Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Ucenicul Lui Iisus Hristos

    Încărcat de

    lauramihaelan327
    173 vizualizări107 pagini
    a beautiful book about a mystery called Jesus . How can you find yourself the apprentice of Jesus Christ. Devine, great about Jesus. defeat of evil

    Titlu original

    74355834 Ucenicul Lui Iisus Hristos

    Drepturi de autor

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    a beautiful book about a mystery called Jesus . How can you find yourself the apprentice of Jesus Christ. Devine, great about Jesus. defeat of evil

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    173 vizualizări107 pagini

    Ucenicul Lui Iisus Hristos

    Încărcat de

    lauramihaelan327
    a beautiful book about a mystery called Jesus . How can you find yourself the apprentice of Jesus Christ. Devine, great about Jesus. defeat of evil

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 107
    SOTIRIOS CROTOS UCL TA LSUS HRISTOS JURNALUL DOCTORULUI SOTIRIOS CROTOS cupRINs CONFESIUNE ... 3 PREFATA 16 CCapitota 1 Sebi zeit sis pnieeaes Capitola 2 Practica medal nn 25 Capitola 3 Vox! 3 Capita Tes os ait alain Capitol § Rasinie, Invite si Pogorres Dubuli tint = ct 120 CCaptta 6 Evanghetia Ee 181 (Capitol 7 Jat 98 CONFESIUNE, ‘$i va inzilele din urma, zice Dunmezeu, oi turna din Duful Meu peste orice trup ‘Sivor profetiza fi vos sficele voastre ‘Si tinrivostrivedenié vor avea ‘i barn voir vise vor visa. fic peter pee oe Mele, in zilele acelea voi turna din Duhul Mew.” Profetul oil, eap.3 ‘Menfonez de laincepute& descoperirea acest papirus est eultatl unui vis. ‘Suib numele de botanist se aseunde un savant engl: care a ‘ercetat grote in desertul Arabiei a ficut sipaturi la Marea Rosie, a seis citi despre dversele lui descoperi {In primaivara anului 1977, la Londra, a primit o sersoare de Jun pricten cae ficeasipdtur n Iran, si vind sii descittezescrierea ‘nor monumente funerare. in drum, sa opi la Paris, sa innit wun cefitor, a ficut ceva cumpérituri si gi-a hut viza penta Iran. Sear, la hotel, inainte de culcare, a aruncato privre in pasaport. Din greseald fe pusese viza pentru Liban, La telefon, funefionara de la aeropot ia ‘ispuns:,.Domnule, dormi inst, mine dimineafi ii schimbim viza ste duci unde vrei”. ‘Noaptea Fa. visat pe bunicul hi, mort de treizeci de ani (pe parcurs vei alla ce influent covaryitoare a avut bunicul asupra viet Sactivitiitacesti om), Bunicul -a spus: ,Ce cauti in Iran? Dute in Tian si vei gisi ceva care si sature foamea lum ‘Ca de obicei, a scultat de bunic si s-a dus in Liban. Piimbandu-se prin padurea de ced, sa intlnit eu botanist {ibaneai care crau in utare de plante medicinae. impreund, au tecut fu barea de cealaltt parte a Jordana, La despatie, botanist Lau ‘igat si- aytepe, sl teacd iar impreund lordanul,c& nau decdt o sin. urd barca. Mergind agate prin pidue,atras de feria peisajului, -a ‘Oprit deodat pe oe si, soca, s-a rezemat de un copac. Nuri venea sh read c@ ceea ce vedea era realitate, Sus, peo stincd, era cocoatt 0 iupereurias8, mare edt o umbrela barbateasc, De aproape, cum cd. dea soarele pe ea, find rosie si groasi de patru dewete, prea come Droaspitd. Sia zis imediat: .Cu ea poi st indestulez cel putin dowd, 2eci de persoane. Cu asta, daed o cultivi in serie, int-un scvol satan foamea lumii". A examinat de jurimprejurperetele stinci, a st gi Seas reo scobiturl pentru a putea urca la ea cu piciorul Negisind cos ceva seule din sacul cel purta fn spate gi a flcut doul piu in sine pus un picior sia ajuns sus, L-a pus si pe al doile..Cand a Hntns mina spe cupered, tina s-a sfrima, ial act into gota, A iesitprnt-o deschiziturd lateral din pereele stilt care pe afar era acoperiti de funzisul unui copac. A flcut incon Stine in chutareaeiuperi. Absolut nimic, nici urmd de ciupercd A doua zis o lund in sir a tat gro gina mai gisit-o- in fin, ficindu-i bagajul de plecare, era nchotirit cot sia spre Iran sau spre casi ~ ind, la radio, a auzit de cutremurul din Romie Avea un priten la Bucuresti si astiel sa ivit posibilitaten de a s6 {nteresa de cutremur side consecinele lui Eu cram in viziti chiar la gazda la care a tras el, find pri ‘tend cu Margareta, sotiaprietenului ui, i aga am eumoscut. Dupi prezentiile de rigoare, a scos din valiza un rulou de Pepin invelit in pele agri, avnd imprimat pe el un cere alb gn erculalb,o crue ab ath ce-am gasit int-o grot din Liban, zise el. L-aintns ‘Pe mast si imediat s-a rispindit un parfum exotic. L-am admiat ou ‘oti = Ce lucra fumos! Sea uitat la el ga zs E ‘seris in secolul I dupa Hrisos si, eum vad aici pilda ‘semindtorulu, este cineva care serie despre pildele li lisus. cena fn Ht a tat gcd in piste i plan Vance, cd ober care din coe dou pict ais cu si Maraa- sam nis ppl pe as a ii am i a Tal pra Ce hr fina esr cud! Numa tere una ings fia toate lf. Cum so cin?” a plsare, am nga : AS en i ec confine aes papi Simba rect? ma reat Rul am gps “tain Day ay dsc ‘xmabltmaproms ce stun cid ma vn, sn aduet copia piri in Tinbaiai, -am molt pleat “Timp trecea; am inreba-o mereu pe Margareta: (Ce face englezal vos, mi ma vine ste = Nu stim, mi-a rispuns ca, De obicei, ne trimitea cite vedere de pe unde se ducea; acum nic {in al 1980 a apt din nou: ~ Var adus textul atin, spuse el s-mi de vreo doua sutecincizec defo. = Praf mai ficut! Aga de ros ©? 3 =Da, ae patra sutesapiezec i sane de pagini — sia ineeput Sine pose ch ni ria dn door es ce a aa Sunda vndeat de sus care, ert mint inne Ih, sa _Dask onl St (iss) vind as ors ramos oe oa eur pose un secret miracles, sere pe care indica eet Safi isla pleat erwin ncurses af Sez vndetror Lu, Aver peri dup ic ln dee ‘ajunge in faa lui Tisus — mai bine zis, vine Tisus la el, ra dev ‘enc nedespirit sia sors zilnie vorba gi fapta Lui ti én am desciatcriea pps am rans in tin, mi-am dat seama c, nt-adevir,continutul Iu stur foame Iu aij dar na foamentupali i foamessufletuli omenese. Cinperea Afosto moss atau aes papi cre exe un eos ‘eat — nu pentru ce seris de un martor ocular, ci findcd ne las. ur nse un eaiet gros eed gs navn, Iitnimeni nu ta ew “tteengo nal Tr, tt cn enn it ec Dn sa ml hep te oa Elan niin clog ge impasse Mic feces ts Dame 1 feof pe aes Fidl ca poas a ee aun twee rae denis aed cnn cua ne 2 ah misepate Vi nat oot migiloasa si va doresc curaj si foarte mult succes. . Tamas cla ese pee i exci ‘munfi. Eu m-am apueat de treaba, eu {amL, Eu mam apueat de tea, eu ajuorl Nou Testament al {in vara anului 1981, botanistul a sosit iar, zed - he faceti, doamna, merge? Ree = Da, merge, arch meu. Am tus 0 su de Ambitia © mare ~ si nu atit ambiftia, ¢ a ea Aric may aba does cam: oe ~5i sic ave inte o mun dea de zi iar s-a dus cu prictenii prin munji. La ae reine dovnduo ptr simult soe, aM seta vraina area nin etme Senet dena vimana sees egal, adica pe limba dumitale, Segre ge fn anu 1983, cn a revenit, mia intns mina, znd: Fret cunostin ev jumate de roma” E bine? Tam rispuns Chia fart bine, mma rebut putin la accent cowie fous Hrs _Avea la subsuoard poeziile lui Lucian Blaga. in gand, mi-am_ zis: , ite ee repede asi ajuns la poezii. "Side ce mural jumatate de roman?, lam intebat, = Fiindca cealal jumatate sunt englez _Dupi cea cit tot ce am tradus, mica zs = Si siti e8 e corecttradusi, Limba dumneavoast8, dupa cum mam astepia, i un farmec special, iar ttl de Jum: foarte potrivit. Ma inscriu si eu la ,Jumalul medicului Crotos’ omnes. ‘Am promis si am zis: Parerea mea ¢§-0 traduce fn limba englez Nu, doamnd,niciodat! =Dece? ~ Religia nu int nei in studile mele, nici in preocuparile ‘mele; ast treaba de preot, iar eu sunt om de gti. stil, ag da in vileag ck document la mine. Chiar dacd a5 ncuia ino cazemat8, ‘adoua zi n-am mai finici el nici eu, Asai de mare side rafnarahoyia de obiecte rate, Nici traducerile nu intr in vederile mele. Prefer si seu o carte, nu sil tradue pe atu = Atunei, de ee afi tradus-o in latina, eam intrebat Asia € 0 poveste pentru alt dat, Siar a plecat, cu preteni, prin tar. (Cand a vent in anul 1984 o terminasem. Era tradust gi sti- ‘zat, dar ateptam si nu tiam nic ce profesiune ar, nic care eranu- ‘mele lui, Imediat, mi-a zis; = E nevoie si-mi scriefi profesiunea? Serie botanist = Ce nume st vi dau? = Vrei, cumva, -0 publie!? Eu nu dau voie st fie seis mi- rele meu si vi spun de ce: cu ant In uma am ficut spar la Marea Rosie, bineinjelesajutat de nste muneitori, Cind au ieyit la ivealt obiecte si manuserise, bandit mi-au pus eutl in piept si mi-auIuat fot. Nu m-am sperat de cuit, de privirea de flard onli. Nu mai ‘yreau si mai vid din now aceasta pivire. Eu sh stu rece in siriu gi papirusuls8 se odihnease Tn vitrina vreunui milanda. Eu nu o pot publica, O sti pe dinafard, am seris-o de un- sprezece ori si cinei ani de lupe cu ea imi ajung, Vedeti bin, la ni e iptv. Ne tea en ce ‘Dar sper s-o trimit in alta tard, spre difuwzare. Rae mer neitgninerat pn cer orn fees cpertineccy creer Picnics an tees tf in dulapul dumneavossr,? Trebuie sti im drumul. Cartea| ce erannt, trebuie difuwzata, indiferent unde. De acolo si. cin tno igeeet timer aerbor SSIS CTA Sepa peeve as ean eet ire ‘numele meu si pe cel al prietenului meu, erie ns ie galore napa si lui o carte gia plecat. Bneal Set ta crate TTA acento tinge Soria pretenulu ui i cea mai bund pritend mea. Prictenul yi ubise iveimag a teceateeperpe ceive ot into pier se pute obi it, Si adus onepoati, vadi de el, dar era de neconsolat. Pind la urma, s-aasezat in pat si siegaboa wetennmrarae rie abet aed pe duct. A mai tit vreo noua zie gia mut, iar is ime. month caitetc demain en nnn it = Ce lueru mare e prietenia! Cn iti moare un pri cf si 0 parte din tine. a a Ree Seocerents Sele Sai ma w c Leena a fe ros uni a mart am mas amind El ia fst sma a, tot oa el Eventi, tile oath actvtaten mea de pn az ii tedaorez. {osu nu ani buncul mrt, end ev aveam dows i ase de ani nainte dea dase, mica is nal nt vei act, te oi luz aa si pnd acum, cas devi enor falostorsemenilor i, dart voi aut prin vs ‘Carden dou 2 via ri sa inersat: de unde, nine, team de vortaamindolzv,avum discutam noapes i vis: Nimie sateen, dite napa se cue 7, Nu-mi terminasem st a ae in dea in vis drum foarte peste cam fhe s GaN gms ele necesare poi mf tezeam puna ttl pe hi tera caa moat corn to ack uitam eva La nceput ma fos Thane pou sea foarte obo, dat mi-am oganizat vata dup el foam Signi merges fare ine tot Cu el am erinal ate st ao Ss ar aorta dicate dee. Prope tate activi fate mene doar srs i semna de mine, restul e de el spate cots, Lam nerup, dar ave memerieperfor- ~ Asta da dup trezeci de ani de rutin, in flecare noapte, ‘este normal si fe asa, Crez toate astea? ~ Sigur; se ponte, la unit cameni = Reevenind la papirus, eu fi-am promis dumitale 0 copie tn Jima latins, Acasi Fam intins din nou pe mast gi am vazut serierea ful uncilh i mi-am zis imediat: ,Nu se poate face nimic, arn si mt cuz fold de doamna cf n-am putut”. Crezi ct am scpat de bunic? Tegel! i promis doamnei copia in latina? Apued-te de treabi™ iram rispuns: “Nu ved ele scris cu unciale? Cine mai desefteaz az un- ciafa, buniule? ft trebuie zece ani mamai st despani cuvinele. Din Papiru scot cel putin douksutecinzeci defo de calet. Numat insist, ‘eb nu se poate’ ‘Dar tu ai promis!” “am promis, as, sponta, fri si-mi dau seams. Doamna © 8 ma souze gio si mi ineleas “Tot as, spontan, site apuct de teabil” A fost prima dat in viata mea cind am discutat cu el in cone tradictri, Meam dus in tran, unde am stat dows luni, timp in care nu ‘Lam visat dele. imi amintese 8 eram la Delhi in India. Dou avioane pPlecau spre Europa: unul indian —direet Londra, atl rancez la Paris, Mahotiisem pentru cel indian, ci mengea direct. Char in sora, bu, nicul mi-aspus stu ma sui in avionul indian, cdi va eidea in fc ‘ist pec cu cel francez. M-am speritsim-am suit in cel francez. ind ‘am ajuns la Paris, -a anunjat prbustea inflict, into prapaste, a onului indian. Mi-am zis in gind c, fra bunicul, acum eram serum, i cram foarte ecunosetor. lr mea luat in primire bunicul: Doamna astepttextul de la tine, mereu o inreaba pe Mar- sareta cind vi". Am thout. Nu putem si mai zie nimic, dar au stiam ‘cum si ies din incurcatura. Hai st lucrim amindoi; eu ii despartcuvintele grecesti si tu le ‘treet in latnd. in plus, din biogafia lui Crotos, care este foarte Tanga, iti voi dicta doar stritul neces!” ‘Asa pot. Da, asa mai merge! Imi despartea cuvintele si, cdnd ma trezeam, le scriam si ‘wanseriam direct in lating, aga cl am flcut, in doi ani, textul latin, FE esprtea cu o repezeala care ma amefea, iar eu ficeam totul foarte Ince. Toa vaja hi n-a gtiut ce sunt uncialele si acum mea 2pcit cu ele, Ce zicet de asta? am rispuns: = Novi de mirare.lsus La atins pe medieul Crotos eu mina e cap si ela scrs gia vorbit in limba aramaicd A intns iar papirusul pe masi, ~ Uist si durmneata, vezi cum sunt inyirate, unul lings stul, plate, dreptunghiulare, ovale, parc ar fi margele? Char te og, oriveste! ‘am rispuns = Mi uit eu, ma uit, dar m8 ut ira st price ceva El a izbucnit in ris, L-am sPituit st meargi in muni, ursie,c&cie multi lume plecata in drumete ~ Sti bine limba romana si vi pute atasa unui grup destue ent sau de intelectual. Cid s-aintrs, Lam intebat ~ Caind mai venii pe la noi? nic la ia itor cen ieee mona caticne — La aeroport. intr-un ceas sunt la dumneavoastr. ! ce-o fi, 0 fil Sosind, pen emer Fi rE aa ‘ramas foarte mirata. El continua: ieee a goat Be epsee a igen taa ee Be forcocateenes ' = Acelasi lucru i-am spus si eu bunicului, raspunse el, i eee. ice mete bees cs am et ste de a pleca in Tibet, continua bunicul, si treei prin ‘Romina, si dai toate imurirleflositoare pentra tpdrte, si fe crect lcrat, sf muse Schimbe, se scape sau si se adauge vreun cunt, Carte e insprati de Duhul Sfint 5 scrist eu asentimentul Domnuluifisus. Cuvintul Domnului lisus s& fie respecta intocmi, finde sine Conform traduceriexacte din limba greacd, till ar f + Aventurile doctorului Crotos”; dar, cur in religie nu se poate inte buinta cuvanta aventura, vei zice: futimplard din viaga doctorulul Crotos”. Acesta est ttl exact in limba romind al luca scish de acest doctor, om de sin, inelignt si instrut arts, din prima decada Biserci crestine, tre anit 30 ~ 40 ai erei noastr, in limba greacd A folosit hare de papirus (o planta care ereste pe malul Niului, in Egipt). Specialist scoteau maduva acestei plant, 0 prelucrau i fi ‘eau aceasta hire find. Scrierea se ficea cu un pai de teste, eur a ‘un capa, n care se ntroduceao bucati de Kin muiatinte-un amestec de funingine cu diverse ingrediente chimice. Scrierea este uncial in ccolumna (de la uncia remand — un pahar care servea ca unitate de mi- urd, literele au forma dreptunghiular’,patrata si rotunda, scrse una Janga alta, fra desparire sau leaturs inte el, nici spat libere, nici Aaccente sau punctuate. Still e cel al epoci, similar cu stilul Apos- ‘olului Pavel din epistoe (still pauln), Eu am tradus papirusl din limba greaet in limba latina si dumneata, din land tn romana. Bunicul m-a pus si invat limba romind, ca ste controle, Ambele traduceri sunt conforme original- Ini, controlate si grate de mine, Eu am adiugat ~ De jumtate de roman, A Ambit si mi-a rispuns: ~ Daca fit asa de mult la nume, eu asta sunt de acord ~Ce interes mare poartl bunicul acestei ci! ~ Nu el, doama, el primeste porunca de Sus; cineva, Sus, care da porunea sil trebuie si 0 execute, Caria e programata pent aceastl dati — dar de Sus, nu ede la el, Sai faci coperte negre, pe pri- ‘ma coperté pui un cee ab, iar in cereul lb, o cruce alba sfc Ia fel eu papinisl. Cui vrea so taducd, Si pul in vedere ed tebuie si cu noaset la perfectic ambele limb, pe cea din care traduce si pe cea in ‘are traduce. $-0traducd elasc, cuvant cu cuvént, cum ai Ficut dum neata,altfel nu se poate. Calculatorule nul, nu poate traduce, neavind vine religoase infin, i las dumitale tate dept mele pentru here aia 5 ar yuu Far ict nd plc wera propa ps ana 187 Pica ev nsesee? SNe "Char ee? am ore apes nwt tr Crt, bal ane peck plecfnge? — Rat einem psc psi Tet nein he Wc a ap Chi asl, bit ni vai Hi Tae Go ma sor de seat Tmpul fore eu, AM se ma at Sd area cin. Tri ss ee lpm aie, ai de lar 08, eee acm morn eno Fn mt Apes xe able pennant Ando am psa nome ori opto acon eo mash sh fe a ass a. Mer ileal spin de Buc Ronin ur aud crt devin sum ir deo (et vse cs bin a Damm is nas, gto cin e Crs sees ise nme, a tne ind hat orl spe ib aja de om ‘SERVA CRISTI, 7 septembrie 1994. PREFATA Jamal Decor Soto Cros ~ ctl a aevi ito via Senos Cre sma ain ie Fa a Dunes el Via Adena ft pat nd to godin Mung Litanal, de te un botanist n ltr de pat. edie Acsa ra pe sce uneh eeee ier snes sri rcs chat h wets ye Asli enn ein ch an, det An ice masta remara cra car em cvt ase ‘estul scheletului. A dat lao parte totul sia scos o laid imbricata in jee es eink can 550m Can adoaion en, "adn coniut et chain fia tad medal cer on hol medic real Totul era in perfecta stare. induntrul laditei erau mai multe pun: A pl ab se ag onda fe eh a Goad gnc evn mena eae ase sh ee vei lec ov, le tt pe ate hae ‘coo tga ener Gien cape Uae aah Sims mic use ngs oma oe gee Nee a Irs Siac cl pat naan, nd arf att ose, avin pe per un eee ae ‘a in cena Nein inp deste roe instep ll sent vats lad gh es ee a enna in prac ve even a daune oe he 9 sta ame a dc ngs yap. Sfiramature de stine st findcd ua eran deci ga not noe, He woas inprgurmicislapct Advanta crete, are, o luna in gir, a cdutat ‘rd s-0 mai gaseasc? sa seeds ach ape chai Torte i ti cuosind int grec limba lain ia silizat eu un specials, cae aspen rebec te Sears coat prine nig um, Baan se ‘onda came asim edule, Comenh a seers a fe scinbi slice caste ge SERVA CRISTI, 7 septembrie 1994 6 it a i CAPITOLUL I Serbarile ziti Iss Peril i Casandra Cros rau grec atin, Percl Cr tofu rato forte ogat, ven spreece cori alc ui persona Ie ine are sir pent ator jar doulsprezee pent tanspr ful dverelormirfur, Corbile fai mpinzeau male, ducind in ‘Grecia masline, stafide, portocale, lamii, smachine si intorciindu-se_ ain nin, China, Fencin Ee, Hispania Celia, sore, maison Hiden, itr, el deft de prsanari si mete seunpe. Con Bille en incipatoare, oven o consruct soli i era vse de on- meni platiti cinstit, nu de sclavi, Coribiile de calatorie erau rapide, jose leant cuun confor rant. Perici cra de pare ch onl piel ini ef obliga! sl serves” Ca fcr lun om dintr-o bucata, inteligent, cinstit, foarte priceput in meserie si faante munctor, dome se de toate, peseverets volun ‘Casandra Crots er fin, delet, sensibil, cotempativas de tot cee at i fumos, in special de muzica ir ove ‘dota inh avid 9 oes foarte sav Peel i Ca- Sandra avens do bait Sots 9 Dimitrios © Sotiris, itetigent si domic st afle de toate, spirit cercetitor i ieprinzator, a dovedit inet din copilrie aptitudini pentru medi- ‘in ca si maida, adorafrumosul st plceau numai oamemiivesei Si Sinatosi, dorina Tui fiind s4vindece bolle ce produe suterin(a si ‘macina omul. Mostenise dela Casandra 6 foarte fin reche muzica, ‘voce foarte rumoast si deseori cinta in duet cu ea, acompanindu-se (ea la Huth, Aga Se face e8, dupa ce a terminat de studiat medicin, a evenit cenicul cel mai sirguncios al renumifilor doctor din Aten. ‘Ascanios~ as ful _Dimitio era un spirit eminamiente comercial. Bun la caleule (enituri si cheltuil), se pricepea si socoteased foarte riguros. Dupt ” Soares Cos {erminarea stdilorprimare, ttl su, Pericle rotos, a trimis in Cel fia, unde a studiat patra ani modul de construire si reparare a cordbi- ilor, familiarizandu-se cu mersul si transportul lot, astfel ea acest tmijloe de transport mu mai avea nici un secret pentru el. In Celia era ‘cea mai bund scoala de navigayie din Imperiul Roman. Cind au fost ‘cupati de romani, Pericle Crotos la plat suma fabuloasi ca ss Scape baieii de armati si rizboi, iar cu corbille lui ficea numeroase servieli romanilor, transport alimente pent tupele acestora. Cand Sotiros avea douizeci si sapte de ani, dei dupa zece ani de studii medicale, renumitul doctor din Atena, Ascanios-atl, La sfituit pe Pericle Crotos ca baiatul siu, Sotirios, cu mare voeatie de ‘medic, fie trimis pentru tei ani la peo egipteni, i se specalizeze {in operaile mari (marea chirurgie) sin master, Asa cd iat-l pe So- tiris debareind la Alexandria, in Egipt; cu bani mulfi, unde s- insta- Jat imediat sia luat contact eu preoji-doctori. Char din primelezile ‘-aimprietenit eu un oarecare Laertus,orginar din Neapole, sculptor, ‘ce venise cu un an inante in Alexandria ca 88 se specilizeze in arta ‘lorilor sia sulpturi fine in ptr. Pe lings studile de medicind, pe care le ficea asiduu, Soirios a cluatsi-s insuseascd cat mai multe din cunostnjele generale ale culturi egiptene, find foarc avid de st int, pasionindu-l descoperrilestijitice in istorie, matematic, in. ner, astronomie gi ar Recunostea cu prisosing’c® acest popor milenar aveainma- ‘gazinate in Biblioteca din Alexandria trecutal si prezentul omenisi ‘ntregi ~ si avea deci unde si-si satisfac dorinja de eunoastere. In ‘primal an, un luera-aimpresionat in chip deosebit, si anume serbirile 2ziei Isis. Luna egiptean era impr in tei decade, adicd tei sip- timani a ete nou zilelueritoare gio siebitoare, deci luna avea dou. 2zeci de zle lcratore si tei sirbtori, Religia lor numa trei zeit ‘mari: Ra ~ zeul soarelui, Osiris ~ zeul mortlor gi Isis ~ zea fecun- ita, Serbarie in cinstea zeului Ra aveau loc la stringerca recol {elor, cu belgug si veseic, i ineau luna de zl, iar pe zeit Isis os. bitoreau toto lund de zie, primavara, in una matte, Serbrile 2itei Isis erau legiferat; in cursul aeste uni, ct durau serbile. Toate fe ‘eile ir excepri,incepind dela paisprezece si pind la patruzeci de eerie aH Hrs ri i flori, iar muzica cAnta si toti dansau. in jurul statuii se ridi- Bee eacwee ny ae ee a Soe Bs crear ne werent ee see a ear ee Se es sae me re ee ere oper eed ee eri 2¢e si nu mergeau in faja cortului numai o dati, cide ete ori voiau Serbirle find legiferate, nimeni nu putea 58 le invinuasea de apt 4 sunt feme stricate, Preoti stay acest luca si rideau in barb Cegea le obliga o singuri dai in oat luna, ir pee mui interesa ence. sul deze al femeilor Exista totus o categorie de femei, un numarrestrns, pentru care serbarile zee Isis erau 0 corvoads,femeile insite mirtate, cu copii, Grora nu le convenca si se inna pe covor cu orice beduin $1 ‘are fecurgeau la un viclesug: in ziua cind se hotira <8 implineasch legea, fecare spunea acasé sojului ei cd se duce la Isis. Plea inate, enea cu valul pe fas, iar elo wma: ajuns in pa, se ageza jos ling ort, it soful eo atingea pe uma, ea minds; s¢ lungeau aminded 308 so poseda pe covor, ca acasi, apo plecau la treburile lor. Fem rm mulumitd cia facut datoria fata de Isis 5 de lege, reopi ea, osteau acest luru, dar nu protestau. Legea cere femeii offanda, dar ‘0 intreba cu cine a adus-o, Dr, Crotos.a fost foarte indignat de lipsa de respect fa de femeic, mami, soc, sora, fica: ,S-o expui in pia, ca pe'o mari" ‘orbind cu preotu,acesta a spus cd dd spans la sfr- situl serbérlor. Laertius a fost mai practic, nu s-a fleut nici un sen Pal. Ela gisitcu cae cd femeile trebuie aut s indeplinase legen Si 6a avantat cu toatl tinerejea Ii, si le ajute. VEzindsl pe Sotines indignat, i. zis = Ce prost esti Fi caritabil eu ele; suntemtneri, material aver destul si deocamdat, inepuizabil Ele nu ne cer bani, cer doar St le ajutim. Indemnindu-se apoi cu Laertus, a intat si Sotiris in sansul caritii, La fase zle de Ia inceperea serbarilor, a soit in Alexandria, ‘la Jerusaim, un oarecare Manachen, eu 0 misiune pen furaon, lin partearegelu rod. Tndr, de vreo treizeci de ani farseu,cartures estt doctoral tut tsa, eunoscnd la perfec limba esiptean, ¢ flcut cunostinti cu dr. Crotos si cu Laer. Era un barbat foarte a 'mos, elegant si vese. Le-a zis = Pentru noi tei sunt toate femelle Alexandriei! Daca into ie nu suntem in stare s Je mulhumim, cade Isis de pe soca! Intre patra ochi, ia spus lui Cros ~ Bu, ca doctor al lui Irae s vitor mare preot la lerusalim, 2» en i i ots. fae de cap, da ai, ind necunoseut, pros a 8 fi de cca! a ‘Dupé trei zile, tot in secret, i-a zis: ack e aceeagh, cum ered ride vu, ev oie rs, ei mingle doo rn eam inns cu exp cover pot i spun he prvi de mine. Be pico a: Crs Ha ‘spuns: Fi rade eu sinare 1s ves Ste vd ict n La La ridicarea valului, a tresirit, cici era 0. idle ae Bencancn racer Scere po oo 7 at Bice “aon espe sel on ie Be fein IM SS teach in sr ie ie a eee mos, fermecdtor, elegant, foarte bogat, foarte instru, era pe deasupra Setroe Cros ‘epotul regclu rod al Galilei, Faraomul find de acond, dup serb- rile ziti Isis, Alexandria alua-o de la capt cu serbil, pentru nun. ta jul Na-Lotus.lat-l acum pe Manachen eu Na-Lotus la leusalim, Sinedrul a sartsapte cop ~ Fsti nebun? Cu 0 idolatra? Dai carte de despite, rimi- ‘eo inapo! in Est, iar tu vei suport a stil infamie,teizeci de verui pe spatele gol, pentru picaul tu, cum a spus Moise. ‘Manachen no juase pe Na-Lotus ca si dea carte de despi fire si nici nu era dispus si suport, pe spate go, cee treizeci de vergi Jmpuse de Moise. vanduttoattaverea Iu rod unorfarsei bogat $i, u te crue pine cu aur si biutei, sa lua nevasta de mand gi a Tntors la Alexandra, Faraonul ia cerut hui Na-Lotus 8 declare in seis % mare nici o pretenjie la tron, le-a clad un pala in Oaza Migdalilor si ea asezat acolo, La sfrsiul serbarilor zi Isis, prootul-medic la invitat pe 4. Crotos lao disci, = Iti sunt dator cu un rispuns, Cred cf serbirile zifl Isis ‘e-au infierbamta. Tinrefea ta si-a dat oboll la picioarle ei Dr. Crotos a spus riznd ~ Femeile trebuic ajutate sisi fact datora si ele find sexul slab, noi, barbaji,le-am dat o mind de autor ~ Alli c Isis este o mare bineficdtoare pentru poporul nos- ‘Ru, spuse preotul-medic, fra de care un popor milenar ea eel din Egipt ar cadea int-o total decrepitudine Dr. Crotos Ia privit um, ~ Da. da, gndestete ca, peste noua lun, Iss va face ochi gi {ntotdeauna copii ei sunt viguros, sito, nteligeng gi foarte dota Pentru acest copii, adaugA preotul, avem o lege special. La nastere, soul femeii¢ obliga sii dea numele luis sil creascd ca pe copia lui, cu celalti cop, fra nici o deosebire, priming totodatd o pensie ‘ubstanfiala pentru cestera lui. Pdnd la 2ece ani st in sinul fami, ‘poi il lum, i facem educaia cuvenité gi seoatem di el un ilusis inginer, doctor, arhitect, pret sau alteva, Dr. Crotos n-a mai avut nimic de obiectat, Pe lang studile for, care lerapeau toatziua, Sotrios gi Laertius erau in fccare sear invita la cupul Manachen, dstiindy-se gi amzndu-sein palatal din (Oaza Migdalilor. “Timpal tecea si, in ukimul an, de. Crotos a deveit in chip dramatic un pesionat al bolt viemels oa rine peti ce wai Wie segenl es dele ns, car tv tvtindvae ex 0 m0. Fed Dinca aca, poor oui et decoy ie hore Era un pestigorgrsu iro, cu sigur aripioaa dors Apa ui, fare rar tn apa Nila fost semmalt cu tei sue de fet estle-moric ria Tn smbior cu un viermior verde, aii moma la upd care tia aga dearipioara ui dorsal. Pes orul se hina co prt comes, ce erestea din abundentt Frakl Niu El se stecura in inima hiptci, 0 crest cu di, su- fad un fl de zara laptoas, bare bunt. Viemigorl, cum sea Faptuca,sluneca in ea si sugca cu nesatzeama din erestiturlefeute de peste. Cum liptuca era comestbil si sitioas, poporlo culegea din ral, o pala gi musa direct in ea Era foarte bund la gut, =~ foes Tipoas, mncdndy-se crud Cu dou pte pe 2, felabul (Granul egptean) se simtea sit, Preotalatrgeazlnicatenjia popo- Tuli i spel lptca, foie cu fosie, cas mu mandnce cura 5 pe fee- morse, impreund cuca. oct dn neared ea sa pent cf pea rt ‘bine spilata, era mancat si pestigorul, acesta neaviind os, era Nir Ta gst Vierel se eis sub limb i cum er in forma de sel, Ipmplina coada ah it evi pi ies nce, Ae fe imoreea eu eapul in locul cai i sugea eu ness singele. Oma Simeso wsturime ub iba, credea ca mincat ceva piprat sau ceva ipo Duta as prima ci: dea cus opm is Inve pe tr pnt ea. Pago e pas bal vere ofa, o boald foarte rara, de care lumea se ferea, ec ea fia ea. In tracitia medicalé egipteana (cei boala nu existadecit dete ste dean si numa fn Epp), ea ea studi, ar peop au suns Ia con- luz a oamenitebuie sf se fereasca de pestele-morgc. Peni cd ieee er foarte mic, proape ivi s-an pst nici oposbltat eee np mai depart? Dap ce iba nes can Pure scat, omil mu mai putea nici vor ii mance, i ees piu Ae cap, acetamide nun, ne dk Bete oi. Dr Cratos aa do innate ps abi selateaude igen unaw Peel vii inf ‘ES! stimat cl tot poporal, unehil faraonuli. L-au as, ar cenuga Taieeagia earas studiata de ¥ imboiave ee nme eaeseccma yoretieait gees ene Ti oma saie mea gpe ee sere ms a ina Se cant ta owe Hr CAPITOLUL Il Practica medicala Ajuns in pare, la Aten, a constatat cu regret ft doctoral ‘Ascanios-tatil murise. Dimitrios se clsitorise, avand si un cop (Casandra Crotos era aceeasi mama bund 5 ubitoare pentru toi. Tal [ra luat in primi: ~ Acum, c8 esti doctor deplin, pina 4i se eladest clinica, utes tu la Roma, glsestefio patrician tins frumoasd, sh ttn: 0F, si ma Impodobesti cu nepoti cu singe albasru Sotirios ars: De oe neapirat nobill? ~ Ca si iesim dine marinari si negustori, Sa ne frecdm gi ‘noi de nobilime, B ajungem in Sena. Dimitrios este gi rimane cord- bier. Tu ne pot ridica neamul! drept, Sotiris a cutreierat Roma, dar eu alt motv: din eu- ‘iozitate, si vada cum sunt instalayi ceili doctori. Intro i, tat 1-0 Intrebat Ai glsit parcians? ~ Nu, pentru cla Roma tate femelle sunt blonde gi mam ‘neurcat pine ee. Casandra, mama, rida = Tu cre eX dad te Insri cw o patrician, ii numal una? Jet ined tri, cdci una fi vopsesepirul unghie do la mini dela Piioae gio piapnt alia o spl yaa o mac. ~ Ei il? Viel st zc nabs frei x9 splen- oarea une femei? =Nu asta mam gigi, dar cum sunt pat toate Blonde, sas Incurca prin ele iin care noapte may cles cw allay ‘Casandra rea ea larimi gi: ameninja cu degtul, = Mi use, ma, o's reac pul pe ling tne, as Datrinest sin-0 site mai ia nici una, 5 El pirisi camera, fluierind. in fir et ir, a fn srt x dots sci isranmatirctne patho Semis amen aiee con Ja inceput, penn Je-a dat un sfat: Gan cianee = in out bn pu lor, firt nici o deosebire. Bog Mop patriot, dr Bop sh ela cpa ptr ‘mulfumirea voastr plata siracul Pda tate = rascal et sab in foarte scurt timp, cele patra sli s-au umptut Seder pptadaioseetenel pluseiorreneant aiden up bolilor. Adusesera din Egipt vreo douazeci de surori calificate _ $2 jut as ots de dene ‘ius cu foc ined Ranpkihaaca cial proecaseste medenie de medicamente, ceaiuri, picituri, balsamuri, ule " pentru ren : narra fore tn, rma chinbled mere ta, fon cep! tin Cle Hea Cli Hispania, fr rears snldsheh venciiinbatg Fula) i ree emp anak tata om on dns Eos Pea Pa uae chs CAS er pat ye ope aide et i int i om plore sie i, violenti, c&deau pe jos, se zvé ¢ eee it fire nee prema fn ta omer de nein ee ia rio fo ca err et i eA pec As, os ar pa Tarkan gables sitagiomiers Deron! Coosa hat dota! Setol vc vee mai tnt ay Sa ae celle nc ep trae separa Dap cr ant Sula Truitt ed pe ea -dociit $8 le linisteascd nervii cu biwuturi foarte tari, lasfindu- eae de prostrajie, dar de vindecat, nu. ie smite ‘iin Gear eae ule, Sic 7 oan in Sa, en ptndse Ctopaa patter e ate A pe Mare-Arioni s continue lpia nos la Roma cu pcr Veen! fi Haus Hristos angrenat, Toi doctor consulta st fst de aor pion webie are infin, au chemat i pe doctoral Cros, cae meat ido MT ou ae, orn, 9c uncut nox ne ura baiatvande!pciorl, Dreptrspat lis Cezar a nui ee ears al mperiu Roman, -ainconjurat cu toate ono, vec il sompuoas a Roma sala in insula Cap. Ti nan Flos, avin fare mul ba i ona i lind mami doctor a ora al arstocrailo, Cezar a yrut sac i stati, dar doctor cern orefua, Tate aces, sre area supra aa, Pti mame Cesar, in seal & doctor Ascanis, a aie epg ou cia pina de boli, Dacor Cots [a jot hr rates ucnici a Roma, iar el venea spinal sil aut. Tetlvs Cezar a fost asasnat, jar Roma a intra into Iuptt ‘rincena pentru purpura imperial, olupth ma arigh deckt hapa de eat yn sujugten pops. nn, ou cea, Orava Must, a pus capi izboluls, ceupind defn Egipu Pale saentmperul Roman a lito relav lng, Inepand pax romana, Drpaizind-e 9 adminstrinduse cu lel pee Ib ‘Doctoral Croto ea foarte ingrijrat de sate tatu sh, tare se topea vizind eu och Nu ra bona dar aveno stare de. ape Gary voi imie. De eknd barbari ata. de romani, x zai lo jel tuasera pe Sotirios, parc& se scursess tot din el, ‘i lasase tui Dimi- tos tonth gra tansporurlor, Inchindu-se fn el, Sotrios er ler uli manger sa, li prea rh ese certase eu ch ne are noi team cut penta romani? Am eet ban eu tine, penta eA avi tresprezece ai medin,c8 serene Gir Chece au contrbult ia formar cu ce dreptiaw orm ce ys format, care nici mca nu est roman, 9 8 servenc deel? Tw na al est al nostra strigat I oh al sh, Strong, spans: Set my aparin nic vous, nisi cezarilo, nil romanior eh botnavilor-omenin tniegi. Nu vezi cn-am timp nici pentru mine? Nu mk nie de ce numa lua gi ev nevast ca tot} oament? Penna ca nam timp de ea, Dact nea {i Filippo svn! pregeasct pain t-m punk rfncare i ah i murhay mal ssl ne ap Thal anca, de obosit ce sunt, Alter noapea, aia apes i vin cte Hol servi i upd, spunnd c& stipani lor sunt bolnav simu stu Ia Soros Crt are tml duc mai inti. Nu mai vorbese de Cevar, pe eatetrebuie si-1 fin mereu de min. Asa se face cd sptimina urmdtoare,cind a vent ‘casa, a glsit in plind agone; tot singee i se urease leap, nu mai putea vorbi, abi Ia reeunoscut si a facut semn spre msiedsa, cane plingea la pcioarele patului L-au as si cenusa au pus-o intro und, In frida monitor, Cetavian Augustus, cu 0 ereditateineareath gi cu 0 stntate Subred Hi urmeaza ii Tulius Cezar in lumea umbrelor si Tiberi, I sproapesaizeci de ani, avid o demenja seniléprecoce, iia locul. S-a instaatintr-o vila fn insula Capri, cas fie mai aproape de doctoral Crotos care sabi grit deel, 1-a numit pe Sotirios Presedincle CConsiliui Medical din impetus Fa poruncit i adune in grab fay toi medic Imperilu, pent a ua masur urgene mpotva tre cauze bine definite: aleoolismul, mai ales pentru ef gi femelle ta special cele din popor~ beau ta fel ca barbati si simpuile rtictes ‘ins barbailor, femelle se cueau cucdini (special ein lupi domes, {ict 91 al teile,tntruct rimneaw insircinate, de fica st nu lash ‘monstri, mergeau la sarlatan sau Ta alchmisti, ere le d&deau bauturt {ari ca st lepede copii. Nu-i lepidau, dar fi fgteau cu anomalii mari $i diverse. Poponi! mai adaugt si o a patra cauza, si anume faptal ct Sufletelesclailor chin gi maltrataf de roman, inrau dupa moan ‘in demonizai, ca sti chinuiaso la rindul for, pe roman, Cit despre srlatani, mu intrau in atrbuyiadoctorului Croos, E dept ese nmulisert peste noapte ca ciupercile, venti din Orient $4: in special, din Asia Mie, adusi de patricieni. Fieeare nobil ay ‘raciul, asrologul sau magul lui, cari prezicea viitoru, norocul ig i schimbarea vremii fi sftuiau ce fad in cliverscle relat i stu incurcate sau neplcite,Iudindv-se eh fae ‘minunl, Astfl, un anume mag Trismegist (detrei ori mare) a adunet tare amfiteatru (treizeci de mii de oameni) {oath nobilimen er prezeny, numal Cezar sea. Teismegistul 2 {part in milocul arene! gi ea reetat reclama, se urd la crc Imtro lund de zilerevine: $i-aluat2borul, ricdndu-se pina la vert 8 Ucn tt aus Hritas : ipa. Mag nc: seca ct Popo dei sist Geeta akobise axel pcioare gi plense bra Asmat ee freien es essa a, Prean oea canbestseagin metekesoae o Cand a iesit de la sfatul medicilor, doctorul Sartanius 1-2 ee ect nc Tues ean ncaa a ins ee cae inahe tan eragatcetnpeie 2 Ips aol, nti ole flu ugh with cep bea ea pis era gre Herne ue Sach aapl, nel cocwed Cotoe Pca seni pce sonora Sarin Spas anne emer ane ses di in ears ce Co "Veo zece zile mai tirziu, a sosit un marinar cu un bilet de la = fein satel name i bones. Deseret Sirs ie bake reonecearenoea sans ant So esis cxinestpulaxsiases hadi <1 Dascn Fe ee cecims ee “ot Imes ne ae marc Beene etermeieiess an me mi became fh ni eae Peecionretwiseel Noses cur mole creeu gn ere Decisis pele eae LAaeaeuaubemmDmce teeter: AN ica vebicgedeeec pon burs mt a mem ht ON en re em ps tip ser mm same epape thin ete sb ae smc fetul nu este un sarlatan, El ¢ trimisul lui Dumnezeu din Cer, ca sii confound en seam a petsi sets keno ee “ Soiree Cote Indtnesist orbs ce mu ti. Rizind doctor Cog Ja stom comin dec span cue ate de Dara a De alminer a sdget Dan eu am pe Nelo servi srdo-ma an tit Croat i Nera, cosh vnc Ge re Nato ls? eb doctor! Cos Eaommt preset Dae “Aaa sl vie ation ign cam de ez de ni, navn ghrp rst nic un de nts Uschi en ner ca ei sfoas, tba wa cea. iba ea pi cel pr oso Crs «neat om mies? ~ isi piseazd in strachind mancarea, rispunse Danielos. © fe can tee msi oad pe gia es Deel np ee nero focal Go Nun tipme Danio Cues umd, erin opi Fam ot in pots ma pt gee Cae ‘la cov delta hts am psa osha pe Soba de pine Apa bin pie cup ica ne Pe wit Eramor de eame. ado btn pina Juss Cte Slat va ds nin a plat oat a ch cri ie car, Crea a arate 9, de tnt fee nara oe fy, conginios ert foe beh eal ann a fee elie abs ton ete. a gt sd ea, cae inca etl face sng, Deep cop rs Naftolios si i-a rimas numele Asta. Rome 2 vo, bosentan Danco rag Nas lt sud boar, rt vine car mutpe dea: Coa isch sh ol ene? 1 imi eu Cen, isms Danilo, le Prof in Nazar vine, ~ ete og. Danilo, spe actor Cots, Cid tos nore dn Navarette min Cam we Sorin ate Daniels yu epi Dit veo tet sptn, ato dot Cros rit i 5 dat a urechile ila gura een i aus Heir ram narinar nil ech nc era amis. Nain en ant mine ees as Atoms, Nattins ea are to Nba sen nt nope ini cu ic proba YOGt eecmpere deere dn tera Decor Cros a wat a ure ie compl somal, otc inteaa use complet sn fle chur Jan npn, gaa sau sng, rime: Link, eas de cenlgri merge cho mel. Tol normal epee et trl Ct Sind ites b,c Danis. Tansefar en depo pe fun poi Sea ps amlndout inl pe wale luna pe ore ala pe cea rida hse Car as -Deshies”. Cl Sahat mile de ice aud ght aca eee ee a sift mimic, faba doctor Cros pe is. a —Am simit un foc aici, in piept, care m-a ars si a fugit in cap, inure noch gu odin npc carat api pn inch ou indeed main pcre, dpi Dosa Cotas ng vena rede mie! dak no Far zu cu te! print, cub pt cr gu cu we ie comp scope rar frei 8 eve oe rap ae, smi dct Cos. ANY Stina, i exe as lt et poe e un i erator un mtr Dormer i La poms de mali aster thm de deni she seape do asprin i duyman ss mer fer eu suf crt in pln eb ante Lui Nose Gael st ne sae dona, fin Hen sn EB Dis digh ca Ea cores asteptat 3 Hi spun fie sv de nace ome care el conse dr spn hes ca dach El vind amet pr umos, aia ema de thetr ext nu cnn de gene El vines mul ec Sab Ne merge una cul gnc dotr, ait fi mal Trea oa aun cll set io neg mu pot. Asta e numai doctor si e un doctor unic, dupa fe [mA pricep eu, aa cl Stapp pall csv scape roman. Asta pane mina pe Sab, Hess ramane doctors vines oun i suena lo Panels nia pe end i Ses Crt =Da. scl ce pn, lg Soto, «mana dctar si posedi un secret unic si miraculos. Ce sum i-a pitt, Hebi el ~Nimi uprimege an gprs Dil. = Sigur cea few em e poate pt cu imi! cee et Ctr sagt se i ace va rapin dou i cuas 9 Rot plese Jerusalim. L-a mai intrebat o dati: . . ee “emu a dar? mi nee so inn ma ita © dat ure hi Nal gi cuun sa fratese, = despargit. a oie gid, ds det pr. Nina tect Samana sad Visi ug Dns a aA ambos, glo orn afl tt, ocala Nae st opr Aju a Roma st ada student a propane ‘sd meargi in Palestina, Doi s-au oferit. avian 7 ~ Mine dime, plete corti, ne inl ‘port. Vet lua fiecare 0 sum mare de bani ceva merinde is fim sh i iotetebininiy eal anry bale ec astmean ea fe, 2 CAPITOLUL Il Vocea ‘Adounzdiminat in porta privet ce dpe oie Feige: cova link pn a fz cu obi shin cre ich Fons ssatnd se, lovnduse, iid, rind. Baba fees tad toate vaste bola edt ole rapeay ise unas etre cotigorin spl corabik ro vernal nen. Ado ren rch por fest lat cu al acess maf se leu in irr uni pe ai, danonizai sreau pes run vaca de Faroe lunte, Doverl rots se net: De unde a apt acest Fen? Unde ns sua pind acum?” inact cunostea pe paonul eet fea dous corti aba a past un lo in cabina bh ee Ce fio ti, ech © “fiat a Cezarea, spunse patron | ~Cam de iat fa ceva pe cobs? au pls to elitoria i sunt sila desinai, eli stipiul coi timp? inrebs doctor Dat vale pric, ntl stem acolo: inca com tt fice 5 sant il, rspunse patron ee eer a, and gavin, una dine coral -a spin lin ‘de chei si, urmata de cealalta, a iegit in larg, Prima 2i si-au petrecut-o Treabins patromuhi,cu diverse isu, Prine altel, acesta lea po- este, saptimana eeut,infrednd-se tot dn Ceara, hat din ort eb doudeoct de iude care fisser vindecati de Pofeul din Fazare: as chop, ptr orb, apt demonize praliza. Pr EL ne fare simp, se patron fi pune na la chi i veri vce yridicte” si meg: zie ia) pat th me scl inp ie pol nope ples, asta nd es ‘cdteva minute, nu mai mult. Vindeci foarte multi, de orice boals. Tone a gicgt si st jung la El, pon ce foarte ruta lume 8 Sottero: Vesteavindciilor s- flat numa de veo lund de zie i. rspn dita fulgrl art popora sufsnd alae la EL Prine cei tei paraizati era oft. O carasert cu pat tal sun tine origina dn Corn Tatil fet, itl lca era sefal sinagogi dn Conn. Ava du fete dba a 2ce ai Miriam as se numea fata cat d a et 3 5-arupt amb icon: te, Dowizeci de ani au alergat ue pela cvers doctor sie, nit unreal aco, mergind de sbi! la ers, a aft Ge vindecile Profan din Nazar. Santos repede n Corin reun eu Same, au transport eu combia n Palestina. Lau gsi Pe isl eral, iesnd in tempi, S-au nimeiteu paul dept in faa Lu, lis S-auitt la a gia meebo: Viel ft nto Miriam, pkingind, tris bara la pie spas: , Doamne de duizec de ni vreau singin.” veil 9 get pe ne a is Soa io atl due acs” Miriam sa soulat din pat planing, angen Ghat a picare La scc-Doanne, et lca Pan Je Jaud ut Dumneze, crept mali!” $i, acompaniat de ar, 2 inceput eine To care ran jualin gene si impreund cu Mita, tena i Durnezew un palm de mul ‘mire aud fu eu och lin de lari nat ue. Cnd a0 seul, a binecuvantat i lv 2s Mergen pace!” © da cu po- ‘este patron fut noapt so liste adn’ a umplut cable Avapens lamp, ie bi au sit pe coved sia see aon orbii a relat ~All Sots, di sunt un popor foarte eiudat, dar i ‘ai clude religi oe. cred in-un sigur Dumnezeu, absolt tunic, cae a fut iteg Universi gl condice dup lege La Ei sun, prin excelent, popora ales de Elbit de El ecott de EL El Je dat eps ora cor rebels supundintoema in caz contri pesepeste asp, Doctoral Coos intrebat — De etn Dumnezeu vin? Sigur, Ele mere eu ei~ i sti, vde aude tot, = La vazut cinea?, eb doctoral Crotos ~Asta nam nebat. Eirebuie iL ubese i fink me- re legitura eu El, ficid vo Li, uginduse Lui i mutumind Fa cence fs He ‘ul aco ea un om inva fore ios. Paul ct fm ctltiorit cu to timpul an cinta intece de ugh, malumire 5 Hud it Durmezeu, nse cintce melodicase $i pine de nose. Hin racao gyidind cu lr, nu mak osteea lund Hecht rease piciarl. Se poate aug ch a teizeci de ania Bre foarte umoast ven o voce spend, impreun cu har, fepindeaofemeedioarearmonie A fost o compa plcal 3 fat cin su expt Baer ous cd au scl, a orzo, ates or, pla n- fe dout combi, pote dn diverse pour cu acca mar, nche fein n ra lr, din rea, pombe al combi, Dupa soot trols merge a Caren etn Palestina, chara Pro Tain Nazar cam ore cin sue de bona ata, dc pon ise a giscau al cortbi ce descrau ace marth Be Calatora + durat eine ile, cu mit ickene. Din cere fersbc seca in hamea umbreor un unde aprecail de bo- fa edd ealea valor. Ajungi la Cevarca ate doud corti dn ihe’ Mich dja deversau a mal aceeapi mar, cu incetnealé de fos, Abia dopo ciptimdn de ata orb ora put na in [Pre Pun pci ppm, ns ue ig de oar, unl Ein baie a props intoreerea i Roma see eer se pete prude printun rid de dou mide came Doctoral Crotos fost iit de acces ie, s ase tot Iai hs nore aca, dar vindcaen i Nafois fase fn Singer poveseaptronull, cu ce doze de bolnavindecai st “Guvindecarapicourcor hi Mira, 1 impngea aint. Sy Din Cezaeza, chiar dis por, parent dou cc stabite tot Palestina, pn neal a lenin Vin Romana, un drum letra, pdx cu dale mar de lat, pt in loci Toe de soa Paral eu el, dspitipint-un ga de rma, se icndca fr hora dou eale, Via Pop adc ols la picior peste cmp ra pin Tagenunci pin’ s martin, opi movie naz deposi, novo pln a genanh ‘Cid romani au let sada lr, a pops Sinus deat eare st jte,ireun cu meter lor, petriase si Vie “Pop Soda refuat. Romani eu despite gar, Via Koma- a a pus sannle lean dat voie sh elfreascl pe ca oar Somitiilorromane, amate i cetinior romani. Doctor Cots i student forma un srupnebotrt, care se ditingea prin imbaca- tint, Nu sian incor s-o ia Un om ls-a area nto greact stl Cit, scofindi din neuer Unde merge? a lersalim,rspunsert ox in grup doctor Crotos Vi duc eu ox cima intrcdu-se, au vt ing debarcadero mil ~ Cit cont, near Dou sue de dinar, aspunse tpn! cme Est nebun, a is doctonl Crots, cu noulzec de dina am vent tor pe crab, de Ia Roma. Seine, ev duepe Via Romana acolo sunt soda de ‘ar in eine la to tebe led ov, afl mat as tri Ev am cor pe cami unde pute st sta is domi in tei Zi, vi de in mers leginat pn la Lersalm, Dec merpei cu po Pon va tehuie eli ca 8 ajungei aol. Vedei bine lume si drum avin fa In ine, duping! dicot, act de cord a 6 sta cincizec de dinar, det eineizeci de dna de care. Un st dent - dat vans einizei de dinar sau urea, incon, pe cm, Inainte i in urma lor, eit cuprindeau cu vederea, numai si ‘numai lume. Prima sia doua 2 au mers fr incident, iar in a trea zi, ‘ind soarele era cam demult pe cer, doctorul Crotos a fost tezit de 0 voce. Vorbea un barbat. O voce dinamicd, autoitars,entuziast si in acelas timp, foarte muzica, sentimental, tandr iubitoare, jl inv Inia cao calda melodie. ,Cine o fi barbatul asta cuo voce aga de nuan- {ati?”, zise el. S.a seulat in cont, in picioare sa privt peste imensiatea 4e capete plecate, mohordte, ale mulimii care aproape nu se migcase din loc, Nu, nu era din multime,cBci in toatl zarea nu se vedea nimic deosebit,decdt lame. ,Cum o fi ardtind acest om?”, gindea doctor Scau sculat i baie = Voi auzti un barbat vorbind?,inreba doctorul Crotos. ~ Nu, n-auzim nimic, ispunsera bait A intebat-o gi pe calduza clmilei. Nici el nauzea nimic. Ce-0 fi spunind?", se intreba Sotirios Crotes, Aci spunea numa un ‘cuvant, dou, aici mai malt, sau povestea ceva, dar inr- limba com- can wt Hristos ‘necunoscutl ui, neat mu putea nici micars-o asocieze cu vreo fimbi pe care o cunosta. Toatdziua a teia | urmarit aceasta voce: Seullindu-se in picioare si tot ascultind-o, i se parea ea 0 pase care plana deasupra multimié si venea la el, oprindu-i-se drept tn inimi Strani teabi si totuiincdntitoare, Cand s-a lsat noaptea, a avut alt I: din moment ce numai el 0 auzea,n-0 fi vre0 halucinatie? N-at filde mirare, cu aja bolnavi tn jur. A patra zi, in zor, i-a desteptat ‘ml eu camila = Am ajuns la Rama, suntem la marginea Jerusalimulu, (Camila nu mai poate naint, din cauza mullimil. Dacd va strecurai net prinire carmen, tnt-o jumatate de ceas unten faja tempi din lersalim Tnainte dea cobori de pe cima, doctorul Crotos a aruncat o privreasupra mulimii, ir voceafermecdtoare, legindindu-se in armo- nia ei asi ajuns lal. Jos, situayia era cu total ata, Micul grup format din doctoral Crotos si cei doi bet! mobili, sindtosi si elegant imbri- ‘afi, care coborisera de pe clmild, fost intimpinat cu ostiitate ‘Cer fi cdiutind tne noi?, se inreba gloata mirostoare, murdari, ‘are se vita, se tavalea, se chinuia cu diverse boli, i ficea zd inain- fear: N-au pututavanse nici un pas, iar omul cu cima plecase © in stings lor, curi cu case, ca nistecuburi, vopsit in albas- A avnd un fel de terast in loc de acoperis. Strzil, curl si easele ra curat ntrcjinte, dar nu se vedea picior de om. Avani in inimma lube, au inti diverse prvi, unde se putea mdnca si dorm la ne- ‘oie, dar toate erau cu obloanele trase, incuate. Probabil c& oamenii Sselneuiasera in casi deftica multi, cari margine se termina chiar {nfs cur or Asa se prezentaorigelul Rama, demumit de romani Arima- {eea, Toatd ziva, av ficut ocolul boinavilor prin targul pusti, dar in Zadar. Cand s-aiisat noaptea, au sirit gard int-o ridin si sau cul atnemincar, lingl 0 surd de pai. La sculare, gloata mai avansase— {68 mai muriserd din ei si deci se mai imputinasera, fe e& ni ig Blsisera de dimineaa alte ct de acces spre Ierusalim. Ici-olo,jumea siasd din cu Prin multime au apdrut mici negustori am- i, cu burdufuri de pS, ulcel, vase de pimant cu toarta,purtind 1 lich dubios ta gust si culoare, zis vin dulce, apa amestocatA cu Iiete, pine mici de orz, turte de mei amestecate cu miere, peste _ Sots Cras ft, smochine si portocale, Profitand de forfota din jurul acestorne- _muston, micul grup s-a sirecurat aproape pn in mijlocul mul Pare'se cin spatele multimi, in partea dreap, i-a ajuns in urma nist vindecafi cu stiea c& Profetul nu este la lerusalim, ci in Galilee, la Betsada, Int-0 clip, toatgloata a intorsspatee lent- salimolui 3 a fugit in sens opus, spre Galilea, aniendnd in eae in- ‘t-un urlet si vacarm de nedescris, negustor,schilozi, bolnavi, demo- nizai si micul grup, Hsin in urma movile de mori, burdufu spate, ‘arg, paturi, care, main, picioar, eapete gi esturi de om. (Cei rimasi in via gemeau,tirandu-se de sub moti, speri- ali, striviti, cu hainele sisiate, aproape goi,plini de praf,exeremente si singe. Doctonul Crotos si baie, strigindu-se unul pe atl, au est de sub cadavre, $i-au dat seama cau sed cu vif numa datorts cadavrelorcAzute peste i ga savior en imiricaeninte pe eare-i pur- tau in spate, S-au dus la ofintind si s-au spa, iar in sptele ei s-au schimbat zdrenele. Au intratapoi intr-un han, Hangiul lea fdcut rost ‘de mincare si de camera de dori Suava voce, egal i neschimbati, i obseda mereu pe docto- ‘ul Crofos. El simfea o sete uscat In piept si bea mereu api fd 0 ;potoleasc.Seara, dupa cin, hdindu-si un vas cu apd cu ei, s-aureras ‘in camera in fine, dup tita zbucium, aveau un acopers i un loe de ‘dina. De end pleeasera de la Roma, luna ea pe sfirste 3, neavand nici un rezultat, bai i-au 2s ~ Magiste, noi am spus familie nt-o Tuna revenim, oi luna s-a seus i noi ne intoarcem acasi Doctoral Crotos a fost de acord. A spus insi cel nu se ‘ntoaree fara seeretul vindecdilor facut de acest Om ‘A doua 2, aietii au pleeat. Doctoral Crotos a stat de vor’ ‘cu hangiul Un nepot al hangiului, un baiefe de eine ani, care se juca Pe jos cu un ciel, a zis = Auai? Profetul din Nazaret! xa vovea pe care oauzea si doctoral Cros, Deci gi copil © auzea. intrebind pe hangiu dac $i elo aude, cesta -arAspuns — Nu, n-o aud, dar mica vorbit mult lume de ea, Se zce cl 1-0 aud dect cei chemati de E, cei alesi de El, cei care cred in El 5 copii pnd la sape ani ‘In prvie a intat un om. Hangiul a intrebat: cen a ns Hoo ~ Simone, w auzi cumva vocea Profetului din Nazaret? = Da, rispunse Simon, decd mea vindecat de lepa, o aud Doctoral Cots mit, ba bat: “Ceti Bw? Nias cu deg pe fant lpr a disput Coa simi, inet doctor Cid matin ci degetl pe fume rspunse Simon, ma a ie arr inns ica corp git rin pike Ce inba vorex?, enters doctoral Crofos rum, nba noas popula repli Simon ~Cespune’, inne door Cron Poco Vam ads vesea cen bun: Inplra Cn flrs. propia de vol, rispunse Simon, Doctor Cros et pe gnu. De fp, a nls ni tic in taducerea hi Simon. Ce inseam numele Ata: Profe, ne Crotos ‘es lel Is Dummer, pin de prt vin, mis Dyennezc cameaior, cal adues Vora Porunca Lui Ele vor eg ourcrlor a numce hi Dumoeze, Cea cespne nu unt - Ghai ciate Durnezen, Durer iit comand, pu lcavinele Salen ura Lat erie hr secrete. Pin, Durmneze i exert puters ivi fi de om Dartoal Coto era din ce nee mal nema, prea av ese de-afne cz i nelegen cit yori i re- Beh Din suresenia de esti ta mare, tel uel a ese nimic sin-auzise de profecare sl vorteac in muee lor, Cel ‘Putin acest profet este un reprezentant viu al Dumnezeului lor, Nu in- fslegea ce spun, cari vizise pe Nailios spe asx Simon sic ‘neredinjat de puterea lui miraculoasd, Ajungsnd la El, va incerca si-L, fonving vin a Roma, se asociez cue ist lncrezeinpeun Pete a ance gimp, ex mcodl de vndecte nici ceiesogic su forte Cans pu ange msi wor aces roe, eb Actor Cratos. Sion a spun = Bae gre ch is oelui eure fr dela cap ” alu crsind cul ut Dumneze ind minus. Dup voce tute pot shia rune a este aceny,St eu? Poat a ma bine saxo a eral, Vine adeses lamp Sing, se intrest doctoral Cros. ~Cirien Ls lspunse Simon Dp plezarea i Sion, doctor Cots a at pj agi «pt angi car, conduct pn insta, Aum cme late, ot nin pe drum ‘Asta gi pana diseara intri in lerusalim. al Muljumindu-i, s-au salutat si s-au desparjit. Acaparat de mulimea de gn neat cde voce eae povesen cvs decal Crotos a observa pte de rua gi ines men clea dept init, ua pe bifurcafia aera. Cl vedei cu och, numa Tauri de me oz, gn Se nop gn se veda ni can fn epirareo pur In jac serpin pr, Fr bos bila inept i ves Sa dea sae ctman pis apuse tdi peel. A cua un To mae ps baal jo scale cel, cu faa in sus. sigh eel a Deasupa hi, cerl de un albastucrisalin i ctala pura de tle. Deol, tn sa sins perndrsein abis, pe tletra ‘ei luminoasa. A tresirit. .Ce-ar fi si mor pe aici? Nici o paguba, un ‘ecunoscut in vastul Imperiu Roman”. L-a desteptat soapta pardului, far ingle voce tt poesea,povese cen. Pedram weet unom cu cert pe umd, clare pe un fm A slept nel sb i: “strum spre lesan? ssp i it cp sind re EnasIestil i colo, spuse el ariindii cu mina ina, pre despa, Sor, sjungind Ia spina de deur In chip tl noe oi rot ine, ala pea spre deat, aac, cep verbin, Se Inve fa jr Terisalimat Motes mera nna nu mai decd, Voea is {ea preinden tose i parundea, Debt an inde flgo Neca a apiatimpeeun xo see apo clu seat in pep Vo ea rimas ace cds a progres a eat a eine la Si iam cum, napa nd de ld i chinese, a deve ump tuarztor Desi eo legit strns ine you welds progres osm ue Heston din pep.” Manat de acest gind halucinant, nervos, turbat, ici mu mai gia incotro merge, fnt-un trziu, a bigat de seam c& se face intune- Tic gi ch noapica se last Ince, Abia triginds picioarele, frit de boseal, ina in lerusalim, Pe ce, lnd pin; razele se risfingeau pe acoperisulaurit al templului. Vntulsuira uso prnte chiparosi, fan fist de arp, iar peste case, tempus nies oragul dommnea © lige adit. CClluzt de lund, cu toa isioveala «parcurs oral pe tae 4a principal de aun capi a alt, La periferi, peo uit, intrt in tro cure fick gud gia culeat n grin, nie dud o, Loa deyteptat Tirta furios al unui ene. S-a sculat gi dintrun sa, a poment in Uli. Frfot dja incepuse, fecare mergea la trebuil Iu. La o cot furl de ult innit un om eu o tava de edrbuni apins,Frigea peste de mirimea uneipalme, A recut un om, - arnt un ban in pols 480s into trast opiic, a ps pe eam pet rp i om se dus ‘minelnd Alu a fel, Un cop ia fl, Decora Cros ster mai de- pare 9 privea,Zarenro, muda, liming, n-avea un ban gin fe {iznea sf se apropc. Vizindu-|, ml zs ceva, Dini seama ct i ince, i-a Mout semn cu mana sk se apropie. Sa agezat jos ling @f, 30050 pinicl de ore din vast napus un eye frp deasupra el fils intins-o. Doctoral Cotos a mineat cu pot ia 2 ~ Grecegte mu si? ~ Ba da, rspunse omul ce prea pete. ~ Atunel suntem fri zie doetorul Cros. ~ Dionisio. ~ Sotros, De unde ext? ~ Esto poveste hung, rispunse Dionsis, Paring mei sunt ‘rani dint-un sat de lingh Pre, Eu eram mai mare, tei surori mai Ick dupa mine, Nu eram bogat, dar avear eu oe ri, nto 21 (o> {eusem de optsprezece ani), au venti sat nig legionar oman yi au Anat toi ici de la opisprezee ani n sus, pniryarmata. Bogati ‘uli o sum mare de bani yi-arimasacast, Ai mci nau ava ban iromanii mau luat cu ei. Am stat un an do zie Ia Apolonin inteun Tags, am inviqat si minuim fel de fel de arme gi am plecat si cuce- ‘tim lumea, Am strabarut amandoua Galiile, Cisalpind si Transalpina, Helvetia, Colona, Hispania, api in Asia Mic, Sinai, Arabia, Egipt ‘eam oprit in Palestina. Aici, dupS zece ani de peregrini si rbot, ta tibunul ne- 2s: St ocupim si yra ast, iar pe voi, care Iupai de sce ani Cezarl vals o lund la vate bv ved familia” M-am $pus in mintea mea: Si mi vid eu aac, co su de ai mum a sind romani pentu'izboi" “Mal aveam de indbusitoriscoala in Samaria ind un dew ‘0 sabie mia etezat picioral rep, de sub genunehi,Ramasexem cu cot sub genunchi, S-a upat doctor un aninteycu petal me Pind la rma, mi-au cusutciotl Tato piele de bou gi am tdmas {ehion Miu dat ij merit ,Pro pati’, sae, dap zee a ogee an alt x cae ance met ropa ai invalid in oul, solda i merge i fea unl de pes invalid de abo, mvamaicarnain ef fac? Acash mu putcam 88 ml intore fir un pion. Mam ace ingko va bn co eps te, ci de an pesca, io fk de doutzei si pata de ani, vadavi oon de rzboi, cu un biefl de patr ani. Deci manna Sari, obatrina foarte {vlavionsi, pescarl lacob si Rebeca, vida tinird cu un copil ‘Leam dat tats pensia mes, 38 abt grit de mine. Inrcit Rebece a rimasinsirinai am zis: Mana Sa eum sor eu Rebs ~ Nu poste, Dionisio. Mam Invjat cu tne simi dag copie, dar et pin iar oi eredem intan sngas Dunner! in Mois, poe Lu acon ~ Last, mama Sari eu nu mi fc pat dupa ze idol il ee ce Duns von, PMP in fama Sar vorbit cu un rabin ivan), care a venit a tm vat nan eae sere te Dasa en 8 1otce se Vede gi nu se ved, si-Liubese din oath nim 1 Inde plinese porucile lege is iubese pe aproapele meu cape mine Tnsum gi multe allele, Mea dus la sinagoga i am tect la religa mo ale. Inte tmp i cash cue am inva limba aramaid, aga ch trae ‘cut dew i toatl regula. M-am clsitort cu Rebeca dupa legen lot fea a nfseut pe longs, Am zis s muncec gi eu ceva. Rebeca ast idea pet fipt, mama Sari a vorbit ex stpinalpadur din fat ‘i mf ase sh dun vrescutil czute gi din ele mi-am fleutedrbunt Pentru frit. Lainceput mam chinuit ry, schon find, scarce ope ta wear din pe Ma tt Rebeca 6, et com cena ba us Hes mergea, dup8 doi ani de zile mi-am cumparat un migar; el m-a scos din incuredturd, Necazl ea ct sufeream curplit cu eiotl de picior. Mai ales cand ma agezam jos, ra ingroztor de dueros. Povestnd, a mai ofrt doctor Crotos o pimit.cu peste, lc ea tare flamind. Din cute sa strecurato fet de vreo patra ani, dolofan si frumusicd ca 0 pipus, let capul lui Dionisios, Sa reze- mat de umarul i ~ Astai Dina, comoara mea, Din a rgica un deget in sus, zcind: Au? Vorest lsu din Nazaret! (Era vocea care- urmt- rea pe dostorl Cros). ~ $i tuo auzi?,itreba el . ispunse Dionisio. De cing mi-a vindecat pion, 0 aud mereu.Cind a apt lisus gam alat de vindecile Lui miraci- Joase, mam sfituit cu Rebeca cum sh ajung seu a El, st ma vindece {i pe mine, Mama Sara fost cu ideea si prindem cid vine lem plu. Am pus pe David, baicclul Rebecti, si-L.pindeascl. A venit copill gi ne-a spus, dar n-am pututpitrunde la El din eauza multi =0 lume nebund si slbatic, de era si ne strivense, Am inceret in ‘elteva rnd, n za, Tot mama Sari spas mi rog lui Dumnezeu SL trimit noi, Am zs: Mart Sar, roagi-te tw lui Dumnezeu, ‘hc et mai tae tn ereinga Ga mine” $i es edi, int-o dimineat, Il pomenese lingt mine eu un cergtor fare bitin, zrenfros, ie mind gi nenoroct care abia setnea tn toiag, Loam invita ngh mine, jam oferito pinici cu un pest tity eam zis Daca tie sete, am api pronspit in burdufgi-idau gio ukic de ep” Btrinul a min cat, ct a clip in och, a disput in faja mea era lisus: ,Ridicd-te, iti spun!” La porunca Lui, 4int-un salt, m-am rica Tn pichare ea un ar. El disput am vrut Salers dupa El daria-L de unde nu, Abia tune! mi-am ads aminie ea In fl ca celal, inedat yi cu sandal. ‘nu iam incoto fg. Am aerpat In cash Rebeca, ute piciorul meu, A fost lisus gi ma vindecet, Am aut tof cu fia a pimdnt si, plingind, Iam mulfumit hui Dumnezeu si ui sus, = Cea simtcAnd lsus a zis ,Ridiedt, ii spun!™? Sates Ontos — Am sirit media in sus, m-aars ceva puter in piept sire ede sa Scurs arsura prin pcioare, in pmaint. Eu nu mam lsat numa ‘Swat eram aga de fercit.. Am vrut stl mulfumese personal. A dou 21, am luat copii sinevasta, magarul incareat cu merinde si am pomit {in clutarea Lui, Dupa vreo doud siptimani,cind am ajuns la Nazaret, El abia plecase la Gaza. Ne-am intorsacasi Tot Rebeca a fost cu idea: vTrebuie si aiba fami, fai, surori, paring. Merzem la familia Luisi ‘aai li”. Ne-am interesat, are numai mam, la Capemaur. Am hotest si mergem si- muljumim. Dupa vreo tri siptimani de mers, am ajuns 'a Capemaum, am gisito pe mama Lui si em zis: ,Maica lui isu, FFiul Tau mica vindecat picirul, noi L-am edutat si maulfumim, nu Lam gst siam vent s8-Ti mulfumio Ti, pena El (nd vorbeam,a intra isus pe usa. Am cAzut in genunchi in fiqa Luigi am mulumit. El mia zis: ~ Crez tw in Fil lui Durmnezeu? ~ Cine este, Doamne, a s8 cred in EI? ~E tn faa ta, se El Am zis din tot inima ,Cred, Doarmne!” Ne-am pomenit cu ‘of pe maful lordanuli i doi dinreprictenii Lui ne-au botezat. ind 4am iit la mal, isus nu mai era. Lang& un pom am gist magarul t- lteat cu de-ale ménedi si, mulumind lui Duminezeu, ne-am intors ‘casi, botezati Jacob sa dus la Toan Botezatorl si -a botezat. Mama ‘Sari crede cf lisus este Fiul lui Durmnezeu, Ea nu se boteaza, de teamna 8 n-0 mai lass intre in sinagogd i in temp, Mie, unul, putin fi Past dacd nu mf mai primest la sinagoga, Il am pe lisus. Cred in El {91 mive de-ajuns. Aud mereu glasul lui, El m& aj, ma incurajeaza ‘mi dd puter, Ascult i tiese invapture Lui, sl mulfumese nein- feta pentru fot ceca face sia flcut pentru mine si pentr familia me. Doctoral Crotos sia zis: ,Astea nu mai sunt povesti, sunt reali, Pe lingh doctor, este gi magistru,” ~ Cum arat?,inreba doctorul Crotos, ~ B un birbattintr yi foarte frumos,raspunse Dionisios. = Dragi Dionisios, dacd ai nevoie, teas putea ajuta cumva’ ~ Sotirios, am nevoie de ajutor, dar n-am cu ce sé te pltesc = Nuvi vorba de plat. Dact-mi dai méncare, un acopers s ceva imbriciminteveche, sunt mulfumit, Cum vrei ste ajut?, inte- a Sotirios. ceric i ius Heitor = Nam eae ern pen iar a pen cas, aa, ey pues Dons — Bine, mergi si-mi arata de unde gi cum ~ gi aoe ee eta gia ors erly Pa dus incas 02 Mamd ar, Beh svt sei, rem at pe Sots rien Gin Ain (te Beye Catone doctoral Clos eases tare murda, mar Sa urat in seachng ce pe ash pup via nua obueih ing nine Serie Solos, -aspus a ymdnne, Asta sean lao Bine ‘ai venit!” si suntem bucurosi de oaspeti. Pe urma, mama Sari s-a yeh cnc pus dun vc mar cu ap abel, a psn fla ocala are cube eect dats Sot aso ni veche cura dale hi Dons o precede anal fale ul lcob mprunt cu Dicisin, bau ini bic Dau et prinapi mars infers pcre nro St ipsa decide plat de-arach Seca al Get upeds pica A cu cut a but, nprent cu Don Boyes reso ck ee re np, mama Sari arnt masa, dei au masa dup depend, oh cules Sungei 20 caer ar noc ce ceo mosh ca cam dees So pn, peu fevers, vil acopertcu cover emu, Cin se ead Terma, lange pe pres sting icarl, una ub alle ela pi; co ns ge pun pope cu mara fhimidne, in loc mes ino seach adic rots ‘Ageazi mancarea; in jurul strichinii, din Joc in loc, se pun painici de corso ee on Sat ea psn stochn oc deo conbialh Gc cite ruc Feowe pen dn pine cleo bucal muah Bpecinn apd oduceale gu Du oc au inci cvb, mama Sef tach ana pi i et Sobran joni detach. pops ind) pot, Minch un col cusochne~ inca nchier, cts oukict e opt DMonpll dn tua: Totl aft dlics. Docorl Cros a mai at mane Src ctea compliment, pn Denso, 9a ple AEs contnc comer nl Mana San Rebeca au bur, jar David, baiatul Rebecai si lonas au plecat la pasune cu magarul si _ Satis as dou oi Dina agra ling Dionisios, pe rg aiict dege- out asec ling pe ab ia dict de ~ Au? Vorbege ius din Nazare? Doctoral Crotos i inebat pe Dionisio: ~Ce spe voce lu sus? Traduind pen doctor, Dinisioe ais: ,Deacea zi vo- ‘nu ving pen va voast, ce vet mca el penta cor pul vos cuce vibra Vij este mai mul ded a cor pul mai malt dedt hand. Vee cori? Emu sean met ms Secer nau cimar, nici grnar si Dumneceu i hres Voi sunt de mai mult pre deci psi. Care dine voi inrinduse, poste Fungi cau ct stata sa? Dec, dac voi na pueiface cel mat mis ‘er, dece vigor de celcalt? Ved cum cress ein? Em ‘ore mi, totus Eu vie ei Solomon, into marie Ilva fot imbrcat ca unl ine ei. Dec, dc Dumnezeu iba fl ina cae este zi pe lp mine va arnt copor at na cu ait ma mult v va inca pe vo, putin redincioslor?$ oi na tac vet mine ce vei bea sim vi ingjra et toat se. late wise vor da vou. Nu ee, turd mk ene Taal vost a binevoit stv dea vou Impaaia" Doctor Cots rimas dus pe gnu In fond, ce sane El, rapt Dionsiose foarte adic si o- ‘us fare uso. Bagh de seam orict ea face pra mea ast din dou ota fai ung a nevoie. Gindese-elapiciorl tu: dacd mu aparea El, trimis de Durmeze, res tt resale is pico, (Cat teal zhi, cu toi doctor dupa tne a ce pnd leu iW puneau unl elem dal flea cinevacuma fest cia? Raspunde Nu icioda spunse Donsios. Situ vai leu Es vind tine? fn primal hace ‘uted numa El poate st ref pico nal doled, terse Jui Dumezeu sh timid pe El anes? Drag Strode ereut am creat dn tat nima tn pue- ¥ea Lui de vindcare, dar cand e vorba de upiiun, ail merit ‘mam Sri, Sunt conn de asta ~ Cum erage, dese al rough rimen aster? ~ Stivcum? Cindi cere ea eva hi Darmezeu, ptere i de “ cane te ries rugiciune e asa de mare, ce sigur cd va eBpata ce cere, mi ntelepi? ‘Si rugiciunea are rstul ei ~ pentru ca una esi terogi unui om gi ata {si te rogi lui Dumnezeu Este 0 deosebire a de la Cer la Pima. In ‘primal rind, orice om te aju in interesul lui, dar rugaciunea fa de Dumnezeu sre anumite condi. In primul rind, trebuie si erezi cB El exist. El este creator a tot ce se vede simu se vede si bineintles, i 1 Siu. El conduce totul dup legile Lui, Tu trebuie si erezi in EL El texte cel ce pliteste binele ce faci. In clipa in care ta erez ed El poate Site ajut, tu est placut Lui. El we atrage la El, te ajut, ii pouta de ria — deci legitura inte tine si El este facut. Principal este s8 i Srins’ legitura cu El si faci voia Lui, iar legatura cu El n-0 $0 fi deat prin rugiciune, Nu siu acd mat infeles. = Te-am ingees prea bine, rispunse doctoral Crtos. —Totul depinde de eredinga seu iti adaug te ck creda este Jn funete de vointl. Veei s crezi,crezi~ ru vrei si crezi, nu erezi! YYocea lui Tisus spune mai mult: .Cind te rog, int in camera ta, ‘nchide usa si oagi-te Ini Dumnezeu in secret. El ste de ce ai tu ne- oie sii va da jie.” Adevarul este cd trebuie si ceri necesarl,adicd de ce ai imperios nevoie, ce tu nu pot face ~ nu bogie, sau s8 fi (Cezar! Asta ar mai lips! ‘Vocea ii lisus m-ainvajat multe, .Nimeni nu vine la Mine, ddacd nu arage Tatil si Eu mul voi da fara pe acela care crede in ‘Mine si se roaga Mie; ceri si vi se va da, bat ivi se va deschise, ‘ici cel care cere, capitl gi celui ce bate, ise va deschide. Euam venit ‘mush pedepsese lume, cis aut sis-0salvez.” Ehl Ce vrei mai mult? FFA voia Lui si roagi-e Lui sai sedpat de eri, deci ne-am intos la ‘ce-aspus El mai inainte: nu vA ingijoraji de ce veti mica, ce vei bea sic ce va vel Imbrica = Dionisio dragi, asta € 0 religie cu adevarat umanitara. Daci prin sus Dumnezeu orispindest in lume, insofits de vindecri si daca humea crede in ea, faa lumii se va schimba complet. Cas fiu sincer, este 0 religie vie, se adreseazd sufletuui, este afectiv. ‘Omenirea s-a siturat de zeittile astea bitute in pia, neputincicase, ‘eu toate legendele lor. De ze, orcitte-ai uga, chiar dacd te bagi cu ‘aul de en poy dect sf] spargi, dar de cépatat nu eapefi mimic de la ey sunt rec si man rec ‘Or, e mare lucru cin sti ¥ ai pe cineva care ij poarts de 7 Saree Ove ‘78 cla nevoieterogi Lui ew tneredere si ci El i d8, Nu mai est singur si stlin fn lumea asta vast fn acest moment, arsita din piept si-a Aleut iar simi pre- enya. S-asculat, a lua o ulcied de ap& din burduf si s-a tumat-o in sin; era ingrozitor, ei pieleapieptuluifriges. Cind sa insert, suava voce @aparut in cuvine seurte. = Ce zice? = Vindect, probabil, bonavi. Zice: .Merg in pace”. .Cre- lina ta tesa manuit.” ,Vreau ea pacea sl fe cu tne’ Doctorul Crotos gindea in sinea lui: Este de neinchipuit. Este absolut contrarul a ceea ce am crezut eu.” ‘Cand au mers in cas, sau splat pe mains pe picioare, au cinta lui Dumnezeu un psalm de aud si muljumire gi s-au agezat la ‘asi. Mama Sari le-a pus in ft oald mare pind cu lapte ferbinte de oaie, dua ulcele so strachin& lina cu tute de me, frimantate cu ‘miete. Le-a umplut fieedruia ulcica. Dupi ce au mines, Iau mulfu- ‘it fui Dumnezeu, Mama Sari a strins tot de pe mas si luat-o pe Dina cu ea. Baie s-au lungit pe lai, invelindu-se cu covoare, iar ‘Pentru lonas, Dionsios a pus un cover js (end era mic, sa rostogolit zt de pe levis; de atunei fi pune un covor pe js, in care se in valuie si doarme dus), ‘Doctorul Crotos a fost invitat pe lav, eu baie, unde era loc destul. Ela prefrat si se culce jos, ling Tones. Dionsios ia adus © pituri mare, si se inveleasc& cu ea la nevoie, le-a lsat burdufil cu apa si uleca si, urndusle pacea lui Dumnezeu, s- retras Sotirios mu putea sii doarm, dar baietii dormeau dus. S-2 Ssculat, a udat eu api cimasa gi i-aincins piepl era tare chinuit. In- trase deja in luna acincea si era fir nici un rezultat. Simea cd nu sie ‘cum, dar ed sfryitul se apropie,c8 nu mai avea putere. Abia spre 2S ‘appit, visind e8 se imbritiga cu mama hui, Cum sa tree, -au pod sit lacrimile: ,Ce-o fi ficénd?” Ce fi ingrat este. Cnd a fost ultima cari Ia Atena, chemat de Danielos, nici micarn-atrecut pe la ea. A Plecat gribit spre Cezareea, in speranfa intoarceriint-o hind de zie. (Or, intrase in cincea lund gi nici glind de intoacere acasi. Cnd s-a *dicat de jos, Dionisios, lac si cele dout femei coborau de pe teas Ficuserd rugiciunea de diminea (Ja asta servea tras, pentru rug ‘ciunea de diminea si noapt). “ bat i ae een es Hees ey cageke Weve, Lean desea a local lor, a cas Sarat ht Damar wt chine oo Ia of eee ee erat eect en nee erate ‘ntre timp, i-a povestit lui Dionisios ce a patit in Arimateca, ee iets ca is ee Swerios Cros CAPITOLUL IV Tisus {nto 2, au trecut pe ulia lor persoane vindecate, care le-au spus ed Tiss este in Betania, Mama Sar -a pus int-o trast citiva Pest uscati, misline, pane, smochine si dows portocale. Dioniso i -a sat pe David sil conduc pana la drum Betaniei unde a ajuns into jumatate de zi. Cind a ajuns in Betania, mulhimea deja pleca dupa El cfc se indreptase spre lacul Ghenezaret. Amers si el dupa ei. Se repe ta situtia de Ia sosirea in Cezareea, Nogptea la prins pe find a ajuns mulfimea din urma gi s-a culeat intt-un lan de gr Dimineata |-a desteptat o ploaie de scurti duratd. in jur nu se ‘mai vedea nimeni. Ca si nu bat soarele, sa agezat la umbra uni Fel 4de munte in miniatura, o movi in vrful creia se ind un colt de stned. Dupa ce a mineat un peste-uscat si 0 portocal, a cdutat cv privirea un pra sau lac, -s astimperefocul din piept, Nimic,abso- Tut nimie, A incereat si se scoale in pcioare.Picioarele au refizat si se migte. Se credea paralizat, L-a apucat un fel de disperare nebund 5 halueinanta. Vedea in jurul lui o mullime de umibre negre, rtil-se. Puterea si ner il pardsri de tot. Era un om sfrst. Neavénd cu cine se ajua si vorbi, a inceput si vorbeasca de unl singur: Esti cumva tu, dr. Crotos, cergetorul ita zdrenfiros, murdar si plin de piduchi? Tu, presedintele Consiiului Medical din integul Imperiu Roman? Glonificat,adulat, preamirit de cezarii si paticeni romani? Tu, puted de bogat, cu vill la Roma, inInsula Capri sat wld Ja Atena, mobilate numa cu ce este foarte scump sirar? Tu, cetiean de ‘noare al intregului Imperiu Roman? Tu, mostenitorul a jumatate din fabuloasa avere a Croosior? ii mai amintesti cine ai fost? Ha! .. Hal Hal" Un ris batjoconitor, rau si zzomotos, Ia tnt pe lo. ‘Sa ita in jur,nimeni. ,Eu voi firs 25a? Atunei, sunt nebun de lepat, fri vindecare, Ai pardsit tomul pentra un sarlatan, tu, care ai invita, 0 i cena Bo Hrs douteci i we demi, din cae weispezece numai medica Ce vrei SPivet de al un dlgher care nic nue ssc ts cteasea? acd curva jg! lal, cum vei tus vorbest ex cm im- rgjeach?N-are nic un secret face numa von Nu pere wre- tea el itaresela Roma, Vestn ce hal es? Ais ma ikon odie minine eat so sh purezsi” ; Gnd aut, fare nceea si evnd. Dupetva timp, deel is obra: Ha. Ha. Ha! ata! Spun i Dion Sis cine ex soap sf dea ban se itri aca.” (De unde st $i Crots ci davoll i bigase bine coaa in iperare lu. Rl», Dezece ona. Nur ir cas in alin cre sont i iran rasa nserna eb nama sunt eu, Sot. itn in vrful movie poe cri ste, se gn- ex: Mai bine m lovese cu capul de eal sade stne en Hames unbr ma econ dest erg ae Tr © Giese, sa urcat pe movild, agitindu-se de coll de stines. S-a uitat ines, vas rant ga yt hse jee eu cea a nivel Tea, cd oper formidabla a sus dino, La rstogol si "Batic de tei or peste cap si T-a tnt lat ew fa Ta pm, eu gura “destin ind De ici groazt un oi de hea I stives sa “pinirier inlet de pAmn pt dell tina strns ca. un lest, nicl o putin de migeare, Piel es un epor pin de ja. Arf ruts se 2bath sh plingd 4 srge se Gur i er plint de rn fuajepea deci marca, care nu mal ene. A sta cv inp — imp care prt seco Inne, ai binecunoseata voce, in limba preset: = Cee sb fac? Soil de ges incest inima, fel adea peu, er de pio groar8 bath gia, pe dass, din al inte hi ng, un eget mens coplesen: Lam sup Team jg -am insu! Sima tL are nf cl stra Aitjos la pcre Lui, dar mu puta nici vob, nick mig, fan ‘Hirziu, a putut misca buzele gi a scuipat farina din gurai. Doane, terog dn oa inima s mf en eu rec Tu tun trim al Ceri De cine huni de ile vocea Ta ma ard, ma ‘Pst, iste, dar ma ifeleg ce sul n ta Vnba; tare 5 ‘Me BT) Ile vba i fata. Sear ro -apucat un pins convulsi g spasmodic, iar mai trv sei tot in mba reac = Ridicte Cin ict, era pe mall unis, spt, gol pind a bri © cal acoperea coapsele jr ni, eiva oameni In faa In, un birkat cam de aceeas vrs cel, a neat in lmba reac ~ Crea tn sus Hrstos, Ful fui Dumnezeu cel Via gi Adevirat? Olt. Dat. Cred! A int cu ln, trata pe cap gi 2s In numele ui Tiss Hrstos, ei bocca! incip aceea -au spr foul din pet, soil de gheai de 1 sate si regretleopeyitor. ft radar foarte fe Cn ist in api activa pai era fs alga Ia El et a pcoarele Li ~ Thi mulumese, suse, Fal fui Dumnezeu cel Vie i Adevarat! lsusb atin x mana pe cap 5 zn ima arama =No te teme, cre numa! Imedit a ines si vor limba sramaid gic ea o frcre de nenchiuit a cupras nteaga in, Darce erie! Aga ceva ma exist pe Pama, un eld erie luminoas, cal pln de ibe ubirea hails. Apo, i revel infles 9 unoscut total a um era eu adevrat, irc cneva si pus su sl Inv lati pe cei doispezece prieteni, zs i apostol:uriagul Si- ‘mon, Petr zis si Maree Pescar, repezit a vorba i fapt, cu suflet sim- plu sinaiv de copil. Mati Vamesul 1 botezase aga. Cue -a si imprie- fenit numaideedt, lati pe gemenii Zebedei, loan si lacob, gemeni la Satur si etate, in rest complet deosebii; loan, blond, tot ce poate fi ‘mai blond, pared ar avea un snop de gra copt in cap, o barb la fel, doi ochi mari, albastri-azuri, care nl privese decit pe isu, insti, ‘cu, visitor, sentimental, sensibil,feminin i extrem de contemplativ; Jacob, brun, fot ce poate fi mai brun, a zice cd e arab: pr negra, barba ‘neagr, piele neagr,ofrunte mare, doi achi mic, cpr, vesel, mereu in migcare, suflet simpla i bun, gata s& ajte pe fecare. Ca vst, au

    S-ar putea să vă placă și