TESUTUL CARTILAGINOS Este o varietate de tesut conjunctiv, rezistent, elastic, ale carui componente de baza sunt: Celulele cartilaginoase

e condrocite situate in condroplaste (lacune), formand grupuri izogene radiale sau axiale; In jurul lacunelor se gaseste matricea teritoriala bogata in GAG si este bazofila (metacromatica) Intre lacune se gaseste matricea interteritoriala acidofila, mai veche si mai saraca in GAG

La periferia cartilajului se gaseste pericondrul, un tesut conjunctiv dens semiordonat, ce contine vase de sange care asigura hranirea cartilajului, care este avascular TIPURI DE CARTILAJ 1. HIALIN : precursor al scheletului osos; cartilajele articulare, laringiene, scheletul cailor aeriene 2. 3. ELASTIC: inelele traheale, auriculul (urechea) FIBROCARTILAJUL: mai aproape de tesutul conjunctiv dens

DEZVOLTAREA CONDROCITELOR Condrocitele se localizeaza in niste lacune din matricea cartilaginoasa, fiind izolate singure intr-un condroplast in starea de repaos a cartilajului. In activitate condrocitele se divid, formand grupuri izogene radiale sau axiale, care depun matricea teritoriala.In jurul celulelor se formeaza o matrice pericelulara ca o capsula care contine o cantitate mare de PG sulfatati (agrecan). Condrocitele, impreuna cu matricea pericelulara formeaza condronul. In jurul matricei pericelulare se gaseste matricea teritoriala iar in afara ei, matricea interteritoriala, care contine mai putin PG si fibre de colagen mai subtiri decat in matricea teritoriala.

COMPONENTELE DE BAZA ALE CARTILAJULUI

CRESTEREA CARTILAJULUI 1. Cresterea apozitionala - se realizeaza prin diviziunea celulelor de la suprafata cartilajului (condroblastelor) si diferentierea lor urmata de depunerea de substanta

cartilaginoasa la periferia cartilajului. 2. Cresterea interstitiala - se realizeaza prin diviziunea celulelor din interiorul cartilajului, urmata de producerea de matrice nou cartilaginoasa in interiorul cartilajului. DEZVOLTAREA CONDROCITELOR

In general, cartilajele se clasifica in functie de tipul de fibre prezente in matricea cartilaginoasa. A. CARTILAJUL HIALIN Cea mai intalnita varietate de cartilaj, in care fibrele de colagen si cele elastice nu se vad (au acelasi indice de refractie cu substanta fundamentala), de aceea este clar/hialin Cea mai mare parte a cartilajului este formata din matrice cu celule cartilaginoase turtie condroctie; acestea sunt depozitate in lacune/condroplaste (camarute rotunde sapate in matrice) Condrocitele au forma rotunda, dar emit prelungiri si contin in citoplasma organite ale sintezei proteice, ele producand colagen II, GAG, PG sulfatati. Celulele cartilaginoase sunt greu de mentinut in preparatele microscopice, de aceea de cele mai multe ori lacunele sunt surprinse fara continut. In cartilajul in repaus, inactiv, neaflat in perioada de crestere, condrocitele tind sa ocupe singure o lacuna Cand cartilajul este activ (ex crestere interstitiala) se pot vedea 2/mai multe condrocite intr-o singura lacuna. Este vorba despre un cuib izogen de condrocite, toate derivate din aceeasi celula mama. Grupurile izogene pot fi radiale sau axiale. In timp, celulele unui asemenea grup izogen vor secreta matricea dintre ele, impingandu-se unele pe altele si urmand aditia unei noi matrice. Noua matrice din apropierea lacunei are tendinta de a se colora bazofil (metacromatica) si se numeste matrice teritoriala. Matricea veche din lacune se numeste interstitiala sau interteritoriala si este acidofila

La periferia cartilajului condrocitele tind sa se turteasca si de cele mai multe ori devin celule fibroblast-like ale paturii de tesut conjunctiv care inveleste cartilajul care sn pericondru. Preicondrul este o condensare densa de tesut conjunctiv la suprafata cartilajului, cu rol nutritiv. El merge graduat catre tesutul conjunctiv lax. Celulele pericondrului care arata ca fibroblastele pot avea potentialcondrogenetic, permitand cresterea apozitionala. Aceasta conduce la ideea ca celulele pericondrului initiaza diferentierea in condrocite si incep secretia matricei care astfel duce la adaugarea unui nou cartilaj la suprafata celui deja existent.

B.

CARTILAJUL ELASTIC

Cand numarul de fibre elastice este suficient de mare, a structura lor fibroasa sa se vada in matricea cartilaginoasa, cartilajul sn elastic. Fibrele elastice formeaza o retea ce se extinde in jurul lacunelor cartilaginoase. Numarul celulelor cartilaginoase este mai mare. La periferie se gaseste pericondrul.

C.

FIBROCARTILAJUL

Acest tip de cartilaj se gaseste acolo unde tendonul sau ligamentele neelastice se ataseaza de os. Limitele lui sunt greu de evidentiat deoarece nu are pericondru si se aseamana cu un tesut conjunctiv fibros cu benzi largi de fibre de colagen I dar si cu celule cartilaginoase situate in lacune/grupuri izogene mici. Un exemplu de localizare este discul intervertebral (se afla sub presiune, dar are rezistenta la tensiune, deformare si impingere).

Nucelul pulpos, derivat din notocord, este un tesut particular, dar nu este fibrocartilaj. Ariile de tranzitie de la nucleul pulpos la fibrocartilaj si de la fibrocartilaj la tesutul conjunctiv dens sunt intermediare.

Zona interna (colagen II) produs de condroblaste provenite din aceeasi sursa cu portiunea

cartilaginoasa a vertebrei. Zona externa (colagen I si III) produs de fibroblast Rezulta: cartilajul hialin fetal si tesutul conjunctiv fibros converg in fibrocartilaj.

Un exemplu de cartilaj hialin este cartilajul articul