Cassiodor

Viata S-a nascut intr-o familie nobila in anul 485 in Calabria. La 507 a rostit un vestit Panegeric regelui Teodoric. A avut o cariera administrativa in conducerea regatului got. In 551, Casiodor se afla la C-tinopol. A scris o istorie a gotilor, s-a intors in Italia unde s-a retras in manastirea pe care o construise. Aici se studiau stiintele si literatura. A murit la anul 580 la 92 de ani. Istoria tripartita In istoria tripartita citim despre Sfantul Constantin cel Mare: Constantine vei invinge cu ajutorul acestui semn. Se pare ca i-a aparut chiar Hristos si ca i-a aratat semnul Crucii si ca l-a invatat sa isi faca o cruce asemanatoare si sa aiba in lupta acest ajutor. Eusebiu povesteste sub juramant ca l-a auzit chiar pe imparat zicand, pe la amiaza cand soarele incepe sa coboare, a vazut si el si ostasii care erau atunci cu el semnul Crucii facut din lumina si alaturi fiind scris: prin acest semn vei invinge C-tin cel Mare convocandu-i pe preoti le-a cerut sa-i vorbeasca despre invatatura crestina. Acestia dandu-i cartile sfinte ii vorbeau despre Hristos si isi intareau spusele lor cu cele ale proorocilor. Dupa aceste explicatii ale preotilor, imparatul a poruncit ca din aur si pietre pretioase, barbati priceputi sa transforme semnul Crucii in drapel.

Dionisie Pseudoareopagitul
Viaa Se prezinta ca fiind ucenic al Sf Ap Pavel, pe care la convertit la Areopgul in Atena Ii scrie sf Iosn Evanghelistul, exilat in Patmus, la sf sec I si lui Tit si Timotei Descrie si eclipsa de soare din momentul mortii pe cruce a lui Hristos 503- scrierile sale erau folosite de monofiziti Cunoaste textul simbolului de credinta de la sf liturghie Scrierile sale sunt semnalate mai intai de sever de Antiohia si folosite de monofiziti in disputele cu ortodocsii in 503

Opera Cuprinde 4 tratate si 10 epistole 1. Despre numele divine are 13 cap si vb despre numele date lui Dzeu; nu trebuie folosite alte nume decat cele din Scriptura. Numele nu au rolul de a exp fiinta divina, ci ele sunt atribute aplicate firii si persoanelor. Pe langa atributele de fiinta, viata, intelepciune, gasim si pe cele de bunatate, lumina, frumusete, dragoste. Divinitatea

este transcendenta si superioara oricarui nume, ea fiin cauza tutror fiintelor. Unele nume se aplica fiecarei Persoane in parte 2. Despre teologia mistica cuprinde o rugaciune despe Sf Treime; are 5 cap scurte. Dumnezeu afandu-se in intunericul divin. Tema lucrarii este teologia apofatica, intr-un sir lung de negatii se arata ce nu este Dumnezeu. Cere rug si negarea a tot ce este in lumea creata. Pt a ne apropia de ceea ce este divin trebuie sa aplicam o teologie negativa. Ne trimite la episodul urcusului lui Moise pe Muntele /sinai cand el intra in intunesricul divin. Acest intuneric este de fapt mai luminos decat lumina 3. Despre ierarhia cereasca; are 15 cap in care se vb despre indummnezeirea omului prin curatire, iluminare si desavarsire. Indumnezeirea aceasta este legata de ierarhia cereasca si pamanteasca. Ierarhia cereasca are 3 triade cu cate 3 cete: heruvimii, serafimii, tronuri, domnii, stapanii, puteri, incepatori, arhangheli si ingeri, nu toti fiind la fel de apropiati de Dumnezeu. Heruvimii sunt mai apropiati de Dzeu iar ingerii de oameni. Fiecare treapta a ierarhiei ingeresti coopereaza cu Dzeu, de la care primeste curatirea, desavarsirea, transmitand treptelor inferioare desavarsirea 4. Despre ierarhia bisericeasca. Este copia celei spirituale. Ajuta la desavarsirea noastra. Se descrie rolul fiecarei trepte si moul hirotoniei. Este un tratat in 7 cap. Ultimul cap al lucrarii vb despre riturile funerare. Eshatologia Rugaciunile sunt necesare si eficace pt morti Biserica poate mijloci pt cei raposati pt ca fac parte dintr-o comunitate crestina de cand au fost botezati Legatura care exista intre membrii bis nu se rupe dupa moartea acestora Moartea este o parte a bucuriei si a pacii vesnice Despartirea sufletului de trupul crestinului, este diferita de moartea pacatosilor Sufletele crestinilor sunt luate de hristos Dionisie combate 4 rataciri la aceasta tema Paganii invatau ca prin moarte se trece la inexistenta Vedeau in moarte ceva biologic, material Psihopaitii spuneau ca sufletele rapostaiilor sunt in somn pana la invierea de obste. Tritopsihitii si fotinienii spuneau ca sufletul moare cu trupul si revine la viata la Parusie Altii socoteau ca trupurile se desparte de suflete pt toteauna, caci sufletele merg la viata fericita(invatatura la gnostici si manihei) Altii atribuie sufletelor legaturi cu trupuri straine Indemnul lui Dionisie este ca sa nadajduim ca ne vom afla linistea in Hristos, can vom ajunge la capatul acestei vieti Se face si o rezumare si o explicare a rugaciunilor de la slujba inmormantarii. La rug de iertare a rapostaului se cere dezlegarea de slabiciunile lui omenesti

Fericitul Augustin
354- s-a nscut la Tagaste (Algeria) Tatl su Patricius, iar mama sa Monica (cretin extraordinar i autoritar) Umbra mamei sale se regsete n fiecare oper a Fericitului Augustin Credina lui Monica a adus convertirea soului i a fiului Augustin a studiat la Cartagina mai nti literatura i apoi retorica. La Cartagina triete dezordonat n distracie A artat interes pentru filosofie, a amnat botezul cci cretinismul i se prea c nu se potrivete cu idealul su filozofic i cu profesiunea de retor A fost atras de secta maniheilor, unde a rmas timp de 9 ani 380- scrie prima lucrare Despre frumos i potrivit dar aceasta s-a pierdut La Roma a inut cursuri de retoric 384- merge la Milano unde cultura lui prosper 386- scrie mai multe lucrri cu coninut filozofic, dar se dedic rugciunii i meditaiei Reacteaz un dialog n 3 cri Contra academicilor n lucrarea Despre viaa fericit dovedete c fericirea adevrat a omului ine de cunoaterea lui Dumnezeu Lucrarea Despre Ordine arat c n univers domnete ordinea Alte lucrri: Despre nemurirea sufletului, Despre gramatic, Despre muzic, Diferite ntrebri despre Simplician, Explicarea facerii, Despre adevrata religie, nvtorul.. 387- este botezat, renunnd la profesia de retor Dup moartea mamei sale merge la Roma unde se izoleaz i rencepe s scrie 388- se ntoarce definitiv n Africa unde triete n srcie, rugciune i studiu 390-391 la Hippona este hirotonit; se ngrijete de cretini i judec nenelegerile dintre ei 395 La Hippona hirotonit episcop Din perioada episcopatului dateaz lucrarea Contra lui Faustus S-a confruntat i cu donatismul. 400-420lucrarea Despre treime - - Capodopera teologiei apusena Predicile sale izvorsc din sufletul su frmntat, din inima sa plin de iubire Predica sa era deopotriv i rugciune, el nsui fiind un puternic rugtor, cci simea rugciunea ca pe o necesitate luntric Combate relele din viaa cretinilor Principiile predicii sale: o Principiul psihologic o Principiul intuiiei o Principiul repetiiei o Principiul interesului o Principiul activitii proprii o Principiul practicitii o Principiul eclesiocentric o Principiul hristocentric

 Opere omiletice-exegetice: Despre genez, Locuii la Heptateuh, Probleme la Heptateuh, Comentariu la Psalmi, Probleme ale Evangheliilor, etc.. mprirea omiliilor: Omilii la Sf Scriptur Predici la praznicele mari Panegirice la srbtorile sfinilor Predici tematice Opera: Cetatea lui Dumnezeu (415-426) Primele cri ale lucrrii sunt apologetice Apr cretinismul de acuzaiile pgnilor Descrie cetatea din cer creat de Dumnezeu Cetatea cereasc este biserica sfinilor, n cetatea pmnteasc triesc cei care vieuiesc cei dup trup Prin botez ptrundem n cetatea cereasc, dar nu nseamn c nu rmneam neaprat acolo Biserica este format din oameni buni i oameni ri Biserica de acum nu este identic cu cea eshatologic Pcatul Omul a fost creat de Dumnezeu ca persoan fiind nzestrat cu natur i voin bun pentru a se bucura de darurile primite i a preamri pe creator Creat pt o realie de iubire cu acesta, omul i-a ntors faa, pctuind. Pcatul = prsirea lui Dumnezeu, ndeprtarea de El. Natura pcatului nu rezid n materie cum susineau maniheii Nu Dumnezeu este cauza rului Pcatul protoprinilor este precedat de pervertirea voinei lor, de mndrie Nu fructul este pcatul, cci materia nu este nici rea, nici bun Pcatul dei este ters la botez, n natura omului rmne nclinarea spre ru Dintre urmrile pcatului originar aminitim: plcerea pcatului, pierdera harului, ntunecarea minii, etc. Nimeni nu este fr de pcat ntre oameni Se insist asupra pcatului minciunii Diavolul contribuie la crearea condiiilor propice pentru svrirea pcatului. Despre doctrina cretin Scrierea acestei lucrri a durat pe tot parcusrul vieii, pn spre btrnee. Singura surs real de bucurie pentru om este Sf Treime i adevrul credinei Orice cretin este ndemnat s se apropie de textul scripturistic Exist o cultur cretin independent de cea a autorilor pgni, antici Scriptura este valabil n sine, artndu-se c exist o elocven cretin Cretinul nu trebuie educat prin studiul pgnilor, ci al autorilor cretini

 Din acesta lucrarea se desprind principiile omileticii sistematice: 1. Predicatorul s se serveasc de arta retoricii 2. Este dator s apere adevrurile de credin 3. S vorbeasc cu nelepciune 4. S nu prezinte subiecte dificile i obscure n faa poporului 5. S insiste asupra claritii i stilului plcut 6. Stilul trebuie s fie diferit n funcie de subiect 7. Slujirea adevrului este mai important ca form 8. Legea iubirii este mai presus ca toate Mrturisiri Acesta este un dialog, dar nu exist un interlocutor Este povestea convertirii lui, o biografie a sa Autorul slvete mila lui Dumnezeu, care intervine n viaa lui, l face s se converteasc, venind de la pcat la cretinism Scrie pentru urcuul su duhovnicesc, artnd grija pentru sufletul su Ultimele cri care alctuiesc Mrturisile trateaz teme teologice i filozofice. Tlcuiesc primele versete ale crii Facerii n final Augustin formuleaz o mrturisire de credin cretin i aduce laud lui Dumnezeu Poate fi mprit n 2 pri: 1) Autobiografic 2) Doctrinar Arat evoluia spiritual a lui Augustin Stilul clasic se mbin cu educaia retoric i cu argumente biblice i prezint concepia despre Dumnezeu, lume, etc Despre nvmntul catehumenilor nceptori 1) 2) 1) 2) 3) 4) 5) Sunt ndemnuri adresate catehumenilor Metoda folosit este cea inductiv-istoric 27 de capitole mprit n 2 pri: Retoric Pracric Teme: Cum trebuie predate mai bine adevrurile Cu ce s ncepem Evitarea vorbirii lungi i obositoare Cum trebuie formulat introducerea catehezei Cuprinsul catehezei

Despre Treime 400-420 a fost scris

 Primele 4 cri ale lucrrii combat arianismul, folosindu-se de nvtura capadocienilor Se insist asupra problemei relaiei dintre persoanele divine Raporturile dintre persoanele divine sunt raporturi de iubire Schisma (1054) i controversele dintre Filioque au avut ca punct de plecare teologia lui Augustin Cuvntrile lui Augustin ncep i se termin prin rugciune Predica sa nu era abstract, ci legat de via Lupta cu pelagianismul Pelagiu a trit la Roma i a cunoscut operele lui Augustin 410-411 a ajuns n Africa, fcndu-i cunoscute ideile Augustin nu l-a combtut imediat Ucenicii lui Pelagiu, negau necesitatea botezului copiilor, considernd c ei nu erau ptai de niciun pcat, nici de cel strmoesc Ei socoteau c Adam a fost creat muritor, chiar dac nu pctuia, el urma s moar Pcatul svrit de Adam este unul ale crei consecine rmn doar ale sale Cauza pcatelor nostre nua are legtur cu pcatul lui Adam Nici nvierea lui Hristos, nu aduce nvierea tuturor oamenilor mpotriva pelagianismului, Augustin a scris: Despre pedepsirea i iertarea pcatelor i Despre botezul copiilor, unde vorbete despre universalitatea pcatului lui Adam Lucrarea Preotul Orosius mpotriva priscilienilor i a origenitilor, n care vorbete despre unirea sufletului Pelagiu a mers n Palestina i a adoptat poziii mai moderate cu erezia sa. A fost susinut de mai muli ierarhi rsriteni 1417 Pelagiu este condamnat de Papa, dar moare imediat Pelagianismul a gsit un aprtor n Iulian, episcop de Eclanum(Italia) Pelagiu spunea c pcatul vine din utilizarea greit a liberului nostru arbitru Harul lui Dumnezeu influieneaz voina omului Augustin refuz toate aceste idei

Raportul dintre har i libertate. Pstor i ndrumtor Exist pentru Fer Augustin o deosebire ntre liberul arbitru i libertate Uneori accentueaz rolul libertii voinei Spune c liberul arbitru se ntrete prin har El i-a schimbat principiile spre sfritul vieii, susinnd teoria despre harul irezistibil, care lucreaz voina cea bun i perseverarea Doar cei alei rmn n credin pn la sfrit, doar n cei alei lucreaz harul irezistibil Mntuirea este lucrarea numai a harului Cei predestinai la desvrire primesc harul perseverrii Alegerea lor de Dumnezeu nu ine cont de meritele acestora

 El d adesea ndrumri duhovniceti celor ce au nevoieviziteaz orfanii, vduvele i sracii n cei sraci vede nsui pe Hristos Nu jignea niciodat pe nimeni, nici pe eretici Era blnd i avea o delicatee excesiv Pocina din viaa aceasta e o durere care vindec nvtura despre Maica Domnului Nu a scris o oper anume n care s trateze aceast tem nvttura Fer Augustin se grupeaz n jurul: pururea Fecioarei, maternitii divine a Maicii Domnului Pururea fecioaria Maicii Domnului nseamn pentru el integritatea fizic a trupului Mariei nu numai n timpul zmislirii, ci i n timpul i dup natere Fecioara Maria nu a avut legtur cu niciun brbat i nici ali fii nu a avut n cuvntarea 289 - Fer Augustin compar naterea Sf Ioan Boteztorul, cu naterea lui Hristos, zicnd c precum Elisabeta a nscut un om, Maria a nscut un Dumnezeu i Om. Mntuitorul s-a nscut dintr-o fecioar logodit cu un brbat pentru c Ea este figura Bisericii, Mireasa lui Hristos Sfnta Euharistie Svrirea Sf Euharistii, se fcea n acea vreme n Africa zilnic Ea era nsoit de post Rugciunea domneasc ce nsoea mprtirea, avea drept scop pregtirea credincioilor Primitorii Sfintei Taine erau i adulii care o primeau imediat dup botez Pctoii nu erau mprtii, ei prsind biserica odat cu catehumenii Este un realism euharistic, condiionat de rostirea cuvintelor de instituire i a rugciunilor de sfinire Se insist asupra necesitii primirii a Sfintei Euharistii Sfnta Euharistie este momentul ntlnirii lui Dumnezeu cu Biserica Trupul cel istoric al lui Hristos nviat i nlat, se prelungete n trupul cel tainic al lui Hristos, n biseric crescnd cu Sf Euharistie

Sf. Ioan Damaschinul

Viata. S-a nascut la anul 675 in Damasc intr-o familie nobila. Dupa anul 726 a inceput sa scrie pentru apararea sf icoane. La anul 732 era la Lavra Sf Sava la Ierusalim A fost toata viata preot si monah

 In 754 a fost anatematizat impreuna cu Gherman fostul patriarh al Constatinopolului dar a fost reabilitat de Sinodul 7 ecumenic Moare in 749 3 tratate contra iconoclastilor Primul tratat a fost compus nu mult dupa ce Leon 3 isaurul a publicat primul edict contra iconoclasmului,caci Ioan Damanschin ne vorbeste despre iconoclas ca despre un pericol ce incepea sa ameninte Biserica Al doilea tratat este dupa ianuarie 730 Acest tratat se adreseaza intr-un stil popular unor credinciosi care nu l-au inteles pe primul Al treilea tratat este un manual despre cultul Sfintelor Icoane aducand marturii din PSB Adorarea i-a nastere din mai multe motive: 1. Admiratia fata de maretia nesfarsita a lui D-zeu 2. Multumirea pentru bunatatile care ni le da deoarece totul se datoreste bunatatii lui 3. Insuficienta firii omenesti pentru ca stim ca suntem neputinciosi ne inchinam lui D-zeu spre a fi izbaviti de rau si a avea parte de bine 4. Pocainta si marturisirea pacatelor Icoana este o asemanare, un model, care arata pe cel ce este infatisat in icoane Icoana in general nu se aseamana cu cel reprezentat Inchinaciunea este semnul supunerii adica al umiliri si al smereniei Despre cele doua vointe in Hristos Sf Ioan Damaschin face lamuriri privind probleme hristologice ale vremi Cuprins(41 de capitole): deosebiri naturale si ipostatice,despre propietatile naturale,despre propietatile ipostatice, deosebirea dintre propietatile naturale si ipostatice,Hristos in doua naturi,in Hristos este o singura ipostasa,partile comune ale sufletului si trupului, ce inseamna vointa,etc. In cap 23 se arata diferenta dintre vointa naturala si cea ipostatica In cap 28 se arata ca in Hristos sunt 2 vointe,ele nu sunt potrovnice una alteia Nici vointa naturala a omului nu este potrivnica vointe d-zeiesti si nici puterea naturala voitoare dupa cum nu sunt potrivnice ei nici cele ce sunt in chip natural supuse ei si nici folosirea naturala a vointei Hristologia Se trateaza probleme hristologice mai mult in cartea a 3-a si inceput cartii a 4-a din Dogmatica sa dar si in lucrarile:contra nestorienilor,contra iacobitilor,despre doua vointe in Hristos. Hristos a fost zamislit in chip supranatural prin conlucrarea sf duh,nascanduse om desavarsit. Ipostaza Fiului este desavarsita si nedespatita de cea a Tatalui

 Logusul devine si ipostaza trupului Sf. Ioan Damaschin invata ca inainte de unirea Logosului cu trupul cel omenesc a avut firea divina Dupa unire nu devine o fire compusa ci fiecare fire isi pastreaza insusirile Invatatura ortodoxa sustine 2 firi si o ipostaza Nestorieni vorbeau despre doua firi si doua ipostaze Monofizitii vorbeau despre o fire si o ipostaza Eretici identificau firea cu ipostaza Urmarile unirii ipostatice sunt: comunicarea insusirilor,indumnezeirea firii omenesti.integritatea firi umane in Persoana Mantuitorului, Fecioara Maria este nascatoare de D-zeu in sens propiu si real In Hristos sunt doua vointe,divina si umana,vointe distincte,dar care nu se opun una alteia caci Hristos voieste unit nu imparti Firile su8nt legate prin perihoreza Cinstirea Sf.Icoane Dupa edictul din 726 Leon 3 convoaca un sinod in 730 la care participa peste 300 de episcopi iconoclasti Patriarhul Gherman a refuzat sa semneze condamnarea icoanelor, a fost depus si inlocuit cu Atanasie Celelalte bis.Ortodoxe din rasarit si biserica romei nu au urmat exemplul Bizantului Ortodoxia a fost restabilita sub imparateasa Irina in Constantinopol(Sin 7 ecumenic Niceea 787) Sf Ioan Damaschinul a fost supranumit teologul icoanelor A scris 6 lucrari contra iconoclastilor : Primul tratat apologetic contra celor care ataca sf icoane Al 2 lea tratat apoligetic Al 3 lea tratat apologetic Cuvant propriu sa convinga despre sfintele si cinstitele icoane catre toti crestinii si catre inparatul Constantin si catre toti ereticii 5. Epistola catre Inpatatul Teofil despre sfintele si cinstitele icoane 6. Dialog care infiereaza pentru conbaterea celor care sunt inpotriva sfintilor parinti ortodocsi . Dupa sf Ioan Damaschinul sunt 6 feluri de icoane : 1. Icoana naturala (fiul este icoana vie a Tatalui) 2. Paradicmele divine (sunt icoane si exemple de lucrari ce pot fi facute de Dumnezeu) 3. Omul facut de Dumnezeu dupa chipul Sau 4. Icoanele intreebuintate de sf Scriptura (ce atribuie forme si chipuri lui Dumnezeu si ingerilor pentru ca noi sa ne facem o ideie despre ele 5. Icoana celor viitoare (toiagul lui Aron ,vasul cu mana ,stalpul de foc ,ca inchipuiri ale Maici Domnului . 1. 2. 3. 4.

 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7)

6. Icoana in forma cunoscuta ca aducere aminte a faptelor trecute a minunilor sau a virtutilor Inchinaciunea poate fii : Adorare (ce se cuvine numai lui Dumnezeu ) Inchinaciunea ce se cuvine prietenilor si slujitorilor saii Inchinaciunea ce se cuviine locurilor lui Dumnezeu Cea cuvenita obiectelor afierosite lui Dumnezeu (cortul ) Cea cuvenita tuturor oamenilor Cea cuvenita autoritatilor lumesti Cea datorata stapanilor sau binefacatorilor

Inchinaciunea este simbolul fricii al darului al cinstei si al supunerii si al smereniei Sf Ioan Damaschin spune ca cinstea adusa icoanelor se indreapta catre cel intatisat in icoana Icoana este cinstita si venerata nu ca Dumnezeu ci ca icoana Dumnezeului intrupat . Crestini nu se inchina materiei din care este lucrata icoana ,ci a celora care sunt infatisati in ea ROLUL ICOANELOR: a) Instructiv educativ sunt carti pentru cei nestiutori de carte si cronici care vorbesc neincetat b) Harismatic sunt o legatura intre cel ce se roaga si Dumnezeu si Maica Domnului sau Sfinti TEMEIURILE Cinstirii Sfintilor : A. Natura omului B. Temeiul supranatural -sfintii au primit duhul sfant in inimile lor ;prin stradania lor sau facut asemenea lui Dumnezeu C. Preamarirea Sfintilor din partea lui Dumnezeu sfintii traiesc si domnesc inpreuna cu Hristos CINSTIREA SFINTILOR a fost motivul pentru care veneram sfintele icoane

CINSTIREA SFINTELOR MOASTE - ne-au fost date ca niste ca niste izvoare mantuitoare , care revarsa binefaceri peste cei neputinciosi si mir de buna mireasma.

Sf Maxim Marturisitorul Viata. 579-580 s-a nascut in Palestina,in Golan.La 10 ani intra in monahism primind numele Maximos si initiindu-se in invataturile origeniste 609 intra in Man. Chrysopolis(cand incepe asaltul persilor contra bizantinilor) 626 se refugiaza in africa de nord(cand persii asediaza constatinopolul) Dupa 634 a redactat tratatele contra hristologie monogeriste severiene 635 scrie Ambigua 636 Epistola a 2-a catre Avva Toma Dupa aparitia Ectesisului in 638 intra in lupta contra monoteismului Disputa cu pyrrhus este una din cele mai pretioase dispute monoteiste atat dogmatic cat si istoric-in final Pyrrhus isi recunoaste eroarea. In 649 papa Martin I condamna monergismul si monotelismul la sinodul Lateran.Actele si canoane sunt redactate de Sf.Maxim 653 Constant II cere arestarea lui Martin I(moare in 654) In timpul procesului este arestat si Sf.Maxim la Constantinopol Iunie 654 judecat si exilat in Tracia 662 este judecat din nou condamnat la mutilare si exil in Caucaz 13 august 662 moare,inmormantat la Man.Sf Arsenie 400 de capete despre dragoste In intaia 100 a capetelor spune:, dragostea este nascuta de nepatimire,nepatimirea din nadejde,nadejdea din rabdare si indelunga rabdare,acestea le naste infranarea,infranarea din frica lui D-zeu,iar frica din credinta in D-zeu Cel ce iubeste pe D-zeu pretuieste cunostinta lui, Fericit este omul care poate sa iubeasca pe tot omul la fel Fericit este omul care nu se lipseste de nici un lucru stricacios Fericita este mintea care se desfateaza de frumusetea dumnezeiasca

 Dragostea se face cunoscuta nu numai prin daruirea de bani ci prin impartasirea cuvantului lui D-zeu si prin slujirea trupeasca

Mystagogia Este scrisa in 628-634 in africa inainte de disputele monoteliste Arata seminificatia spirituala a Liturghiei(cel mai vechi comentariu al Liturghie bizantine ortodoxe) Are 24 de capitole(introducerea in forma de scrisoare adresata unui parinte duhovnicesc) Expune sistemul de eclesiologie liturgica a Sf Maxim Hristologia Pentru Sf.Maxim exista 3 trepte ale vietii duhovnicesti: practica,contemplativa si mistica Acestea au sens hristologic si o profunda relevanta cosmica si una antropologica. Rascumpararea in Hristos-inseamna intoarcerea omului la conditia sa naturala prin moartea si invierea sa strica dezbinarea ce aparuse dupa cadere intre lume si rai Prin inaltarea la cer Hristos uneste cerul cu pamantul,inaltand trupul sau omenesc intru slava Vointa naturala si vointa gnomica-monotelitii confundau natura cu persoana,spuneau ca in Hristos exista o singura vointa,pentru ca este o singura Persoana,iar vointa persoanei nu naturi. Sf Maxim arata ca vointa apartine mai intai naturi. Vointa devine prin intermediul persoanei o vointa gnomica. Vointa naturala este o nazuita spre bine. Cea personala are posibilitatea alegerii si este cea imperfecta. In hristos sunt doua vointe naturale corespunzand celor doua firii. Tot in Hristos sunt si 2 lucrari naturale.Modul unirii su lucrarii celor doua vointe si lucrari este ipostatic perihoretic,neamestecat si neschimbat ,neimpartit si nedespartit. Critica monofizismul Patriarhului Sever al Antiohiei- pentru sf.Mxim D-zeu depaseste orice putinta de comparatie. Este nu este nimic din ceea ce se cunoaste pentru ca depaseste tot cea ce se cunoaste. Nu are margine, este infinit si nu poate fi cuprins deplin cu mintea. Desavarsirea omului Viata crestina este hristocentrica angajand intreaga persoana a omului. Viata spirituala este conditionata de harul divin.cunoasterea iconomiei treimice este posibila doar prin acest har.Sunt mai multe trepte in drumul spre desavrsire:

1. Virtutea 2. Contemplatia naturala (theoria)sau contemplatia gnostica sau chiar contemplatia spirituala 3. A teologiei sau a rugaciuni curate Virtutea- tintind spre purificarea de patimi Inttre cele 3 trepte nu este o ruptura ci o interconditionare in unitate. Virtutea iubirii omului In lucrarea 400 de capete despre iubire Sf.Maxim dezvolta tema iubirii crestine Lucarea este adresata monahului Elpidie caruia ii scrie si un cuvant ascetic Iubirea este regina virtutiilor,iubirea este lumina cunostintei, trebuie sa fie sprijinita de rugaciune Fara iubire celelalte virtuti nu-si ating obiectivul Iubirea fata de aproape se lucreaza prin milostenii Hristos ne-a lasapt porunca iubirii vrajmasilor pentru a ajunge la starea barbatului desavarsit In concluzie iubirea este pt Sf.parinte esenta si scopul vietii sale in relatie cu D-zeu su cu semenii. Iubirea realizeaza unirea tuturor oamneilor intre ei si cu D-zeu,inaltand la sfintenie. Har si libertati Harul si libertatea se leaga de hristologie , de persoana lui Hristos, caci sunt invataturi ce se impletesc. Mantuirea personala devine o problema de libertate a omului. Dumnezeu ne cheama pe toti la mantuire, dar se mantuiesc doar cei care raspund chemarii Sale. Sfintele Taine sunt prelungiri, lucrari si daruri ale harului in Biserica. Hristos este izvorul harului divin in trupul sau tainic- Biserica. Biserica Este chipul lui Dumnezeu si imita perfect pe Acesta. Biserica aduna oameni de rase, nationalitati, varste si caractere diferite, care sunt uniti prin credinta in Hristos. Cosmosul este si el o biserica a lui Dumnezeu, nezidita de maini omenesti. Altarul este lumea superioara a ingerilor si a sfintilor. Naosul este lumea fiintelor corporale. Cele doua biserici se intrepatrund. Lumea este o biserica, al carei altar este cerul, iar naos este frumusetea pamantului. D.p.d.v. spiritual, biserica simbolizeaza pe om. Altarul Bisericii este sufletul omului, iar naosul este trupul. Omul intreg este o biserica tainica. Sf. Liturghie Este inaltarea bisericii spre Dumnezeu. Biserica si Sfanta Liturghie nu pot exista una fara cealalta. Biserica este cuprinsa in liturghie si invers. Apogeul vietii spirituale poate fi atins pe pamant numai prin integrarea in Biserica si prin impartasirea cu Sfintele Taine. Biserica vazuta se va sfarsi o data cu aceasta lume, iar Liturghia pamanteasca va fi absorbita de Liturghia cereasca.

Sfantul Andrei Criteanul Viata o S-a nascut la Damasc. La 14-15 ani pleaca la locurile sfinte. Studiaza cultura veche si religiile Asiei alaturi de cele ale imperiului Roman. o La anul 685 este diacon la C-tinopol. Este numit Andrei Ierusalimiteanul, si Andrei cel plin de haruri. o Ajunge in Creta de unde ii vine si denumirea. Moare in anul 740. o A alcatuit 24 de predici Canonul mare o Este opera sa cea mai importanta. Este un poem de peste 250 de strofe. Este impartit in canoane, stihuri, cantari si irmoase. o Limba este foarte frumoasa si plastica. o Este un imn adus Dumnezeirii in care fiecare credincios se regaseste, se reculege. o Cea mai apropiata de sufletul nostru este Maica Domnului miluitoarea noastra. o In ajutorul credinciosilor ce se roaga vin si Sfintii, intre ei amintim interventia lui Andrei Criteanul si a Cuvioasei noastre Maria Egipteanca. o Credinta fara fapte apare ca o iluzie o Predomina Hristologia o Prezinta pe Maica D-lui cu cuvinte pline de poezie

Sfantul Grigorie cel Mare Viata A fost papa intre anii 590-604 S-a nascut la Roma in 540 intr-o familie bogata cu tatal fost senator. Mama sa este cinstita ca Sfanta Silvia. A avut 3 surori ce traiau ca monahii. In 573 era prefectul Romei unde studiaza dreptul. La varsta de 30 de ani a renuntat la toate, o parte din avere impartindu-o saracilor, iar cu o alta parte intemeiaza 7 manastiri. Papa Benedict 1 l-a hirotonit diacon, iar papa Pelagius al 2-lea l-a trimis la C-tinopol A lucrat si la Sf Liturghie care ii si poarta numele. La moartea papei in 590 a fost ales papa. A ajutat foarte mult pe saraci. A initiat evanghelizarea Angliei. A murit la 12 martie la 604. Opera Este autorul lucrarii Moralia sau Comentariu la Iov, in 35 de carti scrisa probabil la Ctinopol si inspirata de la Origen. Sunt cuvantari rostite in fata unor calugari. Nu este un comentariu stiintific, ci sunt consideratii de natura morala. A compus imne si melodii Grigorie insista aspra slujitorului bisericesc asupra cuvantarii. De aceea a scris 40 de omilii despre Evanghelie, 20 de omilii despre Iezechiel, Comentariu la prima carte a regilor, comentariu la Cartea Cantarilor S-a pastrat un epistolar cu 854 de scrisori care reflecta activitatea sa. In 591 a scris cartea Regulei pastorale pentru oricine vrea sa fie pastor de suflete. Este un lung tratat sub forma de epistola catre Ioan de la Ravena. Este cea mai importanta lucrare a Sf Grigorie. Se mai numeste si Cartea grijii pastorale. Este un tratat de pedagogie crestine. Nu este suficient ca preotul sa cunoasca elementele doctrinare ale crestinismului ci trebuie sa fie in acelasi timp psiholog si pedagog.

Sfantul Ioan Scararul Viata Nu se cunoaste anul nasterii. A trait in a doua jumatate a secolului al 6-lea si in prima jumatate a secolului al 7-lea. La varsta de 16 ani a mers la o manastire pe muntele Sinai. Dupa 19 ani a plecat pe calea pustniciei, unde a trait vreme de 40 de ani intr-o pestera de la poalele acestui munte. In ultimii ani al vietii a fost staretul unei manastiri de acolo. Sfantul Ioan mai este numit si Sinaitul si Scolasticul. De la vasta sa cultura si de la opera sa fiind numit si Scararul. Este praznuit la 30 martie dar si in Duminica a 4-a a Postului Mare. Manca din toate cele pe care nu i le interzicea legea. Tot drumul vietii sale era o rugaciune neintrerupta si o neasemanata dragoste pentru Dumnezeu. Se invrednicea de dumnezeiesti si mari viziuni. Cuprinsul Scarii La rugamintea si indemnul unui prieten, staret la o alta manastire, Sfantul Ioan a pus in scris experienta sa ascetica pe muntele Sinai. Scara in 30 de trepte corespunde celor 30 de ani ai vietii Mantuitorului. Nu sunt 30 de pasi spre desavarsire, ci 30 de cuvantari. Cuprinsul: Despre lepadarea de lume; Despre neimpatimire adica neintristare; Despre instrainare; Despre ascultare; Despre pocainta; Despre amintirea de moarte; Despre bucuria plansului; Despre nemaniere si blandete; Despre tinerea de minte a raului; despre grairea de rau; Despre limbutie si tacere; Despre minciuna; Despre trandavie; Despre preaiubitul si vicleanul stapan care este stomacul; Despre puritate si infranare; Despre iubirea de arginti; Despre saracia alergatoare catre cer; Despre nesimtire; Despre somn si rugaciune; Despre priveghere trupeasca si duhovniceasca; Despre nebarbateasca temere; Despre slava desarta; Despre mandrie si blasfemie; Despre blandete, simplitate, nerautate si viclenie; Despre minunata smerenie; Despre deosebirea gandurilor; Despre isihia trupului si sufletului; Despre sfanta si fericita rugaciune; Despre libertatea de patimi; Despre desavarsire si despre invierea sufletului; Despre legatura celor 3 virtuti (credinta, nadejdea si dragostea). Scara Sf Ioan reprezinta pentru invatatura duhovniceasca, ceea ce reprezinta dogmatica pentru invatatura dogmatica.