Sunteți pe pagina 1din 7

Infractiunea de tradare prin ajutarea inamicului

Este reglementata in art. 155, iar particularitatea este data de situatia premisa necesara pentru existenta infractiunii, si anume starea de razboi. Este definit ca fiind timp de razboi, intervalul de timp de la data inceperii mobilizarii pana la trecerea armatei la pace. Infractiunea consta in fapta cetateanului roman sau a persoanei fara cetatenie, domicilata pe teritoriul Romaniei care pe timp de razboi preda teritorii,orase, pozitii de aparare,depozite etc. Preda nave, aeronave, masini, aparate, armament sau orice alte materiale care pot servi pe timpul razboiului. Procura dusmanului oameni, valori materiale de orice fel. Trece de partea inamicului sau efectueaza alte actiuni care sunt de natura sa favorizeze activitatea dusmanului sau sa slabeasca puterea de lupta a fortelor armate romane sau a armatelor aliate. Se sanctioneaza acelasi subiect care lupta sau face parte din formatiile de lupta dusmane statului roman sau aliatilor acestuia. Avem obiect material.

Subiectul activ este necalificat, insa pentru unele modalitati pentru producerea
faptei este necesara calitatea de militar. Intre aceasta infractiune si infractiunile de capitulare si respectiv parasirea campului de lupta exista similitudini insa ele nu se confunda. Este necesar ca faptele sa se comita pe campul de lupta sau in conditii de lupta ceea ce nu e cazul la infractiunea de la art. 136, unde conditia impusa de lege priveste doar existenta starii de razboi.

Subiectul pasiv este acelasi ca si in cazul infractiunii de la art. 155.


Situatia premisa este evidenta:starea de razboi.

Latura obiectiva
Elementul material consta intr-o actiune de ajutare a inamicului, concretizata in una din modalitatile prevazute de text, si anume:predarea unoi nave, teritorii, trecerea de partea inamicului. Aceasta concretizare a elementului material in multiple actiuni face ca acestea sa fie alternative, astfel incat pentru retinerea infractiunii este suficient sa se produca una singura. Actiunile prevazute in Cod sunt date doar ca exemple si nu indicativ si asta deoarece, teza finala a alin. 1,lit. d. foloseste o formula specifica si anume: s-au efectuat si alte actiuni care sunt de natura sa favorizeze activitatea dusmanului sau sa slabeasca puterea de lupta a fortelor armate romane.

Urmarea imediata consta intr-o stare de pericol a carei existenta se prezuma in


momentul realizarii elementului material. Avem si o urmare imediata adiacenta(darea unor nave, aeronave-trebuie ca predarea sa fie efectiva)

Legatura de cauzalitate rezulta ex re. daca avem urmare imediata adiacenta


trebuie dovedit ca s-a produs rezultatul.

Latura subiectiva
Intentia:directa si indirecta. Nu intereseaza scopul sau mobilul.

Formele infractiunii
Fapta se consuma in momentul realizarii elementului material. Conform art. 73,alin.1:tentativa se pedepeseste; actele pregatatitoare se sanctioneaza.

Variante
Alin. 1 este reglementata varianta tip, iar in alin.2 avem reglementata o varianta asimilata in situatia in care cetateanul roman sau apatridul care domiciliaza in Romania lupta sau face parte din formatiile de lupta impotriva statului roman sau aliatilor sai.

Sanctiuni
Infractiunea se pedepseste cu detentiunea pe viata, alternativ cu pedeapsa inchisorii de la 15 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.

Aspecte procesuale
Aceasta infractiune se judeca in prima instanta la Curtea de Apel. Procurorul este cel instrumenteaza cauza urmaririi penale. Nu avem organe de cercetare a politiei.

Tradarea cu transmitere de secrete

Suntem in prezenta unei variante de infractiune prevazuta de art. 155, deoarece obligatia de loialitate poate fi incalcata si prin transmiterea secretelor de stat unei puteri straine sau agentilor acesteia. Secrete de stat sunt documente si date ce prezinta in mod vadit acest caracter, precum si datele care sunt declarate ori calificate astfel printr-o hotarare a Guvernului. Infractiunea este reglemantata in 2 variante:una tip si una atenuata. Reprezinta tradare prin transmitere de secrete, transmiterea de secrete unei puteri straine, precum si procurarea de documente sau date ce constituie secrete de stat ori detinerea de asemenea documente de catre cei care nu calitatea de a cunoaste in scopul transmiterii lor. Fapta trebuie savarsita de un cetatean roman sau de un apatrid cu domiciliul in Romania. Alin 2. Reglementeaza o forma atenuata care se refera la acele fapte prevazute in alin 1. Daca ele se refera la documente sau date care prin caracterul si importanta lor fac ca fapta savarsita sa pericliteze siguranta statului.

Obiectul material consta in documente in care se materializeaza secrete de stat


sau documente care prin caracterul si importanta lor fac sa fie periclitata siguranta statului.

Elementul material el consta intr-o actiune ce poate imbraca 3 variante:


a.transmiterea secretului de stat; b.procurarea de documente sau date ce contin secrete de stat; c.detinerea de documente ce constituie secrete de stat. Pentru variantele procurare si detinere,legea impune o conditie. Subiectul activ nu trebuie sa cunoasca respectivele date sau documente. Textul prevede pentru variantele b si c o cerinta esentiala si anume ca detinerea si procurarea sa se faca in scopul transmiterii. Cuvantul scop este folosit pentru a indica destinatia obiectiva a acestor date sau documente si ca atare, nu este relevant pentru calificarea intentiei. La varianta atenuata elementul material trebuie sa fie de natura sa puna in pericol siguranta statului

Urmarea imediata consta prin crearea starii de pericol. Atunci cand secretul de
stat imbraca o forma materiala vom avea si o urmare imediata subsidiara si ca atare va trebui facuta si legatura de cauzalitate.

Latura subiectiva este intentia directa sau indirecta.


Tentativa este posibila dar numai in varianta procurarii sau transmiterii, nefiind posibila in cazul detinerii. Unele acte preparatorii pot fi asimilitate tentativei.

Sanctiunea este diferentiata, in functie de varianta.

Infractiunea de spionaj

Diferenta dintre spionaj si infractiunea de tradare o intalnim la nivelul subiectului activ, in sensul ca acesta e un cetatean strain. Practica judiciara nu intalneste prea des aceasta infractiune. Spre deosebire de infractiunile de tradare, in cazul infractiunii de spionaj vorbim despre o loialitate dusa la extrem a celor care desfasoara actiuni in slujba statului lor. Spionii lucreaza pentru un stat caruia ii apartin, desfasurandu-si actiunile intr-un stat strain.

Infractiunea de atentat care pune in pericol siguranta statului

Se sanctioneaza atentatul savarsit asupra vietii, integritatii corporale care indeplineste o activitate importanta, de stat sau alte activitati publice importante in imprejurari care fac ca fapta sa puna in pericol siguranta statului. Obiectul juridic special consta in relatiile sociale de a caror existenta depinde siguranta statului. Avem si un obiect juridic secundar, constand in relatiile sociale privind viata, sanatatea, integritatea corporala.

Obiect material. Este o infractiune de pericol, dar cand avem un obiect juridic
secundar, avem si obiect material, constand in corpul persoanei asupra careia se atenteaza prin actiunea incercata doar sau reusita, savarsita de autor.

Subiectul activ este necircumstantiat, adica poate fi orice persoana. Subiectul pasiv. Avem subiect pasiv principal, si anume statul si unul secundar,
adica persoana care intreprinde o activitate importanta de stat sau alta activitate publica importanta. Legea nu defineste ce inseamna activitate publica importanta, dar s-a creionat in doctrina o opinie, si anume a inseamnat activitea desfasurata de o persoana care ar avea posibilitatea sa adopte sau sa determine adoptarea de masuri cu ampla rezonanta politica sau sociala. Situatia premisa. Trebuie sa avem persoana care sa desfasoare activitatea publica importanta.

Latura obiectiva
Elementul material. Trebuie sa existe un atentat. Cerinta esentiala consta in faptul ca atentatul sa se produca in imprejurari care fac ca fapta sa puna in pericol siguranta statului. Urmarea imediata principala consta in crearea unei stari de pericol pentru siguranta statului. Este si o urmare imediata adiacenta, constand in crearea unei stari de pericol pentru viata, sanatatea si integritatea corporala. Legatura de cauzalitate. Caracterul complex al acestei infractiuni in ceea ce priveste urmarea imediata impune o dubla legatura cauzala. Starea de pericol rezulta ex re, dar mereu pentru urmarea imediata secundara trebuie dovedit ca a existat o legatura intre fapta si urmarea imediata. Latura subiecta. Infractiunea se savarseste cu intentie directa sau indirecta. Formele infractiunii. Tentativa nu subzista acestei forme de infractiuni. Aceasta e o infractiune fapt consumat. Consumarea are loc in momentul savarsirii infractiunii indiferent de rezultatul produs.

Atentatul contra unei colectivitati

Atentatul prin otraviri in masa sau orice mijloc de natura sa slabeasca puterea de stat se sanctioneaza. Prin colectivitate se intelege o comunitate care traieste in acelasi loc. Aceasta colectivitate trebuie sa fie organizata dupa anumite criterii:economic, politic etc. Prin intermediul sanctiunii se asigura o dubla protectie, in sensul ca, pe de o parte e protejata siguranta nationala, si pe de alta parte este protejata siguranta fizica a unei colectivitati umane. Textul impune o cerinta esentiala si anume ca atentatul sa fie de natura sa slabeasca puterea de stat. Prin putere de stat se intelege acea forma de organizare statala, a puterii poporului si aceasta putere este exercitata prin intermediul celor 3 Puteri prevazute in Constitutie. Avem un subiect pasiv principal, si anume statul roman si un subiect pasiv adiacent constand in colectivitate,sau membrii ce alcatuiesc colectivitatea respectiva.

S-ar putea să vă placă și