor. In timpul orelor de curs, atunci cand nu este pasionat de subiectul tratat la ora elevul va da semne clare de pliciseala, dar in acelasi timp si de supunere. El va da din cap in semn

de aprobare si pentru a confirma faptul ca este atent, de asemenea isi va inclina capul intr-o parte in semn de supunere. De cele mai multe ori profesorul va avea o tinuta impunatoare, probabil imbracat in costum si cu o atitudine intransigenta. Ne vom da seama de atitudinea sa de dominare pe care o are asupra elevilor sai prin modul in care vorbeste, prin infelxiunea vocii si siguranta ei, prin pozitionarea mainilor in clasica pozitie de coif. De acest gest se folosesc mai ales cei ce sunt siguri pe ei, persoane superioare sau care gesticuleaya putin sau deloc si care procednd astfel ne comunic ncrederea n lor n forele proprii. Acest gest este folosit frecvent n relaiile superior- subordonat i poate aprea izolat, indicnd o atitudine de siguran sau una de sunt foarte detept. .Gestul are dou versiuni: coif ndreptat n sus , poziie obinuit cnd cel n cauz i expune pe larg prerea i ideile sale i coif ndreptat n jos utilizat, n general, de cel care mai degrab ascult, dect vorbete. Femeile utilizeaz mult mai des poziia coifului ndreptat n jos, dect cealalt potiie. Atunci cnd poziia coifului ndreptat n sus se asociaz cu nclinarea capului pe spate, individul afieaz un aer de suficien sau arogan. In timpul lectiei, profesorul se va plimba printre randurile de banci din clasa cu mainile prinse la spate, pozitie simbolizand atat superioritatea cat si increderea in sine. Daca vom analiza atent comportamentul elevului vom vedea ca el se aseamana foarte mult cu elemente simbolice ale fugii. De exemplu atunci cand profesorul isi va inddrepta privirea catre el, el isi va retrage ochii si va evita contactul vizual. Aceasta ezitare, elevul reuseste sa isi potoleasca sentimentul de frica dar si sa iasa din raza vizuala a dominatorului. Daca i se va face vreo observatie elevul probabil va rosi. Principalul sentiment pe care il va trai va fi jena, contientizarea propriilor triri i ngrijorarea pentru opinia celorlali. De multe ori roim cnd tim c am fcut un lucru ru sau cnd am nclcat ateptrile altora fa de noi, dar roim i arunci cnd atragem atenia altora asupra noastr fcnd un lucru pozitiv. Un alt tip de comportament pe care elevul este posibil sa il abordeze ca supus este perierea, adica folosirea cuvintele pentru a-i mngia orgoliul dominatorului. Perierea" verbal are rolul de a ajuta oamenii s par plcui i neamenintori n faa altora. Dorina de a fi plcut de alii este adnc nrdcinat de fapt, este esenial

pentru o specie social ca a noastr i este foarte important cnd oamenii pe care sperm s i impresionm sunt mai puternici dect noi. Exist dou strategii de baz ntro astfel de situaie.Prima este autodevalorizarea" spunem lucruri negativedespre noi iar a doua promovarea celuilalt" spunem lucruri pozitive despre cellalt. Autodevalorizarea poate fi atins prin minimalizarea realizrilor proprii, ascunderea talentelor noastre sau negarea oricrei responsabiliti pentrurealizrile noastre sau ale altora. Persoanele sumisive o folosesc deseori cnd vorbesc cu indivizi dominani. Statusul si puterea sunt doua variabile foarte importante in comportamentul nonverbal si in cel social. Dintotdeauna oamenii s-au lasat influentati de puterea pe care o au sau au facut un scop pentru a o obtine. Atunci cand ne aflam intr-un grup sau intalnim o persoana trebuie sa fim foarte atenti mai ales la discrepanele dintre comunicarea verbal si cea nonverbal.( Mcquail, Denis, 1999, Pag.40) Putem avea adesea n fata noastr persoane care folosesc dublu-mesaj si numai contientiznd diferenele dintre comunicarea verbal si gesturile, micrile, mimica lui vom nteege ce fel de persoane sunt cu adevarat si ce relatii putem stabili cu ele.

Bibliografie: Mcquail, Denis, Comunicarea, Editura Institutul European, Iai, 1999. Collett Peter, Cartea gesturilor : Cum putem citi gndurile oamenilor din aciunile lor, Editura Trei, Bucureti ,2005 Pease, Allan, LIMBAJUL TRUPULUI:Cum pot fi citite gndurile altora din gesturile lor, Editura Polimark, Bucureti, 1997