Din istoria romnilor de Dr. Alexandru Suga Editura Carpatii, Madrid, 10 Dec.

1982 Un fapt este sigur, i acesta nu mai poate fi schimbat: istoria romnilor a fost asa cum a fost i nu cum ar fi trebuit s fie. Greala multor persoane const in faptul c la judecarea anumitor evenimente istorice nu tin seam de cele ntmplate, adic aa cum s'au petrecut, ci se introduce ceva personal i se trag concluzii din fapte imaginare, care difer dela persoan la persoan, dela cultur, clas social, vrst sau perioad istoric etc... Ne-am format ca popor intr'o mas iliro-trac sub o ocupatie roman, apoi ne-am consolidat ca popor timp de aproape o mie de ani sub diferite ocupatii strine. De existenta poporului romn, opinia public mondial a luat cunotint trziu, aflnd c suntem acolo i c n'am venit de aiurea. Dumanii poporului romn ne mut locul naterii aa cum le dicteaz interesele. Pentru greci, venim din nord, pentru unguri, venim din sud. C nici una din teoriile faurite de dumani nu corespund realittilor istorice, o dovedesc descoperirile arheologice. Primele organizatii statale romneti apar abia in mileniul al doilea. Este inutil s facem teorii i s sustinem c dac ne-am fi pstrat organizatia statal, cu sigurant c astzi masele iliro-trace romanizate ar fi populat i alte regiuni dect tinutul dintre Nistru i Tisa, Maramure i Dunre, i grupele de romni pe valea Timocului, in Banatul jugoslav, Pind, Transnistria, Crimeia sau pe coasta Adriaticei, o dovedesc. In secolul trecut majoritatea populatiei din sudul Dunrii vorbea limba romn. Relatrile de mai sus vreau s le intresc cu o intmplare personal trit de mine ntr'o cltorie in India ntre 1960 i 1963. Un prieten, judector la Tribunalul din Jaipur-Rajastlan, m invit s-l insotesc ntr'o inspectie intr'un sat din regiunea pustiului Than, cca 200 km spre vest de Jaipur in directia frontierei cu Pakistan. Am cltorit cu o main de politie tip-break i am traversat o regiune far drumuri i fr osele, complet izolat de ora printre dune de nisip ca in Sahara sau tufiuri de un fel de trestie i mrcini, care cteodat mpiedicau inaintarea. Drumul se deschidea de nsotitori cu topoarele. Dup ore de cttorie am ajuns la destinatie: un sat in pustiu care nu se deosebea intru nimic de satele prin care trecuserm. Si totui, la un moment dat, am impresia c m gsesc undeva ntr'o lume cunoscut. Ceva special imi sare in ochi: locuitorii aveau o alt inftiare dect cei pe care i cunoteam semnau cu MOTII notri. Aveam impresia c vedeam MOTUL care se duce la ora s-si vnd ciuberele, imbrcati in cmi albe i cu ITARI. Copiii purtau haine de "DIMIE", foarte vechi, adic foarte purtate, (ceiace insemna srcie) iar peticile "nsilate" pe haine erau la fel ca cele din satul meu de pe Brgan. Femeile purtau un fel de bluze i purtau oalele pe cep. La primrie am fost primiti cu bunttile respective, ni s'a servit "ERVET" (numele exact, nu v minunati, un nume cunoscut in Rajasthan) i "CEAI" cu foarte mult zahr. Ctre sear ne-am intors acas. In tundr am trit pustiul care nviase. Urlete de acali i de alte fiare fceau atta sgomot nct infricoau i pe indienii din main. Din toate prtile fugeau animale, iar psri de noapte ne atacau maina. Luni de zile m'a urmarit calatoria din pustiu i retrirea sau gsirea "mediului de acas". Dar nu tiam de ce. Secretul l-am aflat din intmplare. Mi-a czut in mn o lucrare a unui englez care a scris-o la inceputul secolului al 19-lea i anume despre locuitorii i pustiul Thar. Englezul povestete de o "CAST" aparte i foarte "MNDR" care se deosebeste de ceilalti locuitori, prin aceia c "sustin c se trag dintr'o natie NOBIL, din ILIRI". (James Tod: Anales and Antiquities of Rajasthan, 183). Prerea de atunci o sustin i astzi: "englezul a avut dreptate", iar eu, din intmplare, am avut norocul s vizitez un sat ai crui strmoi au fost ILIRII. Regret c n'am retinut mai mult din clorie, nici numele satului i nici n'am putut constata dac locuitorii vorbeau un dialect i dac mai pstrau ceva din vocabularul ilirilor. Pcat!

Numai statul ca form de organizare a unui popor este capabil s apere interesele natiunii, s'o consolideze i s'o apere de dumani i de desnationalizare. In jurul capitalei se strng fortele creiatoare ale unui stat. Franta s'a desvoltat in jurul Parisului, iar Germania in jurul Berlinului, i foarte trziu. Din aceast cauz Germania, dei un popor foarte mare, a jucat un rol destul de mic in istorie i chiar a devenit un stat unitar, foarte trziu. La noi, in jurul oraului Bucureti s'au concentrat, i puterea economic, ct i cea cultural. Datorit situaiei politice i geografice romnii s'au constituit foarte trziu in dou principate, i anume Moldova i Muntenia, iar cei din Transilvania, dei formau majoritatea locuitorilor din inut au rmas sub stpnire strin pn la 1-12-1918. Privit situatia politic prin perspectiva timpului de fat, situatia Principatelor este de condamnat, dar nu putem schimba absolut nimic. Pe lng desprtirea statal a mai lipsit i alt factor decisiv: "succesiunea la domnie". Domn in Principate putea fi ales orice persoan care dovedea c are "os domnesc". Aceast situatie a dus la anomalitti i la nesigurant. Au urmat lupte fratricide i o multime de aventurieri au slbit i instituia i statul. O alt cauz care a dus la slbirea statelor romneti, ne-o spune istoricul A.D. Xenopol, consta in faptul c pretendentii la tron, i bineneles i la alte funciuni ale statului, i puneau totdeauna o intrebare fals: "de ce la i nu eu", cnd in realitate pretendentii trebuiau sa-si pun intrebarea invers "dece eu i nu la". Aceast mentalitate egoist a slbit autoritatea statului i a facut-o instabil. Ori, se tie, c numai o organizatie statal puternic, -a nu se confunda cu despotism i dictatur-, poate asigura o dosvoltare panic pe toate trmurile, att economic, ct i cultural. De acest ideal au fost cluziti cei care la 11 Februarie 1866 au detronat pe Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, care la 24 Ianuarie 1859 fusese ales ca primul DOMN al Trilor Romneti, Moldova i Muntenia, care mai trziu au luat numele de Romnia. Sub Locotenenta Domneasc compus din Lascar Catargiu, Nicolae Golescu, Nicolae Harlambie i a guvernului condus de Ion Ghica s'a fcut plebiscitul pentru alegerea ca domn al Romniei a printului Carol Hohenzollern-Sigmaringen, iar la 10 Mai 1866, adunarea aleas la 9 Aprilie proclam ca domn al Romniei pe printul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. Aducerea printului strain era menit s nlture luptele fratricide dintre pretendentii la tron, de a intri institutia domniei i a succesiunei, iar printr'o stabilitate politic de lung durat s se dea posibilitatea trii s se desvolte economic i cultural. A urmat o perioad de stabilitate caracterizat printr'o bun organizare administrativ, s'a nfiintat o armta national puternic, s'au construit unitti economice, poduri, osele i ci ferate. Armata romn a dat dovad in timpul rzboiului independenei de o bun instructie inzestrat cu un bun armament. Cronicarul amintete c la 9 Mai 1877, parlamentul romn a proclamat independenta, iar la 10 Mai 1881 Printul Carol devine Regele Romniei, sub numele de Carol I i domnete pn la 27 Septembrie 1914, adic pn cnd a decedat. In timpul celor doi ani de neutralitate 1914-1916 Romnia este curtat de beligeranti Fiecare dintre ei promitea Romniei, in cazul cnd intr in rzboiu alturi, de ei, teritorii pe care cellalt beligerant le ocupa. La urm garanta integritatea teritorial i recunotea drepturile Romniei asupra teritoriilor din Austro-Ungaria locuite de romni. Pe de alt parte Austria garanta Romniei ocuparea teritoriilor de sub stpnirea Rusiei, locuite de romni. Romania intr in rzboiu contra Puterilor Centrale, Austro-Ungaria-Germania, dei avea cu acestea un tratat secret semnat nc din 1880. La sfritul rzboiului mondial poporul romn realizeaz UNIREA cea MARE, toate provinciile locuite de romni intr in componenta statului romn formnd ROMNIA MARE, visul romnilor de totdeauna. Se alipesc: Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banatul, Tara Crisurilor i Maramureul. Ceiace dorea s fac Mihai Viteazul (1593-1601) este nfptuit. Toti romnii intr'un stat, sub un rege, Ferdinand 1. Despre domnia primilor doi regi. cronicarul nu are aproape nimic ru de povestit. Despre Carol I scria la 21-4-1924 I.C. Brtianu in ziarul Universul: "Carol, pe atunci Domnitor, a fost un factor hotrtor in marile realizri, pentruc era un brbat intelept, prudent, cu mare convingere a menirei

poporului romn de care Dumnezeu l lega, mare sim al demnittii personale i a Statului, cu fireasc ambitiune pentru Tar i pentru El". Independenta Romniei nu s'a fcut intr'o singur zi i n'a fcut-o un singur om, ea a fost rezultatul multor lupte, a multor jertfe i a unei nemrginite increderi in zile mai bune. Unirea Principatelor, Independenta, Romnia Mare au fost fcute contra vointei Marilor Puteri, iar pierderile de teritorii din 1940, pierderea suveranittii i a independentii dup 1944, s'au fcut contra vointei poporului romn, pierderi impuse din cancelarii strine. Tot din citatul lui I.C. Brtianu, am remarcat c se scoate in evident "menirea poporului romn" i dac poporul romn s'ar fi complcut n situatia dat, niciodat nu s'ar fi schimbat, ci s'ar fi perpetuat situatia in care se gsea la inceputul secolului al 19-lea i celui de al 20-lea. Nu trebuie uitat c am fost i suntem inconjurati de state imperialiste care niciodat nu ne-au vrut binele. Austria dorea sa-si intind frontierele spre rsrit i viza o parte din posesiunile turceti. Rusia voia s ajung la trmuri calde i s stpneasc Bosforul i drumurile care duceau peste Principate. Prusia sustinea politica de expansiune a Rusiei, iar Anglia visa prin destrmarea imperiului otoman noi debueuri comerciale pentru plasarea produselor fabricate. Franta, in opozitie cu Anglia, sustinea cnd interesele turceti cnd pe cele ruseti. Principatele se gseau la mijloc, intre ciocan i nicoval. Pe deoparte, voiau s scape de suzeranitatea i tributul greu din partea Turciei, iar pe de alt parte, erau sufocate de influenta i fort ruseac cure se ntindea din ce in ce mai mult, i devenea din ce in ce mai grea. Se tie c incepnd din 1774, dup pacea dela Kuciuc-Kainardji, Rusia capt un vag drept de interventie la Poart in favoarea Principatelor. In 1782, Rusia descoper o nou imprtire administrativa a Principatelor i anume pe lng Muntenia i Moldova, apare Basarabia, un tinut care la 2 Aprilie 1711 era socotit ca fcnd parte din Moldova, aa se putea citi in tratatul incheiat intre Petru cel Mare i Dimitrie Cantemir. Imprteasa Caterina a II-a propune la 1782 nfiintarea DACIEI, adic unirea celor trei provincii sub sceptrul unui print rus. La 1812 Rusia ne fur Basarabia. Prin hatieriful din 1802, Poarta se oblig ea singur, ca inlocuirea Domnilor in Principate s se fac numai cu aprobarea Rusiei. Conventia dela Ackerman din 1826 intrete hatieriful din 1802, iar prin pacea dela Adrianopol, Rusia devine protectoarea Principatelor i le ocup pn in 1834. Practic se inltur protectoratul turcesc cruia se substitue cel rusesc. Mai ru, Turcia nu s'a amestecat in afacerile interne ale Principatelor, in timp ce Rusia nu tine seam de nicio intelegere, se amestec in afacerile interne ale Principatelor i se consider stpna lor. Prin pacea dela Paris este inlturat protectoratul rusesc i se nlocuiete cu cel al Murilor Puteri. Toate aceste presiuni din afar i din interior, apsau att de greu pe spatele poporului romn inct o schimbare a situatiei se impunea. Mai trebuie tinut seam de faptal c odat cu aparitia Rusiei ca fort politic in devenire, iar imperiul turcesc socotit ca un imperiu in declin, toate trile europene ateptau "moartea bolvanului dela Constantinopol" i voiau s profite. In primul rnd Rusia intretinea o propagand bine pus la punct contra imperiului turcesc. Pe de o parte, ata rscoale in imperiul turcesc, iar pe de alt parte inbuirea rscoalelor ddea prilej propagandei ruse s vorbeasc in numele cretinilor oprimati despre "cruzimile nemaipomenite ale pgnilor" contra cretinilor din Balcani. Si pe acea vreme, ca i in zilele noastre propaganda ruseasc era crezut. *** Inc din timpurile trecute Principatele au fost obiectul de trg i de intelegere al Marilor Puteri contra intereselor poporului romn. Intre tarul Rusiei Alexandra I i mpratul Frantei, Napoleon I se ncheie dou tratate secrete prin care Rusia ii aroga dreptul de a anexa Principatele romne. Dei beligeranti in timpul rzboialui ruso-turc din 1877-1878, nu ni so recunoate dreptul de beligerant, iar Rusia, cu care Romania incheiase la 4 Aprilie 1877 un tratat, prin care se acorda din partea Romniei dreptul de pasaj al trupelor ruseti, in timp ce Rusia se "oblig s garanteze integritatea teritorial a stutului romn". Dar in timp ce trupele romne sunt chemate in grab de comandarrnentul rusesc s le salveze de distrugere, Rusia lua msuri de anexarea sudulai Basarabiei. Nici la pacea dela San Stefano i nici la Congresul dela Berlin nu ni se recunoate dreptul de beligerant, dei sngerasem. Mai mult, Marile Puteri sanctioneaz anexiunea Basarabiei i ne impune, conditia, ca pentru recunoaterea independentei, s "acordm cettenia tutaror evreilor

afltori la acea vreme in Romnia", o condiie care in nici ana din trile semnatare nu era aplicat. Se tie c acordarea unei cettenii se face numai la cerere i numai individual. Acordarea cetteniei se face in mas numai la schimbarea de teritorii i numai cetenilor trii care a cedat i nu strinilor aflati intmpltor sau in mod exceptional pe acel tinut. Marile Puteri ne condamn cnd trupele romne au alungat regimul de teroare comunist din Ungaria, instalat de Bela Kun. In anul 1939, am fost impriti intre Stalin i Hitler, iar la Teheran, Jalta i Potsdam am fost dai "in sfera de influent sovictic, unde ne aflm i astzi fr consimtmntul i far voia poporului romn". Este o mare minune c un popor mic a putut s infrunte attea forte strine i dumane i s desjoace attea planuri strine. Am spus-o i o repetm: fr declanarea forelor interne ale poporului roman nu se putea realiza nimic. Meritele sunt ale lui! In timpul nenorocirii epocei fanariote, s'a intmplat o minune! Boerii romni au luat la cunotint prin fanarioti si au stabilit contactul ca cultura francez i, cu toate c unii dintre ei i-au ruinat averile, i-au trimis copiii s invee la institutele de invmnt din apus. Nu trece mult timp i un mare numnr de romni studiaz la Paris, Milano, Roma, Berlin sau Viena. Toti se intorc in ar cu dorina ca cele invtate in strintate s le aplice in tara printilor. Nume ca Gheorghe Bibescu, Constantin Cantacuzino, Constantin Filipescu, Dumitru Golescu, Gheorghe Asachi, fratii Brtianu, Mihai Koglniceanu , ca s numesc numai ctiva dintre ei , vor initia revolutia dela 1848, vor milita pentru UNIREA din 1859, vor fi ctitorii INDEPENDENTEI din 1877 i furitorii ROMNIEI MARI din 1918. In aceast ordine de idei nu trebuie uitat i marea influent venit de peste Carpati, din Transilvania. Imediat dup Unirea bisericii din 1699, o serie de tineri romni studiaz in Italia si descoper c "dela Rm ne tragem". Persecutati de unguri, trec muntii, nfiinteaz coli, ziare i reviste in limba romn in cele dou Principate. Toate acestea au contribuit la redeteptarea spiritului national i odat cu aceasta, la alungarea tuturor relelor venite de peste hotare. Tot ceiace dumanul voia s nlture i s se opun s'a realizat. Toate provinciile romne de sub ocupatie strin s'au eliberat si au format Romnia Mare. Sub domnia urmaului lui Ferdinand I, Carol al II-lea Romnia pierde teritorii in 1940, Basarabia, Bucovina, Tinutul Herta sunt ocupate de Rusia, Ungaria ocup o parte din Transilvania iar sudul Dobrogei trece in componenta statului bulgar. In anul 1941, sub Mihai I se incearc reocuparea provinciilor ocupate de Rusia in 1940, dar euiaz. In urma cedrilor de teritorii, Carol al II-lea este silit s abdice. La 23 August 1944, in urma unei lovituri de stat, cu elemente din jurul palatului i politicieni printre care si Iuliu Maniu si a fostului ofier dezertor la rui Emil Bodnra, se rstoarn guvernul, comandantul otirii tnarealul Ion Antonescu este arestat i predat ruilor. Dup versiunea oficial "se intr in tabra aliailor", in realitate se deschid portile celei de a 12-a invazie ruseasc, invazie ce dureaz i in zilele noastre, una din cele mai lungi ocupatii. La 30 Decembrie 1947, Regele Miliai este silit s abdice si se gsete ca muli romni, in exil, iar Romania este transformat in republic. Am trecut in revist cteva evenimente mai importante din istoria poporului romn pentru inelegerea multor situaii. In timpul regalittii s'au intmplat fapte care sunt de remarcat si de dat exemplu, altele nu trebuiesc amintite. Nici unele nu trebuiesc ignorate, fiindc bune sau rele au existat i intrat in istoria poporului romn. Aparitia primilor regi a nsemnat un progres, care a adus o perioad de linite i de progres. In ceiace privete domnia ultimilor doi regi, prerile sunt inc deosebit de controversate i procesul de restabilire a faptelor istorice este inc in curs. Exist o serie de documente in cancelariile i arhivele statului care nici nu sunt date publicittii si nici cercetate de istorici. Sub domnia regelui Carol al IIlea s'au ntmplat crime oribile i s'a ajuns la destrmarea rii, iar ctre sfritul celui de-al doilea rzboiu mondial s'a initiat dela PALAT o actiune care a dus la pierderea tuturor realizrilor fcute de poporul romn in ultimele dou secole. Aezati la rscruce de drum, unde se gsesc diferite popoare, diferite interese si deasemenea cel mai mare "ghinion", i anume faptul c avem la rsrit un duman hrpret, primitiv, dar mnat de un "misionarism satanic" urmrit cu perseverent secole dearndul. In secolul trecut ruii voiau s ne elibereze de "pgni" i sub acest pretext "ne-au furat pmntul" (Basarabia), in timpurile noastre sustin c "ne-au eliberat de exploatare" dar "ne-au furat libertatea si ne-au nlturat independenta" pentru care generatii intregi se luptase secole dearndul, aducndu-ne ntr'o situaie mult mai grea dect aceia dela inceputul secolului trecut. Pe atunci eram exploatati de turci, dar

turcii nu atentau, ca ruii astzi la distrugerea fiintei naionale. Turcii ne-au dat libertatea de actiune i nu s'au amestecat in afacerile interne ale Principatelor. In istorie se ntmpl fapte de care urmaii se ruineaz, de alte fapte ns se mndresc. Iat cteva dintre ele. In primul rnd amintim despre activitatea diplomatului romn din Londra care, aa a intrat in istoria contemporan, printr-o tire fals schimb situaia politic in cteva zile i o insprete in aa fel nct provoac stri de alarm i ncordri internationale. La 17 Martie 1939, Virgil Tilea se prezint la ministerul de externe britanic i pretinde c are informatii sigure, c Germania va da un ultimat Romniei i c o va ocupa aa cum a ocupat Cehoslovacia. Urmeaz un sir de "desmintiri", "rapoarte i contrarapoarte diplomatice", guvernul englez ordon "punerea in stare de alarma a trupelor" iar "presa englez", in majoritatea ei "cosmopolit" ncepe o campanie de pres contra Germaniei care s'a dus tot timpul rzboiului i a continuat cu mare intensitate i dup 8 Mai 1945. Diplomatul romn - Virgil Tilea nu este nlocuit dela postul su, dei este desmintit oficial de "guvernul romn". Cu toate desmintirile "presa i radioul continu atacurile contra Germaniei" i aceste atacuri contribuie la nruttirea situatiei internationale. Mai trziu "pretinsul ultimat al lui Tilea" va intra in istoria contemparan sub numele de "minciunile lui Tilea" i se va rsfrnge in curnd in lucrarea sa "Histoire de L'Armee allemande" face urmtoarea constatare: "Presa i radioul si-au ndeplinit misiunea: nimeni nu mai contesta realitatea ultimatului german". Anglia acord garantii teritoariale Romniei la 13 Aprilie 1939. La 23 August 1939 in tratatul Molotov-Ribbentrop, Germania acord Uniunii Sovietice "drepturi asupra Basarabiei". Garantiile acordate de Anglia Romniei se dovedesc la 26 Iunie 1940 ineficace. Anglia acorda "garantii teritoriale" Romniei numai fat de Germania nu i fat de Rusia. In schimb, "drepturile acordate de Germania Rusiei se valorific tot la 26 Iunie 1940. Rusia ocup Basarabia cu ajutorul Germaniei i cu aprobarea tacit a garantului Anglia. Dar, se mai intmpl i contrariul. Se tie c in tot timpul anului 1938 i pn in August 1938 se duceau tratative diplomatice intre Franta i Anglia pe de o parte i Rusia pe de alt parte, pentru ncheierea unui tratat de aliant intre trile numite mai sus. Aproape doi ani de zile diplomaii francezi si englezi sunt pe drumuri, cnd la Moscova, cnd la Bucureti, cnd la Varovia. Un tratat de aliant nu putea fi ncheiat fiindc Rusia cerea ndeplinirea a dou condiii: cerea modificri de frontiere in rsritul Europei si voia ca nainte de incheierea unui astfel de tratat s fie in posesia unei inlelegeri in scris in care Romnia i Polonia s acorde dreptul de pasaj al trupelor sovietice peste cele dou tri. Polonia si Romania refuzau semnarea unei astfel de conventii. Pe msur ce la Moscova "avansau tratativele", pe aceiai msur opozitia guvernelor poloneze si romne se cramponau pe un "nu categoric". Disperat de acest refuz categoric, stiindu-se prea bine c frontierele celor dou tri erau garantate de Anglia si de Frana, guvernul englez trimite la Varsovia un emisar diplomatic cu misiunea special de a afla cauza rspunsului negativ al guvernului polonez. Rspunsul guvernului polonez simplu si categoric: "Dac vin germanii peste noi, ne pierdem libertatea, dac vin ruii atunci ne pierdem sufletul". Romnia si Polonia aveau fric c odat intrate trupele rusesti peste teritoriile lor, nu le vor mai prsi. Si ce dreptate aveau! Si nc ceva trebuie luat in consideratie: la acea dat nu se cunoteau atrocittile trupelor sovietice. Polonezii si Romnii cunosteau comportamentul trupelor tariste i asta i ngrozea!... Dar, se schimb vremurile si se schirrnb si prerile... Intre timp, dup cum se stie, trupele ruseti mpreun cu cele germane desfiineaz Polonia. Romania poart un rzboiu contra Rusiei pentru recucerirea teritoriilor pierdute la 26 Iunie 1940. Fr remuscri putem sustine c "orice guvern roman, care ar fi condus tara la 21 Iunie 1941 ar fi pornit la lupt pentru eliberarea fratilor de sub jug strin. Soarta armelor a fost alta. Dac in 1938 i 1939 politicienii romni refuzau cu tenacitate "s acorde dreptul de pasaj trupelor sovietice", dei, dup cum s'a scris mai sus Romnia era in posesia unui tratat semnat prin care se garantau frontierele Romniei, in timpul rzboiului se produce ceva de nenchipuit. Anglia nu acord un tratat in scris, ci face promisiuni vagi, i acestea mai mult prin informatii in pres i tiri radio-difuzate. Si in Romnia se produce o metamorfoz. Politicieni si funcionari ai statului romn in frunte cu regele trii fac eforturi mari ca s aduc "pe rui cat mai repede pe teritoriul trii", dei acum, cei care

fceau aceste eforturi, nu trebuiau s fac apel la istorie, ci aveau ca mrturie comportarea trupelor sovietice care au ocupat Basarabia, Bucovina si regiunea Herta. Totui aceti martori oculari, strng informatii care se livreaz dumanului, pentru a ctiga lupta contra soldatului romn care i piedea viata i vrsa sngele pentru aprarea liberttii i gliei strbune. La PALAT se furete o "lovitur de stat" i la 23 August 1944 se "deschid "portile invaziei sovietice". Regele Mihai I este decorat de Stalin cu cel mai mare ordin sovietic "VICTORIA", dar tot de Stalin, Mihai I este silit la 30 Decembrie 1947 s prseasc tara si s plece in exil... In ultimii ani s'a pus in discutie problema Regelui Mihai. De Persoana lui sunt legate o serse de evenimente istorice: ocuparea trii, comunizarea, jefuirea averilor nationale i personale, introducerea celui mai groaznic regim de teroare cunoscut in istoria poporului romn. O parte din ele s'au produs cu ajutorul direct al Regelui Mihai. Din aceast cauz pentru unii romni din exil Mihai I nu mai este regele Romniei, in timp ce pentru altii este socotit inc rege. O lmurire este necesar. Se tie c Regele dup Constitutia din 1923, intrat in vigoare imediat dup 23 August 1944, ddea regelui o serie de perogative. Una dintre ele era i numirea Preedintelui Consiliului de Mintri. Dup 30-12-1947, adic dup abdicarea Regelui Mihai i stabilirea sa in strintate, Regele Mihai a numit pe Preedintele Comitetului National. Nu vrem s'o punem in discutie dac este legal sau nu. O amintim fiindc a fost exercitat. Faptul numai, c in timpul ct a functionat Comitetul National din Statele Unite, compus din politicieni care au continuat o activitate politic in exil, far s fie imputerniciti de nimeni (adic fr mandat) i numai pe un timp limitat, adic atta timp ct au avut la dispozitie fondurile dislocate de marealul Ion Antonescu in strintate i atta vreme ct americanii au pltit "cu simbrie in dolari", nu indrepttete pe nimeni s se considere "exilai de mna ntia", iar cei care au dus greul i n'au profitat de pe urma simbriilor in dolari, s fie socotiti exilati de mna doua. Nici practica de atunci a Regelui Mihai I de a numi "Preedintele Consiliului" nu nseamn c el are sau avea prerogative in strintate i c ar fi indrepttit s le exercite. In aceast ordine de idei trebuie amintit c Regele Mihai a numit "Preedintele noului Comitet National" infiintat la intiativa rposatului Nicolae Penescu. Are Regele Mihai prerogative sau nu? Pentru intelegerea situatiei este nevoie de o recapitulare istoric. Dup 23 August 1944, Romnia i-a pierdut suveranitatea, iar poporului romn i s'a furat dreptul de ai alege reprezentantii. Primul guvern de dup 23 August 1944, Romnia i-a pierdut suveranitatea, iar poporului romn i s'a furat dreptul de a-i alege reprezentantii. Primul guvern de dup 23 August a fost constituit dup o lovitur de stat in frunte cu Regele trii, Mihai 1. Membrii primului guvern au facut parte din "cercurile palatului care au complotat contra guvernului condus de Ion Antonescu". Celelalte guverne care au urmat au fost formate cu aprobarea fortelor de ocupatie sovietice, iar la 6 Martie 1945, Uniunea Sovietic a impus prin prezenta procurorului sovietic Vinschi formarea unui guvern dup o list completat la Moscova. Se poate spune c transformarea Romniei in colonie sovietic a inceput la 23 August i prin diferite etape s'a ncheiat la 30-12-1947, cnd Regele Mihai 1 a fost obligat s abdice. La 30-12-1947, liderii comuniti au silit pe Regele Mihai I s semneze un act de abdicare. Printre altele putem citi: "In viata Statului romn s'au produs in ultimii ani adnci prefaceri, economice i sociale, care au creiat noi raporturi ntre principalii factori ai vietii de Stat". In continuare se poate citi c "aceste raporturi nu mai corespund timpului". Si fiindc Regele era contient de aceste modificri "abdic pentru el i urmaii si la tron". Privit din punct de vedere juridic formal, actul de abdicare este valabil. Se indic persoana, funcia si are o semntur. Totui actul de abdicare dela 30-12-1947 are un viciu care duce la anularea lui. Consimtmntul Regelui Mihai i semntura an fost luate sob amenintarea cu fora. Ori, in toate legislatiile moderne, orice act semnat sub amenintarea cu forta este "din punct de vedere juridic nul i anume lovit de o nulitate ce nu mai poate fi nlturat". Regele Mihai a semnat sub amenintarea cu forta i ca atare, trebuie s i se acorde i lui drepturile ancorate in uzul dreptului. In aceast privin cred c nu este nimic de adogat. Cel care judec altfel, judec prtinitor i nu este bine. Si totui, tot in drept exist si o alt institutie care este in defavoarea Regelui Mihai. Regele Mihai, sosind in strintate nu s'a pronuntat categoric contra actului de abdicare semnat sub presiune. Mai mult, trecnd prin Salzburg (Austria) exilatii romni an vrut s-i fac o primire ca unui rege. Regele Mihai a rofuzat acest contact. Probabil c nu-i sosiser bunurile promise de comuniti. Ctiva ani a

desemnat persoane in functia de Preedinte al Comitetului National, ca dup aceea s se dea la fund i chiar s declare c nu-l mai intereseaz soarta neamului romnesc. Refuznd s activeze in sensul Constitutiei i neexercitnd perogativele regale acordate de Constitutie, Regele Mihai i-a pierdut drepturile pe care le avea conform Constitutiei. El dovenind un fel de rofugiat oarecare, un fel de fost cettean roman stabilit in strintate sau in cel mai bun caz un fel de refugiat politic oarecare, i ca atare nu i se poate interzice de nimeni s activeze in cadrul exilului pentru nlturrea flagelului comunist din Romnia sau de protutindeni. Dar numai att. Faptul c unii dintre refugiati, si-au adus aminte de Rogele Mihai i s'au adresat LUI s numeasc un "Preedinte al Consiliului National" reinviat de Nicolae Penescu nu nseamn c si-a redobndit drepturi s le exercite conform normelor constitutionale. De altfel si "NOUL" Comitet National este iarsi in agonie, ca si cel de pe vremuri infiinat de cei care au dat lovitura dela 23 August 1944. In jurul Regelui Mihai au aprut alti eroi si vor s intemeieze un alt Comitet. Prerea majorittii exilutui este c acesta s nu-i aroge perogative in exil. Problema regelui trebuie discutat i rezolvat numai dup inlturarea flagelului comunist, nu de exil, ci numai de poporul roman. Regele Mihai are o polit de pltit, el fiind unul dintre aceia care a facilitat intrarea trupelor sovietice in tar i a inlesnit comunizarea ei. Poporului roman trebuie s i se acorde dup atta suferint dreptul de a decide i de a judeca. Noi cei din exil, nu putem i nici nu avem dreptul s impunem celor ce-au suferit pe pielea lor teroarea i urgia comunist, de aici din strintate felul de regim si forma de guvernmnt. Proporul romn trebuie s se pronunte printr'un plebiscit. Dac poporul romn se va pronunta pentru monarhie i vrea s aib un rege, atunci nu i se poate obiecta nimic. Dar ca din lumea liber si se formeze "grupe" sau "guverne in exil" ca s se transplanteze de pe malurile Senei, sau ale Tamisei la Bucureti, nu se poate ammite si nici nu se poate recomanda. Misiunea noastr nu-i s formm "guverne in exil", ci s informm opinia public din punct de vedere profesional cat mai bine ca s putem ajuta la reconstructia rii. Gnduri c unii dintre noi vor deveni minitri sau mari dregatori in Romania de mine, nu-s gndurile oamenilor coreci, ci ale acelora care nu se deosebesc intru nimic de slugile moscovite de astzi din ar. Ar fi cea mai mare nenorocire pentru tar ca mine s i se opun poporului romn un guvern din strintate, care s-l inlocuiasc pe cel de astzi, supus intru totul Moscovei. Proiecte de viitor ca impreun cu Regele Mihai s se arendeze functiile n tar, trebuiesc respinse nu numai ca nesntoase, dar chiar foarte periculoase. Exilul nu trebuie s se polarizeze nici in jurul Regelui Mihai i nici contra lui. Iar pentru a nu se pune in discutie problema regalittii si a legalitii actelor Regelui Mihai, acea poate din exil sa-si indeprteze aceste gnduri i s lupte contra flagelului comunist fra scopuri materiale, ci numai in sensul eliberrii poporului romn de sub teroarea comunist. Aceasta este misiunea noastr i numai in acest sens s ne ntrebuinm fortele. Dac Miliai este sau nu REGE, dac are sau nu are perogative, nu-i datoria noastr de a decide, ci este dreptul poporului romn de mine cnd va fi liber. Nimeni dintre noi nu-i poate retrage dreptul de a lupta in exil pentru eliberarea poporului romn. Repet: rezolvarea problemei ins numai in Romania! *** Ani de zile exilul romnesc, ca i celelalte exiluri au condamnat i au cerut inlturarea intelegerilor secrete dela Jalta, fcute cu putin timp nainte de terminarea celui de-al doilea rzboiu mondial. Mult timp se prea c nimeni nu eo ia in seam, mai mult ne fcea impresia c actiunile noastre i stingheresc. Opinia public a luat la cunotint cum tri libere devin colonii moderne, iar zeci de milioane de cetteni ai trilor din estul Europei mor in lagre si inchisori, dar nimeni nu se sinchisea de suferinele lor. Rusia sovietic ne-a ajutat ea insi, in mod indirect, ca opinia public international s se alture nou i prin aceasta s se fac o schimbare de pozitii i s se ia atitudini favorabile nou. Rusia ocup Afganistanul i cere msuri aspre de represiune in Polonia, prin amenintri directe si manevre de lung durat la frontierele trii. Putin timp dup alegerea ca presedinte al Statelor Unite a lui Ronald Reagen, ne parvine tirea c acesta declar c "la Jalta s'a fcut nedreptate trilor din Eoropa de est". Irnediat dup aceia s'au auzit glasuri similare din Franta i Anglia. Le multumim pentru constatrile facute, i le mai multumirn a doua oar, ca si-au adus aminte de suferinele popoarelor din rsritul Europei. Noi ns, statele care ne-am pierdut libertatea, popoarele care au fost transformate in roboti i sclavi moderni, cerem in numele milioanelor de morti care i-au pierdut viala in lagre i inchisori, in conditii neomenesti, i a zecilor de milioane care i-au pierdut sntatea i au rmas vracuri omeneti i in numele a peste o sut de milioane de europeni srciti i jefuiti, ca vocile oamenilor politici din vest s nu se multumeasc numai cu constatri, ci s caute s nlture rdcina rului, i anume denuntarea acordurilor secrete dela Teheran, Jalta i Potsdam i inlturarea lor. Statele libere au posibititatea i chiar obligatia moral s cear schimbarea situatiei de astzi. Anglia i Statele Unite au pornit un rzboi ca s

inlture clauzele tratatului secret dintre Hitler i Stalin prin care acetia ii mprteau reciproc drepturi in defavoarea statelor care n'au participat la incheierea lor (Polonia, Finlanda, Statele Baltice i Romnia). Polonia mprtit, Statele Baltice mprite, teritorii finlandeze i romne acordate Rusiei sovietice, toate actiuni contra dreptului international. Reamintesc c cele dou tri, mai trziu i Rusia sovietic, se obligaser prin Charta Atlanticului s nu accepte anexiuni, iar in cazul cnd acestea erau necesare, s nu se fac transferuri de teritorii fr consultarea populatiei. Toate aceste scopuri erau nobile i multe popoare le-au aprobat i i-au pus sperante in ele. Ce metamorfoz s'a intmplat in timpul celui de-al doilea rzboi mondial, nu se tie. Se cunosc numai rezultatele: anexiuni fr consultri i clcri flagrante de drept. Nedrepttile dela Jalta s'au fcut cu aprobarea celui mai puternic stat din lume, Statele Unite. De aceia, avem mare sperant in schimbarea de atitudini, venit tocmai din acea tar care a ajutat cel mai mult ca s se fac ndrepttile contra trilor europene. Pentru a ne da seama de schimbrile profunde intmplate in ultima vreme este bine s facem o mic recapitulare istoric i aceasta numai pentru a ntelege insemntatea schimbrii de pozitie american. Inc din anul 1938, adic inainte de nceperea rzboiului mondial, exista ntre Stalin i Roosevelt o intelegere secret de care tia numai patru persoane. Prin aceast conventie Statele Unite se obligau s livreze Rusiei sovietice informatii militare. La fel se tie c tot Roosevelt a fost acela care in timpul rzboiului a livrat Rusiei sovietice o imens cantitate de armament, milioane de tone de alimente i alte produse industriale. Mai mult, Statele Unite au livrat Rusiei sovietice i produse i cunotinle pentru constructia bombei atomice. In tot timpul rzboiului Walter Lipmann, cel mai cunoscut comentator american, sftuia guvernul american s nu urmreasc o politic de independenta a statelor mici din Europa de est, ci s le oblige a duce o politic de "bun vecintate cu Rusia sovietic". Acest sfat a fost pus in practic la Teheran, Jalta i Potsdam. Toat lumea s'a mirat c Statele Unite au dat ceva fr s primeasc nimic in schimb, tiindu-se prea bine c americanii nu sunt negustori slabi. Altceva trebuie s fi fost in joc. Dar s admitem c in acele timpuri, oamenii politici americani nu cunoteau, sau nu aveau de unde s cunoasc mentalitatea sovietic. Numai in acest caz, le-am putea acorda circumstanle atenuante. Dar dup transformarea trilor est europene in colonii moderne, prin jefuirea i srcirea a peste o sut de milioane de europeni i printr'o politic agresiv i de expansiune, nu le mai era admis oamenilor politici americani ca dup 30 de ani de experien i nedreptti ruseti, s persiste in mentinerea rului sovietic. Spre groaza noastr, aflm in Decembrie 1975 din gura expertului de politic esteuropean american, Walter Sonnenfeld, care in fala diplomatilor americani ntruniti din toat Europa, la Londra, face nite declaratii i constatri care a inspimntat milioane de est europeni. Walter Sonnenfeld nu era un oarecare functionar sau profesor fr influent, ci era consilierul ministrului de externe american Kissinger, care se plngea in felul urmtor: "Uniunea Sovietic n'a fost capabil s se asigure de loialitatea trilor est europene". Cu alte cuvinte nu ne inghitise complet. In continuare Walter Sonnenfeld trage concluzia c "mai de vreme sau mai trziu, situatia poate deveni exploziv i ar cauza un al treilea rzboiu mondial. "Aceast situatie nenatural i neorganic a raporturilor este o primejdie pentru pacea mondial i inceperea unui conflict ntre est i vest este de neevitat"! Declaraii mai sfidtoare i mai neomenoase ca ale expertului american nici nu se poate! S se plng c Rusia sovietic n'a fost capabil s se asigure de loialitatea trilor subjugate i exploatate, nu-i constatarea unui om ce vrea binele, ci ale unei persoane ce dorete ca trile est europene s rmn mai departe sub jugul rusesc. Am relatat cele de mai sus pentru a ne da seama ce nseamn actualele schimbri din Statele Unite. Actualul preedinte declar fti c la "Jalta s'a fcut nedreptate trilor din estul Europei". Aceste declaratii ne dau sperane si-i multumin! Se pare c pericolul comunist a devenit att de grav i ameninttor nct Statele Unite nu mai pot sta in stare de pasivitate i nici sa-i mai ajute cum a fcut in trecut. Se pare c politica oficial american nu mai este o politic de duplicitate ca in trecut. Pe de o parte s trmbiteze principiile de libertate, iar pe de alt parte s acorde Rusiei puteri peste tri i popoare, contrare dreptului international. S spemm c Statele Unite au trecut la actiuni concrete i asta inseamn pentu noi, sperant, sperant c in curnd i trile satelite, printre care i Romnia vor deveni libere. A cere un drept ancorat in Charta Natiunilor Unite i recunoscut de dreptul international este o datorie din partea noastr. Trebuie s cerem in toate mprejurrile i in toate ocazide, inlturarea

tratatelor secrete i nedrepte dela Teheran, Jalta i Potsdam. Cerndu-le nu inseamn c vrem rzboi. Din contr vrem eliberarea trii noastre, fr rzboi, i tare ne-am bucura dac Rusia sovietic si-ar da seama c oprimnd popoare nu contribuie la mentinerea pcii i nici la securitate proprie. Si mai trebuie inut seam de un fapt: Rusia sovietic nu este capabil s poarte un rzboi i din aceast cauz nu-l va ncepe. Rusia este att de slab in interior, inct in curnd nu va mai putea face fat problemelor nerezolvate i care trebuiesc totui s fie rezolvate. Si atunci vom vedea momentul prbuirii imperiului multinational i anacronic Uniunea Sovietic i libertatea celor peste o sut de milioane do europeni. Momentul nu este departe i este de prevzut. *** In aceast lume nimic nu rmne definitiv. Totul este in scurgere, totul este in prefacere. In tara noastr Romnia, domnete cea mai crud tiranie care n'are asemnare in istorie. Peste ara noastr au trecut multe nenorociri, plgi i jefuitori, dar ultima ocupatie ruseasc le-a intrecut pe toate, a sracit poporul, l-a inflmnzit i i-a atacat sufletul. Guvernul dela Bucureti, triete din mila Moscovei, fr Moscova, actualul regim nu se poate mentine la putere nici mcar o or. Fr puterea Moscovei, poporul romn n'ar fi czut in robie, n'ar fi fost nevoit s-i piard fii in inchisori i lagare, sau s ndure foamete intr'o tar care inainte de rzboiu, inainte de venirea plgii comuniste exporta alimente. In trecut nvlitorii se interesau numai de prad, actualii nvlitori vor s ne distrug in plus i sufletul. Cu toate incercrile fcute, inc nu le-a reuit s ne distrug ca natiune i fiinta national inc mai rezist. Bazati pe experientele din trecutul nostru, suntem convini c nici de data aceasta nu ne vor distruge. In capitala groazei i centrul tuturor nenorocirilor guverneaz un regim satanic, care a furit o armat puternic. Tancuri i avioane, stau gata s fie puse in micare, iar rachetele cu bombe atomice sunt amplasate in multe colturi ale luimii i submarine le poart pe fundul marilor i oceanelor, iar sputnici sboar in spatial interplanetar gata ca in orice moment s deslntuie prpdul final. Si totui acest colos militar este gata de a se prbui inainte de a deslntui prpdul final. Lichidarea monstrului sovietic este programat. Lichidarea poate fi intrziat, dar sfritul nu mai poate fi inlturat. Dac Rusia sovietic ar fi puternic, nimeni n'ar fi putut s'o impiedice s treac la atac. Ar fi dat ultimate cum a dat in 1939 i 1940 si ar fi instalat pretutindeni guverne comuniste contra voinei popoarelor. Nu le-a fcut pentruc n'a putut! Iar astzi, orict ar vrea nu mai poate. Rusia i-a nflmnzit proprii supui i flmnzii n'au pentru ce lupta! La lichidarea monstrului comunist vor concura mai multe cauze. 1. Tineretul. La ora actuala ideia comunist sau socialismul rusesc nu mai poate mobiliza forte in interior care s dinamizeze activitatea tineretului. Statul comunist este condus de indivizi ce nu cred in nimic, in afar de dorina de a rmne la putere, tir sistemul inaugurat i mentinut cu fora armat a crescut un tineret far morala, fr respect fat de lege i fr incredere in viitor. Statul sovietic este ca un fel de avion care sboar fr benzin numai in virtutea ineriei. Dezordinile in fabrici, ateliere, administratia public sunt la ordinea zilei. O dozordine se observ chiar in unittile militare. Numrul dezertorilor din unittile sovietice cresc. Soldatii sovietici sunt contra ofiterilor, i in disculii intre ei spun c primele gloante in rzboiu "vor fi pentru ofierii unittiilor". Din cauza tratamentului neomenos al soldatilor, soldatii unui regiment de infanterie dela frontiera rusochineaz au omort toti ofiterii cu baionetele i cu cutitele. Lucrtorii i soldaii fiind tratati ca nite sclavi, i rezultatul muncii lor este tot cea a sclavului. Dac pentru producia unei cantitti de martfa in statele libere este necesar un numr de 100 de lucrtori, pentru aceiai cantitate de marfa in Rusia sovietic este nevoie de 500 de lucrtori. 2. Forma de stat. Despotismul comunist nu poate fi reformat, in niciun caz nu se poate humaniza i nici liberaliza, el poate fi numai distrus, i anume din interior. In primul rnd foametea este mai periculoas dect ideologia i atrn ca o bomb politic asupra capetelor politicienilor din comitetul central. Milovan Djilas fostul ideolog comunist al lui Tito este de prere c revolutia ungar din 1956 a dat "un fel de accelaratie prbuirii sistemului comunist i de atunci ar fi in agonie".

Dac n'ar fi armata roie, de mult ar fi disprut regimul comunist. Partidul comunist rnu mai joac niciun rol in Rusia sovietic. Fr armata roie ultimul sistem colonialist din lume s'ar fi prbuit, dar i aceasta este pe punctul de a slbi. 3. Industria sovietic. Industria sovietic a trit i triete din capitalul i cunotintele din rile capitaliste, pe care Uniunea Sovietic vrea s le distrug. In timp de rzboi aceast industrie nu-i capabil s livreze soldatului rus piesele de schimb. Se povestete c la o manevr militar care a avut loc in Siberia au participat o mie de tancuri, dar la destinatie n'au sosit dect... o sut! Dac se sisteaz acordarea de credite i constructia de fabrici de ctre statele libere, s'ar produce un haos in Rusia sovietic. 4. Agricultura. Rusia sovietic posed cea mai mare intindere de pmnt agricol de pe glob, dar nu este capabil sa-si hrneasc populaia. Un popor flmnd i mnnc guvernul, dar acesta nu-i eficace dect in momerntul cnd se narmeaz. Si astfel de revolutii se cunosc. Numele lagrelor unde au avut loc revolutii vor rmne mereu prezente: Kingir, Karaganda, Workuta, Kolyma, Norylsk, toate inbuite in snge de unitti de elit ale ministerului de interne. In anul 1963 a avut loc revolta romnilor din Chiinu. Romnii s'au revoltat cu arma in mn protestnd contra scumpirii alimentelor. Toate apelurile liderilor comuniti de a se produce mai multe alimente n'au adus rezultatele dorite, din contr producia este mai mic. In anul 1979 se prevzuse conform planului 235 milioane de tone de cereale, dar s'au recoltat numai 170 de milioane, deci cu peste 25 la 100 mai putin dect se prevzuse. In anul 1914 Rusia tarist exporta cereale iar Rusia comunist, dup 60 de ani de putere, import cereale. 5. Minorittile nationale. Ruii sunt o minoritate in statul multinational, iar Uniunea Sovietic este un anacronism in timpurile noastre. Toate statele multinationale au disprut, rmnnd numai ea singur ca o reminiscen istoric a timpurilor trecute. Rusii detin functii de conducere in aparatul de stat, in organizatiile de opresiune ca militia i securitatea (GKB), efi de intreprinderi industriale i de comert, iar pentru minoritlile nationale nu rmn dect funcii de jos sau de corvoad. Inrperiul tarist a fost sdruncinat de lozinca comunist: "Deschideti portile inchisorii popoarelor, Rusia". Comunitii ins nu i-au respectat lozinca. Toate popoarele oprimate de fostul imperiu arist se gsesc i astzi in inchisoare, mai rnult alte popoare au fost aduse in nchisoarea popoarelor, de data asta se numete, Uniunea Sovietic i nu Rusia tarist. Problema minorittilor nationale din Rusia sovietic rmne un butoi de pulbere i va sri in aier la timpul potrivit. Aproximativ 90 la 100 din grevele, din revolutiile nbuite in snge in Uniunea Sovietic au avut loc in tinuturile ne ruse in Ucraina, in Caucas, in Basarabia, in Trile Baltice, in Turkestan, in Georgia, in Rusia Alba i in Siberia. Minorittile fiind in dublu sens exploatate: de social-colonialiti i de imperial-colonialiti. In centrele industriale ne-ruse micrile revolutionare ale muncitorilor poart un caracter national. Caracterul unei desprtiri de Rusia este din ce in ce mai pronuntat. Foi volante contra imperialisruului rusesc an fost rspndite in multe regiuni ale Rusiei sovietice. Presa sovietic a relatat ea nsi despre foile volante rspndite de stadentii ucraineni din Chiev. 6. Persecutiile religioase. Intenia liderilor comuniti de a distruge "opiumul popoarelor, religia" a dat gre. Contrariul s'a realizat. Sentimentul religios a devenit din ce in ce mui puternic i un mare pericol pentru regimul comunist. In aceast ordine de idei trebuie amintit i redeteptarea popoarelor rnahomedane din imperial colonial. Un mare pericol pentru regimul comunist il formeaz sectele i anume datorit unui fapt foarte simplu. In timpul rzboiului, Stalin a fcut apel la biserica ortodox rus. Aceasta a ajutat la ntrirea sentimentului national, dar si-a creiat i o slbiciune. A devenit unelta aparatului de stat. In biseric se roag preotii pentru "sntatea conductorilor statului" i se citesc "ordine si informatii venite din partea statului cure oprimeaz populaia". Singurele comunitti sociale cure nu fac compromisuri cu regimul comunist sunt sectele religioase. Acestea fac opoziie i poporul care este anticomunist se ndreapt spre ele, intrindu-le prin numr, i ajutndu-le din punct de vedere material. Membrii sectelor nu vor s fac servicii militare sau s slujeasc statului comunist. Din aceast cauz sunt prigonii, iar prigoana creiaz rnartiri i opozitie. Prbuirea imperiului anacronist i imperialist se va produce prin 1). rzboi, 2). evolutie sau 3). revolutie.

1). Rzboiul. Rusia sovietic nu va porni un rzboi. In momentul de fa nu-l poate ctiga i din aceast cauz il va evita. Este drept Rusia n'a renuntat la cucerirea lumii, dar nu prin rzboi, ci prin attare de revolutii in diferite colturi ale lumii. Incercrile de a ctiga de purtea ei pe revolutionarii din America de sud, pare c n'a dat roadele ateptate, iar comunizarea i mentinerea unui regim comunist in Cuba cost o sum enorm statul sovietic. La fel si ocupatia din Afganistan soldat cu mii de morti far s poat pacifica statul, adic s-l aib sub control complet. La fel este greu de spas dac i se va impune Rusiei sovietice un rsboi din exterior. In momentul de fat nu se poate numi o tar care ar fi dispus s poarte un rsboi contra Rusiei sovietice. In plus armele atomice mpiedic un astfel de rsboi. 2). Evolutia. Imediat dup cel de-al doilea rsboi mondial an aprut un mare numr de doctrinari, care vedeau o "evolutie a comunismului" i anume, o schimbare a lui in sensul unei debarasri de o serie de aspecte de dictatur i apropierea de democratie. Ori comunismul nu se poate mentine fr dictatur. Regimurile comuniste intretin cele mai numeroase armate i fr forta militar nu se pot mentine la patere. In decursul anilor s'a putut face constatarea, ca orice regim comunist cure nu se poate baza pe forta militar este sortit pieirii. In Rusia sovietic toate incercrile revolutionare ale muncitorilor au fost nbuite in snge. Statul nu discut cu cettenii, nici probleme de conducere i nici de imbunttirea situatiei materiale. S'a ncercat in Cehoslovacia un comunism cu "fat mai uman" dar s'a prbuit in fata tancurilor sovietice. Nici incercrile din Polonia ca prin ajutorul unui sindicat puternic s se poat duce "un dialog intre stat i rnuncitor" s'a prbuit in fata fortelor armate. 3). Revoluia. Aceast posibilitate ar fi pentru popoarele robite din rsritul Europei cea mai bun solutie. Situatia din Rusia sovietic se nruttete din ce in ce mai mult. In Rusia au avut loc cele rnai multe revolutii, iar la ora actual problema nationalittilor subjugate este tot att de grav cam a fost pe timpul revolutiei comuniste cnd Lenin i Stalin au pornit la lupt on lozinca "deschideti portile inchisorii popoarelor, Rusia". La ora actual Rusia Sovietic este un imperiu colonial, cel mai mare din lume i anacronic. El nu va mui putea supravietui i se va prbui cam s'au prbuit toate imperiile coloniale. Multi politologi i istorici care s'au ocupat de fenomenul rnonstrului sovietic au ajuns la concluzia, c mai curnd sau rnai trziu se va prbusi. Dintr'o multime de lucrri, am ales numai cteva: a) Andrei A. Almarik-, istoric rus, si-a pus intrebarea dac "Uniunea Sovietic" va supravietui anul 1984. Almarik ajunge la concluzia c Rusia trebuie s plteasc pentru cuceririle lui Stalin. b) Emmanuel Todd, in lucrarea sa "La chute finale", aprut in anul 1977 in editura Robert Lafont, ajunge la concluzia c imperial sovietic "se va prbui in primii 10, 20 sau 30 de ani". c) Comunistul jugoslav, Milovan Djilas, in lucrarea sa "Noua clas" este de prere c "situatia actual nu mui poate dura" i se va ajunge in curnd i in mod inevitabil la o limt, iar aceast limit va fi nceputul sfritului stpnirii nengrdite a birocratiei politice a noii clase. d) Gh. Bartsch, fost comunist, se exprim in lucrarea sa "Schimbare (de macaz) in Europa de rsrit "n felul urmtor: "destrmarea imperiului comunist a inceput dela defectiunea lui Tito". e) Wolfgang Leonard, fost student la coala de Partid din Moscova, in timpul de fat profesor universitar in Statele Unite in lucrarea "in ajunul unei revolutii" susine c Uniunea Sovietic se afl "ntr'o stare pre-revolutionar". f) Stefan Yowew in lucrarea "Poate fi invins comunismul" ajunge la concluzia c "sistemul totalitar comunist nu mai incepe un rzboiu contra popoarelor libere i c pentru invingerea comunismului, fr rzboiu, sunt anse reale. g) Generalul Sir John Hackett in lucrarea sa "Cel de-al treilea rzboi mondial" Teatru de operatii principal Germania, aprut in 1978 in editura german C. Bertelmann, sustine prerea c cel de-al treilea rzboiu mondial ncepe la 4 August 1985, la ora patru dimineata. La acea dat Rusia va ataca

cu 40 divizii, va ctiga teren, dar va pierde rzboiul. Revolutii interne, in special ale popoarelor subjugate, vor slbi puterea sovietic inct va fi nevoit s cedeze puterea. h) Micimel S. Volsensky in lucrarea "Nomenklatura Clasa stpnitoare in Uniunea Sovietic" aprut in 1980 in editura Molden-Viena, M. Voslensky cunoate sistemul sovietic din "interior" fiindc a fost membru de partid i "colaborator al comitetului central al partidului comunist sovietic a ales libertatea in 1976 denumete clasa conductoare "NOMENKLATURA" i care in realitate este o "clasa exploatatoare" i este stpna i propietara "propriettii socialiste" i aceast situatie nu poate dura la infinit. i) Helene Carrere d'Encausse in lucrarea "Le pouvoir confisque, gouvernants et gouvernes on URSS" aprut in editura Flamarion, Paris 1980 vorbete de fisurile din Uniunea Sovietic cauzate de minorittile nationale.