P. 1
Tudor Arghezi. Poezie Si Statistica - Ilie Torsan - 27.04.2012

Tudor Arghezi. Poezie Si Statistica - Ilie Torsan - 27.04.2012

|Views: 25|Likes:
Published by Dan Toma Dulciu
Statistical indicators in Tudor Arghezi's poems.
Statistical indicators in Tudor Arghezi's poems.

More info:

Categories:Types, Research
Published by: Dan Toma Dulciu on Jul 24, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/12/2014

pdf

text

original

TUDOR ARGHEZI

POEZIE ŞI STATISTICĂ

Tehnoredactare computerizată: Angelica Mălăescu Coperta: Angelica Mălăescu _____________________________ Copyright © 2012 Editura Universitară Director: Drd. Vasile Muscalu B-dul. N. Bălcescu nr. 27-33, Sector 1, Bucureşti Tel.: 021. 315.32.47 / 319.67.27 www.editurauniversitara.ro e-mail: redactia@editurauniversitara.ro _____________________________ EDITURĂ RECUNOSCUTĂ DE CONSILIUL NAŢIONAL AL CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE (C.N.C.S..) Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României TORSAN, ILIE Tudor Arghezi: Poezie şi statistică / Ilie Torsan. - Bucureşti : Editura Universitară, 2012 Bibliogr. ISBN 978-606-591-XXX-X .............................

© Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate autorului. ____________________________ Distribuţie: tel.: 021.315.32.47 /319.67.27 comenzi@editurauniversitara.ro _____________________________ ISBN 978-606-591-XXX-X

2

ILIE TORSAN

TUDOR ARGHEZI
POEZIE ŞI STATISTICĂ

Editura Universitară, Bucureşti, 2012
3

4

Cuvânt înainte
Tudor Arghezi (pseud. lui Ion N. Theodorescu), debutează în 1896 la „Liga ortodoxă” cu versuri simboliste. Între 1905 – 1910 locuieşte în Elveţia. Întors în ţară, se angajează într-o intensă activitate publicistică, remarcându-se prin originalitatea limbajului poetic şi virulenţa pamfletară. I se acordă Premiul naţional (1934 şi 1946), Premiul de stat şi Premiul Herder. La scurt timp de la debut, A. Macedonski scria despre Arghezi următoarele: „Acest tânăr, la o vârstă când eu gângăveam versul, rupe cu o cutezanţă fără margini, dar până astăzi coronată de cel mai strălucit succes, cu toată tehnica versificării, cu toate banalitaţile de imagini şi idei, ce multă vreme au fost socotite, la noi şi în străinătate, ca o culme a poeticii şi a artei.” Într-un articol publicat în ADEVĂRUL din 1935, Ilarie Voroncă scria: „S-au temut unii că succesul îl va sili să se uite pe sine şi că uneltele ne mai tremurându-i suav şi dumnezeieşte în mâini, el va ciopli numai forme comune şi fără şi fără suflet. I-a fost dat lui Arghezi ca acei cari au vrut să-i citească destinul în palma unui cântec şoptit de dânsul, să se înşele întotdeauna. Nici o formulă n-a avut graţii destul de puternice ca să-l poată ţine închis. Când toată lumea căzuse la învoială că nu e vorba decât de „polemistul Arghezi”, el, Arghezi ascuzându-şi un hohot de râs, îşi orânduia „cuvintele potrivite” cari aveau să dea literaturii pe unul din cei mai mari poeţi.” Şerban Cioculescu spunea despre Arghezi următoarele: „Scriitorul nu este popular, dacă prin noţiunea de popularitate se înţelege răspândirea lui în toate cătunele unde
5

a pătruns cartea şi limpezirea chipului său în minţile tuturor cunoscătorilor de carte. Nu este popular, pentru că imaginea argheziană proteică, se refuză, cum spuneam, închiderii într-o comodă formulă portativă; şi nu este popular, pentru că receptarea scrisului său cere o conştiinţă estetică, de care nu dispun mulţi chiar dintre cei ce se măgulesc cu calitatea atitrată de cărturar.” * * În lucrare, noi vom aborda din punct de vedere statistic un număr de poezii semnate de Arghezi, punând în evidenţă unele caracteristici structurale ale textelor. În primul rând, deoarece ne adresăm cu prioritate tineretului, vom evidenţia unele „mesaje disimulate” în textele analizate, apelând numai la procedee simetrice, dar mai ales la şirurile lui Fibonacci. Acestea sunt şiruri definite prin recurenţă, pornind de la două numere, „a” şi „b” astfel: a, b, (a + b), (a + 2b), (2a + 3 b) ... deci fiecare termen, începând cu al treilea, este egal cu suma celor doi termeni precedenţi. Se poate demonstra că limita acestui şir este faimosul „număr de aur”, având expresia: (1 + √5 ) / 2 şi valoarea aproximativă egală cu 1,618. Noi vom apela la „secvenţele fibonaciene”, deci la secvenţele formate din cel puţin trei termeni consecutivi aparţinând unui astfel de şir.
6

*

Pentru a arăta cum vom folosi secvenţele fibonaciene: considerăm următorul text: CU AURUL TĂU SE POATE MĂRITA FATA NOASTRĂ CU UN BĂRBAT CARE SĂ O RESPECTE, FIDEL. din care eliminăm spaţiul dintre cuvinte. Din text rezultă structura: C (1) A (1) R (2) T (3) E (5) M (8) A (13) R (21) E în care, numerele din paranteze reprezintă numărul de litere din text care separă literele din structură, aceste numere formează secvenţa fibonaciană: 1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, iar literele din structură formează mesajul „CARTE MARE”. Dar din textul de mai sus, prin simetrii, se pot obţine şi următoarele structuri: C (3) R (3) A (3) P (3) E respectiv C (4) U (4) S (4) T (4) I din care rezultă mesajul CRAPE, respectiv SUCIT, acesta obţinut prin anagramare. Vom face şi unele consideraţii geometrice, punând în corespondenţă fiecare cuvânt cu un punct din plan având drept coordonate numărul de vocale, respectiv de consoane ale cuvântului respectiv. Astfel, cuvântului CARTE îi corespunde punctul M (2; 3). Aceste consideraţii le-am introdus deoarece evidenţierea lor apelează la răbdarea, spiritul de observaţie şi intuiţia celui care le caută, calităţi necesare în orice domeniu de activitate.

7

Referitor la consideraţiile geometrice, vom pune mereu în evidenţă „triunghiul de aur”, deci acela în care, raportul dintre suma a două laturi pe latura a treia, este egal cu numărul de aur, notat cu N (a). În continuare textul fiecărei poezii va fi împărţit în trei mulţimi disjuncte şi anume, I, mulţimea cuvintelor iniţiale ale versurilor, M, mulţimea cuvintelor mediane şi F, mulţimea literelor finale, sau rimele. Pentru fiecare dintre mulţimile de mai sus, vom determina frecvenţele globale ale literelor, entropia, deci cantitatea medie corespunzătoare unei litere, dată de relaţia: H = - Σ p (i) log p (i) unde p (i) este probabilitatea literei „i”. Totodată vom calcula energia informaţională: E = Σ p² (i) indicator introdus de matematicianul Octav Onicescu. În acelaşi timp, pentru distribuţiile literelor din cele trei mulţimi de mai sus, folosind ordonarea literelor în ordinea descrescătoare a frecvenţelor lor şi rangurile obţinute în această ordonare, vom calcula coeficientul de corelaţie al rangurilor (coeficientului lui Kendall), definit astfel, R (k) = 1 – Σ d² (i) / n (n² - 1) unde d (i) este diferenţa dintre rangurile literei „i” din cele două ordonări iar „n” reprezintă numărul perechilor de ranguri care se compară. Valoarea maximă a lui R (k) este egală cu unu, atunci când cele două ordonări coincid, deci corelaţia dintre ele este maximă.
8

Pentru fiecare vers al poeziilor analizate, vom calcula un indicator R (d) care estimează (sau compară) redundanţa textului respectiv. Iată acest indicator: Considerăm un text S având lungimea în litere egală cu L. Începând cu poziţia „i” considerăm segmentele, S (1, i -1) şi S (i, i + k) pentru k = 1, 2, ..., {L - i}. Găsim cel mai mic număr K pentru care S (i, i + k) nu este un subşir al lui S (1, i - 1). Secvenţa S (i, i + K) este următorul segment în partiţionarea lui S şi vom merge la poziţia (i + k + 1) reluând procesul de mai sus. Partiţionarea lui S după regulile de mai sus se numeşte istorie exhaustivă. Dacă notăm cu N numărul segmentelor dintr-o istorie exhaustivă a lui S, de lungime L, raportul: R (d) = N / L poate să fie folosit pentru estimarea redundanţelor, cu cât valoarea lui R (d) este mai mică, redundanţa este mai mare, şi invers. Pentru ilustrare să considerăm textul: S1 = SUNTEM UN POPOR MARE conţinând 17 litere. Istoria lui exhaustivă este: S. U. N. T. E. M. U N P. O. P O R. M A. R E. şi are 11 segmente, deci indicatorul de redundanţă are valoarea: R (d) = 11/17 = 0,647 Considerăm al doilea text:
9

S2 = DIN DOI ÎN DOI AVEM DOLARI având 21 de litere şi istoria exhaustivă: D. I. N. DO. I Î. N D O I A. V. E. M. D O L. A R. I cu 12 segmente, deci indicatorul de redundanţă are valoarea: R (d) = 12/21 = 0,571 mai mică decât cea anterioară, al doilea text este în mod evident mai redundant. Se poate calcula valoarea maximă a acestui indicator pentru un text format din 100 de litere, atunci când folosim un alfabet având 30 de litere, se obţine: R (100) = 0,65 valoare cu care vom compara valorile obţinute. Pentru fiecare vers, vom calcula procentul secvenţelor de forma C V C V ..., unde C desemnează consoana iar V, vocala. Vom lua în considerare numai secvenţele formate din cel puţin patru litere. Astfel din textul: SUNTEM URMAŞII DACILOR rezultă următoarele secvenţe de tipul urmărit: TEMU – MASI – DACILOR deci 14 din cele 20 de litere, adică 70 % sunt cuprinse în astfel de secvenţe. Lucrarea se încheie cu câteva concluzii, şi interpretări geometrice ale unor date din biografia poetului.

10

POEZIA „INSCRIPŢIE”
Începând cu primul cuvânt, din primul vers al primei strofe, extragem din şirul de cuvinte, literele care ocupă, alternativ, rangurile 2, 3, 2, 3, ..., rezultând secvenţa: E C I C N N I M A R, din care, prin anagramare rezultă mesajul: CĂMIN ÎN CER. Numerotăm literele din versurile 6 şi 7 din prima strofă, şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, rezultând secvenţa: L E A U N C A I, din care, prin anagramare rezultă mesajul: NU AI LEAC sau LA UN CEAI. Din cuvintele versului 7 din prima strofă, reţinem literele care, în ordinea cuvintelor, ocupă în acestea, alternativ rangurile: 3, 2, 3, 2, 3, 2, 3, 2 şi obţinem secvenţa: T I S A S A L A din care rezultă mesajul: AŞA-L ŞTIA. Numerotăm literele versului 4 din strofa a treia şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34 rezultând secvenţa: C I N P I C E A din care rezultă mesajul: CINCI APE. Începând cu prima literă din versul al zecelea, strofa a treia avem structura: M (1) I (1) L (2) A (3) M (5) A (8) E având la bază secvenţa fibonaciană: 1, 1, 2, 3, 5, 8, din care rezultă mesajul: MILA MEA. Începând cu prima literă din al cincilea vers al strofei a patra, apare structura: S (2) I (2) R (2) E (2) T (2) A din care rezultă mesajul: STRAIE.
11

Începând cu prima literă din primul vers, şi continuând cu al doilea, din prima strofă, apare structura: N (3) I (3) E (3) R (3) I (3) I (3) N (3) C (3) C din care rezultă mesajul: CINCI RENI. În versul al doilea din strofa a patra, avem structura: L (1) A (2) C (3) N (5) U (8) E (13) S având la bază secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13 din care rezultă mesajul: ANUL SEC. Referitor la secvenţele de forma: c v c v ... găsite în versurile poeziei, se constată următoarele: în medie, 59,65 % din literele versurilor sunt cuprinse în structuri mai sus definite cel mai mare procent de 94,1 s-a obţinut în cazul versului trei din prima strofă, adică: „CĂ MURISERĂ ŞI POMII” Redundanţa medie a versurilor are valoarea R (d) = 0,757, apropiată de 1, deci versurile au o redundanţă mică. Se observă că valoarea obţinută este mai mare decât R (100). Cuvintelor – rime din prima strofă le corespund în plan punctele: A (1, 3), B (3, 2), C (4, 3), D (3, 4), E (2, 5), F (2, 4), G (1, 2), H (3, 1) care formează în plan următoarele structuri: două triunghiuri isoscele, EGB, cu laturile EG = EB = √10 respectiv triunghiul FGB cu laturile FG = FB = √5, având axa de simetrie comună şi baza GB = 2, patrulaterul inscriptibil DHAC. Într-adevăr, laturile opuse, DA şi CH sunt egale ambele cu √5, celelalte

12

două laturi opuse au valorile DC = √2 şi diagonalele sunt DH = AC = 3 şi deci D A . C H + D C. A H = D H. A C = 9

AH = 2√2 iar

Deci, condiţiile teoremei lui Ptolomeu sunt satisfăcute, de unde rezultă că patrulaterul este inscriptibil. Cuvintele – rime din strofa a doua au corespondente în plan punctele: A (3, 3), B (2, 3), C (5, 4), D (3, 4), E (3, 2) care formează în plan structurile: triunghiul isoscel ABE cu AB = AE = √2 triunghiul de aur, ADC, în care DC = 2, AD = 1 şi AC = √5 deci: (AD + AC) / DC = (1 + √5) / 2 = N (a). Cuvintelor – rime din strofa a treia le corespund în plan punctele: A (3, 4), B (4, 6), C (2, 2), D (2, 3), E (3, 2), F (3, 3), G (2, 1), H (4, 3) care formează în plan triunghiurile de aur: ACE ( CE = 1, AE = 2, AC = √5), GDF (DF = 1, GD = 2, GF = √5) şi DHC (DC = 1, DH = 2, CH = √5). FRECVENŢELE LITERELOR DIN MULŢIMEA CUVINTELOR INIŢIALE
litere frecvenţe Î, S, P 3,72 E 13,82 O 3,19 N 8,51 D, R 2,65 I 7,97 G, V 2,12 Ă, M 7,44 Ş 1,59 L 6,91 Z 1,06 C, U 5,31 Ă, P 4,25

B, F, J, Ţ 0,53

Energia informaţională este: E (I) = 0,065

13

iar entropia are valoarea: H (I) = 4,128 FRECVENŢELE LITERELOR CUVINTELOR FINALE (RIME)
litere frecvenţe Ă 3,94 E 13,59 B, S 3,5 I 10,5 P 3,07 D, N 2,63 R 7,89 Î 1,75 A, C 7,01 G, Ş, V, Z 1,31 T 6,14 Ţ 0,87 L, O 5,26 F 0,43 M, U 4,82

Energia informaţională are valoarea: E (F) = 0,067 iar entropia este: H (F) = 4,123 FRECVENŢELE LITERELOR DIN MULŢIMEA MEDIANĂ
litere frecvenţe Ă 4,55 E 13,06 O 4,25 I 8,51 Î 3,34 C 8,2 D 3,03 R 7,9 Ş 2,73 A 7,59 L, M 2,43 N, U 6,68 Ţ 1,21 S 5,47 P 4,86

T 3,95

B, F, G, V, Z 0,6

Energia informaţională are valoarea: E (M) = 0,067 iar entropia este: H (M) = 4,123

14

Se constată că, în ordinea crescătoare a valorilor, entropiile şi energiile informaţionale calculate sunt ordonate astfel: E (I); E (F) = E (M) H (M) = H (F); H (I) Literele poeziei sunt distribuite, în procente, între cele trei mulţimi, astfel: I M F 25,23 44,16 30,6 În toate cele trei mulţimi, după valorile frecvenţelor, pe primul loc este situată litera E. Referitor la corelaţiile care există între distribuţiile literelor din cele trei mulţimi, pentru coeficientul lui Kendall, sau obţinut valorile: R (I, F) = 0,694; R (I, M) = 0,742; R (F, M) = 0,798 Deci, cea mai intensă corelaţie există între mulţimea cuvintelor mediane şi mulţimea cuvintelor – rime.

POEZIA „ABECE”
Din varii motive redăm prima strofă a poeziei: „A vrut Dumnezeu să scrie Şi nici nu era hârtie, N-avea nici un fel de scule Şi nici litere destule. C-un crâmpei de alfabet Mergea scrisul foarte-ncet.”
15

Din primele două litere ale versurilor de mai sus, rezultă secvenţa: A V S I N A S I C U M E, din care, prin anagramare, rezultă mesajul: AM VISE CU NAŞI. Începând cu prima literă din primul vers, apare structura: A (2) U (3) M (5) S (8) N (13) E având la bază secvenţa fibonaciană: 2, 3, 5, 8, 13, din care rezultă cuvântul SUMANE. Primele două litere din primele şapte litere ale strofei a doua formează secvenţa: N A C I D A N I O R S T E, din care rezultă expresia: NE STRICĂ DOINA. Numerotăm literele versului şase din strofa a doua, şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, rezultând secvenţa: S T I M T U L A, din care se obţine expresia: STIMULAT. Începând cu primul cuvânt al versului al treilea, din strofa a treia, în ordinea cuvintelor, reţinem din acestea literele care, succesiv, ocupă rangurile: 2, 3, 2, 3, 2, 3, 2, 3, 2, rezultând secvenţa A M I M I T C N I, din care rezultă expresia: AMIN MITIC. Începând cu prima literă din versul 11, strofa a treia, apare structura: C (1) L (2) A (3) E (5) T (8) A (13) C având la bază secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, din care rezultă expresia: TE CALCĂ. Numerotăm literele primul vers din strofa a patra, şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, rezultând
16

secvenţa: E L A U M N E A, din care rezultă expresia: E LUNA MEA. În al treilea vers din strofa a doua, apare structura: DA (4) VĂ (4) CE (8) RT având la bază secvenţa fibonaciană: 4, 4, 8, din care rezultă expresia: DA, VĂ CERT. Numerotăm cuvintele, începând cu primul, strofei a şaptea şi reţinem literele finale ale cuvintelor ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21 şi obţinem secvenţa: T A S L I T E, din care rezultă cuvântul LISTATE. Referitor la repartizarea în plan a punctelor corespunzătoare cuvintelor – rime, observăm următoarele: În prima strofă, cele şase cuvinte - rime conduc la patru puncte distincte din plan: A (2, 3), B (3, 3), C (3, 4), D (4, 6), care sunt distribuite pe trei cercuri concentrice, cu centrul comun în C (3, 4), astfel: cercul cu raza R (1) = 1 conţine punctul B cercul cu raza R (2) = √2, conţine punctul A cercul cu raza R (3) = √5, conţine punctul D. Între razele celor trei cercuri există relaţia: {R (1) + R (3)} / R (2) = √2. N (a) unde N (a) este numărul de aur. Cuvintele – rime din strofa a treia au corespondente în plan nouă puncte: A (2, 2), B (3, 2), C (3, 3), D (1, 3), E (1, 5), F (2, 1), G (3, 4), H (2, 4), I (1, 4), care sunt distribuite pe patru cercuri concentrice cu centrul comun în punctul M (2, 3), astfel: cercul de rază R (1) = 1 conţine punctele: A, D, C, H
17

cercul de rază R (2) = √2, conţine punctele: B, I, G cercul de rază R (3) = √5, conţine punctul E cercul de rază R (4) = 2 conţine punctul F Între razele acestor cercuri avem relaţiile: {R (1) + R (3)} / R (4) = N (a); {R (1) + R (3)} / R (2) = √2. N (a) N (a) fiind numărul de aur. Cuvintele – rime din strofa a cincia au corespondente în plan următoarele zece puncte: A (2,5), B (3, 5), C (3, 2), D (4, 5), E (1, 4), F (1, 3), G (2, 2), H (2, 4), I (2, 3), J (3, 1) care sunt distribuite pe patru cercuri concentrice cu centrul comun în punctul H (2, 4) astfel: cercul de rază R (1) = 1, conţine punctele: A, E, I cercul de rază R (2) = √2 conţine punctele: B, F cercul de rază R (3) = 2 conţine punctul G cercul de rază R (4) = √5, conţine punctele: D, C Are loc relaţia: {R (1) + R (4)} / R (3) = N (a) În structura de mai sus apare patrulaterul inscriptibil BAEC, pentru care condiţia teoremei lui Ptolomeu este îndeplinită, adică suma produselor laturilor opuse este egală cu produsul diagonalelor, adică: AE . BC + EC . AB = AC . BE = 5√2 Referitor la secvenţele de forma: c v c v ..., rezultatele sunt următoarele: valoarea medie pe vers este de 58,3 % cel mai mare procentaj, respectiv 94,7 s-a obţinut pentru al patrulea vers din prima strofă.
18

Valoarea medie pe vers a indicatorului pentru compararea redundanţelor este: R (0) = 0,768 valoare apropiată de 1, deci redundanţa este mică. FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE INIŢIALE
litere frecvenţe D 4,62 A 14,45 O 3,46 I 12,71 R, S 2,89 N 10,4 P 1,73 E 8,09 C, Ş 6,35 T, U 5,79 Ă, B, Ţ 0,57

Î, L 4,04

F, G, M, V 1,15

Energia informaţională are valoarea: E (I) = 0,078 iar entropia este: H (I) = 3,837 FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE FINALE
litere frecvenţe L 5,24 S, U 4,43 E 12,9 P 3,62 T 8,87 M, Ş 2,82 A, Ă 8,46 F, O 2,01 I, R 7,25 D, Î 1,61 N 6,45 G, V 1,2 C 5,64 B, H, Ţ, Z 0,4

Energia informaţională este: E (F) = 0,068 iar entropia are valoarea: H (F) = 4,124
19

FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE MEDIANE
litere frecvenţe I 11,33 A 10,76 E 10,19 U 7,93 C 7,36 N 7,08 T 6,79 L 5,38

R Ă P, S D M O Ş Î F, V Z Ţ B 4,81 4,24 3,96 3,68 3,11 2,26 1,69 1,4 1,13 0,84 0,56 0,28

Energia informaţională este: E (M) = 0,07 iar entropia are valoarea: H (M) = 4,055 În ordinea crescătoare a valorilor, energiile informaţionale sunt ordonate astfel, E (F), E (M), E (I) iar entropiile, H (I), H (M), H (F) Literele poeziei sunt repartizate, în procente, între cele trei mulţimi astfel: I 22,35 M 45,6 F 32,04

Referitor la corelaţiile dintre distribuţiile literelor din cele trei mulţimi, rezultatele sunt următoarele: R (I, F) = 0,591; R (I, M) = 0, 752; R (F, M) = 0,884 remarcându-se corelaţia strânsă între mulţimile F şi M.

20

POEZIA „NU V-AM SĂDIT”
Câteva mesaje disimulate: Din cuvintele celui de-al doilea vers din prima strofă, reţinem literele care, alternativ, ocupă în aceste cuvinte, rangurile: 3, 2, 3, 2, 3, 2, rezultând secvenţa: I N O E R E din care, prin anagramare rezultă cuvântul EROINE. În al patrulea vers din prima strofă, apare structura: S (2) E (3) R (4) P (5) U (6) A din care rezultă expresia: REPUSĂ. Numerotăm literele primului vers din strofa a doua, şi reţinem literele ale căror numere formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21 rezultând secvenţa: I N A U N B A, din care se obţine expresia: N-AU BANI. În al patrulea vers din strofa a treia, pe baza secvenţei fibonaciene: 3, 3, 6, 9, apare structura: O (3) S (3) A (6) R (9) D din care rezultă cuvântul DOSAR. Numerotăm literele din primul vers al strofei a patra, şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, obţinând secvenţa: D A R T A I P E, din care rezultă expresia: DE PIATRĂ. Primele două litere din versurile strofei a doua, conduc la secvenţa I N S I N U C A, din care rezultă expresia: UN INCAŞI. Din versurile 3 şi 4, strofa a cincia, reţinem literele, care, în cuvintele acestor versuri, ocupă în ordine rangurile: 3, 3, 3, 2, 2, 2, 3, 3, 3 rezultând secvenţa: N Ă D A U I S E R, din care rezultă expresia: AUD SIRENA. Începând cu prima literă din al doilea vers al strofei a doua, apare structura:
21

S (3) A (2) L (3) E (2) L (3) I (2) I (3) M din care rezultă expresia: LAS MIILE. Din primul vers, strofa a cincea, avem structura: S (2) E (1) A (2) U (1) T (2) C din care rezultă cuvântul PUŞCATE sau expresia: PE USCAT. Toate cuvintele – rimă conduc, în plan la punctele: A (3, 5), B (3, 3), C (3, 4), D (2, 2), E (4, 4), F (3, 2), G (3, 1), H (1, 2), I (5, 5), J (6, 3), care sunt distribuite astfel: punctele: A, B, C, F, G sunt colineare punctele: H, D, F sunt colineare, dreapta lor fiind perpendiculară pe dreapta de mai sus triunghiul isoscel, E, I, J. Structura de mai sus poate să fie organizată şi astfel: cinci triunghiuri de aur, HBF, HFG, DFG, IAC, ECF triunghiul isoscel, IEJ. Referitor la prezenţa secvenţelor de forma: c v c v ... s-a obţinut valoarea medie pe vers de 61,6 %, pentru nici unul din versuri valoarea nu depăşeşte 80 %. DISTRIBUŢIA LITERELOR DIN CUVINTELE INIŢIALE
litere frecvenţe I 16,9 N, Ş 9,85 A, Ă, T, U R, D, Î 7,04 4,22 B, C, E, M , O, Ţ P, S, V, Z 2,81 1,4

Raportul „consoane – vocale” este: c / v = 1,088 Energia informaţională are valoarea: E (I) = 0,078

22

iar entropia: H (I) = 3,970 DISTRIBUŢIA LITERELOR DIN CUVINTELE FINALE
litere frecvenţe C, O 4,06 A 11,38 M, Î 3,25 Ă, N 8,94 L, Z 2,43 E, I 8,13 R, T 6,5 S, U 5,69 J 0,81

B, D, G, P, Ţ, V 1,62

Raportul „consoane – vocale” este: c / v = 1,016 Energia informaţională este: E (F) = 0,065 Entropia are valoarea: H (F) = 4,148

DISTRIBUŢIA LITERELOR DIN CUVINTELE MEDIANE
litere frecvenţe C 4,62 I 11,11 E 10,18 B, O 3,08 A 8,33 P 2,46 R 6,17 Î, V 2,16 S 5,86 G, Ţ 1,85 T, U 5,5 Ş, Z 1,54 Ă, N 5,24 F, J 0,3

L 4,32

D, M 3,7

Raportul „consoane – vocale” este: c / v = 1,189 Energia informaţională are valoarea:
23

E (M) = 0,059 Entropia este: H (M) = 4,277 Referitor la corelaţia rangurilor dintre distribuţiile literelor din cele trei mulţimi, s-au obţinut valorile: R (I, F) = 0,618; R (I, M) = 0,665; R (F, M) = 0,837 Se reţine corelaţia strânsă între mulţimile F şi M.

POEZIA „IARBA TREAZĂ”
În prima şi a doua strofă avem următoarele distribuţii ale substantivelor: ureche (1) pământ (3) foi (4) păpuşoi (7) pământ undele (1) giulgii (3) hârtie (4) sufletul ambele având la bază câte o secvenţă fibonaciană: 1, 3, 4, 7 respectiv, 1, 3, 4. În al treilea vers din prima strofă apare structura: L (1) N (1) I (2) C (3) I (5) U având la bază secvenţa fibonaciană: 1, 1, 2, 3, 5 din care rezultă cuvântul CIULIN. Din versul al treilea din strofa a treia, pe baza secvenţei fibonaciene 2, 2, 4, 6 rezultă structura: V (2) A (2) N (4) U (6) L din care rezultă expresia: UN VAL. Tot în acest vers apare structura:

24

L (1) A (2) V (3) I (4) E (5) C (6) N (7) A din care rezultă expresia: LA VECINA. Din al treilea vers din a doua strofă, pe baza secvenţei fibonaciene: 1, 1, 2, 3, 5, 8 apare structura: S (1) A (1) T (2) U (3) I (5) I (8) L din care rezultă cuvântul SILUITĂ. În ultimul vers apare structura: T (3) E (4) A (5) C (6) A (7) Z din care rezultă cuvântul AZTECĂ sau CA TEZĂ. Toate cuvintele – rime au corespondent în plan un număr de 11 puncte distincte: A (2, 4), B (2, 1), C (4, 3), D (1, 3), E (4, 5), F (3, 3), G (4, 4), H (2, 2), I (3, 4), J (1, 2), K (4, 6). În plan aceste puncte formează următoarele structuri: triunghiurile de aur, KGI, ECA, AHJ, pentru care: (IG + KI) / KG = (HJ + AJ) / AH = (EC + CA) / E = N (a) triunghiul isoscel DBF în care, DB = BF = √5 şi DF = 2 Redundanţa medie pe vers are valoarea: R = 0,752 valoarea mare a acestui indicator arată că redundanţa versurilor este relativ mică. Distribuţia secvenţelor: c v c v ... ne conduce la valoarea medie, 0,394, valoare mică. DISTRIBUŢIA LITERELOR DIN CUVINTELE INIŢIALE
litere L, U A, E, I C, G, R, T D, N O Î, P, S, Ş, V Ă, B, F, M, Ţ frecvenţe 11,22 10,2 5,1 4,08 3,06 2,04 1,02

25

Raportul „consoane – vocale” este: c / v = 1,085 Energia informaţională: E (I) = 0,073 iar entropia are valoarea: H (I) = 4,036 DISTRIBUŢIA LITERELOR DIN CUVINTELE FINALE
litere frecvenţe A, C 6,25 Ă, Î, U 5,35 T 13,39 I 4,46 E 9,82 O 8,92 R 8,03 D, S 1,78 N 7,14 H, V, Z 0,89

F, L, M , P, Ş 2,67

Raportul „consoane – vocale” este: c / v = 1,196 Energia informaţională: E (F) = 0,069 Entropia are valoarea: H (F) = 4,063 DISTRIBUŢIA LITERELOR DIN CUVINTELE MEDIANE
litere frecvenţe U 4,76 E 13,6 A 9,52 D 3,4 R 7,48 M, P 2,72 L 6,8 Z 2,04 I, N 6,12 G,J, Ş, V 1,36 Ă, C, S 5,44 F, H, Ţ 0,68

Î, O, T 4,08

26

Raportul „consoane – vocale” este: c / v = 1,1 Energia informaţională este: E (M) = 0,065 Entropia are valoarea: H (M) = 4,163 În ordinea crescătoare a valorilor, avem ordonarea: E (M), E (F), E (I) H (I), H (F), H (M) Literele poeziei sunt repartizate, în procente, astfel: I 27,45 M 41,17 F 31,37

Valorile coeficientului lui Kendall sunt: R (I, F) = 0,343; R (I, M) = 0,544; R (F, M) = 0,608 rezultă că între distribuţiile literelor din cele trei mulţimi corelaţiile sunt slabe.

POEZIA „EPIGRAF”
Câteva mesaje disimulate: Din primul vers al primei strofe, din cuvintele conţinute, reţinem în ordine literele care ocupă rangurile: 2, 3, 2, 3, 2, 3, şi rezultă secvenţa: T U C N I A, din care, prin anagramare obţinem cuvântul UNICAT.

27

Tot din acest vers, pe baza secvenţei fibonaciene: 1, 2, 3, 5, 8, 13 apare structura: S (1) I (2) R (3) U (5) C (8) A (13) A din care rezultă expresia: CA RUSIA. În al treilea vers din prima strofă apare structura: C (2) A (2) R (2) E (2) C (2) E (2) T din care rezultă cuvântul CERCETA. Pe baza secvenţei fibonaciene: 3, 3, 6, 9 apare structura: S (3) U (3) C (6) I (9) R din care rezultă cuvântul SCRIU. Din cuvintele primului vers din strofa a patra reţinem literele care, în ordine, ocupă rangurile: 2, 3, 2, 3, 2, 3 şi obţinem secvenţa: I M A A E S din care rezultă expresia: MASA EI. În primul vers din strofa a doua, apare structura: S (3) U (3) C (6) I (9) R (15) R (24) I având la bază secvenţa fibonaciană: 3, 3, 6, 9, 15, 24, din care rezultă cuvântul RISCURI. Toate cuvintele – rime, au corespondente în plan următoarele puncte: A (2, 1), B (3, 3), C (4, 3), D (4, 5), E (4, 4), F (2, 3), G (5, 5), H (3, 4), I (3, 2) care formează în plan trei triunghiuri de aur, GDC, EHI, BFA pentru care, (DG + GC) / DC = (EH + EI) / HI = (BF + BA) / AF = N (a) unde N (a) este numărul de aur. Redundanţa medie pe vers are valoarea: R (D) = 0,717

28

deci versurile au o redundanţă mică. Pentru frecvenţa secvenţelor: c v c v ... s-a obţinut valoarea medie pe vers: 57,36, deci, o valoare relativ mică. DISTRIBUŢIA LITERELOR DIN CUVINTELE INIŢIALE
litere frecvenţe I 15,68 P 3,92 R 9,8 H, V 2,94 C, N, T 7,84 D, Î, Ş 1,96 S, U 6,86 A, Ă, E 5,88

F, L O, Ţ 0,98

Raportul „consoane – vocale” este: c / v = 1,318 Energia informaţională are valoarea: E (I) = 0,077 Entropia este: H (I) = 3,921 DISTRIBUŢIA LITERELOR DIN CUVINTELE FINALE
litere frecvenţe E 15,84 A 12,89 C, I 7,92 R, T 6,93 N 5,94 B, Î, Z 0,99 Ă, L, O, S, U 3,96

D, M, Ţ 2,97

F, Ş 1,98

Raportul „consoane – vocale” este: c / v = 1,02 Energia informaţională este: E (F) = 0,078
29

Entropia are valoarea: H (F) = 3,917 DISTRIBUŢIA LITERELOR DIN CUVINTELE MEDIANE
litere frecvenţe L 3,7 I 13,9 Ă, D, P, Ş 3,29 E 12,34 N 9,46 A, U 6,17 O 1,64 R, T 5,34 F, V 1,23 S 4,93 B, Z 0,82 C 4,52 H 0,41

Î, M, Ţ 2,88

Raportul „consoane – vocale” este: c / v = 1,150 Energia informaţională este: E (M) = 0,07 Entropia are valoarea: H (M) = 4,121 În ordine crescătoare indicatorii de mai sus se ordonează astfel: E (M), E (I), E (F) H (F), H (I), H (M) Literele poeziei sunt repartizate, în procente, între cele trei mulţimi, astfel: I 22,86 M 54,48 F 22,64

30

POEZIA „BURUIANĂ, NU ŞTIU CARE”
Câteva mesaje disimulate: Din primul vers din prima strofă, pe baza secvenţei fibonaciene: 1, 1, 2, 3, 5, 8, apare structura: B (1) R (1) I (2) A (3) T (5) E (8) L din care rezultă cuvântul TRIBALE. Numerotăm literele versului 11 şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21 care formează secvenţa: S I A R T I A din care rezultă expresia: AI SĂRIT. Numerotăm literele versului 29 şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană de mai sus, obţinând secvenţa: N U I R O L E, din care rezultă expresia: UNOR LEI. Din cuvintele versurilor 26 şi 27 reţinem literele care, în ordine, ocupă succesiv rangurile: 2, 3, 2, 3, 2, 3, 2, 3 şi rezultă secvenţa: I L E C U R I N din care se obţine expresia: ÎN CURILE. Din versul 21, pe baza secvenţei fibonaciene: 1, 2, 3, 5, 8, 13 se obţine structura: S (1) L (2) E (3) A (5) I (8) C (13) I din care rezultă expresia: CA ŞI LEI. În prima strofă avem următoarea distribuţie simetrică a substantivelor: urzică (2) Domnul (1) mărgică (2) tulpini (1) floare iar în strofa a doua avem: ştofii (2) crinii (1) cartofi (2) fir (1) aţă

31

Referitor la prezenţa secvenţelor de forma c v c v ... s-a obţinut că valoarea medie pe vers este de 63,77 %. Cea mai mare valoare s-a obţinut pentru primul vers din a doua strofă. „DE FOLOS ORI NEFOLOS” pentru care valoarea este de 94,11 %. În legătură cu distribuţia în plan a punctelor corespunzătoare rimelor, s-au constatat următoarele: Cuvintele din prima strofă au drept corespondente în plan şapte puncte: A (2, 2), B (3, 4), C (2, 1), D (2, 4), E (1, 2), F (3, 3), G (3, 2), care pot fi grupate în plan după trei cercuri concentrice cu centrul în punctul A (2,2). un cerc de rază R (1) = 1 conţinând punctele: E, C, G un cerc de rază R (2) = 2 conţinând punctul D un cerc de rază R (3) = √5 conţinând punctul B Între cele trei raze are loc relaţia: {R (1) + R (3)} / R (2) = N (a) unde N (a) fiind numărul de aur. Cuvintelor – rime din strofa a patra le corespund în plan punctele: A (3, 4), B (1, 2), C (3, 2), D (3, 3), E (2, 2). Aceste puncte formează două triunghiuri de aur, BCD şi AEC, având loc relaţiile: EC + AE = DC + BD = N (a) AC BC Cuvintelor – rime din strofa a cincia le corespund în plan punctele: A (2, 2), B (2, 1), C (2, 3), D (2, 4), puncte colineare, pe dreapta x = 2, în ordinea, B, A, C, D situate la o unitate unul de altul.
32

DISTRIBUŢIA LITERELOR DIN CUVINTELE INIŢIALE
litere frecvenţe R 5,46 I 14,84 D, T 3,9 U 10,93 Î, L, S 3,12 E 8,59 P, Ţ 2,34 N 7,81 A 7,03 Ş 6,25 J, V 0,78

Ă, C 4,68

B, F, M, O 1,56

Energia informaţională este: E (I) = 0,071 Entropia are valoarea: H (I) = 4,085 Raportul „consoane – vocale” este: c / v = 0,969 FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE FINALE
litere frecvenţe O, S 4,73 M 3,68 A 11,05 F, G 3,15 T 8,42 L 2,63 I, R 7,36 Ă, U 6,84 C, E 6,31 P, Ţ, V 1,57 N 5,26 Z 1,05

B, Î, Ş 2,1

Raportul „consoane – vocale” : c / v = 1,209 Energia informaţională este: E (F) = 0,06 Entropia este: H (F) = 4,214
33

FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE MEDIANE
litere frecvenţe L, T 4,5 I 12,67 Ă, D 3,66 E 9,57 Ş 3,09 U 9 F, M, P 2,81 C 7,32 Î 2,53 N 6,47 G 1,12 A 6,19 Ţ, V 0,84 R 5,91 B, H 0,28 O 5,07

S 3,94

Raportul „consoane – vocale”: c / v = 1,052 Energia informaţională: E (M) = 0,065 Entropia are valoarea: H (M) = 4,156 În ordinea crescătoare a valorilor avem ordonarea: E (F), E (M), E (I) H (I), H (M), H (F) Literele poeziei sunt repartizate, în procente, între cele trei mulţimi, astfel: . I 19,01 M 52,74 F 28,23 .

Pentru coeficienţii de corelaţie în distribuţiile literelor din cele trei mulţimi s-au obţinut valorile: R (I, F) = 0,626; R (F, M) = 0,767; R (I, M) = 0,795

34

POEZIA „PSALM”
Deoarece ne vom referi şi la alte poezii cu acest titlu, redăm prima strofă a acestei poezii: „Pentru că n-a putut să te-nţeleagă Deşertăciunea lor de vis şi lut, Sfinţii-au lăsat cuvânt că te-au văzut Şi că purtai toiag şi barbă-ntreagă”. Câteva mesaje disimulate: În primul vers din prima strofă apare structura: P E (4) C A (4) T U (4) E N din care rezultă expresia: PE CĂTUNE. Extragem primele două litere din versurile strofei a doua, T E S I A M C A din care rezultă expresia: CE MĂ ŞTIA. În al treilea vers tot din strofa a doua, pe baza secvenţei fibonaciene 2, 2, 4, 6, apare structura: A (2) N (2) T (4) I (6) U din care rezultă cuvântul UNITĂ. În versul al doilea, din strofa a patra, apare structura: N (2) E (3) A (5) T (8) I (13) U (21) N având la bază secvenţa fibonaciană: 2, 3, 5, 8, 13, 21 din care rezultă expresia: NE-A UNIT. Numerotăm literele din versul patru, strofa a cincia, şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, rezultând secvenţa: I N T E T S I din care se obţine cuvântul ŞTIINŢE.

35

Primele două litere din versurile strofei a cincia, formează succesiunea: T U E R E S I N, din care rezultă cuvântul NEREUŞIT. Din cuvintele primului vers din strofa a cincia, reţinem literele care, în mod succesiv, ocupă în aceste cuvinte rangurile: 2, 3, 2, 3, 2, 3, 2, 3, obţinând secvenţa: U T I S A L E R, din care rezultă expresia: ARE STILU. Din ultimul vers al fiecărei strofe reţinem primele două litere, rezultând succesiunea: S I C A N U C E I N, din care, prin anagramare, rezultă expresia: ÎNCUI SCENA. Referitor la punctele din plan care corespund cuvintelor – rime, se constată următoarele: Considerăm patru cercuri concentrice cu centrul în G (3,3) şi observăm că: cercul de rază R (1) = 1 conţine punctele: D, C cercul de rază R (2) = √2 conţine punctele: E, H cercul de rază R (3) = √5 conţine punctele: A, B, I cercul de rază R (4) = 2 conţine punctele: F, K triunghiul, JAE este de aur. Între razele de mai sus avem relaţia: R (1) + R (3) R (4)
= N (a)

În configuraţia de mai sus apar şi patrulaterele CDKE şi CHKD, pentru care condiţia teoremei lui Ptolomeu este îndeplinită, adică: CD. KE + AE. CK = CE. DK = 3√5 DC. HK + CH. DK = CK. DH = 5 Deci, ambele sunt înscriptibile.

36

Valoarea medie pe vers a prezenţei succesiunilor, c v c v ... este 56,21 %. Valoarea medie pe vers a indicatorului pentru compararea redundanţelor este: R (D) = 0,684 FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE INIŢIALE
litere frecvenţe C 4,85 N 14,56 Î, Ş 3,88 E 13,59 A 10,67 I 9,7 D, T, U 6,79 F, G, J, P, S 0,97 R 5,82

Ă 2,91

M, O, Ţ 1,94

Raportul „consoane – vocale” este: c / v = 1,019 Energia informaţională: E (I) = 0,085 Entropia are valoarea: H (I) = 3,816 FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE FINALE
litere frecvenţe A 6,34 E 15,07 T 11,1 P 3,17 I 10,31 G, Ş, V 2,38 R 9,52 U 8,73 Ă 7,14 Î, J 0,79

L, M, N 3,96

B, D, F, S, Ţ, Z 1,58

Raportul „consoane – vocale” este: c / v = 1,065
37

Energia informaţională: E (F) = 0,08 Entropia are valoarea: H (F) = 3,974 FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE MEDIANE
litere frecvenţe C, R 4,15 I 15,97 E 8,94 Î 2,87 T 8,3 M, O 2,55 A 7,98 L 2,23 N, S 5,75 P, V 1,91 U 5,43 F, Ţ 1,27 Ă 5,11 G, H 0,95 Ş 4,47 B, Z 0,63

D 3,83

Raportul „consoane – vocale” este: c / v = 1,045 Energia informaţională: E (M) = 0,07 Entropia are valoarea: H (M) = 4,16 În ordinea crescătoare a valorilor avem ordonările: E (M), E (F), E (I) H (I), H (F), H (M) Coeficienţii de corelaţie a lui Kendall, dintre distribuţiile literelor din cele trei mulţimi, au valorile: R (I, F) = 0,36, R (F, M) = 0,644, R (I, M) = 0,775 Literele poeziei sunt repartizate, în procente, în cele trei mulţimi astfel:
38

I 19

M 57,74

F 23,24

POEZIA „DUHOVNICEASCĂ”
Numerotăm literele din primul vers al primei strofe şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21 rezultând succesiunea: C E N A E S T, din care rezultă expresia: CE NAŞTE. În al cincilea vers din prima strofă, avem structura: F (2) A (2) N (4) A (6) R având la bază secvenţa fibonaciană: 2, 2, 4, 6, rezultând cuvântul FANAR. Din versul 13, secvenţa fibonaciană: 2, 3, 5, 8, 13, 21 conduce la structura: T (2) A (3) T (5) I (8) M(13) L (21) I din care rezultă cuvântul LIMITAT. Din cuvintele celui de-al şaselea vers, reţinem literele care, în mod succesiv, au rangurile: 3, 2, 3, 2, 3, 2, 3, 2, 3 şi obţinem succesiunea: V E M I A I L A M, din care rezultă expresia: VILA MAMEI. Din versul 8 al strofei a doua, pe baza secvenţei fibonaciene: 3, 3, 6, 9, 15, 24, apare structura: A (3) R (3) I (6) L (9) S (15) T (24) E din care rezultă cuvântul LISTARE. Referitor la imaginile în plan ale cuvintelor – rime, s-au constatat următoarele:
39

Cuvintelor rime din prima strofă le corespund în plan următoarele puncte: A (2,2), B (3, 3), C (4, 4), D (3, 4), E (1, 2), F (2, 4), G (3, 5), H (2, 3), I (1, 3), J (5, 4), K (3, 2). Aceste puncte sunt situate pe patru cercuri concentrice cu centrul în punctul B (3,3). Astfel: cercul de rază R (1) = 1 conţine punctele: D, H, K cercul de rază R (2) = √2, conţine punctele: C, F, A cercul de rază R (3) = 2, conţine punctele: G, I cercul de rază R (4) = √5 conţine punctele: J, E Între aceste raze avem relaţiile: R(1) + R (4) = N (a); R (3) R (1) + R (4) = √2 . N (a) R (2)

Cuvintele – rime din strofa a doua au corespondente în plan punctele: A (3,3), B (2, 3), C (2, 2), D (3, 4), E (2, 1), F (4, 4), G (3, 2) care formează în plan triunghiurile de aur, FDG, ABE, CDG. Într-adevăr avem relaţiile: (FD + FG) / DG = (AB + AE) / BE = (CG + CD) / DG = N (a) Cuvintelor - rime din strofa a patra le corespund în plan punctele: A (4, 5), B (2, 1), C (2, 2), D (3, 0), E (3, 3), F (2, 3). Aceste puncte se regăsesc în plan pe trei drepte paralele. pe dreapta x = 4 se află punctul A pe dreapta x = 3 se află punctele: D, E pe dreapta x = 2 se află punctele: B, C, F În ordinea de mai sus, numărul de puncte pe aceste drepte formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3. Referitor la apariţia secvenţelor de forma: c v c v ... s-a constatat că valoarea medie pe vers este 53,18 %.

40

Cea mai mare valoare, egală cu sută % s-a obţinut pentru versul al cincilea. „Fără lună fără lumânare”. Valoarea medie pe vers a indicatorului pentru compararea redundanţelor este: R (D) = 0,688 FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE INIŢIALE
litere frecvenţe I 21,14 E 14,93 Ă, D 2,59 A 7,79 L, R 1,94 C, U 7,14 P 1,29 Ş 5,84 B, F 0,64 T 5,19

M, N 4,54

O, Ţ, S 3,24

Raportul „consoane – vocale” este: c / v = 0,75 Energia informaţională are valoarea: E (I) = 0,1 Entropia este: H (I) = 3,738 FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE FINALE
litere frecvenţe P 4,37 I 13,13 L 3,54 E 9,48 N 9,12 A 7,6 S 2,55 T 6,9 Î, Ş 1,45 U 6,56 B, G, Z 1,09 C 5,83 H 0,72 Ă 5,47 R 5,1

O 4,01

D, M, V 2,91

F 0,36

41

Raportul „consoane – vocale”: c / v = 1,091 Energia informaţională: E (F) = 0,067 Entropia are valoarea: H (F) = 4,135 FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE MEDIANE
litere frecvenţe L 4 D, M, O 3,41 I 11,12 P 3,26 E 9,49 Î, Ş 1,92 U 8,16 A 8 T 7,86 G 1,18 N 7,12 Ă 5,19 R 4,89 Ţ 0,44 C, S 4,74 H 0,14

B, F, V 1,48

Z 1,03

Raportul „consoane – vocale”: c / v = 1,112 Energia informaţională: E (M) = 0,063 Entropia este: H (M) = 4,204 În ordinea crescătoare a valorilor avem ordonările: E (M), E (F), E (I) H (I), H (F), H (M) În toate cele trei distribuţii, pe primele două poziţii, după valorile frecvenţelor se află litere, I şi E.

42

Cele 1102 litere ale poeziei sunt repartizate în cele trei mulţimi, astfel:
I 13,97 M 61,16 F 24,86

Coeficienţii lui Kendall au valorile: R (I, F) = 0,669; R (I, M) = 0,612; R (F, M) = 0,925 remarcându-se corelaţia foarte strânsă între mulţimile F şi M.

POEZIA „EX LIBRIS”
Primele două litere din versurile primei strofe, formează secvenţa: C A I N E S M I, din care rezultă expresia: ÎN CĂMEŞI. Începând cu a şasea literă din versul doi, strofa a patra, apare structura: E (4) R (4) A (4) D (4) M din care rezultă cuvântul DRAME. Din cuvintele versului patru din ultima strofă, reţinem literele care ocupă succesiv rangurile: 2, 3, 2, 3, 2, rezultând secvenţa U S A C N din care obţinem mesajul: SCAUN sau UN SAC. Numărăm cuvintele din al doilea vers din prima strofă, şi reţinem finalele cuvintelor ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, rezultând succesiunea: T A S I E E din care se obţine expresia: EA ŞTIE. Numerotăm literele primului vers din a treia strofă şi le reţinem pe acelea ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, rezultând succesiunea: U N O D I A N, din care se obţine expresia: DOINA, NU.
43

Numerotăm cuvintele din strofa a patra şi reţinem literele finale ale acelora ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, rezultând succesiunea: R A I E T S I, din care rezultă expresia: AI STIRE sau SARI TEI. În primul vers din prima strofă apare structura: CA (4) RU (4) AC (4) EC (4) AS din care rezultă expresia: CASA CA CERU. Referitor la structura punctelor din plan, corespunzătoare rimelor, au rezultat următoarele: Apar 10 puncte distincte atunci când considerăm toate rimele: A (1, 4), B (4, 5), C (2, 5), D (2, 3), E (1, 2), F (3, 3), G (2, 4), H (3, 2), I (2, 1), J (2, 2). Aceste puncte formează în plan patru triunghiuri de aur, BCG, AGE, DIF, JUG. Dacă vom considera numai rimele din prima strofă obţinem punctele: A (1, 4), B (4, 5), C (2, 5). În triunghiul ABC avem, AC = √2, AB = √2.√5, BC = 2 deci: (AC + AB) / BC = √2. N (a) unde N (a) este numărul de aur. Referitor la distribuţia secvenţelor: c v c v ... a rezultat că valoarea medie pe vers este 56,93 %, cea mai mare valoare de 90 % s-a obţinut pentru versul trei din strofa a doua. Valoarea medie pe vers a indicatorului pentru compararea redundanţelor este: R (D) = 0,696

44

FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE INIŢIALE
litere frecvenţe I 15,51 E 13,79 T 10,34 A, R, Ş 8,62 U 6,89 C, N 5,17 D, Î 3,44

B, L, M, O, P, S 1,72

Raportul „consoane – vocale” este: c/v=1 Energia informaţională are valoarea: E (I) = 0,09 Entropia este: H (I) = 3,718 FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE FINALE
litere frecvenţe A, E, F 5,31 R 10,63 C, Î, M 4,25 Ă, O 9,57 P 3,19 N 8,51 D, L, U 2,12 S 7,44 I, T 6,38

B, H, V 1,06

Raportul „consoane – vocale”: c / v = 1,35 Energia informaţională este: E (F) = 0,067 Entropia are valoarea: H (F) = 4,063
45

FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE MEDIANE
litere frecvenţe L, O 3,9 S 3,51 I 12,1 G 3,12 E 11,71 A 9,37 R 8,2 F 1,95 T 5,65 Î, Ş, V, Z 1,17 Ă, N, U 5,46 B 0,78 C 5,07 H, J, Ţ 0,39

D, M, P 2,73

Raportul „consoane – vocale”: c / v = 1,031 Energia informaţională este: E (M) = 0,06 Entropia are valoarea: H (M) = 4,173 În ordinea crescătoare a valorilor avem ordonările: E (M), E (F), E (I) H (I), H (F), H (M) Literele poeziei sunt repartizate, în procente, în cele trei mulţimi astfel:
I 14,21 M 62,74 F 23,03

Pentru coeficientul lui Kendall s-au obţinut valorile: R (I, F) = 0,217; R (I, M) = 0,884; R (F, M) = 0,59

46

POEZIA „ARENDA”
Câteva mesaje disimulate: Începând din versul 16 apare următoarea structură formată din substantive: Boierul (1) pământul (1) sate (1) ţărani (1) iobagi (1) robi (1) bani. În versul al doilea, apare structura: C (2) D (2) A (2) U (2) S (2) R (2) E (2) E (2) A, din care rezultă expresia: ADUCE SARE. În al şaptelea vers, pe baza secvenţei fibonaciene: 3, 3, 6, 9, 15, 24, apare structura: D (3) U (3) T (6) E (9) T (15) R (24) A din care rezultă cuvântul DERUTAT. În al 13-lea vers avem succesiunea: N (1) U (1) L (1) S (1) E (1) P (1) E (1) A (1) I (1) T (1) L din care rezultă expresia: ŞTIE PENALUL. Începând cu primul cuvânt din versul al şaptelea, din a patra strofă, numerotăm cuvintele, şi reţinem literele finale ale acelora ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, rezultând succesiunea N P E I T U E din care se obţine cuvântul PETUNIE. Din cuvintele primului vers din strofa a treia reţinem literele, care, succesiv, au rangurile: 3, 2, 3, 2, 3, 2, 3, rezultând secvenţa: I A M U T U R, din care rezultă expresia: AU MURIT. Referitor la distribuţia în plan a punctelor corespunzătoare cuvintelor – rime, rezultă următoarele: Cuvintelor – rime din primele două strofe, le corespund în plan punctele: A (3, 3), B (4, 4), C (2, 2), D (3, 2), E (4, 3), F (3, 5), G (4, 6), H (2, 3) care se găsesc pe patru cercuri concentrice cu centrul în punctul M (3, 4). Astfel, pe cercul de rază R (1) = 1 se găsesc punctele: F, B, A pe cercul de rază R (2) = √2 se găsesc punctele: E, H
47

pe cercul de rază R (3) = √5 se găsesc punctele: G, C pe cercul de rază R (4) = 2 se află punctul D Între aceste raze avem relaţia: R (1) + R (3) = N (a) R (4) unde N (a) este numărul de aur. Cuvintelor – rime din strofele 3 şi 4 le corespund în plan punctele: A (3, 3), B (2, 2), C (3, 4), D (4, 4), E (3, 2), F (2, 4), G (2, 5), H (1, 2) care formează în plan trei triunghiuri de aur, DFG, CEB, HEA. Verificarea este imediată având coordonatele punctelor. Distribuţia medie pe vers a secvenţelor de forma: c v c v ... este 62,42 %, cea mai mare valoare de 92,3 % s-a obţinut în cazul versului: „Vezi, dacă ceri tot mila tuturor?” Redundanţa medie pe vers este: R (D) = 0,706 o valoare suficient de mare, deci versurile au o redundanţă mică. FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE INIŢIALE
litere frecvenţe Ă, L 3,62 I 13,98 B, Î, Ş 2,59 N 8,29 S 2,07 A, E, U 7,7 V 1,55 D, T 6,73 C, R 6,21 Z 0,51 O 5,18

G, H, M, Ţ 1,03

Raportul „consoane – vocale”: c / v = 1,053
48

Energia informaţională are valoarea: E (I) = 0,069 Entropia este: H (I) = 4,077 FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE FINALE
litere frecvenţe O 4,03 S 3,62 I 14,11 D 3,22 T 8,87 Ş 2,41 A, C, R 8,46 M 2,01 E 8,06 L 1,61 U 6,85 B, G 1,2 Ă, N 4,83 F, H 0,8 P 4,43 Î, J, Ţ, Z 0,4

Raportul „consoane – vocale”: c / v = 1,137 Energia informaţională este: E (F) = 0,072 Entropia are valoarea: H (F) = 4,051 FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE MEDIANE
litere frecvenţe N 4,15 B 1,68 I 10,89 Ă, L, S 4,02 G 1,16 E 8,04 C 3,89 F, H 0,77 A 6,35 D 3,63 U 5,96 M 3,24 V, Z 0,64 R 5,18 P, Ş 2,59 J 0,51 T 5,05 Î 2,07 Ţ 0,38 O 4,6

49

Raportul „consoane – vocale”: c / v = 1,379 Energia informaţională este: E (M) = 0,046 Entropia are valoarea: H (M) = 5,132 Cele trei entropii, în ordine descrescătoare, sunt ordonate astfel: H (M), H (I), H (F) Pentru repartizarea celor 1212 litere ale poeziei, în procente între cele trei mulţimi, s-au obţinut rezultatele:
I 15,92 M 63,61 F 20,46

Coeficienţii lui Kendall, pentru măsurarea corelaţiilor dintre distribuţiile literelor din cele trei mulţimi, au valorile: R (I, F) = 0,796; R (I, M) = 0,84; R (F, M) = 0,816 deci corelaţiile sunt strânse.

POEZIA „HERUVIC”
Câteva mesaje disimulate: În al treilea vers din prima strofă, apare structura: C (4) A (4) T (4) A (4) I (4) R din care rezultă cuvântul TRACIA. În al doilea vers din strofa a doua, apare structura:
50

F (3) U (3) R (3) T (3) E din care rezultă expresia: E FURT. În al doilea vers din strofa a treia, apare, începând cu a treia literă, structura: R (1) I (2) E (3) I (5) T (8) S (13) O având la bază secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, din care rezultă cuvântul ISTORIE. În primul vers din strofa a patra, având la bază secvenţa fibonaciană: 3, 3, 6, 9, 15, 24, apare structura: S (3) A (3) N (6) U (9) L (15) I (24) E din care rezultă expresia: NAŞUL EI. În al doilea vers din strofa a cincia, avem structura: I (4) U (4) N (4) R (4) F (4) E (4) A din care rezultă expresia: FĂ UNIRE. Numerotăm literele din versul doi, strofa a treia, şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13 rezultând succesiunea: DARIEN, din care rezultă secvenţa: ARDENI. Cuvintelor – rime le corespund în plan punctele: A (3, 1), B (3, 3), C (2, 2), D (2, 3), E (4, 2), F (3, 5), G (3, 2), H (3, 4), I (1, 3), J (4, 6) care se găsesc pe patru cercuri concentrice cu centrul în B (3, 3) astfel: cercul de rază R (1) = 1, conţine punctele: H, D, G cercul de rază R (2) = √2, conţine punctele: C, E cercul de rază R (3) = 2, conţine punctele: F, I, A cercul de rază R (4) = √10 conţine punctul J Între aceste raze avem relaţia:
51

[R (2) + R (4)] / R (3) = √2 . N (a) Apare şi patrulaterul inscriptibil, HIAE, pentru care condiţia teoremei lui Ptolemeu este îndeplinită, adică suma produselor laturilor opuse este egală cu produsul diagonalelor. Într-adevăr, avem: HI . AE + HE . IA = HA . IE = 3√10 Valoarea medie pe vers a distribuţiei secvenţelor de forma c v c v ... este: 54 %, valoare relativ mică. Valoarea medie pe vers a indicatorului pentru compararea redundanţelor este: R (D) = 0,656 Valoarea mică a acestui indicator arată că versurile au o redundanţă relativ mare. FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE INIŢIALE
litere frecvenţe I, N 11,95 Î, T 8,69 A, R 6,52 Ă, S, U 5,43 M, Ş 4,34 C, D, E, F, O, P 3,26 J 1,08

Raportul „consoane – vocale” este: c / v = 1,243 Energia informaţională este: E (I) = 0,071 Entropia are valoarea: H (I) = 3,979

52

FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE FINALE
litere frecvenţe E 13,79 D, P 4,31 R 8,62 S 2,58 Ă, L 7,75 A, I 6,89 T, U 6,03 B, Ş, V 0,86 C, N, O 5,17

F, Î, M, Z 1,72

Raportul „consoane – vocale”: c / v = 1,071 Energia informaţională este: E (F) = 0 069 Entropia are valoarea: H (F) = 4,067 FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE MEDIANE
litere frecvenţe S 4,17 E 12,32 Ă, D 3,77 I 11,13 M, Ş 3,37 J 0,79 U 7,75 O 2,78 Z 0,59 N 7,55 Î, P 2,58 A 7,15 C, R 5,76 T 5,36 V 1,19 L 4,57 B, G 0,9

F 1,39 Ţ 0,19

Raportul „consoane – vocale”: c / v = 1,104 Energia informaţională: E (M) = 0,062 Entropia are valoarea:
53

H (M) = 4,177 În ordinea descrescătoare a valorilor entropiile sunt ordonate astfel: H (M), H (F), H (I) În procente, literele poeziei sunt repartizate în cele trei mulţimi astfel:
I 12,93 M 70,74 F 16,31

Valorile coeficienţilor lui Kendall sunt: R (I, F) = 0,139; R (I, M) = 0,439; R (F, M) = 0,773

POEZIA „VÂNT STRĂIN”
Mesaje disimulate: Din versurile strofei a patra, reţinem literele care, în aceste versuri, ocupă în ordine rangurile: 2, 1, 2, 1, 2, 1, 2, 1, rezultând secvenţa A S N T U P U A, din care rezultă expresia: PA! NU STAU. Din versurile strofei a treia, reţinem literele care ocupă rangurile: 1, 2, 1, 2, 1, 2, 1, 2 rezultând secvenţa: P L R M I E R E din care se obţine expresia: LE REPRIM. În al doilea vers din prima strofă, începând cu a cincia literă apare structura: E (3) T (3) A (3) U (3) I (3) B (3) I din care rezultă expresia: E IUBITĂ. Numerotăm literele versului şapte din strofa a doua, şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21 rezultând
54

succesiunea: C I M U E S T din care se obţine expresia: CUM ŞTIE. Din versurile strofei a doua reţinem literele care, în ordine, au rangurile: 2, 2, 2, 1, 2, 2, 2, rezultând succesiunea: I S A N I A I din care se obţine expresia: ANII SĂI. Referitor la imaginile în plan ale rimelor, se constată că: Cuvintelor – rime din prima strofă le corespund în plan punctele: A (2, 3), B (3, 3), C (1, 2), D (3, 2). Aceste puncte formează în plan triunghiul de aur, BCD având: (BD + BC) / DC = N (a) şi triunghiul isoscel, ADC, în care AC = AD = √2 şi DC = 2 Cuvintelor – rime din strofa a patra, le corespund punctele: A (3, 4), B (3, 3), C (4, 5), D (2, 2), E (2, 1) care se găsesc, în plan, pe trei cercuri concentrice cu centrul în B (3, 3), astfel: pe cercul de rază R (1) = 1 se află punctul A pe cercul de rază R (2) = √2 se află punctul D pe cercul de rază R (3) = √5 se află punctele: E, C. Între aceste raze avem relaţia: R (1) + R (3) = √2 . N (a) R (2) Valoarea medie pe vers a distribuţiei secvenţelor: c v c v ... este 69,25. Cea mai mare valoare s-a obţinut pentru al cincilea vers din strofa a patra: „Pune zările pe fugă” pentru care procentul este 100 %. Valoarea medie a indicatorului pentru compararea redundanţelor versurilor, este:
55

R (D) = 0,806 deci versurile au redundanţa mică. FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE INIŢIALE
litere frecvenţe C, P, T 4,96 E, N 12,05 A 4,25 U 11,34 G, M, Ş 2,83 I 8,51 L 7,09 Ă, S, V 2,12 R 6,38 D 1,41 Î 5,67 F, O 0,7

Raportul „consoane – vocale” : c / v = 1,238 Energia informaţională: E (I) = 0,074 Entropia are valoarea: H (I) = 3,977 FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE FINALE
litere frecvenţe C 4,52 Ă 10,05 M 4,02 E 9,54 Î, P 3,51 R 8,54 G, S 3,01 N 8,04 O 2,01 A 7,03 H, Ţ, V 1,5 I 6,53 B, D, F, Ş 1 T, U 6,03 J 0,5 L 5,52

Raportul „consoane – vocale” este: c / v = 1,235 Energia informaţională: E (F) = 0,061
56

Entropia are valoarea: H (F) = 4,225 FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE MEDIANE
litere frecvenţe Î, O, P 4,18 I 12,5 A, T 3,72 E 10,23 D, M 3,25 N, U 6,97 Ş 2,32 R 6,51 B, J 1,39 C 6,04 G, Ţ, V, Z 0,93 Ă 5,11 L, S 4,65 F, H 0,46

Raportul „consoane – vocale”: c / v = 1,128 Energia informaţională: E (M) = 0,062 Entropia este: H (M) = 4,213 În ordinea crescătoare a valorilor, cele trei entropii sunt ordonate astfel: H (I), H (M), H (F) Literele poeziei sunt repartizate, în procente, în cele trei mulţimi astfel:
I 25,4 M 38,73 F 35,85

Valorile coeficienţilor lui Kendall, pentru măsurarea corelaţiilor dintre distribuţiile literelor din cele trei mulţimi sunt: R (I, F) = 0,661; R (I, M) = 0,664; R (F, M) = 0,782
57

POEZIA „CÂNTEC DE BUDUROI”
Dintre mesajele disimulate am reţinut următoarele: Din versurile primei strofe reţinem literele care ocupă în ordine rangurile: 2, 2, 2, 2, 2, 1, 1, 1, 1, 1, rezultând secvenţa: N T R A U F M A E C, din care rezultă expresia: MUNCA, FRATE. Numerotăm literele din al treilea vers al strofei a doua, şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, rezultând succesiunea: D E S A T U U C, din care se obţine expresia: EDUC SATU. Din cuvintele versului patru, prima strofă, reţinem literele care, succesiv, ocupă rangurile: 2, 3, 2, 3, 2, 3, 2, 3 rezultând succesiunea: A T R T U C I C E D, din care rezultă expresia: CERU, DICTAT. Numerotăm literele din primul vers, strofa a doua, şi le reţinem pe acelea ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34 rezultând succesiunea: C A M I A A S M, din care rezultă expresia: CA ŞI MAMA. Valoarea medie pe vers a distribuţiei secvenţelor de forma: c v c v ... este 63,27 %. Valoarea medie pe vers a indicatorului pentru compararea redundanţelor este: R (D) = 0,752 În legătură cu imaginile în plan ale rimelor, semnalăm următoarele: Cuvintelor – rime din prima strofă le corespund punctele:
58

A (3, 1), B (4, 2), C (1, 3), D (2, 3), E (2, 2), F (3, 3), G (4, 4), H (4, 3), I (3, 4) care formează în plan triunghiurile de aur, IFC şi GDH, având: (IF + IC) / FC = (GH + GD) / DH = N (a) şi triunghiul isoscel BEA. Apare totodată şi patrulaterul inscriptibil, CIBA, pentru care condiţia din teorema lui Ptolomeu este îndeplinită. Întradevăr avem: CI . AB + IB . CA = IA . CB = 3√10 Cuvintelor – rime din strofa a doua le corespund în plan punctele: A (2, 2), B (3, 4), C (2, 4), D (2, 3), E (4, 5), F (4, 4), G (3, 2), H (5, 5) Aceste puncte sunt situate pe patru cercuri concentrice cu centrul în punctul M (3, 3), astfel: pe cercul de rază R (1) = 1 se află punctele: B, D, G pe cercul de rază R (2) = √2 se află punctele: F, C, A pe cercul de rază R (3) = √5 se află punctul E pe cercul de rază R (4) = 2√2 se află punctul H Între aceste raze avem relaţiile: R (1) + R (3) = √2 . N (a); R (2) R (1) + R (3) = 1 / √2 . N (a) R (4)

Cuvintelor – rime din strofa a patra le corespund în plan punctele: A (1, 3), B (3, 5), C (2, 3), D (1, 2), E (6, 5), F (2, 2), G (1, 0), H (3, 1). În plan, aceste puncte formează patrulaterul inscriptibil BCHE, având: BC . HE + CH . BE = CE . BH = 8√5 şi triunghiul DFG, de aur.
59

FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE INIŢIALE
litere frecvenţe L, S 4,5 C, D 4 I 16 M, Ş 3 A 10 O 2,5 U 9 E 8 Î, P, Ţ 2 R 7,5 B, F 1,5 N 7 A, H 1 T 5 J, V 0,5

Raportul „consoane – vocale”: c / v = 1,061 Energia informaţională: E (I) = 0,074 Entropia are valoarea: H (I) = 4,066

FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE FINALE
litere frecvenţe L 4,43 P 3,62 E 11,69 I 10,48 A 9,27 R 7,66 D, V 2,01 Ă, N 6,04 F, Î 1,2 S, T 5,64 G 0,8 C, O, U 5,24 H, J, Z 0,4

M 2,82

B 2,41

Raportul „consoane – vocale”: c / v = 1,032 Energia informaţională: E (F) = 0,069 Entropia are valoarea: H (F) = 4,117
60

FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE MEDIANE
litere frecvenţe D 3,22 I 14,36 Ă, M, P 2,93 E 10,8 Ş 2,63 A 8,21 F 2,34 U 7,33 V 1,46 C, R, T 6,15 Î 1,17 N 4,69 S 4,39 L 4,1 G, J 0,29 O 3,81

B, H, Ţ, Z 0,87

Raportul „consoane – vocale”: c / v = 1,054 Energia informaţională: E (M) = 0,068 Entropia are valoarea: H (M) = 4,168 Ordonate descrescător aceste entropii sunt ordonate astfel: H (M), H (F), H (I) Literele poeziei sunt repartizate, în procente, în cele trei mulţimi astfel:
I 25,34 M 43,21 F 31,43

Valorile coeficientului lui Kendall sunt: R (I, F) = 0,728; R (I, M) = 0,91; R (F, M) = 0,881 rezultând că între cele trei mulţimi există corelaţii strânse, cu o notă în plus pentru mulţimile I şi M.

61

POEZIA „DIN NOU”
Câteva mesaje disimulate: Numerotăm cuvintele din prima strofă şi reţinem literele finale ale cuvintelor ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, obţinând succesiunea: N U E I I N T, din care rezultă expresia: UNIŢI-NE. Numerotăm literele din primul vers, strofa a doua, şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, rezultând succesiunea: I N U I L T E din care rezultă expresia: E INUTIL. În primul vers din strofa a treia, apare structura: S (4) A (4) T (4) I (4) N (4) E (4) A din care rezultă expresia: N-AI STEA. În al treilea vers din strofa a treia apare structura: A (3) C (4) T (5) A (6) R (7) E din care rezultă cuvântul CARTEA. Din primul vers al strofei a cincia, pe baza secvenţei fibonaciene: 2, 2, 4, 6, 10, 16, avem structura: C (2) A (2) I (4) U (6) L (10) E (16) R din care rezultă expresia: AI CERUL. Din primul vers al strofei a şasea, secvenţa fibonaciană: 3, 3, 6, 9, 15 ne conduce la structura: P (3) U (3) R (6) A (9) L (15) T din care rezultă expresia: LA PRUT. Valoarea medie pe vers a distribuţiei secvenţelor c v c v ... este 59,41 %, cele mai mari valori s-au obţinut pentru versurile 3 şi 7, valoarea fiind de 84,84 %.
62

Valoarea medie pe vers a indicatorului pentru compararea redundanţelor este: R (D) = 0,656 Referitor la reprezentarea în plan a cuvintelor, se constată următoarele: Cuvintelor – rime din strofa a patra le corespund în plan punctele: A (3, 4), B (5, 4), C (3, 2), D (3, 5) Aceste puncte formează în plan: triunghiul de aur, ADB triunghiul isoscel, ABC În primul vers din strofa a şasea apar substantivele: poetul, casă, piscul, hornuri, cărora le corespund în plan punctele: A (3, 3), B (2, 2), C (2, 4), D (3, 4) care formează în plan: triunghiul de aur, BCD triunghiul isoscel, ABC În primul vers din strofa a şaptea apar substantivele: băiete, cufăr, foi, caiete, cărora le corespund în plan punctele: A (4, 2), B (2, 3), C (2, 1) care formează un triunghi isoscel. FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE INIŢIALE
litere frecvenţe E, I 12,76 L, S 2,83 N 9,9 A, T 7,09 C 6,38 Ă, I 4,96 R, Ş 4,25 B, G, Ţ 0,7 O, P, U 3,54

D, M 2,12

V, Z 1,41

63

Raportul „consoane – vocale”: c / v = 1,014 Energia informaţională: E (I) = 0,071 Entropia are valoarea: H (I) = 4,07 FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE FINALE
litere frecvenţe G, N, S 4,4 E 14,46 C, L 3,77 I 11,9 P 3,14 T 11,32 R 10,69 H, Ţ, V 2,51 A, U 8,17 B, D, Z 1,88 Ă 6,28 F, M 1,25 O 5,66

Raportul „consoane – vocale”: c / v = 0,827 Energia informaţională: E (F) = 0,092 Entropia are valoarea: H (F) = 3,346 FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE MEDIANE
litere frecvenţe L 4,5 E 11,41 D, S 3,53 I 10,6 M 3,37 R 8,36 A 8,19 N 7,55 Ş 2,09 U 6,27 Î 1,92 T 6,1 Ţ 1,12 C 5,78 O 4,66

Ă 3,69

P 2,73

B, F, G 0,96

64

Raportul „consoane – vocale”: c / v = 1,137 Energia informaţională este: E (M) = 0,065 Entropia are valoarea: H (M) = 4,161 În ordinea descrescătoare a valorilor entropiilor, avem ordonarea: H (M), H (I), H (F) Literele poeziei sunt repartizate, în procente, între cele trei mulţimi astfel:
I 15,29 M 67,46 F 17,24

Coeficienţii lui Kendall pentru măsurarea corelaţiilor între cele trei mulţimi au valorile: R (I, F) = 0,7; R (I, M) = 0,675; R (F, M) = 0,529

POEZIA „VODĂ-ŢEPEŞ”
Câteva mesaje disimulate: În al doilea vers din strofa a doua, avem structura: S (2) U (2) I (2) U (2) A (2) N (2) D (2) O (2) S din care rezultă expresia: SUNĂ DUIOS. În versul al patrulea din strofa a doua, avem structura:
65

S (1) P (2) A (3) E (4) N (5) I (6) B (7) A din care obţinem expresia: SAPĂ BINE. Versul al treilea din strofa a patra conţine succesiunea: D (3) A (3) N (3) R (3) A (3) I (3) T rezultând expresia: DIN ŢARĂ. În al doilea vers din strofa a şaptea apare structura: S (2) U (3) M (4) A (5) L (6) C din care rezultă cuvântul MUSCAL sau MASCUL. Cuvintelor – rime le corespund în plan punctele: A (3, 1), B (1, 3), C (3, 4), D (2, 1), E (5, 5), F (5, 2), G (4, 6), H (1, 2), I (4, 4), J (4, 3), K (4, 5), L (3, 3), M (5, 4), N (2, 3), P (2, 2), Q (2, 4), R (6, 4). Aceste puncte sunt situate pe cinci cercuri concentrice cu centrul în punctul L (3, 3), astfel: pe cercul de rază R (1) = 1 se găsesc punctele: C, P, N, J pe cercul de rază R (2) = √2 se găsesc punctele: I, Q pe cercul de rază R (3) = √5 se găsesc punctele: D, F, M, K, H, E pe cerul de rază R (4) = √10 se găsesc punctele: R, G pe cercul de rază R (5) = 2 se găsesc punctele: B, A Între aceste raze există relaţiile: R (1) + R (3) = N (a); R (5) R (2) + R (4) = √2 . N (a) R (5)

Apare şi patrulaterul inscriptibil, QBDJ. Valoarea medie pe vers a indicatorului pentru compararea redundanţelor este:
66

R (D) = 0,686 Valoarea medie pe vers a distribuţiei secvenţelor: c v c v ... este 68,02 %, cea mai mare valoare, de 88 %, s-a obţinut în versul al nouălea. FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE INIŢIALE
litere frecvenţe I 13,04 Î, R, S, V 3,62 A 12,31 E 10,86 L, N 6,52 A, F, Ţ 1,44 C 5,79 U 5,07 G, H 0,72 D, P, Ş, T 4,34

O 2,17

Raportul „consoane – vocale”: c / v = 1,059 Energia informaţională: E (I) = 0,072 Entropia are valoarea: H (I) = 4,045 FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE FINALE
litere frecvenţe C, U 4,28 I 12,38 M, N 3,8 R 9,04 Î 3,3 O 8,09 V 2,85 A 7,61 D, S 2,38 Ş 1,9 T 7,14 F 1,42 Ă 6,6 G 0,95 L 5,71 E, P 5,23

B, H, Z 0,47

Raportul „consoane – vocale”: c / v = 1,1

67

Energia informaţională este: E (F) = 0,064 Entropia are valoarea: H (F) = 4,166 FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE MEDIANE
litere frecvenţe C 4,68 I 12,89 Ă 3,9 E 11,71 Ş 3,51 Î, O 1,56 N 8,39 M, P 3,32 V 0,97 U 7,81 S 2,73 A 7,22 D 2,53 T 5,85 Ţ 2,34 J 0,39 R 5,66 F 1,75 L 5,46

B, G, Z 0,78

Raportul „consoane – vocale”: c / v = 1,142 Energia informaţională: E (M) = 0,068 Entropia are valoarea: H (M) = 4,156 În ordinea descrescătoare a valorilor, cele trei entropii sunt ordonate astfel: H (F), H (M), H (I) Literele poeziei sunt repartizate, în procente, între cele trei mulţimi astfel:
I 16,04 M 59,13 F 24,41

68

Valorile coeficienţilor de corelaţie între distribuţiile de litere din cele trei mulţimi, sunt: R (I, F) = 0,447; R (I, M) = 0,787; R (F, M) = 0,985 Se reţine corelaţia strânsă între mulţimile F, M.

POEZIA „JIGNIRE”
Mesaje disimulate: Primele două litere din versurile primei strofe formează secvenţa: N E D I A M T R, din care rezultă expresia: DIN MARTE. Primele două litere din versurile strofei a patra, formează succesiunea: L U S I M I C A, din care rezultă expresia: CA ŞI UMIL. În al doilea vers din strofa a şasea, apare structura: P (2) A (3) C (4) N (5) E (6) D (7) E (8) A din care rezultă expresia: DĂ-NE PACE. Începând cu a treia literă din al treilea vers din a doua strofă, avem structura simetrică: P A (6) C A (6) L A rezultând cuvântul PĂCALĂ. Pe baza secvenţei fibonaciene: 3, 3, 6, 9, 15, 24 din al patrulea vers al strofei a doua, formăm structura: A (3) N (3) T (6) I (9) U (15) O (24) T din care rezultă expresia: UIT NOTA.

69

Cuvintele – rime au drept corespondente în plan următoarele 13 puncte: A (5, 3), B (3, 5), C (3, 2), D (3, 3), E (2, 2), F (3, 4), G (4, 5), H (5, 5), I (2, 3), J (2, 1), K (4, 4), L (1, 2), M (3, 1). Acestea formează în plan şase triunghiuri de aur: GHA, DBI, FKC, LCM, JID, ECF. Apare şi patrulaterul inscriptibil, pentru care relaţia din teorema lui Ptolemeu este – patrulaterul fiind BICA: IB . AC + IC . AB = BC . AI = 9 Valoarea medie pe vers a distribuţiei secvenţelor: c v c v ... este 50,46 %, valoare relativ mică. Valoarea medie a indicatorului pentru compararea redundanţelor versurilor este: R (D) = 0,722 rezultând că versurile au o redundanţă medie mică. FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE INIŢIALE
litere frecvenţe I, E 11 L 4 A 10 M 8 D, N, U 7 F, O, V, Z 1 R 6 P, Ş 5

Ă, C, Î, T, Ţ 3

Raportul „consoane – vocale”: c / v = 1,173 Energia informaţională: E (I) = 0,07

70

Entropia are valoarea: H (I) = 4,019 FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE FINALE
litere frecvenţe E 10,96 R 10,32 P 2,58 A, U 9,67 B, S, V 1,93 I 8,38 L 5,8 F, Î, Z 1,29 M, N, O 5,16 G, Ş, Ţ 0,64 C, T 4,51

Ă, D 3,22

Raportul „consoane – vocale”: c / v = 1,066 Energia informaţională are valoarea: E (F) = 0,068 Entropia este: H (F) = 4,117 FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE MEDIANE
litere frecvenţe R, S 4,31 I 12,18 D 4,06 T 9,13 E 8,37 N 7,86 A 7,36 U 6,34 Ă 5,58 C, L 5,07 B, Z 0,5 P 4,82 G 0,25

M 3,29

Î, O 2,53

Ş 1,77

F 1,52

Ţ 1,01

H, V 0,76

Raportul „consoane – vocale”: c / v = 1,225 Energia informaţională: E (M) = 0,065
71

Entropia are valoarea: H (M) = 4,164 Coeficienţii lui Kendall au valorile: R (I, F) = 0,586; R (I, M) = 0,615; R (F, M) = 0,752 cea mai intensă corelaţie realizându-se între mulţimile F şi M.

POEZIA „FLĂMÂNZENII”
În al doilea vers apare structura: C (2) I (2) L (2) A (2) O (2) L (2) N (2) E (2) T din care rezultă expresia: ŢINE LA LOC. În versul al treilea avem structura: C (2) O (3) N (4) I (5) U (6) A (7) A (8) D din care se obţine expresia: DU ICOANA. Numerotăm literele din al cincilea vers, şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21 rezultând succesiunea: U N A M S A I, din care rezultă expresia: AI SUMAN. În al treilea vers din strofa a doua apare structura: C (2) U (2) P (2) A (2) E (2) A (2) I (2) N din care obţinem expresia: NU-I PACEA. Numerotăm literele din al doilea vers din strofa a doua, şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55 rezultând secvenţa: D A R U M C P A I din care obţinem expresia: DUPĂ CRIMĂ.
72

Cuvintelor – rime ale poeziei le corespund în plan punctele: A (2, 4), B (3, 5), C (2, 3), D (3, 3), E (3, 2), F (4, 4), G (5, 4), H (2, 5), I (4, 3), J (4, 6), K (3, 4), L (2, 2), M (4, 5). Aceste puncte se găsesc pe patru cercuri concentrice cu centrul în punctul K (3, 4), astfel: pe cercul de rază R (1) = 1 se găsesc punctele: B, A, D, F pe cercul de rază R (2) = √2 se găsesc punctele: M, H, I pe cercul de rază R (3) = √5 se găsesc punctele: L, J pe cercul de rază R (4) = 2 se găsesc punctele: E, G Are loc relaţia: R (1) + R (3) = N (a) R (4) Valoarea medie pe vers a distribuţiei segmentelor c v c v ... este 56,23 %. Valoarea medie pe vers a coeficienţilor lui Kendall este: R (D) = 0,662 FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE INIŢIALE
litere frecvenţe A 15,3 I, R, U 9,18 N 8,16 C 7,14 Ă, E 6,12 L 5,1 J, O, S, Ş 3,06 F, G, Î, P, T, V 2,04

Raportul „consoane – vocale”: c / v = 0,96 Energia informaţională este: E (I) = 0,076
73

Entropia are valoarea: H (I) = 3,99 FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE FINALE
litere frecvenţe E 4,41 G, S 3,86 A 12,15 M, T 2,76 I 11,04 N 8,83 Ă, R 7,73 P 1,65 L 5,52 B, J, Ţ 1,1 C, O 4,97 F, H 0,55

D, Î, Ş, U, V, Z 2,2

Raportul „consoane – vocale”: c / v = 1,234 Energia informaţională: E (F) = 0,064 Entropia este: H (F) = 4,237 FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE MEDIANE
litere frecvenţe T 4,47 Ţ 1,89 I 13,42 O, C 4,3 F 1,54 E 10,32 Ă 3,95 V, Z 1,37 A 8,26 D, S 3,61 B 1,2 N 7,57 Ş 3,09 M 2,75 U 6,19 P 2,4 H 0,51 R 5,67 Î 2,06 J 0,17 L 5,33

G 1,03

Raportul „consoane – vocale”: c / v = 1,06

74

Energia informaţională: E (M) = 0,065 Entropia are valoarea: H (M) = 4,206 Literele poeziei sunt repartizate, în procente, între cele trei mulţimi, astfel:
I 11,39 M 67,55 F 21,04

Valoarea coeficienţilor de corelaţie a rangurilor este: R (I, F) = 0,568; R (I, M) = 0,789; R (F, M) = 0,885

POEZIA „PRINŢUL”
În primul vers din prima strofă, începând cu a treia literă, apare structura: U (3) R (5) T (8) E (13) A (21) I (34) R din care rezultă cuvântul RUTIERĂ. După cum se observă, structura are la bază secvenţa fibonaciană: 3, 5, 8, 13, 21, 34. Primele două litere din versurile strofei a patra formează succesiunea: P U A S D I C A, din care rezultă expresia: DACĂ SPUI. În al patrulea vers din strofa a patra avem structura: C (2) E (2) I (2) D (2) R (2) A (2) N (2) C din care rezultă succesiunea: C E I D R A N C şi apoi se obţine expresia: ÎN CERDAC.

75

Pe baza secvenţei fibonaciene: 2, 2, 4, 6, 10, 16, în al doilea vers din strofa a cincia apare structura: P (2) E (2) S (4) L (6) E (10) R (16) A din care rezultă expresia: EL SPERĂ. Distribuţia medie pe vers, în procente, a secvenţelor: c v c v ... este egală cu 57,35 %. Valoarea medie a indicatorului pentru compararea redundanţelor versurilor este: R (D) = 0,716 Cuvintelor – rime le corespund în plan următoarele zece puncte distincte: A (3, 3), B (2, 3), C (2, 4), D (4, 5), E (3, 2), F (3, 4), G (1, 2), H (4, 3), I (4, 4), J (3, 5) care sunt situate pe patru cercuri concentrice cu centrul în A (3, 3) astfel: pe cercul de rază R (1) = 1 se află punctele: F, B, E, H pe cercul de rază R (2) = √2 se află punctele: I, C pe cercul de rază R (3) = 2 se află punctul J pe cercul de rază R (4) = √5 se află punctele: D, G Între aceste raze există relaţia: R (1) + R (4) = N (a) R (3) unde N (a) este numărul de aur. FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE INIŢIALE
litere frecvenţe I 12,38 R 11,42 Ă, Î, Ş, Ţ 2,85 E, N 9,52 O 1,9 A 7,61 P, T, U 6,6 B, D, H 0,95 C 5,71 L, S 3,8

76

Raportul „consoane – vocale” este: c / v = 1,44 Energia informaţională are valoarea: E (I) = 0,075 Entropia este: H (I) = 3,927 FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE FINALE
litere frecvenţe D 4 I 10,4 M, Ş, V 3,2 T 9,6 E 8 L, P, Z 2,4 C, R 7,2 Î, J 1,6 Ă, N, U 6,4 A, O 5,6

B, F, H, S 0,8

Raportul „consoane – vocale” este: c / v = 1,35 Energia informaţională: E (F) = 0,062 Entropia are valoarea: H (F) = 4,195 FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE MEDIANE
litere frecvenţe N 5,88 I 11,43 C, Î, O, P, Ş 3,26 E 10,13 Ă 2,94 R 9,15 S 2,28 A 7,84 G, M 1,63 Ţ 1,3 L, U 6,86 T 6,53 D 6,2 B 0,32

F, H, V, Z 0,65

77

Raportul „consoane – vocale”: c / v = 1,185 Energia informaţională: E (M) = 0,066 Entropia are valoarea: H (M) = 4,148 În ordine crescătoare entropiile sunt ordonate astfel: H (I), H (M), H (F) Valorile coeficienţilor de corelaţie ale rangurilor (Kendall) sunt: R (I, F) = 0,485; R (I, M) = 0,726; R (F, M) = 0,711 Literele poeziei sunt repartizate, în procente, între cele trei mulţimi astfel:
I 19,58 M 57,08 F 23,32

POEZIA „EVOLUŢII”
În versul al treilea din prima strofă, apare structura: C (3) I (4) T (5) I (6) N (7) R (8) E din care se obţine cuvântul CRETINI. În al doilea vers al strofei a treia, pe baza secvenţei fibonaciene: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, apare structura: A (1) R (2) U (3) T (5) V (8) E (13) R (21) A
78

din care rezultă expresia: VREA TURA. Distribuţia medie pe vers, în procente, a succesiunilor, c v c v ... este 56, valoare relativ mică. Cea mai mare valoare s-a obţinut pentru versul: „NICI NIMFE, NICI NAIADE, NICI SIRENE” pentru care valoarea este de 89,65 %. FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE INIŢIALE
litere frecvenţe P 4,16 I 15,27 Î 3,47 E 9,72 L, S 2,77 C, N 7,63 Ă, D 2,08 A, U 6,94 T 6,25 O, R, Ş 4,86 B, G, H 0,69

F, M, Ţ, V 1,38

Raportul „consoane – vocale” este: c / v = 1,028 Energia informaţională este: E (I) = 0,071 Entropia are valoarea: H (I) = 4,073 FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE FINALE
litere frecvenţe S 4,16 E, I 9,82 B 3,64 A 9,37 D, U 3,12 R 8,85 P 2,6 Ă, N 7,29 V 2,08 T 6,25 G, M 1,56 L, O 5,72 F, Z 1,04 C 5,2 Ş 0,52

79

Raportul „consoane – vocale” : c / v = 1,206 Energia informaţională este: E (F) = 0,066 iar entropia are valoarea: H (F) = 4,083 FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE MEDIANE
litere frecvenţe D 4,7 S 4,5 I 12,9 O 3,6 A 9,6 Î 2,55 E 8,7 Ă, M 2,34 N, U 7,65 F, P 2,12 C 6,6 Ţ 1,3 R 6,38 B, Z 1,06 T 5,53 V 0,85 L 5,1 Ş 0,63

Raportul „consoane – vocale” : c / v = 1,107 Energia informaţională este: E (M) = 0,062 Entropia are valoarea: H (M) = 4,152 În ordinea descrescătoare a valorilor, cele trei entropii sunt ordonate astfel: H (M), H (F), H (I) Literele poeziei sunt repartizate în cele trei mulţimi, în procente, astfel:

80

I 17,86

M 58,31

F 23,82

Valorile coeficienţilor de corelaţie a lui Kendall, între distribuţiile literelor din cele trei mulţimi sunt: R (I, F) = 0,585; R (I, M) = 0,822; R (F, M) = 0,785

POEZIA „PRIETENIE”
Câteva mesaje disimulate: În primul vers, pe baza secvenţei fibonaciene: 1, 2, 3, 5, 8, 13, apare următoarea structură: D (1) R (2) A (3) A (5) L (8) P (13) A din care rezultă expresia: LA PRADĂ. În al cincilea vers apare structura: E (2) U (3) R (4) I (5) P (6) T (7) I (8) I din care rezultă expresia: RUPI TEII. Începând cu a treia literă din al zecelea vers, secvenţa fibonaciană: 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34 ne conduce la succesiunea: A (2) T (3) R (5) A (8) E (13) N (21) S (34) P din care rezultă cuvântul SPERANŢA. În al 15-lea vers avem structura: C (2) A (2) P (2) R (2) U (2) A (2) L (2) A (2) T din care rezultă expresia: ARĂ PLĂCUT. Din al doilea vers din strofa a patra, obţinem structura: S (3) E (4) S (5) A (6) T (7) R (8)T
81

din care rezultă cuvântul STRESAT. Numărăm cuvintele din primul vers, şi următoarele, din strofa a şaptea, şi reţinem literele finale ale cuvintelor ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21 şi rezultă succesiunea: R A A S I M A din care rezultă expresia: AŞA RIMĂ. Din cuvintele celui de-al doilea vers, şi următoarele, din strofa a treia, reţinem literele care, alternativ în aceste cuvinte, ocupă rangurile: 2, 3, 2, 3, ..., rezultând succesiunea: U N A A T O R N A, din care rezultă expresia: UNA ORNATĂ. Cuvintelor – rime din primele două strofe le corespund în plan punctele: A (4, 5), B (3, 3), C (2, 3), D (3, 4), E (3, 2), F (2, 2). Aceste puncte sunt situate pe trei cercuri concentrice cu centrul în punctul B (3, 3), astfel: pe cercul de rază R (1) = 1 se află punctele: D, C, E pe cercul de rază R (2) = √2 se află punctul F pe cercul de rază R (3) = √5 se află punctul A Între aceste raze există relaţia: R (1) + R (3) = √2 . N (a) R (2) unde N (a) este numărul de aur. Cuvintelor – rime din strofele, 5 şi 6 le corespund în plan punctele: A (2, 3), B (2, 1), C (2, 4), D (3, 4), E (1, 3), F (3, 3). Aceste puncte formează în plan:  triunghiurile de aur, AEB şi DFE pentru care avem relaţiile:
82

(DF + DE) / FE = (AE + EB) / AB = N (a)  triunghiul isoscel, CEF. Valoarea medie a indicatorului pentru compararea redundanţelor versurilor este: R (D) = 0,605 Valoarea mică a acestui indicator, arată că redundanţa medie a versurilor este mare. Numerotăm cuvintele din versul 24 şi următoarele şi reţinem literele finale ale cuvintelor ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, rezultând succesiunea: A I M A L R N A, din care rezultă expresia: ÎN ALARMĂ. Cuvintelor – rime din poezie le corespund în plan următoarele 15 puncte: A (4, 3), B (3, 2), C (2, 3), D (4, 4), E (5, 4), F (2, 4), G (2, 5), H (2, 1), I (2, 2), J (3, 3), K (4, 2), L (6, 3), M (3, 4), N (3, 5), O (4, 6). Aceste puncte sunt situate pe cinci cercuri concentrice cu centrul în punctul M (3, 4) astfel:  pe cercul de rază R (1) = 1 se află punctele: N, F, D, J  pe cercul de rază R (2) = √2 se află punctele: G, C, A  pe cercul de rază R (3) = √5 se află punctele: I, K, O  pe cercul de rază R (4) = 2 se află punctele: E, B  pe cercul de rază R (5) = √10 se află punctele: H, L Între aceste raze există relaţiile: R (2) + R (5) = √2 . N (a); R (1) + R (3) = N (a) R (4) R (4)

83

Distribuţia medie pe vers, în procente, a secvenţelor de forma: c v c v ... este 59,3. Valoarea medie pe vers a indicatorului pentru compararea redundanţelor este egală cu: R (D) = 0,733 FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE INIŢIALE
litere frecvenţe I 12,14 E 11,21 A, N 9,34 C, D, U 6,54 S, Ş 5,6 Ă, Î, R, T 4,67 G, L, P 1,86 B, M, O 0,93

Raportul „consoane – vocale” : c / v = 1,01 Energia informaţională: E (I) = 0,073 Entropia are valoarea: H (I) = 3,941 FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE FINALE
litere frecvenţe U 3,98 E 15,48 M 3,53 I 11,06 D, P 3,09 A 9,29 L 2,65 R 8,84 G 2,21 C 6,63 Ş, Ţ 1,76 Ă 6,19 B, F, Î, S 1,32 O 4,86 H 0,88 N, T 4,42 J 0,44

Raportul „consoane – vocale” : c / v = 0,915 Energia informaţională:
84

E (F) = 0,074 Entropia are valoarea: H (F) = 4,056

FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE MEDIANE
litere frecvenţe C 5,02 Î 3,16 I 12,64 L 4,59 Ţ 1,72 E 9,48 O 4,02 G 1,14 A 7,9 A 3,87 V, Z 0,86 U 6,75 M 3,59 B, F 0,71 N 6,6 D, S, Ş 3,44 H 0,57 R 6,32 P 3,3 J 0,43 T 5,31

Raportul „consoane – vocale” : c / v = 1,09 Energia informaţională: E (M) = 0,062 Entropia are valoarea: H (M) = 4,247 În ordinea descrescătoare a valorilor cele trei entropii sunt ordonate astfel: H (M), H (F), H (I) Literele poeziei sunt repartizate, în procente, în cele trei mulţimi astfel:

85

I 10,39

M 67,63

F 21,96

Coeficienţii de corelaţie ai lui Kendall, au valorile: R (I, F) = 0,364; R (I, M) = 0,633; R (F, M) = 0,888

POEZIA „PSALM”
Având şi alte poezii cu acest titlu, reproducem prima strofă pentru a vedea la care dintre ele facem referire: „Ruga mea e fără cuvinte Şi cântul, Doamne, mi-e fără glas, Nu-ţi cer nimic. Nimic ţi-aduc aminte, Din vecinicia ta nu sunt măcar un ceas.” Câteva mesaje disimulate: În al doilea vers din prima strofă, pe baza secvenţei fibonaciene 2, 2, 4, 6, 10, 16, 26 apare structura: S (2) I (2) U (4) M (6) A (10) C (16) U (26) T din care rezultă expresia: ACUM ŞTIU. Începând cu versul al doilea din prima strofă, numerotăm cuvintele şi reţinem literele finale ale cuvintelor ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13 rezultând succesiunea: N A A T S E din care obţinem expresia: E SATAN. Secvenţa fibonaciană: 2, 4, 6, 10, 16 conduce în al doilea vers din strofa a treia, la structura: S (2) E (2) R (4) P (6) U (10) T (16) A
86

din care rezultă cuvântul SURPATE. În al doilea vers din strofa a cincea, avem structura: P (1) U (2) T (3) A (4) R (5) L din care rezultă expresia: LA PRUT. Secvenţa fibonaciană: 2, 3, 5, 8, 13, 21 ne conduce la structura: R (2) A (3) T (5) E (8) I (13) E (21) L în al treilea vers din a doua strofă. Din structură rezultă cuvântul ATELIER. În al doilea vers din strofa a treia avem structura: P (3) R (4) I (5) E (6) T (7) E (8) N din care rezultă cuvântul PRIETEN. Cuvintelor – rime din primele două strofe, le corespund în plan punctele: A (3, 4), B (1, 3), C (3, 3), D (2, 2), E (5, 4), F (4, 3), G (2, 5). Aceste puncte sunt situate pe patru cercuri concentrice cu centrul în C (3, 3) astfel:  pe cercul de rază R (1) = 1 se află punctele: A, E  pe cercul de rază R (2) = √2 se află punctul D  pe cercul de rază R (3) = √5 se află punctele: E, G  pe cercul de rază R (4) = 2 se află punctul B Între aceste raze există relaţia: R (1) + R (3) = N (a) R (4) Apare şi patrulaterul inscriptibil, GBDF. Valoarea medie pe vers a distribuţiei segmentelor, c v c v ... este 52,38 %.

87

Valoarea medie pe vers a coeficientului pentru compararea redundanţelor versurilor este: R (D) = 0,699 FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE INIŢIALE
litere frecvenţe P, S, Ş 4,42 N 11,5 C, G, Î, R 3,53 E, I 10,6 T 9,73 D, L 2,65 U 7,07 H, O 1,76 A 6,19 F, M, Ţ 0,88 Ă 5,3

Raportul „consoane – vocale” : c / v = 1,215 Energia informaţională este: E (I) = 0,07 Entropia are valoarea: H (I) = 4,063 FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE FINALE
litere frecvenţe R, S 4,79 N 10,95 G, Î 4,5 E 10,3 P 3,42 Ă 7,53 D 2,73 A, C 6,84 V, Z 1,36 I, T 6,16 O, Ş, Ţ 0,68 L, M, U 5,47

Raportul „consoane – vocale” este: c / v = 1,433 Energia informaţională are valoarea:
88

E (F) = 0,064 Entropia este: H (F) = 4,11 FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE MEDIANE
litere frecvenţe Ă 3,92 P 3,52 E, I 12,15 L, O 2,35 S 1,96 U 9,41 F 1,56 C, N, T 8,23 D, Ş, Z 1,17 A 7,45 M 5,88 R 4,7 B 0,39

G, H, Î, V, Ţ 0,78

Raportul „consoane – vocale” : c / v = 1,073 Energia informaţională este: E (M) = 0,075 Entropia are valoarea: H (M) = 4,024 Ordonate descrescător cele trei entropii se prezintă astfel: H (F), H (I), H (M) Literele poeziei sunt repartizate, în procente, între cele trei mulţimi astfel:
I 21,98 M 49,61 F 28,40

Valorile coeficienţilor lui Kendall sunt: R (I, F) = 0,588; R (I, M) = 0,638; R (F, M) = 0,769
89

POEZIA „NICIODATĂ TOAMNA ...”
În prima strofă avem următoarea distribuţie a substantivelor: sufletului (3) moarte (3) şesul (3) copacii (3) casele (3) uscioare Din primele două litere ale versurilor primei strofe, le reţinem pe acelea care, alternativ au rangurile: 1, 2, 1, 2, 1, 2, 1, 2 şi rezultă succesiunea: N U P O C U S I, din care obţinem expresia: UNUI SCOP. Dacă reţinem literele conform algoritmului, 2, 1, 2, 1, 2, 1, 2, 1 se obţine succesiunea: I S A N A C T D din care rezultă expresia: CA DIN SAT. În al treilea vers din prima strofă apare structura: P (4) A (4) N (4) E (4) U (4) S (4) I (4) O din care rezultă expresia: O PASIUNE. Numerotăm cuvintele din al treilea vers din strofa a treia şi reţinem literele finale ale cuvintelor ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13 rezultând succesiunea: I U N R E S, din care rezultă cuvântul RUŞINE. Cuvintelor – rime din prima strofă, le corespund în plan punctele: A (4, 4), B (3, 3), C (3, 5), D (5, 3), E (1, 2), F (3, 2), G (2, 2). Aceste puncte formează în plan triunghiurile de aur, CGF, EFB, DBF şi triunghiul isoscel, ABC. Valoarea medie pe vers a distribuţiei succesiunilor, c v c v ... este 48,82 %, valoare relativ mică. Valoarea medie a indicatorului pentru compararea redundanţelor versurilor este:
90

R (D) = 0,711 FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE INIŢIALE
litere frecvenţe I 14,28 D, O, T 4,76 E 10,71 Ă, R 3,57 A 9,52 F, P 2,38 L, S 8,33 V 1,19 C, N, U 7,14

Raportul „consoane – vocale”: c/v=1 Energia informaţională este: E (I) = 0,085 Entropia are valoarea: H (I) = 3,788 FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE FINALE
litere frecvenţe C, O, T 5,61 E 13,48 L, M 3,37 S 12,35 A, R 11,23 B, N 2,24 U 8,98 Ă 6,74

F, I, J, P, Ş, Ţ, Z 1,12

Raportul „consoane – vocale” este: c / v = 1,1 Energia informaţională este: E (F) = 0,084
91

Entropia are valoarea: H (F) = 3,834 FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE MEDIANE
litere frecvenţe O, S 4,81 U 10,74 Î, T 3,7 N 9,62 M 2,96 A 8,8 Ă, D 2,59 R 8,51 P 2,2 E 8,14 B, F, Ş 1,85 L 6,29 C 5,5 I 5,18 H, Ţ 0,37

G, V, Z 1,11

Raportul „consoane – vocale” este: c / v = 1,268 Energia informaţională este: E (M) = 0,063 Entropia are valoarea: H (M) = 4,2 Literele poeziei sunt repartizate, în procente, între cele trei mulţimi, astfel:
I 18,86 M 60,94 F 20,09

Valorile coeficientului lui Kendall sunt: R (I, F) = -0,306; R (I, M) = 0,696; R (F, M) = 0,602 deci corelaţiile sunt foarte slabe.

92

POEZIA „TESTAMENT”
Din al doilea vers din prima strofă, secvenţa fibonaciană: 2, 2, 4, 6, 10, 16 ne conduce la structura: D (2) I (2) N (4) A (6) E (10) I (16) C din care rezultă expresia: ÎN DACIE. Aceeaşi secvenţă fibonaciană ne conduce din al patrulea vers din prima strofă la structura: D (2) A (2) R (4) I (6) N (10) I din care rezultă cuvântul DINARI. Numerotăm literele din primul vers din strofa a treia şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34 rezultând succesiunea: C A S S I A I N din care se obţine expresia: ŞI ÎN CASĂ. Din primele două litere ale versurilor din ultima strofă le reţinem pe acelea ale căror ranguri formează succesiunea: 1 2 2 2 1 1 2 2 rezultând secvenţa: I O L M C R A A din care obţinem expresia: O LACRIMĂ. Distribuţia medie pe vers a succesiunilor, c v c v ... este de 52,5 %. Valoarea medie a indicatorului pentru compararea redundanţelor versurilor este: R (D) = 0,695 În legătură cu imaginile din plan ale cuvintelor – rime, se constată următoarele: Cuvintelor – rime din prima strofă le corespund în plan punctele: A (3, 3), B (2, 3), C (2, 2), D (2, 4), E (5, 5), F (3, 4).
93

Aceste puncte se găsesc pe trei cercuri concentrice cu centrul în punctul F (3, 4), astfel:  pe cercul de rază R (1) = 1 se află punctele: D, A  pe cercul de rază R (2) = √2 se află punctul B  pe cercul de rază R (3) = √5 se află punctele: C, E Între aceste raze avem relaţia: R (1) + R (3) = √2 . N (a) R (2) FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE INIŢIALE
litere frecvenţe T 4,7 A 12,39 Ă, L 4,27 I 10,68 C, O, S 3,84 E 8,97 Î, Ş 3,41 N 7,26 M, P 2,9 R 5,98 B, Ţ, Z 1,28 D 5,5 F, H, V 0,85 U 5,12

Raportul „consoane – vocale” : c / v = 1,052 Energia informaţională este: E (I) = 0,064 Entropia are valoarea: H (I) = 4,193 FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE FINALE
litere frecvenţe E 12,04 P 5 I 11,03 O 4,68 C 4,34 T 10,36 U 4 R 8,36 M 3 A 8,02 Î 2,67 N 7,35 V 2,34 Ă 7,02

94

L 2

S 1,67

Ş, D 1,33

G, J 1

B 0,66

F, H 0,33

Raportul „consoane – vocale” : c / v = 1,135 Energia informaţională este: E (F) = 0,145 Entropia are valoarea: H (F) = 4,038

FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE MEDIANE
litere frecvenţe D 4,5 L 4,25 V 1,62 I 10,13 Ă, O 4,13 F 1,12 E 9,26 M, S 3,75 G 1 R 8,63 Î 3,12 Ţ 0,87 N, U 7,5 P 2,25 Z 0,62 A 7,25 C 5,5 T 4,8 B 1,75 H 0,5

Ş 1,87

Raportul „consoane – vocale” este: c / v = 1,195 Energia informaţională este: E (M) = 0,061 Entropia are valoarea: H (M) = 4,237

95

În ordine descrescătoare a valorilor cele trei entropii sunt ordonate astfel: H (M), H (I), H (F) Literele poeziei sunt repartizate, în procente, în cele trei mulţimi astfel:
I 17,56 M 59,98 F 22,44

Valorile coeficientului lui Kendall sunt următoarele, R (I, F) = 0,716; R (I, M) = 0,933; R (F, M) = 0,815 remarcându-se corelaţia foarte strânsă între mulţimea cuvintelor iniţiale şi mulţimea cuvintelor mediane.

POEZIA „INSCRIPŢIE PE BIBLIE”
Câteva mesaje disimulate: Primele două litere din versurile strofei a treia, formează succesiunea: P O C A P U S I din care rezultă expresia: ŞI CU POPA. Primele două litere din versurile strofei a doua formează succesiunea: O S A D C A I N, din care rezultă expresia: DIN O CASĂ. În primul vers din strofa a treia avem structura: P (2) E (2) D (2) U (2) E (2) S din care rezultă cuvântul DEPUSE. În versul al doilea din prima strofă avem structura: T (6) U (6) I (6) O (6) R (6) S (6) A
96

din care se obţine expresia: ŞTIU ORA. Secvenţa fibonaciană: 2, 2, 4, 6, 10, 16, din al doilea vers din strofa a doua, ne conduce la structura: A (2) C (2) R (4) E (6) C (10) A (16) S din care, prin anagramare, rezultă expresia: CER CASA, sau CE SCARĂ. Secvenţa fibonaciană: 1, 1, 2, 3, 5 aplicată celui de-al treilea vers din strofa a doua, ne conduce la structura: C (1) O (1) M (2) I (3) R (5) A din care rezultă expresia: O CRIMĂ. Numerotăm literele din al doilea vers din strofa a patra şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13 rezultând succesiunea: T E C U N R, din care se obţine cuvântul CRUNTE sau CERNUT. Valoarea medie pe vers a distribuţiei succesiunilor, c v c v ... este 61,27 %. Cea mai mare valoare, 85,71 %, s-a obţinut pentru cel de-al nouălea vers, respectiv, „Poteca de suflete şesul străbate” Cuvintelor – rime din primele două strofe le corespund în plan punctele: A (3, 3), B (3, 4), C (1, 2), D (4, 3), E (3, 5), F (2, 3), G (3, 2) Ele sunt situate pe trei cercuri concentrice cu centrul în punctul A (3, 3), astfel: pe cercul de rază R (1) = 1 se află punctele: B, F, G, D pe cercul de rază R (2) = 2 se află punctul E pe cercul de rază R (3) = √5 se află punctul C
97

Între cele trei raze există relaţia: R (1) + R (3) = N (a) R (2) Cuvintelor – rime din strofele 3 şi 4 le corespund punctele: A (3, 5), B (1, 3), C (1, 2), D (5, 6), E (4, 3), F (2, 4), G (3, 2) Aceste puncte formează în plan: triunghiul de aur, BCG, în care (BC + BG) / CG = N (a) triunghiul FEA isoscel, în care FE = AE = √5 triunghiul isoscel, DAE în care AE = AD = √5 Valoarea medie a indicatorului pentru compararea redundanţelor versurilor este: R (D) = 0,689 FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE INIŢIALE
litere frecvenţe E 12,3 C, T 9,23 A, R, U 7,69 N, O, S 6,15 Ă, Î, P 4,61 D, I 3,07 F, G, L, M, Ş 1,53

Raportul „consoane – vocale” este: c / v = 1,166 Energia informaţională este: E (I) = 0,070 Entropia are valoarea: H (I) = 3,992

98

FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE FINALE
litere frecvenţe N, S 5,1 T 11,22 L, V 4,08 O 10,2 B, M 3,06 A, U 8,16 I, Î, P, Z 2,04 C, E, R 7,14 D, G 1,02 Ă 6,12

Raportul „consoane – vocale”: c / v = 1,279 Energia informaţională: E (F) = 0,067 Entropia are valoarea: H (F) = 4,063 FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE MEDIANE
litere frecvenţe D 4,28 E 14,28 L, M 3,57 U 9,28 I 8,92 T 8,21 P 2,14 N 7,85 V 1,78 A, R 5,71 F, J 0,71 S 5 C 4,64 B, H, Z 0,35

Ă 3,92

Î, O, Ş 2,5

G 1,07

Raportul „consoane – vocale” este: c / v = 1,121 Energia informaţională este: E (M) = 0,065 Entropia are valoarea: H (M) = 4,113
99

Literele poeziei sunt repartizate, în procente, în cele trei mulţimi astfel:
I 14,67 M 63,2 F 22,12

Coeficientul de corelaţie al rangurilor are valorile: R (I, F) = 0,696; R (I, M) = 0,706; R (F, M) = 0,537

POEZIA „PSALM”
În primul vers din strofa a doua apare structura: P (3) R (3) E (3) T (3) U (3) T (3) A (3) A din care rezultă cuvântul REPUTATĂ. Numerotăm literele din al patrulea vers din strofa întâi şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13 obţinând succesiunea: S A T U D A din care rezultă cuvântul SUDATĂ. Numerotăm literele din al doilea vers din strofa a doua şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34 obţinând succesiunea: T E C U I F L E din care rezultă expresia: FIE CULTE. Reţinem finalele cuvintelor din primele două versuri din strofa a treia, obţinând succesiunea: N A I M E A I D din care rezultă expresia: DAI MÂINE. Reţinem primele două litere din versurile strofei a treia, adică C A P A T E C A din care rezultă expresia: CA PĂCATE. Numerotăm literele din al patrulea vers din strofa a treia, continuând cu literele primului vers din următoarea strofă, şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează
100

secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34 rezultând succesiunea: C A T U L A Ş I din care rezultă expresia: ŞTIA LACU sau LĂCĂTUŞI. Valoarea medie pe vers a distribuţiei secvenţei c v c v ... este 50,58, valoare relativ mică. Valoarea medie pe vers a indicatorului pentru compararea redundanţelor versurilor este: R (D) = 0,710 Imaginile în plan ale rimelor din primele două strofe sunt punctele: A (3, 3), B (2, 3), C (2, 2), D (2, 4), E (3, 4) care formează:  triunghiul de aur, DEC  triunghiul isoscel, ADC Cuvintelor – rime din strofele 3 şi 4 le corespund în plan punctele: A (2, 1), B (2, 2), C (2, 3), D (4, 3), E (3, 4), F (4, 4) care sunt situate pe patru cercuri concentrice cu centrul în punctul M (3, 2) astfel:  pe cercul de rază R (1) = 1 se află punctul B  pe cercul de rază R (2) = √2 se află punctele: D, C, A  pe cercul de rază R (3) = 2 se află punctul E  pe cercul de rază R (4) = √5 se află punctul F Între aceste raze există relaţiile: R (1) + R (4) = N (a); R (3)
101

R (1) + R (4) = √2 . N (a) R (2)

FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE INIŢIALE
litere frecvenţe I, R 12,69 E 11,1 Ă, T 9,52 N 7,93 A 6,34 S, Ş, U 4,76 C, P 3,17 F, G, Î, M, V, Z 1,58

Raportul „consoane – vocale” este: c / v = 1,172 Energia informaţională este: E (I) = 0,083 Entropia are valoarea: H (I) = 3,814 FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE FINALE
litere frecvenţe E 12,5 T 11,36 Ă 10,22 R, A 7,95 O, S 6,81 B, Î, L, N 1,13 I, P 4,54

C, D, M, U 3,4

F, G, Ş, V 2,27

Raportul „consoane – vocale” este: c / v = 1,146 Energia informaţională este: E (F) = 0,072 Entropia are valoarea: H (F) = 4,041

102

FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE MEDIANE
litere frecvenţe M 4,21 Î, L 3,15 E 10,17 P 2,8 I 8,77 N 8,42 O 2,45 U 7,71 Ş 1,75 A, C 6,31 G, V, Z 1,05 Ă, D, R, T 5,96 B, F 0,7 S 5,61 H, Ţ 0,35

Raportul „consoane – vocale” este: c / v = 1,244 Energia informaţională este: E (M) = 0,062 Entropia are valoarea: H (M) = 4,188 Valorile coeficienţilor lui Kendall pentru măsurarea corelaţiilor dintre cele trei mulţimi sunt: R (I, F) = 0,502; R (I, M) = 0,663; R (F, M) = 0,528 deci, în general, corelaţiile sunt slabe. În ordine descrescătoare, cele trei entropii sunt ordonate astfel: H (M), H (F), H (I) Literele poeziei sunt repartizate, în procente, în cele trei mulţimi astfel:\
I 14,44 M 65,36 F 20,18

103

POEZIA „ARHEOLOGIE”
În primul vers din strofa întâia avem structura: S (3) E (3) M (6) A (9) N (15) A (24) M care are la bază secvenţa fibonaciană: 3, 3, 6, 9, 15, 24, din care rezultă cuvântul SEMĂNĂM. Din al doilea vers, şi următoarele, din prima strofă, numerotăm cuvintele şi reţinem literele finale ale cuvintelor ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, rezultând succesiunea: M I T A N R E din care rezultă cuvântul TERMINĂ. Numerotăm cuvintele din strofa a doua şi reţinem literele finale ale cuvintelor ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21 rezultând succesiunea: U T N A I N U din care se obţine expresia: AI UN TUN. Numerotăm literele din al doilea vers din strofa a cincia şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 6, 13, 21 obţinând succesiunea: C A N R U A A din care rezultă expresia: A ARUNCA. Din al treilea vers al acestei strofe, apare structura: S (1) A (2) T (3) A (5) E (8) U din care rezultă cuvântul STEAUA. Din cuvintele ultimului vers din ultima strofă reţinem ultimele lor litere, rezultând succesiunea: U Z E A R A din care se obţine expresia: AU RAZE. Cuvintelor – rime din primele două strofe le corespund în plan punctele:
104

A (3, 3), B (2, 4), C (4, 6), D (4, 4), E (2, 2), F (2, 1) Aceste puncte sunt structurate astfel:  punctele: F, E, B sunt colineare,  ABE şi CDB sunt două triunghiuri isoscele Cuvintelor – rime din următoarele două strofe le corespund în plan punctele: A (4, 3), B (3, 3), C (2, 1), D (3, 5) care, faţă de punctul B (3, 3) sunt situate astfel:  la distanţa d (1) = 1 se află punctul A  la distanţa d (2) = 2 se află punctul D  la distanţa d (3) = √5 se află punctul C Între aceste distanţe există relaţia: d (1) + d (3) = N (a) d (2) Valoarea medie pe vers, a distribuţiilor secvenţelor: c v c v ... este 55,42 %. Valoarea medie a indicatorului pentru compararea redundanţelor versurilor este: R (D) = 0,692 FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE INIŢIALE
litere frecvenţe A 14,28 D, L, M 3,89 U 11,68 C 10,38 Ă, O, S 2,59 R 9,09 E, I 7,79 F, Î, P 1,29 N, Ş, T 5,19

105

Raportul „consoane – vocale” este: c / v = 1,081 Energia informaţională: E (I) = 0,082 Entropia are valoarea: H (I) = 3,861 FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE FINALE
litere frecvenţe N 5,22 E 14,92 Ă, C, O 4,47 T 13,43 D, P 2,98 U 8,95 F, M 2,23 I 8,2 A, R 7,46 L, Ş 1,49 S 5,97 B, G 0,74

Raportul „consoane – vocale”: c / v = 1,061 Energia informaţională este: E (F) = 0,081 Entropia are valoarea: H (F) = 3,870 FRECVENŢELE LITERELOR DIN CUVINTELE MEDIANE
litere frecvenţe L 4,06 S 3,75 E 13,43 Î, O 3,12 A, I 8,75 D 2,81 R 8,43 P 2,5 T 7,18 Ş, V 1,87 U 5,93 F 1,56 C, M 5,31 G, Z 0,93 N 5 Ţ 0,62 Ă 4,37 H 0,31

106

Raportul „consoană – vocală” este: c / v = 1,105 Energia informaţională: E (M) = 0,066 Entropia are valoarea: H (M) = 4,14 În ordinea descrescătoare a valorilor, cele trei entropii sunt ordonate astfel: H (M), H (F), H (I) Literele poeziei sunt distribuite, în procente, în cele trei mulţimi, astfel:
I 14,50 M 60,26 F 25,23

Valorile coeficientului lui Kendall sunt: R (I, F) = 0,565; R (I, M) = 0,759; R (F, M) = 0,795

CONCLUZII
1) Referitor la valorile medii în cele trei mulţimi ale raportului c/v, ale procentelor literelor cuprinse în respectivele mulţimi şi ale valorilor entropiilor, rezultatele se prezintă astfel:
Mulţimea rap. c/v proc. lit entropia I 1,091 17,86 3,966 M 1,137 57,75 4,208 F 1,136 23,5 4,062

107

Reţinem faptul că valorile medii ale raportului „consoane – vocale” pentru mulţimile literelor mediane şi finale (rime) sunt sensibil egale. Ordinea mulţimilor M, F, I este o constantă, în sensul că nu s-a observat niciun caz în care procentele literelor conţinute să schimbe această ordine. Dacă în acest caz, procentul literelor din rime este 23,5, în cazul poeziilor lui EMINESCU, acest procent este 28,62, rimele eminesciene fiind mai bogate, mai elaborate. Acest fapt este confirmat şi de valorile entropiilor rimelor din poeziile celor doi autori. Dacă, pentru poeziile argheziene, valoarea medie a entropiei rimelor este egală cu 4,062, pentru poeziile eminesciene această valoare este 4,088, deci mai mare. 2) Valoarea medie a indicatorului pentru măsurarea redundanţelor versurilor este R (D) = 0,706. Dintre valorile găsite, 45,45% depăşesc valoarea 0,7. În cazul poeziilor eminesciene se obţine R (D) = 0,736, dintre valorile obţinute, 88,8 % depăşesc valoarea: 0,7. Rezultă că versurile eminesciene au redundanţa mai mică decât cele argheziene. 3) Din poeziile analizate sunt selectate aleator câteva sute de segmente formate din câte 10, 15, 20 şi 30 de litere consecutive, din care se reţin literele distincte, calculând valoarea medie a acestora pentru fiecare segment. Se constată că valorile medii găsite pot fi ajustate cu funcţia: d (N) = Ao (1 – e – N )
A

108

unde, A = 30, numărul literelor alfabetului, N = 10, 15, 20, 30 iar e = 2,718. Rezultatele concrete sunt următoarele:
Lungimi dist. măs. d (N) diferenţe 10 8,13 7,81 0,32 15 11,09 10,83 0,26 20 12,56 13,39 0,8 30 16,7 17,4 0,7

rezultând pentru AO = 27,5 4) Coeficienţii de corelaţie a rangurilor (Kendall) între distribuţiile de litere din cele trei mulţimi au următoarele valori medii: R (I, F) = 0,521; R (I, M) = 0,717; R (F, M) = 0,761 Rezultă că, în medie, cea mai strânsă legătură există între mulţimea cuvintelor mediane şi rime. Dar, fiind vorba de valorile medii, precizăm următoarele: dintre poeziile analizate, coeficientul R (F, M), după ordinul de mărime, ocupă locul întâi în 57,14 % din cazuri şi în 33,3 % ocupă locul al doilea, în timp ce coeficientul R (I, M) ocupă primul loc în 42,85 % din cazuri şi tot în 42,85 % din cazuri ocupă locul al doilea. 5) Referitor la valorile rezultatele sunt următoarele:
mulţimi val. medii dif. maximă I 0,074 0,015

energiei
M 0,065 0,007

informaţionale,
F 0,07 0,031

Se observă că, pentru mulţimile mediane, valorile energiei informaţionale sunt foarte apropiate unele de altele, rezultând că toate aceste mulţimi au acelaşi nivel de relaxare,

109

elemente de organizare similare şi conţin acelaşi număr de cuvinte rimate.

DIVERTISMENT
1) Considerăm cuvintele: ARGHEZI, POEZIE, EMINESCU care, conform cu cele stabilite mai sus, au drept corespondente în plan punctele: A (3, 4), B (4, 2), C (4, 4), pentru care avem: AB = √5; AC = 1 şi BC = 2 şi, deci, în triunghiul ABC există relaţia: (AC + AB) / BC = N (a) şi deci triunghiul ABC este triunghi de aur. Deci, legătura dintre ARGHEZI şi EMINESCU se realizează prin intermediul POEZIEI şi a unui triunghi de aur. 2) Dacă vom considera cuvintele: ARGHEZI, POEZIE, BISERICĂ Punctele corespunzătoare determină în plan un triunghi de aur identic cu cel de mai sus. 3) În matematică, două numere, N şi M, se numesc prietene dacă suma divizorilor lui N este egală cu M, şi suma divizorilor lui M este egală cu N. Prima pereche de numere prietene este: (220; 284) descoperită de Pitagora. Se presupune că tot el, pornind de la proprietatea acestor numere (suma părţilor unuia este egală cu celălalt) ar fi dat cea mai profundă definiţie prieteniei, deci a legăturii dintre doi oameni:
110

„Doi oameni sunt cu adevărat prieteni dacă se comportă ca numerele 220 şi 284, adică toate gândurile, toate aspiraţiile, toate preocupările unuia să aibă sălaş în sufletul celuilalt”. Să considerăm următoarele expresii: TUDOR ARGHEZI, respectiv UN BUN ORTODOX şi următoarea substituţie:
A -29/6 B -17/6 C -5/6 D 7/6 E 19/6 ... ... X 247/6 Y 259/6 Z 271/6

cu care cifrăm cele două expresii, deci:
T 199/6 U 211/6 D 7/6 O 139/6 R 175/6 A -29/6 ... ... Z 271/6 I 67/6

pentru care suma reprezentărilor cifrante ale literelor este 220. Pentru a doua expresie, suma reprezentărilor cifrante este egală cu 284. Deci, prin acest procedeu, perechea formată din cele două expresii a fost pusă în corespondenţă cu perechea formată din numerele prietene: (220; 284) şi, deci, legătura dintre cele două expresii a fost probată ... matematic. 4) T. Arghezi debutează în 1896 în revista „Liga ortodoxă”, apoi editează revistele, „Linia dreaptă”, „Cronica”, „Cugetul românesc” şi „Bilete de papagal”. În ordinea de mai sus, suma rangurilor din alfabet ale literelor care compun denumirile revistelor formează secvenţa: 141, 110, 63, 177, 296 Calculăm suma cifrelor acestor numere, după care la rezultatele obţinute le adunăm secvenţa simetrică (-1, 1, 0, -1, 1). Numerele rezultate le înlocuim cu litere care, în alfabet, au aceste numere drept ranguri, deci:
111

6 -1 5 E

2 1 3 C

9 0 9 I

15 17 -1 1 14 18 N R

din secvenţa finală rezultă expresia: ÎN CER. 5) Tudor Arghezi este pseudonimul lui Ion Theodorescu. Să considerăm următoarea substituţie:
A -298/21 H 94/21 P 542/21 B -242/21 C -186/21 K 262/21 S 710/21 D -130/21 L 318/21 T 766/21 E -76/21 M 374/21 U 822/21 F -18/21 N 430/21 V 878/21 G 38/21 O 486/21 W 934/21

I 150/21 Q 598/21

J 206/21 R 654/21 X 990/21

Y 1046/21

Z 1102/21

Cifrăm cu această substituţie numele Ion Theodorescu şi suma reprezentărilor cifrante ale acestor litere este egală cu 220. Cifrând expresia „scriitor şi poet”, suma reprezentărilor cifrante ale literelor este egală cu 284. Deci, în acest mod, perechea formată din nume şi expresia de mai sus este pusă în corespondenţă cu perechea de numere prietene: (220; 284) deci legătura dintre persoană şi expresie este probată ... matematic şi, deci, Ion Theodorescu este un adevărat scriitor şi poet. 6) Dintre cei care l-au criticat, se remarcă Ion Barbu, cel care „îi contestă substanţa intelectuală”. Din punct de vedere geometric observăm următoarele: Considerăm următoarele cuvinte:
112

(Tudor Arghezi), (Ion Barbu), (substanţa), (intelectuală) care, în această ordine, au corespondente în plan, punctele: A (5, 7), B (4, 4), C (3, 6), D (6, 6) referitor la care se constată:  dreapta CD separă punctele: A şi B, deci din punct de vedere al „substanţei intelectuale” cei doi poeţi sunt deosebiţi,  patrulaterul, ABCD este inscriptibil, condiţia teoremei lui Ptolemeu fiind îndeplinită, adică suma produselor laturilor opuse este egală cu produsul diagonalelor. Într-adevăr: AC . BD + BC . AD = DC . AB = 3√10 7) În 1943, ţine la Ateneu o conferinţă despre Eminescu. Cuvintele din textul care urmează după an, fără litera o, au corespondente în plan punctele: A (2, 2), B (1, 1), C (4, 2), D (4, 6), E (2, 4), F (4, 4) care formează în plan structurile:  triunghiul isoscel DEF cu laturile EF = DF = 2 şi ED = 2√2  triunghiul isoscel FEA cu laturile FE = EA = 2 şi AF = 2√2  triunghiul isoscel BCE cu laturile BE = EC = √10 şi EC = 2√2 8) În 1943 publică pamfletul „BAROANE”, adresat baronului Manfred von Killinger, înalt oficial nazist la Bucureşti. Este „răsplătit” cu 3 luni de detenţie în lagărul de la Tîrgul Jiu. Să considerăm cuvintele „cheie” din acest text: ARGHEZI, BARON, KILLINGER, TÎRGUL JIU, DETENŢIE care au în plan drept corespondente punctele:
113

A (3, 4), B (2, 3), C (3, 6), D (4, 5), E (4, 4) Aceste puncte formează în plan:  triunghiul de aur CAE în care AE = 1, CA = 2, CE = √5  punctele: B, A, D sunt colineare 9) În perioada, 1951 – 1953, obligat la tăcere şi rămas fără resurse financiare, poetul se îndreaptă spre traduceri, cu precădere din Krîlov, Gogol şi Şcedrin. Considerăm cuvintele: ARGHEZI, KRÎLOV, GOGOL, ŞCEDRIN cărora le corespund în plan punctele: A (3, 4), B (2, 4), C (2, 3), D (2, 5) acestea formează triunghiul isoscel, ADC în care AB este înălţime. 10) Debutul editorial cu volumul „Cuvinte potrivite” din 1927 este receptat cu entuziasm de cei mai importanţă critici ai momentului, PERPESSICIUS, ŞERBAN CIOCULESCU, VLADIMIR STREINU şi GEORGE CĂLINESCU, GALA GALACTION. Acestor nume le corespund în plan punctele: A (5, 7), B (7, 9), C (6, 9), D (7, 8), E (6, 7) care formează în plan:  triunghiul de aur, CAE cu laturile, AE = 1, CE = 2, AC = √5  triunghiul isoscel, BCD cu BC = BD = √2.

SFÂRŞIT
114

BIBLIOGRAFIE
1) ILIE TORSAN, „Mihai Eminescu. Caracteristici statistice şi informaţionale”, Editura Universitară, Bucureşti, 2008 2) ILIE TORSAN, „Asupra energiei informaţionale”, Studii şi Cercetări Matematice, Acad. Română, nr. 1, tom. 25, 1973.

115

Cuprins
Cuvânt înainte .................................................................. POEZIA „INSCRIPŢIE” ....................................................... POEZIA „ABECE” ............................................................... POEZIA „NU V-AM SĂDIT” ................................................ POEZIA „IARBA TREAZĂ” .................................................. POEZIA „EPIGRAF” ............................................................ POEZIA „BURUIANĂ, NU ŞTIU CARE” ............................... POEZIA „PSALM” .............................................................. POEZIA „DUHOVNICEASCĂ” ............................................ POEZIA „EX LIBRIS” ........................................................... POEZIA „ARENDA” ............................................................ POEZIA „HERUVIC” ........................................................... POEZIA „VÂNT STRĂIN” ................................................... POEZIA „CÂNTEC DE BUDUROI” ....................................... POEZIA „DIN NOU” ........................................................... POEZIA „VODĂ-ŢEPEŞ” ..................................................... POEZIA „JIGNIRE” ............................................................. POEZIA „FLĂMÂNZENII” ................................................... POEZIA „PRINŢUL” ........................................................... POEZIA „EVOLUŢII” .......................................................... 5 11 15 21 24 27 31 35 39 43 47 50 54 58 62 65 69 72 75 78

116

POEZIA „PRIETENIE” ......................................................... POEZIA „PSALM” .............................................................. POEZIA „NICIODATĂ TOAMNA ...” .................................. POEZIA „TESTAMENT” ...................................................... POEZIA „INSCRIPŢIE PE BIBLIE” ........................................ POEZIA „PSALM” .............................................................. POEZIA „ARHEOLOGIE” .................................................... CONCLUZII ........................................................................ DIVERTISMENT ................................................................. BIBLIOGRAFIE ...................................................................

81 86 90 93 96 100 104 107 110 115

117

118

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->