Dragostea mi-a vorbit cu un glas de inger, un glas
bland, glasul de demult, ce doar in vise il mai auzeam. Mi-a dat speranta sa visez, lacrimi sa plang si un dor sa il port cu mine mereu. Uneori imi doresc eternitatea, pe care sa o traiesc intr-o clipa, intr-un zambet, intr-un moment in care inimile noastre bat impreuna. Alteori imi doresc sa opresc timpul in loc si pret de o zi sa fim doar noi doi singuri, singuri pe Pamant, sa nu mai conteze nimeni din jurul nostru, trecutul sau viitorul, doar prezentul etern, pentru ca apoi sa revenim la vietile noastre sa si cum nimic nu s-ar fi intamplat. Daca as avea doar o zi pe care sa o petrec cu tine, o zi din viata ta, te-as purta pe aripile timpului si ar fi ca si cum ne-am fi petrecut toata viata impreuna.. ....o zi de vara undeva deoparte de oameni, de amintiri, de straini, doar noi. Ne trezim dis de dimineata si te duc pe varf de munte. Aerul e rece, taios, il respir si imi inunda plamanii cu prospetimea muntelui, imi trezeste simturile amortite si ma apropie de tine, sa-ti simt caldura trupului. Luna isi ia ramas bun, stelele ne mai arunca o ultima lucire inainte de a face loc rasaritului. Stau in bratele tale si astept sa-l vad intrezarind printre nori, usor palid, timid, ca o dunga luminata ce strabate cerul. Aud linistea cum ne inconjoara, ii simt dulcea apasare, caci in acest moment cuvintele sune de prisos. Imina ta batand langa a mea ne sopteste o mie de cuvinte, mai pretioase decat cele soptite de buze. Privim in aceeasi directie, respiram la unison, in fata noastra se intrevede rasaritul, ce aduce cu el lumina, caldura, sunet si culoare. Te strang puternic in brate, te sarut suav si ochii mei iti soptesc ca o dorinta a prins viata: am vazut rasaritul din bratele tale. Timpul se scurge implacabil, in trecerea lui nemuritoare, dar acum nici nu mai conteaza, caci stiu ca am o zi eterna alaturi de tine. O zi in care vreau sa te cunosc, sa ma lasi sa privesc adanc in sufletul tau, sa-mi dezvalui un secret pe care nu l-ai spus nimanui, o zi in care sa mi te daruiesti doar mie , si doar eu pot sa te stiu, sa te vad, sa te am. E singura zi din viata ta in care imi promoti eternitatea,ca vei fi langa mine mereu, si nimic nu ne va desparti vreodata, ca imi vei darui toate sentimentele tale, visele, gandurile. E ziua in care eu iti promit iubirea eterna, cand inima mea da in sfarsit glas sentimentelor tainuite atata vreme, ascunse atat de adanc, uitate de timp si distanta. Iti ofer totul si nu-ti cer nimic in schimb, iti promit totul si doar vreau sa fiu acolo sa primesti. Ne plimbam tinandu-ne se mana, impartim un cornet de inghetata, vanilie, cu bucatele de ciocolata..., calcam pe iarba deasa dintr-un colt retras de lume, ne descaltam si ma afund intr-o mare verde. Pasim usor si savuram fiecare atingere, simt roua hranindu-mi visul, apoi ne intindem pe spate si privim albastrul clar al cerului din iarba. Acum putem visa la noi, putem vorbi lucruri marunte, suntem oricine vrem noi sa fim. Zburam cu gandul in orice colt al lumii, in orice margine a firii. Un zambet ti s-a infiripat pe buze, si te privesc in ochi, stiind ca e singurul loc din lume unde imi pot gasi dragostea, fericirea, pacea......si vad cum imi zambeste un copil. Picaturi marunte de ploaie isi fac loc din cerul limpede ca o mare calma, ploaia ne atinge trupurile, se topeste pe piele si ne cuprinde intr-un sarut prelung, pasional. Ii simt gustul pe buze, ii respir aroma si ma las invaluita de mirosul ploii in iarba verde. Traiesc fericirea in fiecare secunda, cu fiecare bataie de inima, e in picatura de ploaie ce ne inunda sufletul, e in raza de soare ce ma incalzeste, e in bratele tale ce ma strang puternic, ca si cum ar sti ca locul meu e doar acolo si nicaieri altundeva in lumea asta. Dar timpul se scurge printre picaturi si ne indreapta pasii la tarm de mare. Ma simt coplesita de intinderea oceanului ce se revarsa in fata mea, atat de calm si linistit, ce atat de solemn se inchina tarmului. Valurile inspumate se ciocnesc de stanci, se retrag pentru ca apoi sa caute in frenezie linistea si siguranta tarmului. Soarele se retrage usor, intr-o mantie rosiatica, ce lasa in urma o dara purpurie. E apusul in bratele tale,e umbra si culoare,e un sentiment coplesitor de armonie si siguranta, mai frumos si mai intens decat orice alt vis de-al meu. Privim amurgul de la tarmul oceanului, mirosul marii s-a impletit cu parfumul tau si de undeva o voce imi sopteste sa nu uit sa sper, sa nadajduiesc ca voi mai trai vreodata aceasta clipa cu tine. Pe cer se vad primele sclipiri ale stelelor, care ne indeamna sa visam mai departe. Privindu-le ma gandesc la o dorinta, la ce imi doresc cel mai mult pe lumea asta, la o dorinta care sa prinda viata. Nu-mi doresc altceva decat sa fii fericit, chiar daca fericirea ta nu va depinde de mine. E singura dorinta la care am dreptul si pe care ti-o ofer tie...si alegand cea mai stralucitoare stea din noaptea adanca ma rog sa-ti gasesti fericirea adevarata in bratele celei pe care o iubesti. Noaptea tacuta ne invaluie intr-un parfum misterios, e parfumul noptilor de vara cand visam impreuna, cand ne plimbam impreuna sub cerul instelat , si mai apoi priveam la stele si ne puneam cate o dorinta. Dar nu a mai ramas mult timp de visare, de amintiri sau regrete. Alunecam usor prin noapte si ne indreptam fiecare spre vietile noastre, spre dimineata de tezire la realitate, o realitatea mult prea rece, venita mult prea repede, cand nu privesc rasaritul si amurgul din bratele tale, cand stelele par palide si fara speranta, cand ploaia nu mai cade si iarba uita sa mai creasca....si cand eu uit sa mai traiesc!