Principiile care guverneaza activitatea autoritatrilor APL

Notiunea de principiu de organizare si functionare a AP in unitatile administrativ-teritoriale reprezinta acele prescriptii generale, cu caracter obligatoriu, inscrise in Constitute si in legi, care stabilesc directiile fundamentale in baza carora se constituie, se organizeaza si functioneaza autoritatile APL, raporturile care se stabilesc intre ele si formele de control carora ele se supun. Sunt identificate urmatoarele principii de organizare si functionare a APL : - autonomia locala - deconcentrarea serviciilor publice - descentralizarea - legalitatea - eligibilitatea autoritatilor APL - consultarea cetatenilor in solutionarea problemelor locale de interes deosebit Descentralizarea Descentralizarea = transferul de competenta administrativa si financiara de la nivelul APC la nivelul APL sou catre sectorul privat. Principiile descentralizarii sunt urmatoarele: 1-principiul subsidiaritatii - consta in exercitarea competentelor de catre autoritatile APL situate la nivelul administrativ cel mai apropiat de ceatatean si care dispune de capacitatea administrativa necesara 2-principiul asigurarii resurselor corespunzatoare competentelor transferate 3-principiul responsabilitatii autoritatilor APL in raport cu competentele ce le revin - impune obligativitatea realizarii standardelor de calitate in furnizarea serviciilor publice si de utilitate publica 4-principiul asigurarii unui proces de descentraliz 656e410g are stabil, predictibil, bazat pe criterii si reguli obiective, care sa nu constranga activitatea autoritatilor APL sau sa limiteze autonomia locala financiara 5-principiul echitatii - implica asigurarea accesului tuturor cetatenilor la serviciile publice si de utilitate publica 6-principiul constrangerii bugetare - interzice utilizarea de catre autoritatile APC a transferurilor speciale sau a subventiilor pentru acoperirea deficitelor finale ale bugetelor locale Transferul de competente se desfasoara in urmatoarele etape: a) - Guvernul, ministerele, si celelalte organe de specialitate ale APC elaboreaza strategiile privind transferul competentelor catre APL si proiectele de acte normative pentru punerea in aplicare a acestora b) - Guvernul, ministerele si celelalte organe de specialitate ale APC identifica resursele necesare si costurile integrate aferente competentelor care sunt transferate, precum si sursele bugetare pe baza carora sunt finantate. Resursele astfel identificate sunt transferate autoritatilor APL. c) - Guvernul, ministerele si celelalte organe de specialitate ale APC asigura, in colaborare cu structurile asociative ale autoritatilor APL, corelarea pe termen lung intre responsabilitatile transferate si resursele aferente, astfel incat sa acopere variatiile de cost in furnizarea serviciilor publice si de utilitate publica descentralizate Elementele specifice descentralizarii administrative sunt urmatoarele:

1. rezolvarea problemelor locale care intereseaza cornuna, municipiul sau judetul este data in competenta autoritatilor publice locale, acestea avand o competenta materiala generala, precum si dreptul si obligatia de a rezolva cea mai mare parte din problemele care intereseaza unitatea administrativ-teritoriala respectiva 2. persoanele care compun autoritatile APL- consilierii locali si cei judeteni, precum si primarii - sunt alesi de corpul electoral, iar functionarii publici sunt desemnati de catre aceste autoritati 3. intre autoritatile APL si ai APC nu exista raporturi de subordonare 4. autoritatile centrale nu au posibilitatea de a anula actele, chiar si cele ilegale, ale autoritatilor locale alese 5. fiecare dintre unitatile administrativ-teritoriale - comuna, oras, judet- dispune de un patrimoniu, distinct de cel al statului si de un buget pe care le gestioneaza in conditiile legii, in vederea satisfacerii intereselor si trebuintelor locale Formele descentralizarii Doctrina recunoaste existenta a 2 forme de descentralizare: -descentralizarea teritoriala = presupune existenta unor interese comune ale locuitorilor dintr-o zona geografica, ce reprezinta o portiune din teritoriul unui stat, interese ce conduc la afaceri locale, n cele mai diverse domenii de activitate, distincte de probleme nationale. n alti termeni, descentralizarea teritoriala presupune existenta unor autoritati locale alese, care au competenta materiala generala. - descentralizarea tehnica = presupune existenta unor persoane morale de drept public, care presteaza anumite servicii publice, detasate din masa serviciilor prestate de autoritatile statale. Aceste persoane morale sunt denumite traditional stabilimente publice locale. Descentralizarea tehnica corespunde existentelor unei repartizari armonioase a functiilor ntre diferitele ramuri ale administratiei. Existenta principiului descentralizarii impune mai multe conditii: - subdiviziunea teritoriala sa dispuna de personalitate juridica - autoritatile autonome locale sa dispuna de o reala independenta in raport cu autoritatile centrale, cu excluderea oricarei forme de ierarhie, dar cu admiterea unui drept de supraveghere a modului in care se realizeaza activitatea serviciilor descentralizate. Aceasta independenta trebuie sa vizeze atat elaborarea deciziilor, cat si transpunerea lor in practica - existenta unor mijloace necesare administrarii si gestionarii efective a treburilor publice tutela administrativa =totalitatea mijloacelor prin intermediul carora organele centrale supravegheaza respectarea legalitatii de catre organele din teritoriu In ceea ce priveste tutela administrativa, aceasta este o institutie a dreptului public in baza careia o autoritate a APC, de regula Guvernul, ori reprezentantii locali ai acesteia, au dreptul de a controla activitatea autoritatilor APL alese. Problema tutelei administrative se pune numai intre acele autoritati administrative intre care nu exista raporturi de subordonare ierarhica, intre un subiect din sfera puterii executive si unul din afara acesteia. Ca atare, nu poate fi vorba de tutela administrativa intre organele centrale ale puterii executive -Guvern, ministere, pe de o parte - si cele care exercita aceasta putere la nivel judetean sau local- prefect si serviciile publice deconcentrate ale ministerelor, pe de alta parte. Raporturile dintre acestea sunt raporturi de subordonare ierarhica, iar controlul organelor centrale asupra celor care isi desfasoara activitatea la nivel local este un control ierarhic, cu toate trasaturile si efectele ce il caracterizeaza. Prefectul, ca reprezentant pe plan local al Guvernului, exercita controlul asupra actelor administrative adoptate sau emise de autoritatile APL alese in unitatile administrativ-teritoriale. Acest control nu este un control ierarhic, deoarece, intre prefect, pe de o parte, si consiliile locale, consiliile judetene si primari, pe de alta parte, nu existaraporturi de subordonare. Prefectul controleaza numai legalitatea acestor acte, nu si oportunitatea lor, controlul avand ca obiect numai actele administrative. In exercitarea acestui control, prefectul nu poate lua masura anularii actului pe care il considera ilegal, ci trebuie sa sesizeze instanta de contenciosadministrativ, singura competenta sa se pronunte asupra ilegalitatii actului. Deconcentrarea deconcentrarea = redistribuirea de competence administrative si fmanciare de catre ministere si celelalte organe de specialitate ale APC catre propriile structuri de specialitate din teritoriu Deconcentrarea se identifica prin urmatoarele elemente:

- reprezinta o forma specifica a centralizarii - atat autoritatile centrale, cat si cele locale sunt de natura statala - competenta de decizie apartine atat organelor centrale,cat si celor locale - intre puterea centrala si cea din teritoriu exista un raport de subordonare ierarhica, autoritatea decocentrata fiind sub dependenta unui superior ierarhic care detine deplin drept de a-i anula deciziile Deconcentrarea se poate realiza in doua forme: pe verticala = atunci cand sporeste competenta serviciilor publice ale ministerelor si celorlalte organe centrale de specialitate pe orizontala = prin sporirea competentei conducatorului acestor servicii (de ex. intarirea rolului prefectului) Autonomia locala autonomia locala = aptitudinea legala a autoritatilor autonome de a decide, in mod independent si sub propria raspundere, in limitele legii, asupra problemelor colectivitatilor teritoriale in care functioneaza Autonomia locala a fost si continua sa fie influentata de mai multi factori, printre care se regasesc: traditia istorica cadrul geografic resursele economice gradul de instructie civica si politica reglementarile nationale si internationale

Poate fi identificat urmatorul regim juridic al autonomiei locale: a) caracterul ei exclusiv administtrativ = priveste exclusiv modul de organizare si functionare a APL b) caracterul financiar al autonomiei locale = semnifica fapul ca autoritatile autonome locale dispun de resurse financiare, materiale, dar si umane necesare realizarii competentei lor legale c) autoritatile locale prin intermediul carerora se exercita autonomia sunt expresia vointei colectivitatilor locale, exprimata prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, sunt subiecte de drept public, ele dispun de capacitate de decizie proprie si de buget propriu d) autonomia locala exclude existenta unor raporturi de subordonare fata de alte autoritati publice de nivel local, judetean sau central, sau a autoritatilor autonome unele fata de altele. e) autonomia locala vizeaza organizarea, functionarea, competenta, atributiile autoritatilor APL si modul in care acestea gestioneaza resursele umane, financiare, precum si bunurile care constituie domeniul public si privat al unitatilor administrativ teritoriale . Sunt recunoscute doua tipuri de autonomie: autonomie functionala = prin care se confera unor servicii publice posibilitatea de a se bucura de capacitatea de a decide, ele insele, modul in care se organizeaza si functioneaza

autonomie teritoriala = care se recunoaste unitatilor administrativ-teritoriale ale statulu care se autoadministreaz Eligibilitatea autoritatilor APL

Eligibilitatea autoritatilor APL semnifica faptul ca la baza constituirii autoritatilor APL se afla votul universal, egal, direct, secret si liber exprimat. Acest principiu are o dubla natura juridicia, legala si constitutionala. Dimensiunea lui constitutionala rezulta din formularea art 121 conform caruia autoritatile AP, prin care se realizeaza autonomia locala sunt consiliile locale alese si primarii alesi . Caracterul de organ ales este prevazut si de articolul 122 din Constitutie pentru consiliul judetean. Consacrarea expresa a principiului eligibilitatii o regasim in Legea nr. 215/2001 precum si in Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor APL, care reglementeaza modul in care se organizeaza si se desfasoara alegerile pentru aceste autoritati si care dispune urmatoarele: "consiliile locale, consiliile judetene precum si primarii se aleg prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat. Natura juridica a consiliilor locale, judetene si a primarilor, este aceea de autoritati ale APL, care au misiunea sa realizeze autonomia locala in unitatileadministrativ-teritoriale, adica sa rezolve treburile publice din comune si din orase. De aceea, puterea acestor organe deriva din puterea alegatorilor, nu din cea a statului. Legalitatea Principiul legalitatii este unul din principiile fundamentale ale AP. Consacrarea legalitatii o regasim in articolul 1 care proclama Romania ca stat de drept si alin.(5) din legea fundamentala, conform caruiarespectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie. Respectarea legii si egalitatea tuturor in fata legii si a autoritatilor publice sunt principii care guverneaza activitatea tuturor autoritatilor publice. Misiunea insasi a administratiei, este sa puna in executare legea si sa presteze servicii publice, in limitele legii.Principiul legalitatii in AP inseamna supunerea activitatii AP Constitutiei si legii si reprezinta o garantie a cetatenilor impotriva excesului de putere, arbitrariului si ineficacitatii administratiei. Consultarea cetatenilor in solutionarea problemelor locale de interes deosebit Consultarea cetatenilor in solutionarea problemelor locale de interes deosebit constituie o componenta indispensabila pentru functionarea autonomiei locale si reprezinta un element esential al democratiei semi-directe, dat fiind faptul ca ea ofera colectivitatilor locale posibilitatea de a interveni direct pentru a gasi solutiile la problemele care apar in plan local. Legea nr. 215/2001 prevede ca delimitarea teritoriala a comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor se stabilegte prin lege. Orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua numai prin lege si numai dupa consultarea prealabila a cetatenilor din unitatile administrativ - teritoriale respective prin referendum. In functie de interesul problemei care fac obiectul referendumului, acesta se poate organiza in intreaga unitate administrativteritoriala sau numai in anumite subdiviziuni ale acesteia.